vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sporuri

46 articole
Politică

Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate

La Curtea de Conturi, instituția care ar trebui să verifice gestionarea corectă a bailor publici, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Informația apare în „Lista personalului plătit din fonduri publice la 31.03.2023 în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 153 / 2017 - Transparenţa veniturilor salariale”. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Instituția este condusă de un fost subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii”, pesedistul Mihai Busuioc. Potrivit unui mesaj de pe site-ul Curții de Conturi, misiunea acestei instituții este „să contribuie la o bună gestionare a finanțelor publice, oferind cetățenilor și reprezentanților aleși ai României asigurări suficiente că resursele publice sunt folosite corect, eficient și cu înțelepciune”. La Curtea de Conturi lucrează 1.662 persoane, potrivit informațiilor de pe site-ul instituției. Organigrama arată că această curte are o „direcție de transport auto”. Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate Potrivit acestei liste, un șofer primește un salariu între 4.998 și 5.516 lei pe lună. Însă, la acest salariu se adaugă două sporuri: unul pentru condiții vătămătoare, între 563 și 622 de lei pe lună, și altul pentru „gestionarea datelor și informațiilor clasificate”, tot între 563 și 622 de lei pe lună. Un muncitor calificat are un salariu între 4.800 și 4.900 de lei pe lună, dar primește ambele sporuri de condiții vătămătoare și de gestionare a datelor clasificate - cuprinse între 360 și 387 de lei pe lună. De altfel, se poate observa din lista privind salariile la Curtea de Conturi, în martie 2023, că absolut toți angajații instituției încasează aceste sporuri, mai puțin conducerea curții. Curtea de Conturi este condusă de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate El este absolvent de drept la Facultatea privată Titulescu și are un curs de drept notarial la Brașov.

La Curtea de Conturi. conduse de ex-tablagiul Mihai Busuioc (foto), șoferii primesc spor pentru gestionarea informațiilor clasificate Foto: Facebook
Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Foto: Gazeta de Cluj
Eveniment

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru

Se plătesc sporuri uriașe la CSM, ele fiind cât salariul unui ministru. Recent, Guvernul a plafonat unul din aceste sporuri, cel pentru condiții vătămătoare. Însă judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri. Măsura vine după ce Guvernul, prin lege, a plafonat sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase la 1.500 de lei. Citește și: Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile vor depăși un neprecizat procent din PIB, crește și impozitarea, respectiv contribuția la asigurările sociale de stat În consecință, președintele ICCJ, Alina Corbu, a emis un ordin în care arată că, potrivit legii 296/2023, sporul de condiții vătămătoare este limitat, dar alte două sporuri, de solicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității, sunt de 25%, respectiv 5%. Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Sporuri uriașe sunt și la CSM, acestea fiind, cumulate, cât salariul unui ministru, care primește, net, circa 13.000 de lei pe lună. Prin ordinul șefei ICCJ, Alina Corbu, vor crește practic sumele încasate de judecători prin sporul de suprasolicitare neuropsihică, compensând plafonarea celui de condiții vătămătoare. „Începând cu data de 30 octombrie 2023, judecătorii de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, precum și asistenții judiciari beneficiază de următoarele sporuri: Spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în procent de 15% din indemnizația de încadrare, dar nu mai mult de 1500 lei brut; Spor pentru pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 25% aplicat la indemnizația lunară de încadrare; Spor pentru păstrarea confidențialității în procent de 5% aplicat la indemnizația lunară de încadrare”, se arată în ordinul șefei ICCJ „Reducerea sporului pentru condiții grele de muncă la 1.500 lei nu înseamnă însă și scăderea veniturilor magistraților. În paralel cu reducerea sporului pentru condiții de muncă, același ordin al Corinei Corbu majorează un alt spor, și anume sporul de risc. O măsură cât se poate de legală, având în vedere că Guvernul nu a înghețat și anvelopa totalului sporurilor ce pot fi acordate”, explică Lumea Justiției. Spor de doctorat pentru doi suspecți de plagiat În martie 2023, judecătorii de la ICCJ primeau sporuri între 8.100 de lei și 9.200, depinzând de salarii, plus 950 de lei pentru cei care au doctorat. Pe site-ul instituției, erau trecute sumele cumulate, nu diferențiate. Citește și: Transgaz își cumpără 80 de telefoane iPhone, ultima generație. Mega-achiziție, fără licitație electronică, de aproape 1,5 milioane de lei pentru 735 de telefoane În schimb, la Consiliul Superior al Magistraturii sumele sunt defalcate, așa că președintele CSM, Daniel Grădinaru încasează, pe lângă indemnizația de bază, de peste 36.000 de lei: 5.434 de lei spor de condiții vătămătoare 6.158 de lei - spor de suprasolicitare neuropsihică 1.811 lei - spor pentru păstrarea confidențialității Și președintele CSM, Daniel Grădinaru, și șefa ICCJ, Alina Corbu, iau și spor de doctorat, 950 de lei, deși ambii sunt suspectați că și-au plagiat teza.

Sporuri salariale și conturi pentru judecători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Sporuri salariale și conturi pentru judecători

Sporuri salariale și conturi pentru judecători. Unul dintre cei mai bogaţi magistraţi ieşeni este preşedintele Curţii de Apel, Diana Cheptene-Micu. Sporuri salariale și conturi pentru judecători Aceasta deţine două terenuri intravilane în municipiu, în suprafaţă totală de 523 mp şi 1,5 ha de teren agricol în comuna Ghergheşti, din centrul judeţului Vaslui. Citește și: FOTO Becali a căzut cu Rolls Royce-ul în șanț. Latifundiarul din Pipera susține că nu el este vinovat și vrea să afle cine l-a încurcat în trafic Proprietăţile imobiliare ale judecătoarei sunt completate de o casă de 122 mp şi un apartament de 83 mp în Iaşi, toate fiind cumpărate în perioada 2015-2019. Un Volkswagen din 2000 şi un BMW din 2011 reprezintă parcul auto deţinut. Cele aproape 30 de conturi bancare deschise de Cheptene-Micu totalizează economii de 468.500 lei şi 101.000 euro, la care se adaugă 300.000 lei în bonuri de stat „Tezaur”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Președintele CCR încasează trei sporuri și indemnzație

Deși are un salariu brut de puțin peste 47.000 lei/ lună și două pensii speciale - una de magistrat și alta de fost parlamentar - președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație, arată datele publicate chiar pe site-ul CCR. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Cel mai consistent dintre sporurile lui Enache este cel pentru „condiții vătămătoare de muncă”, deși sediul CCR se află în Palatul Parlamentului, într-o zonă centrală a Bucureștiului. Enache a avut „dosar de rețea” la Securitate, dar acesta a dispărut. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, spune Europa Liberă. Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație CCR a respins constant modificările la legile pensiilor speciale. Ce primește, de la stat, președintele CCR Marian Enache: Pensie specială de magistrat - 438.965 de lei în anul fiscal 2022 Pensie specială de deputat - 55.536 de lei în anul fiscal 2022 Un salariu (indemnizație) brut de 47.074 de lei pe lună, potrivit datelor din septembrie 2023. Spor de solicitare neuropsihică - 5.884 de lei/ lună Spor pentru păstrarea confidențialității - 1.176/ lună Spor de condiții vătămătoare - 7.061 lei/ lună Indemnizație de doctorat - 950 de lei pe lună În total, Enache câștigă lunar circa 62.000 de lei, fără pensiile speciale. Recent CCR a respins legea care interzicea cumulul pensiei cu salariu - cum se întâmplă atât în cazul lui Enache, cât și a majorității judecătorilor de la CCR. Citește și: Medicul Chirițescu din Roman câștiga peste 19.000 de lei pe lună, dar nu venea deloc sau stătea doar două ore la serviciu. Are o avere uriașă, inclusiv două BMW-uri și două vile „Curtea (Constituțională n.r.) a considerat că dispoziţiile criticate referitoare la interdicţia cumului pensiei cu salariul contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie. În aceste condiţii, legea se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale, în temeiul articolului 147 din Constituţia României”, a explicat președintele CCR, Marian Enache.

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Foto: Captură video
Justiție

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat

Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență medicală extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor beneficii fără precedent în rândul angajaților la stat. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Nota ministerului de Finanțe a fost alcătuită pentru a avertiza că procesele deschise de magistrați pentru a-și majora retroactiv salariile - și, pe cale de consecință, și pensiile speciale - ar putea duce statul român în incapacitate de plată. Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Ce avantaje au magistrații, potrivit documentului de la Finanțe, alcătuit în august 2023: Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 - 6.000 de lei pe lună. Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei. Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani - femei și 65 de ani - bărbați. Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează. În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă. Compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Prin ordin anual se stabilește până la ce plafon poate fi compensată chiria. Judecătorii care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu sau compensarea chiriei, în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transpor între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate Nota ministerului de Finanțe mai menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile - pentru condiții grele de lucru Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

Un consilier al lui Grindeanu, 14.135 lei/lună, net Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Un consilier al lui Grindeanu, 14.135 lei/lună, net

Ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, critică sporurile excesive, dar subordonații săi au salarii uriașe. De exemplu, un consilier personal al lui Grindeanu are14.135 lei/lună, net, potrivit datelor de pe site-ul instituției. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri „Chestia asta cu sporurile... Am văzut că e spor și de antenă, spor de stat prea mult pe scaun era la un moment dat. Eu cu lucrurile astea, ca principiu, nu sunt de acord. (...) Odată cu venirea - și trebuie să vină acea nouă lege a salarizării -, trebuie să se așeze pe o grilă corectă. Nu poți să stai și să ceri, de exemplu, spor de căldură dacă ești fochist, asta este fișa postului. Sunt tot felul de sporuri, nu atât în ministere, cât și pe la companii și la instituțiile din subordinea ministerului. Sunt un susținător al eliminării”, a spus Grindeanu, azi. Un consilier al lui Grindeanu, 14.135 lei/lună, net Însă angajații săi primesc aceste sporuri, deși el ar putea să le taie, în calitate de ministru. De exemplu, toți cei peste 600 de angajați ai ministerului Transporturilor luau, potrivit datelor din martie 2023, spor de condiții vătămătoare, deși lucrează într-o zonă centrală a Capitalei și nu este clar care sunt aceste condiții vătămătoare. Acest spor poate ajunge la 2.523 de lei pentru un director de minister. 13 persoane din minister au spor de doctorat. Tot personalul are indemnizație de hrană, de 347 de lei pe lună. În plus, angajații de la direcțiile de programe europene de transport și de la „organismul intermediar transport” au spor similar cu funcționarii ministerului Fondurilor Europene care gestionează proiecte UE. Astfel, la Direcția Generală Programe Europene de Transport salariile directorilor, managerilor și șefilor de birou sunt între circa 11.000 și 12.000 lei/lună, net. Însă, în iulie, un consilier de la direcția asistență tehnică a câștigat peste 24.000 lei, net. Numeroase direcții au directori și „manageri” cu salarii nete lunare peste 10.000 de lei. Citește și: Bihor, Satu Mare, Timiș și Cluj, județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte. În Vaslui sunt peste o sută, datele din toată țara – contradictorii Ministerul are opt șoferi care, în iulie, au primit peste 3.000 lei, net.

Pensionar special, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți Palatul CFR Foto: Facebook
Eveniment

Pensionar special, conducerea inutilei Palatul CFR

Un pensionar special provenit din SRI, Petre Ungureanu, la bază „mecanic agricol” - tractorist, a fost pus de ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Alte instituții care au sediul în clădiri mari, precum Palatul Parlamentului, Palatul Victoria sau ministerele de Interne și al Apărării, nu au inventat astfel de societăți care să se ocupe strict de „administrarea” imobilului. De altfel, peste 20% din angajați acestei companii de stat au funcții de conducere. În iulie 2023, Ungureanu și-a depus candidatura pentru funcția de director general al Metrorex. Pensionar special, la conducerea inutilei societăți Palatul CFR Petre Ungureanu a fost numit în mai 2022 în funcția de director general al S.C. G.E.I. Palat CFR - aceasta este denumirea care administrează sediul ministerului Transporturilor. Potrivit unui CV al lui Ungureanu, acesta a absolvit în 1993 liceul agricol din Corabia, având specializarea de „mecanic agricol”. În mod straniu, în 2008 ia licența de inginer la Universitatea de Agronomie București, iar în 2009 mai obține o licență, în fizică, la Universitatea Hyperion. Din 1998 în 2017 a lucrat la SRI. Nu se știe cu ce s-a ocupat între 1993 și 1998, când a început să lucreze pentru acest serviciu. După 2017, când a plecat din SRI, a ajuns consilier al directorului CFR. În ianuarie 2022, a mai primit o sinecură, fiind plasat în consiliul de administrație al companiei „Electrificare CFR”. Potrivit ultimei declarații de avere, Ungureanu are o pensie „temporară” de 26.400 de lei pe an de la o unitate SRI. Consiliul de administrație al companiei Electrificare CFR SA îi mai aduce 54.000 lei/an - date valabile pentru 2022 - iar funcția de director al societății Palat CFR este răsplătită cu 127.000 lei/an. În total, acest pensionar special obține de la stat circa 17.200 lei/lună. Societatea care administrează Palatul CFR are 47 de angajați, dintre care zece au funcții de conducere, 34 sunt specialiști și doar doi sunt muncitori. Cei 47 pot beneficia de nu mai puțin de opt sporuri: de vechime în muncă, pentru condiții periculoase de lucru, dar și pentru „condiții nocive”, pentru lucru în timpul nopții, pentru lucru în week-end sau pentru cei care lucrează în zilele de sărbătoare. Potrivit bugetului pe 2023, cheltuilile salariale vor fi de circa 900.000 de euro.

Guvernul oferă vouchere de vacanță angajaților din sănătate Foto: PSD
Eveniment

Guvernul oferă vouchere vacanță angajaților sănătate

UPDATE 16.30 Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila a oferit câteva detalii despre noile măsuri: „se renunță la includerea în plafonul de 30% pentru sporuri a tuturor acestor indemnizaţii care sunt acordate în acest moment”, se acordă „indemnizaţii pentru asistenţii medicali, moaşe şi alte categorii de personal”, „se vor acorda indemnizaţii la jumătate din valoarea pentru un medic specialist, adică între 250 şi 500 lei, pentru efectuarea de gărzi de către medicii rezidenţi”. ȘTIREA INIȚIALĂ După dezastrele de la Urziceni și Botoșani, Guvernul oferă vouchere de vacanță angajaților din sistemul public de sănătate. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, azi, adoptarea, în ședința de guvern, a unei ordonanțe convenite cu sindicatele din domeniul sanitar privind unele drepturi salariale, în special plata gărzii şi plata voucherelor de vacanţă. Citește și: Salarii uriașe la un obscur spital de provincie, cu circa 6 internări/zi: medic cu peste 26.000 de lei/lună. Pacienții se plâng că sunt expediați la alte spitale La Urziceni, de exemplu, s-a aflat că medicii de gardă dormeau în timp ce o asistentă refuza internarea unei gravide, așa că aceasta a născut pe trotuar. La Botoșani, medicii au fost acuzați că au refuzat să ajute o gravidă care s-a chinuit timp de mai multe ore, până când a murit. Guvernul oferă vouchere de vacanță angajaților din sănătate Ordonanța nu apare pe ordinea de zi a ședinței de guvern și nu se știe care va fi impactul ei asupra bugetului, în condițiile în care deficitul a explodat, iar Guvernul se pregătește să majoreze substanțial taxele și impozitele. Pe ordinea de zi se afla un document intitulat „ANALIZA referitoare la PROIECTUL DE ORDONANȚĂ DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea si completarea altor acte normative în domeniul sănătătii”, însă analiza nu a fost făcută publică. „Adoptăm ordonanţa de urgenţă convenită cu sindicatele din domeniul sanitar privind unele drepturi salariale, în special plata gărzii şi plata voucherelor de vacanţă. Este o promisiune pe care Guvernul României şi-o respectă. Mă aştept ca şi cadrele sanitare să răspundă pe măsură, aşa cum au făcut medicii care au venit de acasă în noaptea tragediei de la Crevedia, să opereze urgent pacienţii ajunşi la spital", a spus premierul, în debutul şedinţei de Guvern. Citește și: Medicii de la spitalul unde o gravidă a fost operată de hernie, salarii consistente, de 13-20.000 lei/ lună, net. Medic TBC: 48.530 lei. Managerul, garantat de PSD, câștigă la pariuri El nu a făcut nici o referire la dramele recente din spitalele de stat. La finele lunii iunie, reprezentanţii Sanitas anunţau că au obţinut creşteri de venit pentru toate categoriile de salariaţi pe care îi reprezintă, în urma negocierilor cu reprezentanţii Guvernului.

Fariseismul lui Ciolacu: în timp ce Bolojan reducea masiv aparatul CJ, PSD înființa un minister pentru Firea Foto: Facebook
Politică

Fariseismul lui Ciolacu

Fariseismul lui Marcel Ciolacu, care acum susține că este indignat de cheltuielile uriașe cu aparatul bugetar: în timp ce Bolojan reducea masiv aparatul Consiliului Județean (CJ), PSD înființa un minister pentru Gabriela Firea, cel al Familiei, dar și agenții, precum cea de „ Dezvoltarea Infrastructurii in Sanatate”, și făcea angajări masive în ministere. Azi, premierul Ciolacu s-a arătat indignat de situația din sectorul bugetar: „Cei care merg la serviciu de zeci de ani să joace Solitaire, să caute în altă parte acest mod de a munci (...) Sunt peste 50 de sporuri, e incredibil unde a ajuns acest fenomen”. Joburi și salarii mai mari pentru clientela Puterii Ministerul Familiei are, în 2023, un buget de 713 milioane de lei și 265 de angajați. În 2022, bugetul a fost de 185 de milioane de lei. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, în noiembrie 2022 erau peste 1,28 milioane de angajaţi la stat, cu peste 25.000 mai mulţi decât în septembrie 2022. Foto: Inquam/ Octav Ganea Unul din cele mai consistente sporurui, 50% din salariu pentru funcționarii care gestionează fonduri PNRR, dar și pentru aleșii locali implicați în astfel de proiecte, a fost înființat în perioada în care PSD era la guvernare. În consecință, primarii și viceprimarii și-au mărit salariile cu până în 50%. Iată câteva majorări apărute în această primăvară: Martie 2023: Toți bugetarii care lucrează cu fonduri europene au primit sporuri printr-o Ordonanță de urgență a guvernului Ciucă. Aprilie 2023: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Mai 2023: Parlamentul a votat salarii cu până la 50% mai mari și creșterea numărului de angajați la Administrația Fondului pentru Mediu Fariseismul lui Ciolacu Consiliul Fiscal a arătat din 2022 că, în Uniunea Europeană, avem cele mai mari cheltuieli cu salariile bugetarilor. Astfel, guvernul a cheltuit 33,8% din veniturile încasate în 2020 pe salariile bugetarilor, pondere care a crescut în 2021 la 37%. Procentul este mai mare decât media europeană, care nu depășea pragul de 23,6% în 2020 și care a înregistrat o scădere de 1,2% în 2021, ajungând la 22,4%. Pe d ealtă partte, în timp ce președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, comasa instituții și reducea aparatul bugetar, PSDD înființa noi ministere și instituții pentru clientela sa. „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, spunea, recent, Bolojan. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” Și Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, arăta, în ianuarie, că numărul angajaților din sistemul bugetar este prea mare: „Dacă calculăm numărul de ore pe zi, cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar, vorbesc de media muncii (...) . Cel puțin, dacă mâine s-ar reduce fondul de salarii, Consiliul Județean ar putea funcționa cu 66% din angajați fără nicio problemă”, a spus Tișe, citat de Știri de Cluj. Cîțu numărase 27 de sporuri, Ciolacu - 50 „Am spus că în acești 4 ani de zile veniturile în sectorul public s-au dublat. Nu inventez nimic, cifrele sunt reale - de la 53 la 110 miliarde lei. Gândiți-vă că în 2016 se cheltuiau 53 miliarde lei cu personalul bugetar, astăzi se cheltuiesc 110 miliarde lei. Dintre aceste 110 miliarde lei, aproape 27 sunt sporuri. Nu ar fi o problemă dacă aceste sporuri ar merge la oameni care și-au făcut treaba și peste, după aceea. Ca în sectorul privat în care tu premiezi pe cineva. Din păcate, aceste sporuri sunt date doar pentru că apari la locul de muncă", a spus premierul Cîțu în 2021.

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari Foto: Digi 24
Eveniment

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari, nu vor să li se taie pensia specială și nici să muncească mai mult. Ei solicită actualizarea, în cel mai scurt timp posibil sau, cel târziu, la prima rectificare bugetară, a sporurilor, indemnizaţiilor şi a compensaţiei pentru chirie, precum şi prezentarea proiectului noii Legi a salarizării unitare pentru a formula puncte de vedere pertinente pe marginea actului normativ, potrivit unui comunicat al organizaţiei sindicale. Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari Conform sindicatelor, compensaţia pentru chirie este raportată la o valoare de referinţă din 2009, iar sindicaliştii solicită să fie actualizată în funcţie de cuantumul actual al salariilor în Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională (SAOPSN). De asemenea, pe lista de revendicări se mai află majorarea normei de hrană şi a normei de echipare, prin raportare la valoarea actuală a indicilor preţurilor/utilităţilor şi la datele statistice furnizate oficial de către INS, privind costul "coşului zilnic". Sindicaliştii au făcut referire şi la majorarea, la procentul maxim prevăzut în Legea-cadru 153/2017, a sporului de suprasolicitare neuropsihică acordat în prezent beneficiarilor din MAI, prin raportare la volumul, complexitatea şi riscurile profesionale ale muncii de poliţie şi la incompatibilităţile sau la interdicţiile poliţiştilor judiciarişti, care sunt asimilaţi din acest punct de vedere cu magistraţii. Pe lista de revendicări se mai află un nou Statut al poliţistului, dată fiind perimarea actualei legi, în vigoare - în cea mai mare parte - de peste 20 de ani, răstimp în care am devenit stat membru UE şi NATO. Polițiștii vor pensii ca-n NATO Totodată, s-a solicitat reglementarea Ghidului carierei poliţistului, pentru a asigura predictibilitate în profesie, accederea corectă în funcţii, stabilitate pe post, obţinerea gradelor profesionale la termene rezonabile şi în condiţii obiective etc. Pe de altă parte, sindicaliştii au solicitat scoaterea pensiilor militare din PNRR, "unde au fost asimilate, fără temei, de către guvernarea din 2020-2021, cu cele 6 sisteme de pensii de serviciu gestionate de Casa Naţională de Pensii Publice". Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” „Sperăm că Guvernul actual nu va ignora o realitate evidentă: pensiile militarilor şi poliţiştilor din statele NATO/UE datează de foarte mulţi ani şi sunt fundamentate pe riscurile profesionale, complexitatea şi importanţa socială a misiunilor derulate în interes naţional, european şi internaţional, pe speranţa de viaţă mai redusă faţă de alte domenii de activitate, pe incompatibilităţile si interdicţiile impuse prin lege etc", se precizează în comunicatul Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual (FSNPPC).

Spor pentru cei care lucrează cu fondurile europene nu se justifică, spune Theodor Stolojan
Eveniment

Spor cei care lucrează fondurile europene nu se justifică

Fostul premier și președinte al PNL Theodor Stolojan a declarat, într-un interviu pentru PSNews, că „acest spor de 50% pentru cei care chipurile lucrează cu fondurile europene nu se justifică sub nicio formă la această dimensiune”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Spor pentru cei care lucrează cu fondurile europene nu se justifică „Cine a fost mai tare cu lobby în Parlament a mai obținut un spor. Chiar și acest spor de 50% pentru cei care chipurile lucrează cu fondurile europene nu se justifică sub nicio formă la această dimensiune, oamenii lucrează acolo aceasta este datoria lor de serviciu să absoarbă, să utilizeze, să urmărească utilizarea fondurilor europene și putea da un spor mult mai mic, un 20%”, a arătat Stolojan. El a vorbit și despre digitalizare, spunând că „în momentul când introduci digitalizare, lucru cu internetul în administrația publică, numai e nevoie de atâtea niveluri ierarhice: șef de serviciu, director adjunct, director, director general, secretar general al ministerului, secretar de stat”. „Înțeleg că avem vreo 200 de secretari de stat. Incredibil”, a mai afirmat fostul premier. Citește și: Șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, Laura Vicol, are soț penal, acuzat de evaziune fiscală. Numele soțului, secretizat de Tribunalul București. El așteaptă prescrierea – presă „Cum s-a creat acest sistem în timp ierarhic, când nu aveam digitalizare, dacă vrei să transmiți o informație de la ministru la ultimul lucrător, aveai nevoie să o transmiți la 10 directori generali care o transmiteau la 20 sau 30 de directori, ajungi la vreo 100 de șefi de servicii până ajungea la salariat. Acum nu mai e nevoie. Ministrul poate să dea un e-mail și informează pe toți direcție de acțiune trebuie să meargă și în consecință, nu mai am nevoie de atâția directori de atâția șefii de servicii. Am nevoie de niște manageri foarte buni foarte competenți, care să îndrume munca unui grup de angajați în fiecare instituție”, a explicat Stolojan.

Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”! Foto: PSD
Politică

Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”!

Președintele PSD, Marcel Ciolacu anunță pe Facebook: „Reducem drastic risipa”! Însă doar un ministru PSD, SorinGrindeanu, are șapte secretari de stat la Transporturi, încă doi secretari de stat la cabinetul de vicepremier și doi consilieri de stat, tot la cabinetul de vicepremier. Mesajul lui Ciolacu vine pe fondul încasărilor scăzute la bugetul de stat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”! „Trebuie să analizăm toate zonele din aparatul de stat în care există cheltuieli exagerate sau nejustificate. De exemplu, ar trebui eliminate toate acele „bonusuri de lungă durată” din sectorul bugetar. Mă refer la acele premii sau sporuri care, în loc să fie o recompensă pentru un rezultat excepțional, s-au transformat într-un fel de rentă permanentă fără legătură cu performanța în muncă”, a afirmat președintele PSD. Însă presa a scris constant despre sporurile noi legiferate de coaliția PSD-PNL-UDMR, precum și de faptul că adesea ele se acordă nejustificat. De exemplu, la Camera Deputaților, se acordă „spor de condiții vătămătoare” - explicația fiind undele electromagnetice ale antenelor de pe Palatul Parlamentului. Secretarul general al Camerei primește puțin peste 3.000 de lei, spor de condiții vătămătoare. „Ar trebui ca toate ministerele și celelalte instituții să facă o restructurare a posturilor ocupate de angajați care, pe lângă salariu, primesc și pensie de la stat, fără a fi împlinit încă vârsta de pensionare! Este o sfidare să-i vedem pe acei „tineri pensionari” reangajați la stat, uneori pe aceeași funcție, pentru a cumula mai multe venituri, în timp ce restul cetățenilor muncesc din greu pentru un salariu sau au muncit o viață pentru a-și câștiga cuvenita pensie”, a mai cerut Ciolacu. În 2021, ministrul Muncii Raluca Turcan a spus că sunt 35.000 de persoane în România care cumulează pensia cu salariul. Însă PSD s-a opus constant proiectului de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul. La ministerul de Interne, PSD a plasat în funcția de secretar de stat un pensionar special provenit chiar din acest minister. Romeo Simionescu, născut în 1974 și pensionat în 2016 (la 42 de ani), are o pensie specială de 110.556 lei, pe anul 2021, deci peste 9.000 lei/lună. Citește și: Albinele, esențiale pentru producțiile agricole, ajutate deocamdată mai degrabă prin petiții, decât prin politici europene reale Ministrul PSD al Agriculturii, Petre Daea, este pensionar special.

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul bugetar Foto: gov.ro
Politică

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul bugetar

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul bugetar: Parlamentul votează pe bandă rulantă astfel de majorări, de la bani în plus pentru membrii comisiilor de fond funciar la sporuri pentru angajații din primării și cei ai ANI. Luni, ministerul Apărării promovase un proiect de lege prin care se mai înființ o categorie de pensionari speciali - civilii din instituțiile militarizate - dar l-a retras sub presiunea publică. Citește și: EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru – prin Contractul Colectiv, una – pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare Avalanșă de creșteri salariale în sectorul bugetar Iată ce majorări a votat sau urmează să voteze Legislativul: O indemnizație de 10% din salariul primarului sau al prefectului pentru membrii comisiilor de fond funciar. Motivul: „pentru complexitatea muncii și responsabilitate”. Ei vor primi acești bani dacă participă la măcar o ședință pe lună a acestor comisii. Proiectul se află în comisiile Senatului. Angajații APIA ar urma să primească un salariu mai mare cu 10-15%, pentru că se ocupă de proiecte europene importante - proiect aflat la Camera Deputaților. Propunere privind majorarea salariilor pentru angajații din prefecturi, cu până la 10% - proiect aflat la Camera Deputaților. Ei ar avea salarii prea mici, comparativ cu alte agenții sau instituții de stat. Săptămâna trecută, Parlamentul a votat un spor de 25% pentru angajații Agenției Naționale de Integritate (ANI), pentru că lucrează în condiții de risc și de stres. CCR a respins, pe 28 februarie, sesizarea opoziției, cu privire la majorarea salariilor aleșilor locali. Prin actul normativ, coaliţia PSD - PNL - UDMR majorează cu până la 2.000 de lei indemnizaţiile pentru primari şi preşedinţii de consilii judeţene. Citește și: Potop de pomeni de la ministerul lui Budăi către bugetari: trei zile libere în plus, în 2023, și majorare de 50% a salariilor celor care gestionează proiecte PNRR, inclusiv primarii La finalul anului trecut, datele ministerului de Finanțe arătau că 8,2% din PIB-ul României s-a cheltuit cu salariile personalului bugetar. Ele au reprezentat 21,7% din cheltuielile bugetului.

Guvernul repornește cursa angajărilor Foto: Guvernul Romaniei
Economie

Guvernul repornește cursa angajărilor

Guvernul repornește cursa angajărilor, după câteva luni în care le-a înghețat: ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) va avea încă 195 de bugetari. Acest minister va ajunge la 2.343 de angajați, de la 1.943, dar prin reorganizare va prelua și departamente ale ministerului Dezvoltării, cu tot cu personal. În plus, ministerul își sporește substanțial flota auto. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România ocupă prima poziție în clasamentul privind raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și totalul de venituri încasate în 2021. Guvernul repornește cursa angajărilor Un proiect de hotărâre de guvern privind modificarea structurii MIPE se află pe ordinea de zi a ședinței de guvern din 31 ianuarie. O parte din noile posturi de la MIPE, 205, sunt transferate de la ministerul Dezvoltării, dar 195 de funcții sunt nou înființate. Potrivit notei de fundamentare a acestei hotărâri, salariul mediu al viitorilor angajați este de aproape 15.000 de lei, brut. Nota estimează un plus de 72 de milioane de lei la cheltuielile bugetare. â În plus, se vor cumpăra șapte autoturisme de 35.000 de euro/ bucată. Citește și: Ezitările Occidentului în a furniza tancuri grele Ucrainei îl ajută pe Putin: Moscova se grăbește să atace masiv în primăvară, cât timp Kievul este vulnerabil la o ofensivă terestră extinsă Tot în ședința de guvern din 31 ianuarie, guvernul se pregătește să emită o ordonanță de urgență prin care „se majorează indemnizațiile lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene și primarilor și viceprimarilor unităților administrativteritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și prin Mecanismul de redresare și reziliență cu până la 50%”. Nota de fundamentare a acestei ordonanțe nu prevede impactul bugetar al acestei măsuri.

Potop de pomeni de la Budăi către bugetari Foto: Facebook
Politică

Potop de pomeni de la Budăi către bugetari

Potop de pomeni de la ministerul lui Marius Budăi (PSD) către bugetari: aceștia vor avea trei zile libere în plus, în 2023. Pe de altă parte, toți bugetarii care au cea mai mică legătură cu gestionarea fondurilor europene, respectiv din PNRR, vor primi un spor de 50% la salariu. De acest spor vor beneficia și primarii și președinții Consiliului Județean. Nici una dintre aceste măsuri nu este însoțită de un calcul al impactului bugetar. În schimb, duminică seara, ministrul Budăi anunța că pensiile vor crește cu doar 10%, mult sub inflație: „Vorbim despre o majorare de 10% și pentru iarnă să sprijinim categoriile vulnerabile”. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Potop de pomeni de la Budăi către bugetari Potrivit unui proiect al unei hotărâri de guvern, proiect inițiat de ministerul Muncii, „pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, ziua de 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august 2023 se stabilesc ca zile libere”. Aceste zile libere vor fi o „punte” între sărbătorile legale deja stabilite și week-end. Teoretic, bugetarii vor recupera aceste zile libere. Proiectul are drept scop „a crea personalului instituţiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă”. Pe de altă parte, un proiect de ordonanță de urgență elaborat tot de ministerul Muncii prevede „majorarea salariului de bază, soldei de funcție/salariului de funcție, indemnizației de încadrare cu până la 50%” pentru toți bugetarii care lucrează cu fonduri comunitare. Până acum se majora cu 75% doar salariul de bază. În nota de fundamentare nu există un calcul al impactului bugetar. Primarii, președinții de consilii județene, viceprimarii și și vicepreședinții consiliilor județene vor putea primi acest spor. În plus, corpul controlorilor financiari din ministerul de Finanțe va primi un plus de 25% la salariu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră