sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sondaj

189 articole
Politică

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa - sondaj ECFR

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei este printre cele mai mari din UE, arată un sondaj ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe), publicat ieri. Sondajul a fost efectuat în zece state europene, între finalul lunii aprilie și începutul lunii mai. El a fost efectuat online pe eșantioane reprezentative între 500 și 1.000 de persoane, în funcție de țară, și are o eroare de 3-4%, în funcție de mărimea eșantionului. Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari Majoritatea zdrobitoare a românilor consideră că Rusia este vinovată de invazia din Ucraina, dar procentul care blamează Ucraina, UE sau SUA este printre cele mai mari din Europa. Doar în Italia el este mai mare. Astfel, 21% dintre români cred că principalul responsabil pentru conflict este „Ucraina, UE sau SUA”, iar 24% consideră că acest grup de state stă în calea păcii, nu Rusia. În Italia, procentele sunt de 27% și, respectiv, 35%. Autorii sondajului punctează diferențele mari de percepție între România și Polonia. Circa 83% dintre polonezi dau vina pe Rusia pentru conflict; în România doar 58%. Și mai important, 74% dintre polonezi văd Rusia drept cel mai mare obstacol în calea păcii, în timp ce doar 42% dintre români au această perspectivă. Polonia și România, pe planete diferite „Cele două țări sunt pe două planete diferite când vine vorba de preferința lor pentru pace sau justiție. După cum s-a menționat, Polonia este singura țară din sondaj în care tabăra Justiției prevalează în mod clar față de tabăra Păcii (41% la 16%). România – alături de Franța, Germania, Italia, Suedia și Spania – manifestă o preferință clară pentru pace față de justiție (42% față de 23%). Polonezii sunt printre cei mai fermi șoimi din Europa, iar românii printre cei mai deciși porumbei. În Polonia, 77% doresc să întrerupă toate legăturile economice cu Rusia; în România, doar 45%. Circa 74% dintre polonezi susțin încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, față de 51% în România. În mod similar, 71% dintre polonezi – spre deosebire de doar 39% dintre români – doresc să întrerupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Circa 73% dintre polonezi – față de doar 40% în România – susțin încetarea oricărui contact cultural cu Rusia”, arată analiza ECFR. Ostili refugiaților Doar 64% dintre respondenții din România susțin eforturile Guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%. „Polonezii și românii diferă și prin forța solidarității pe care o simt cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre polonezi – 54% dintre români – sprijină acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei.În ceea ce privește trimiterea de arme suplimentare în Ucraina, 78% dintre polonezi sunt pentru, doar 46% în România. Cele două țări diferă cel mai semnificativ în ceea ce privește ideea de a trimite trupe în Ucraina: Polonia este printre puținele țări în care sprijinul pentru această opțiune predomină (…) cu 46% față de 30%. Românii se opun trimiterii de trupe într-un procent de 44% față de 26% care sunt pentru”, mai explică ECFR.

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari din Europa Foto: Facebook
32% dintre studenți vor să emigreze Foto: News.ro
Politică

Sondaj: 32% dintre studenți vor să emigreze. Nepotismul şi favorizarea celor cu pile, una din problemele generației

Un sondaj efectuat de mai multe asociații studențești arată că 32% dintre studenți vor să emigreze. În plus, studenţii români spun că nepotismul şi favorizarea celor cu pile şi relaţii sunt unele dintre problemele cu care se confruntă generaţia lor, iar 9% au avut gânduri suicidale în perioada pandemiei, scrie news.ro. Sondajul a fost făcut de 34 de asociaţii studenţeşti din România. 32% dintre studenți vor să emigreze Conform răspunsurilor, 82% dintre studenţii români se înţeleg bine sau foarte bine cu părinţii, arată sondajul, iar 68,4% consideră calitatea vieţii lor ca fiind bună sau foarte bună. De asemenea, în perioada pandemiei, 72,3% dintre respondenţi au declarat că au nivelul de stres şi anxietate crescut, iar 9% au avut gânduri suicidale. 53,4% dintre ei nu au vorbit niciodată cu un psiholog sau o persoana specializată despre problemele lor de sănătate mintală iar 46,4% dintre ei au suferit de pe urma anxietăţii provocate de fake news, 10,2% de pe urma abuzului verbal, şi 5.9% a bullyingului online. Potrivit sondajului, 50,8% dintre studenţi doresc ca universităţile să ofere posibilitatea de a urma toate cursurile lor online şi după terminarea pandemiei. La întrebarea „Care crezi că este cea mai mare problemă cu care se confruntă generaţia ta?”, 37,7% dintre studenţi au spus că nepotismul şi favorizarea celor cu pile şi relaţii, 13,9% dintre ei au menţionat lipsa accesului la locuinţe cu preţuri rezonabile, 12,9 % lipsa accesului la job-uri bune, 12% dintre studenţi au subliniat lipsa accesului la educaţie pentru tinerii fără venituri. 82,1% dintre studenţii români se înţeleg bine sau foarte bine cu părinţii şi 68,4% consideră calitatea vieţii lor ca fiind bună sau foarte bună. În plus, 60,1% sunt optimişti sau foarte optimişti în legătură cu situaţia lor materială în următorii 5 ani. Pentru majoritatea dintre ei, cea mai mare prioritate o are sănătatea, 57,9%, urmată de siguranţa financiară, 56,4%, şi cariera profesională, 55,5%. Creștere a consumului de alcool, în pandemie Mai mult de două treimi (71,9%) au avut probleme cu sănătatea mintală, dar serviciile de consiliere psihologică nu par a fi deosebit de disponibile - peste jumătate din ei nu au vorbit niciodată cu un psiholog despre problemele lor (53,4%). Abuzul de substanţe este în creştere printre studenţii din România: în ceea ce priveşte băuturile alcoolice (16,7% consumă mai mult alcool ca înaintea pandemiei), ţigările (20,5% fumează mai multe ţigări), la care se adaugă alimentaţia nesănătoasă (42,2% mănâncă mai nesănătos). Numărul de studenţi care îşi doresc puţin sau foarte puţin să emigreze este de 35,9%, puţin mai mare decât numărul celor care îşi doresc mult sau foarte mult să emigreze, de 31.9%. „Viaţa studenţilor în pandemie” este un prim proiect al Stării Naţiunii Studenţeşti. Citește și: Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume în clasamentul UIT. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

PSD, la distanță, pe locul I, AUR s-a prăbușit Foto: Facebook
Politică

Sondaj CURS, comandat de PNL: PSD, la distanță, pe locul I, AUR s-a prăbușit, USR - staționar

Un sondaj CURS arată că PSD este, la distanță, pe locul I, AUR s-a prăbușit, iar USR este staționar. În ceea ce privește partidul lui George Simion, acest sondaj confirmă alte cercetări sociologice care arată că formațiunea s-a prăbușit după invazia rusă din Ucraina. Perioada de colectare a datelor s-a întins și pe perioada congresului PNL, deci este greu de estimat ce impact va avea schimbarea președintelui partidului. PSD, la distanță, pe locul I, AUR s-a prăbușit PSD ar obţine 35% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, urmat de PNL cu 23% din voturi şi de AUR - 12%, relevă datele unui sondaj CURS realizat în intervalul 28 martie - 11 aprilie. Comparativ cu precedentul sondaj, PSD pierde un procent, AUR pierde 2 procente, în timp ce PNL creşte cu 3 procente. De asemenea, PMP reuşeşte să atingă pragul electoral pentru accesul în Parlament, arată news.ro. PSD ar obţine 35% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, urmat de PNL cu 23% din voturi şi de AUR - 12%, relevă datele unui sondaj CURS realizat în intervalul 28 martie - 11 aprilie. Comparativ cu precedentul sondaj, PSD pierde un procent, AUR pierde 2 procente, în timp ce PNL creşte cu 3 procente. De asemenea, PMP reuşeşte să atingă pragul electoral pentru accesul în Parlament. Partidul fostul premier Victor Ponta, Pro România, ar obţine 3% din voturi, în timp ce Partidul Umanist social-liberal, are 2%, iar partidul lui Liviu Dragnea, Alianţa pentru Patrie, şi cel al lui Ludovic Orban, Forţa Dreptei, au câte 1%. Sondajul a fost realizat la comanda PNL în perioada 28 martie - 11 aprilie, pe un eşantion probabilist, multistadial, stratificat, de 2.750 de repondenţi în vârstă 18 ani şi peste, faţă-în-faţă, la domiciliul respondenţilor. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eşantion: +/-1,9% la un nivel de încredere de 95%. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Foto: Facebook George Simion
Eveniment

Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei

Efectele războiului din Ucraina, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic, PNL crește, iar PSD și USR înregistrează variații minore. Efectele războiului: AUR scade puternic Sondajul arată că majoritatea zdrobitoare a celor chestionați consideră că Rusia este vinovată de declanșarea conflictului și trebuie sancționată. Sondajul a fost realizat în perioada 2-7 martie 2022, pe un eșantion de 1.077 respondenți și are o eroare de +/3%. Interviurile au fost realizate telefonic. Sondajul arată că, dacă duminica viitoare ar fi alegeri, votul ar fi astfel distribuit: PSD: 32%PNL: 19,9%AUR: 18,9%USR: 10,8% AUR a pierdut 2,5 procente, față de februarie, iar PNL a crescut cu 2,3%. PSD a scăzut foarte ușor, iar USR a crescut cu 0,5%. Datele culese de INSCOP arată că 63,8% din cei chestionați au încredere în NATO și 57.7% în UE. Crește încrederea în România A crescut spectaculos procentul celor care cred că România merge într-o direcție bună, de la 19,9% în februarie la 35,5% în martie. Ușor peste 55% consideră că țara merge într-o direcție greșită, față de 77,1% în februarie. De altfel, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, scrie pe pagina sa de Facebook: „Desi in ultimele luni, o direcție bună era indicată de o parte tot mai mică a populației, agresiunea Rusiei ne-a adus aminte multora dintre noi cât de importantă este apartenența noastra la NATO&UE care ne protejează pacea, linișitea, viața și ce înseamna aceasta umbrela de scuritate și dezvoltare pentru direcția corectă a țării. Tocmai de aceea, PONDEREA ROMÂNILOR CARE PERCEP O DIRECȚIE BUNĂ A ȚĂRII DUPĂ DECLANȘAREA RĂZBOIULUI DIN UCRAINA APROAPE CĂ S-A DUBLAT!! Pare paradoxal, însa bănuiala mea e că tocmai comparatia cu situatia disperata a Ucrainei a trezit ceva în noi și a dus la perceperea mai clară de către populația României a avantajelor noastre reale. În plus, cu totii am vazut infinite dovezi de bunatate si mobilizare excepțională ale oamenilor in sprijinul refugiatilor ceea ce este posibil să fi influențat pozitiv modul în care românii își evaluează astăzi propria țară”. Potrivit datelor culese de INSCOP, 75% dintre cei chestionați consideră Rusia vinovată de conflict, doar 4% arată spre Ucraina. Peste 79% dintre repondenți sprijină sancțiunile împotriva Rusiei, doar 14% se opun. Alegătorii AUR sunt cel mai puțin tentați să blameze Rusia și se opun sancțiunilor, dar chiar și în acest eșantion majoritatea sunt împotriva regimului de la Moscova, arată datele INSCOP. Însă 77,8% este foarte îngrijorată sau oarecum îngrijorată de un război cu Rusia. Doar 21,7% spun că nu sunt deloc îngrijorați sau oarecum neîngrijorați. Încrederea în președintele Iohannis a sărit de la peste 18%, în februarie, la 22,5%, în martie. În cazul premierului Ciucă, încrederea a sărit de la 27,9% la 30,1%. Citește și: Lista companiilor importante care au rămas în Rusia, potrivit Universității Yale: McDonald’s, Coca-Cola, Pepsi, Herbalife sau Ferragamo

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina (sursa: mil.ru)
Internațional

Jumătate dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei pentru a stopa aderarea la NATO (sondaj Savanta ComRes)

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina, consideră corect ca ţara lor să utilizeze forţa militară împotriva Ucrainei pentru a împiedica guvernul de la Kiev să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Asta arată un sondaj citat miercuri de postul de televiziune CNN. Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina Sondajul, realizat de compania de consultanţă Savanta ComRes în rândul cetăţenilor din Ucraina şi Rusia, concluzionează că doar 25% dintre ruşi consideră că ar fi greşit să se recurgă la armată împotriva Ucrainei. Alţi 25% nu sunt siguri care ar fi cea mai bună opţiune pentru rezolvarea crizei actuale. Totodată, un număr ridicat de ruşi consideră o greşeală încercarea de a "reuni" cu forţa Rusia cu Ucraina, două ţări cu o istorie lungă şi complicată de relaţii întrepătrunse. Este o decizie pe care cei mai mulţi intervievaţi o consideră dificil de adoptat. Dar, potrivit rezultatelor sondajului, 43% dintre ruşi nu sunt în favoarea recurgerii la forţă pentru integrarea Ucrainei în Rusia, în timp ce 36% nu o consideră o idee rea. Firesc, ucrainenii resping războiul Aşa cum era de aşteptat, ancheta relevă că majoritatea ucrainenilor resping utilizarea forţei de către Rusia. Şapte din zece intervievaţi ucraineni au declarat că ar fi greşit ca Rusia să utilizeze forţa militară pentru a împiedica aderarea Ucrainei la NATO (70%) sau pentru a reuni cele două ţări (73%). Citește și: Ucraina se pregătește de război: vrea să declare starea de urgență, pe fondul agresiunii Rusiei. Civilii vor putea să poarte arme de foc Majoritatea ucrainenilor resping afirmaţia pe care preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut-o într-un discurs rostit luni, potrivit căruia Ucraina nu are nicio bază istorică şi este în esenţă o creaţie a Uniunii Sovietice. În general, majoritatea celor chestionaţi pe ansamblul ţării şi de toate vârstele în Ucraina declară că nu se simt "un singur popor" cu ruşii şi că cele două ţări nu ar trebui să fie unite. Ucraina se simte apărată de NATO și SUA și nu prea Doar unul din cinci ucraineni consideră că tensiunile cu Rusia vor fi soluţionate pe cale paşnică, comparativ cu două treimi dintre ruşi (21% faţă de 65%). Numai un sfert (26%) dintre ucraineni speră într-o apărare militară a Ucrainei din partea NATO şi SUA, dar într-un procent mai mare se aşteaptă la sancţiuni economice împotriva liderilor ruşi (46%) sau a companiilor ruse (34%). Sondajul a fost realizat online între 7 şi 15 februarie, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane din fiecare ţară, de către compania Savanta ComRes. Datele au fost culese înaintea discursului lui Putin de luni şi a recunoaşterii de către Moscova a suveranităţii republicilor separatiste ucrainene din Donbas, are o marjă de eroare de plus/minus 3,1%, potrivit Agerpres.

Pandemia a fost provocată de elitele globale Foto: captură video
Eveniment

INSCOP: Două treimi dintre români cred că pandemia a fost provocată de elitele globale

Peste 65% dintre români cred că pandemia a fost provocată de „elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii”, arată un sondaj INSCOP. Sub o treime (28.4%) crede că pandemia de Covid19 a apărut în mod natural așa cum s-a întâmplat și cu alte pandemii din istoria omenirii. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 5.9% dintre respondenți. „Pandemia a fost provocată de elitele globale” „Această ultimă cifră nu reflectă o negare a pandemiei și a efectelor sale grave, ci tentația unei foarte mari părți a populației pentru interpretări conspiraționiste, alimentată în timp de dezinformări, știri false, unele răspândite chiar de către diverse voci influente din România sau din lume, în dauna explicațiilor rezonabile, acceptate de comunitatea științifică cu privire la cauzele naturale ale apariției virusului COVID19”, a comentat Remus Ștefureac, directorul INSCOP. Potrivit sondajului, 28,5% dintre respondenți cred că există un plan la nivel global pentru implantarea de cipuri prin vaccinare, în timp ce 66% resping această teorie, iar 5,5% nu știu sau nu răspund. Neîncredere în Rusia Pe de altă parte, 27,3% dintre români cred că Rusia este principala sursă a acțiunilor de propagandă, dezinformărilor și știrilor false în România (față de 18,1% în septembrie 2021, 25,2% în iunie 2021, 24% în martie 2021). Uniunea Europeană este văzută drept principala sursă a acțiunilor de propagandă, dezinformărilor și știrilor false în România de către 17% dintre respondenți (față de 18,5% în septembrie 2021, 13,8% în iunie 2021, 18,5% în martie 2021), la mică distanță de China cu 17,7% (față de 14,3% în septembrie 2021, 12,2% în iunie 2021, 14,9% în martie 2021). Foto: Strategic Thinking Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara (sursă: gov.ro)
Eveniment

74% dintre români cred că lucrurile merg în direcția greșită (sondaj INSCOP)

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara, potrivit unui sondaj de opinie. Majoritatea românilor este pesimistă în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă România şi lumea, relevă cea de a IV-a ediţie a sondajului de opinie intitulat "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false", publicat vineri de INSCOP Research.Potrivit sondajului, 74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită (faţă de 80,9% în septembrie 2021, 68,1% în iunie 2021 şi 70,3% în martie 2021), în timp ce 20,8% cred că se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 12,5% în septembrie 2021, 25,1% în iunie 2021 şi 23% în martie 2021), iar 4,7% nu ştiu sau nu răspund. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroDirecţia în care se îndreaptă lumea este percepută de 24,2% ca fiind bună, în timp ce 68,9% consideră greşită direcţia, iar 6,9% nu ştiu sau nu răspund.Evoluţia calităţii vieţii, în comparaţie cu acum 5 ani, a fost apreciată "mai bună" de 29,3% dintre respondenţi, în timp ce 68,9% au optat pentru varianta "mai grea" şi pentru "nu ştiu/nu răspund" au optat 1,8%. Românii sunt pesimiști de direcția în care merg țara și lumea La întrebarea privind evoluţia calităţii vieţii, 43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viaţa lor va fi mai bună decât în prezent, în timp ce 46,6% cred că va fi mai grea şi 10,2% nu ştiu sau nu răspund."Percepţia direcţiei în care merge ţara s-a mai îmbunătăţit comparativ cu luna septembrie 2021, dar este sub nivelurile înregistrate în iunie şi martie 2021. De asemenea, pe fondul pandemiei, a crizei economice şi sociale, se observă şi un pesimism cronic al românilor cu privire la evaluarea direcţiei în care merg lucrurile în lume, raportul dintre cei care spun că lucrurile merg într-o direcţie bună în lume, respectiv într-o direcţie greşită fiind de 1 la 3. Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul şi mai ales percepţia viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine la nivelul majorităţii populaţiei cu excepţia tinerilor care sunt ceva mai optimişti decât media populaţiei", a afirmat preşedintele Strategic Thinking Group, Remus Ştefureac, potrivit unui comunicat. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AURVice-preşedintele True Story Project (TSP) Dan Andronache a apreciat că "depăşirea crizei politice a determinat îmbunătăţirea percepţiei direcţiei ţării, însă cotele înregistrate de sondajul din martie anul trecut nu au fost atinse, ca urmare a evenimentelor pe linie de securitate din proximitatea noastră geografică, precum şi a cadrului general generat de persistenţa pandemiei". Impact asupra calității vieții "Prezenţa acestor factori cauzali este marcată in diada percepţiei calităţii vieţii de acum vs peste 5 ani când în mentalul colectiv este proiectată şi / sau dorită depăşirea acestor crize medicale", a adăugat Andronache.Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 - 18 ianuarie 2022, este împărţit în şapte capitole, capitolul al III-lea fiind dedicat opiniei românilor privind direcţia în care merge ţara şi lumea.Datele au fost culese prin interviuri telefonice, volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

AUR a ajuns pe locul II Foto Facebook George Simion
Politică

AUR a ajuns pe locul II, ca intenție de vot (sondaj INSCOP)

AUR a ajuns pe locul II, ca intenție de vot, arată un sondaj INSCOP. Sondajul a fost realizat în perioada 11-18 ianuarie, prin metoda CATI, și are o eroare de 2,9%. AUR a ajuns pe locul II În iunie, doar 14,6% dintre cei chestionați de INSCOP ar fi votat cu AUR. La alegerile din septembrie 2020, formațiunea condusă de George Simion a strâns doar 9% din voturi. Pe locul I se află PSD, care cumulează o intenție de vot de 34,3%. Formațiunea lui Ciolacu este însă pe o pantă descrescătoare, din octombrie, când a ajuns la guvernare. Foto: Facebook Remus Ștefureac PNL a coborât la 16,6%. Din iunie până acum, acest partid a pierdut zece procente din intenția de vot. Pentru USR ar vota 12,5% dintre alegători, arată sondajul INSCOP. Din octombrie, când a trecut în opoziție, acest partid staționează în preferințele electoratului. Datele INSCOP arată USR atinsese un vârf de popularitate în februarie 2021 - intenția de vot era de 16,5% - când abia ajunsese la guvernare. În septembrie, pe fondul conflictului cu PNL, doar 9,8% dintre cei chestionați de INSCOP ar mai fi votat cu USR. Citește și: Francisc Doboș, parohul Bisericii Franceze, șocat de factura la gaze, întreabă dacă să-și mai ia un job Nici un alt partid nu ar trece de pragul de vot. Foto: Facebook Remus Ștefureac Certurile îl favorizează pe Simion „Certurile dintre partidele coaliției aflate la guvernare pe fondul crizei facturilor la energie le afectează în mod direct intenția de vot. Deocamdată impactul este controlabil, dar problema riscă să devină o amenințare majoră dacă relația dintre PSD și PNL nu se va armoniza și cele două partide nu vin cu soluții în locul disputelor politice. După catastrofală criză politică de la finalul anului trecut, oamenii nu mai vor să audă de certuri politice și nu vor avea niciun pic de răbdare și niciun gram de toleranță pentru partidele care le vor provoca”, comentează, pe Facebook, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP. El a apreciat că tensiunile din coaliție alimentează creșterea AUR. „Tensiunile din coaliție și întârzierea oferirii de soluții la probelemele sociale alimentează în continuare creșterea AUR. Dacă pe zona de securitate militară, din cauza amenințărilor Rusiei observăm o creștere foarte puternică a încrederii în NATO, în UE, în Occident, de bun augur pentru moralul națiunii, problemele sociale și politice domestice/interne vor alimenta în continuare adeziunea electorală la discursul ultra-populist”, mai arată sociologul.

Încrederea românilor în bazele SUA a crescut Foto: Facebook US Army
Eveniment

Încrederea românilor în bazele SUA din țara noastră a crescut (sondaj)

Încrederea românilor în bazele SUA a crescut, arată un sondaj realizat de INSCOP Research. Potrivit acestui sondaj, 74,7% dintre cei intervievați sunt de acord că ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”. Puțin peste 20% nu sunt de acord cu această afirmație. Încrederea românilor în bazele SUA a crescut Încrederea în capacitatea bazelor SUA de a apăra România a evoluat astfel: 68,1% în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 75,4% în martie 2021 În plus, 76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO. Doar 18,7% dintre cei chestionați sunt de acord cu ieșirea din NATO. Românii nu vor spre Est În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%. Citește și: Ministrul Apărării e îngrijorat de războiul cu facturile la energie Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021) 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021)50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3% în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021). Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți.Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 18% declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China (față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021). Biden și Maia Sandu, cei mai populari Joe Biden este liderul politic în care românii au cea mai mare încredere, dar Maia Sandu, cu o cotă de 33,1%, vine imediat după el. Încrederea în Viktor Orban, premierul Ungariei, este la 19,3%, în creștere cu 3% față de septembrie 2021. Sondaj CATI, eroare de 2,9% Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group. Studiul este parte a unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States. El este finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project. Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră