sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sondaj

189 articole
Eveniment

Majoritatea austriecilor susţin veto-ul ţării lor în cazul aderării României la Schengen, potrivit unui sondaj

Majoritatea austriecilor susţin veto-ul ţării lor în cazul aderării României la Schengen, potrivit unui sondaj publicat de presa din Austria și citat de news.ro. Astfel, 52 la sută dintre cei chestionaţi au spus că aprobă decizia blocării României şi Bulgariei la Schengen, iar 34 la sută au declarat că nu sunt de acord. Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen Veto-ul pentru Schengen este cel mai mult aprobat de votanţii OeVP (popularii conservatori, de dreapta) şi FPOe 9extema dreaptă). Pe de altă parte, sondajul confirmă că naţionalişii din Partidul Libertăţii (FPOe) se bucură de cea mai mare popularitate şi au depăşit partidele tradiţionale austriece. De altfel, conservatorii cancelarului Karl Nehammer se află abia pe locul al treilea în preferinţele electoratului. Cu 26 la sută, Partidul Libertăţii se află pe primul loc, devansându-i pe social-democraţii din SPOe, cotaţi cu 24 la sută, şi pe conservatorii din OeVP, care au 22 la sută. Citește și: Der Standard, Austria: OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Investițiile în Neptun Deep, estimate la 4 miliarde euro NEOS, un partid cu orientare liberală, relativ nou în peisajul politic austriac, şi Verzii, care sunt parteneri minoritari la guvernare, se află pe locul patru, la egalitate, cu 11 procente.

Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen Foto: Facebook Karl Nehammer
Bolojan nu are de gând să candideze la primăria București Foto: Facebook CJ Bihor
Politică

Bolojan declară că nu are de gând să candideze la primăria București. Președintele CJ Bihor nici măcar nu știa că PNL l-a inclus într-un sondaj privind intenția de vot în București

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, declară că nu are de gând să candideze la primăria București. Acum o săptămână, news.ro a publicat datele unui sondaj pe București, comandat de PNL, care arăta că Gabriela Firea ar fi votată de 34% din electoratul Capitalei, în timp ce Ilie Bolojan ar strânge doar 22% din voturi. Nicușor Dan ar colecta, acum, doar 17% din voturi, candidând ca independent. În cazul în care ar fi susținut de PNL și USR sau măcar de unul din aceste partide, procentul celor care l-ar vota ar crește substanțial. Bolojan nu are de gând să candideze la primăria București Însă Bolojan a declarat, pentru Bihoreanul, că „nu se pune problema” să candideze la primăria Capitalei. Întrebat dacă știa că va fi inclus în sondaj, a spus: „Nu”. Potrivit sondajului PNL, pe locul doi era plasat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, cu 22% intenţie de vot, la egalitate cu Ilie Bolojan, preşedintele CJ Bihor. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Primarul general în funcţie, Nicuşor Dan, are o intenție de vot de 17% - dacă ar candida ca independent , în timp ce liderul USR Bucureşti, Vlad Voiculescu este cotat la 11%. În iulie 2021, întrebat la Digi 24 dacă ar candida la președinția României, Bolojan a spus: „Nu se pune această problemă. Eu cred că fiecare om trebuie să-și facă o analiză a capacităților pe care le are și unde poate livra mai mult. Fiecare poziție necesită o anumită expertiză și atunci, fiecare om își poate face o analiză personală. Nu e ușor să faci asta, pentru că de obicei, riscăm să ne supraevaluăm”

Majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Un sondaj ținut în secret de Kremlin arată că majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina - surse Meduza

Un sondaj ținut în secret de Kremlin arată că majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina, susțin surse citate de site-ul Meduza, interzis în Rusia. Însă sociologii consultați de acest site descriu atitudinea rușilor ca fiind mai degrabă „apatică”. Majoritatea rușilor s-au săturat de războiul din Ucraina „Meduza a primit rezultatele ultimului sondaj de opinie, secret, realizat de FSO (astfel de studii sunt comandate de Kremlin și numai pentru uz intern). Potrivit acestor date, aproximativ 55% dintre ruși sunt acum în favoarea negocierilor de pace cu Ucraina și doar 25% sunt în favoarea continuării războiului. Aceste cifre sunt în general în concordanță cu rezultatele unui sondaj din octombrie realizat de Centrul Levada, singurul centru sociologic independent major din Rusia. În raportul Levada, 57% dintre respondenți au fost în favoarea sau mai degrabă pentru negocierile de pace; în timp ce „pentru” și „mai degrabă, pentru” continuarea ostilităților erau 27%. În același timp, judecând după sondajele de opinie secrete ale FSO, atitudinea rușilor față de război s-a deteriorat brusc în ultima vreme. În iulie 2022, sondajele au arătat că doar 30% dintre ruși erau în favoarea păcii cu Ucraina”, arată Meduza. FSO, instituția care a comandat sondajul, este serviciul de protecție al președintelui Rusiei. În consecință, Kremlinul vrea să limiteze sondajele publice care chestionează cetățenii ruși în legătură cu invazia din Ucraina. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Potrivit sociologilor consultați de Meduza, rușii și-au schimbat atitudinea după mobilizarea din septembrie. În plus, ei și-au pierdut speranța că acest conflict poate fi câștigat de Rusia. Însă sociologii spun că sondajele nu schimbă deciziile Kremlinului. În plus, populația este „apatică”, nu pare a fi deocamdată dispusă să protesteze public împotriva războiului.

Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Foto: InfoPrut
Eveniment

Sondaj comandat de Academia Română în Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim. Popularitatea lui Putin, uriașă, peste Zelenski. Aderarea la NATO - nepopulară

Sondaj comandat de Academia Română, prin Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI), în Republica Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim, potrivit datelor colectate din 2010 până acum. Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Astfel, procentul cetățenilor moldoveni care vor unirea cu România a ajuns la 42,5%, față de 39,7% în octombrie 2022 și 34,7%, în mai 2022. În noiembrie 2010 era de doar 3%, iar în decembrie 2019 ajunsese la 30%. Totuși, 57,5% dintre respondenți sunt împotriva unirii. Pe de altă parte, doar 22,4% din cei chestionați ar dori aderarea la NATO, respectiv 29,1% dintre cei cu opțiune de vot. Puțin peste 70% sunt contra aderării la această structură militară. În ceea ce privește încrederea în liderii politici străni, Klaus Iohannis este pe primul loc. Însă, cu o cotă de încredere de 35,2%, Vladimir Putin este la doar 0,2% în urma președintelui României - practic, diferența este în marja de eroare. În Volodimir Zelenski au încredere 30,9% din cei chestionați. Potrivit sondajului, cetățenii din R.Moldova au cea mai mare încredere în Igor Dodon și Ion Ceban, actuala președintă Maia Sandu situându-se pe locul trei. Totuși, PAS, partidul Maiei Sandu, ar ieși pe primul loc la parlamentare, cu 23%, urmat de PSRM și Partidul Șor. Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 noiembrie 2022, pe un eșantion de 1.015 respondenți cu vârsta de peste 18 ani (dintre care 55% au răspuns telefonic) și are o marjă de eroare de 3%. Barometrului socio-politic al Republicii Moldova, ediția a treia, lansat la Casa Oamenilor de Știință din Chișinău, a fost comandat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române și Fundația pentru Libertate Friedrich Naumann for Freedom. Citește și: VIDEO Preotul Calistrat ar fi agresat și un călugăr, acesta a depus deja plângere la Mitropolie

Trump, reprimit pe Twitter, votează utilizatorii (sursa: Twitter/Elon Musk)
Eveniment

Utilizatorii Twitter votează ca Donald Trump să fie reprimit pe rețeaua de socializare, unde e interzis de aproape doi ani

Trump, reprimit pe Twitter, votează utilizatorii. Mai mult de 12 milioane de conturi pe Twitter se pronunţaseră deja până sâmbătă seara asupra oportunităţii de a restabili contul lui Donald Trump, opţiunea "da" întrunind 52% într-un sondaj online de 24 de ore lansat de Elon Musk. Trump, reprimit pe Twitter, votează utilizatorii Cu șase ore de închiderea voturilor, opţiunea "nu" întrunea 47,7%, fără să se cunoască exact care va fi urmarea acestui scrutin. Sondajul a fost iniţiat vineri seara de Elon Musk, la câteva ore după ce noul proprietar al Twitter a restabilit, în numele libertăţii de exprimare, alte conturi de utilizatori ce fuseseră suspendate. Citește și: Insinuări grave ale lui Biden la adresa lui Musk, cu referire la Arabia Saudită: Merită examinate legăturile cu alte țări "Este fascinant să urmăreşti acest sondaj!", a scris pe Twitter sâmbătă dimineaţa miliardarul, care şi-a exprimat în timpul nopţii satisfacţia în legătură cu ritmul sufragiilor, de circa un milion pe oră. Asaltul asupra Congresului Twitter a blocat contul lui Donald Trump pe 8 ianuarie 2021, la două zile după invazia întreprinsă asupra Capitoliului de către susţinătorii săi, în faţa "riscului de noi incitări la violenţă". Elon Musk a deschis apoi uşa, în mai, pentru o revenire a fostului preşedinte republican pe Twitter. O astfel de revenire va face valuri în societatea şi politica din SUA, cu atât mai mult cu cât Trump s-a lansat din nou în cursa pentru Casa Albă. Chiar dacă şi-a exprimat satisfacţia că, o dată preluat de Musk, Twitter "a intrat pe mâini bune", candidatul republican a afirmat în ultimele zile că el va rămâne pe reţeaua sa Truth Social, în pofida faptului că această platformă nu-i oferă decât o mică parte din audienţă comparativ cu Twitter, unde el avea 88 de milioane de abonaţi.

Aproape 30% ar fugi din țară dacă începe un război Foto: Facebook ministerul Apărării
Eveniment

Sondaj al Academiei Române: aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă țara este atacată. Circa 36%, gata să participe la apărare

Un sondaj al Academiei Române arată că aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă „țara noastră este atacată” și ar începe un război. O treime ar aștepta „să vadă cum merg lucrurile”, iar 36,1% ar particpa „cum pot” la apărarea țării. Aproape 30% ar fugi dacă țara este atacată Principalul motiv invocat de cei care nu ar vrea să participe la apărarea țării este că ar fi datoria militarilor să se lupte: 32,3% dintre cei chestionați invocă această scuză. Însă 23,6% apreciază că au o datorie față de familie, nu față de țară, iar circa 22% nu vor să meargă la război pentru a apăra averile corupților. Alți 18% dintre cei care nu ar vrea să particpe la apărarea țării cred că România este deja în mâinile străinilor. Sondajul arată un procent uriaș al celor care cred că România nu merge într-o direcție bună: 87%, față de doar 12% care cred că direcția este corectă. Ierarhia de încredere nu se schimbă mult faţă de anii trecuţi, dar inclusiv instituţii care beneficiază regulat de încredere mare au imaginea marcată de dificultăţile din ultimul an: Biserica - 65,6% în 2022, faţă de 70,16% în 2021 şi Armata - 66,4% în 2022, faţă de 86,63% în 2021. Zelenski, de 5-6 ori mai popular decât Putin Cei intervievați au arătat și care sunt liderii străini în care au cea mai mare încredere: regele Charles al III-lea este pe primul loc, fiind urmat de președintele Franței, Emanuel Macron, și de cel al Ucraine,i Volodimir Zelenski. În Zelenski au încredere multă și foarte multă 28% dintre cetățenii români, în Putin doar 5,3%. Președintele SUA, Joe Biden, se bucură de încrederea a circa 25% dintre cei chestionați. Interesant este că, la întrebarea cine este de vină pentru explozia prețurilor la energie, 47% indică „vina celor care conduc România”, 28% - politicile ecologiste ale UE și doar 23,9% războiul din Ucraina. Sondajul arată că o majoritate zdrobitoare consideră că Rusia este vinovată de războiul din Ucraina - 51,5% - doar 16% arată spre UE și SUA, iar 3,4% spre Ucraina. Circa 26,3% cred că Rusia este „mai mult vinovată”, dar și Ucraina are o parte din vină. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, un sondaj reprezentativ la nivel naţional, făcut prin interviuri telefonice (CATI), a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în perioada 29 septembrie - 10 octombrie, pe un eşantion de 1.001 persoane, având o eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Germania are șoșociștii ei: circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia să atace Ucraina. Procentul celor care acceptă propaganda Kremlinului a crescut cu 34% în 6 luni

Germania are șoșociștii ei: circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia să atace Ucraina, arată un sondaj efectuat de Center für Monitoring, Analyse und Strategie (CEMAS) în octombrie și publicat acum câteva zile. La acest studiu au participa 2.208 persoane, iar datele au fost colectate între trei și 11 octombrie. Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia CEMAS a pus aceleași întrebări în cadrul unui sondaj din aprilie, așa că acum rezultatele pot fi comparate, iar ele arată că tot mai mulți germani cred în propaganda Kremlinului. Publicul cel mai vulnerabil la mesajele Rusiei este din estul Germaniei și votează cu formațiunea extremistă AfD. Iată principalele date ale sondajului: Cu afirmația „NATO a provocat Rusia atât de mult încât Rusia a fost nevoită să intre în război”, sunt pe deplin de acord 19% dintre cei chestionați, iar 21% o acceptă parțial. Însă 60% o resping. În aprilie, erau deplin de acord cu această afirmație doar 12%, iar 17% erau parțial de acord. Cu afirmația „Putin luptă cu o elită globală, care trage sforile din spatele cortinei” sunt deplin de acord 18%, iar parțial de acord 26%. În aprilie, procentele erau de 12%, respectiv 20%. Cu afirmația „Din punct de vedere istoric, Ucraina nu are nicio revendicare teritorială proprie și este de fapt parte a Rusiei” sunt deplin de acord 14%, parțial - 21%. În aprilie: 8% acord deplin și 18%, parțial. Cu afirmația „Ucraina, împreună cu SUA, a operat biolaboratoare secrete pentru producerea de arme biologice”, sunt deplin de acord 12%, iar parțial - 21%. În aprilie, aceste procente erau de șapte, respectiv 14%. Circa 20% dintre cei chestionați sunt total sau parțial de acord că războiul din Ucraina este o diversiune de la pandemia de coronavirus. Germania de Est, mai pro-rusă „Narațiunile conspiraționiste despre războiul rus de agresiune din Ucraina au prins în special în Germania de Est. Datele arată diferențe semnificative în evaluarea propagandei pro-ruse între Germania de Est și Germania de Vest. În timp ce în Germania de Est, unul din trei a fost de acord cu afirmația că NATO ar fi provocat Rusia atat de mult incat Rusia a fost nevoită să intre în război, în vestul Germaniei doar 16% au acceptat această ipoteză, adică circa jumătate”, scrie CEMAS. According to a poll by Cemas, about 18 percent of #Germans agreed with the statement that #Putin "is fighting against the world elite, which is pulling strings behind the scenes.". #Russian propaganda myths tend to be believed more in eastern #Germany. https://t.co/O5yOXghMue— NEXTA (@nexta_tv) November 2, 2022 „Având în vedere multiplele crize actuale și viitoare, acum este nevoie de o strategie pentru a face față ideologiei conspirației și mediului extremist de dreapta, care abuzează de incertitudinea politică și socială în propriile scopuri”, mai apreciază institutul. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times

Viitorii pensionari nu cred că statul poate asigura o pensie „decentă” Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Sondaj: 55% dintre viitorii pensionari „cu venituri medii și peste” nu cred că statul le poate asigura o pensie „decentă”. Doar 4% consideră corupția o problemă

Un sondaj efectuat de către institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) arată că 55% dintre viitorii pensionari „cu venituri medii și peste” nu cred că statul le poate asigura o pensie „decentă”. Viitorii pensionari nu cred că statul poate asigura o pensie „decentă” Potrivit comunicatului APAPR, sondajul este reprezentativ la nivel național „pentru mediul urban, vârsta 20-55 de ani, venituri medii și peste”. El a fost derulat la finele lunii septembrie 2022 pe un eșantion de 1.103 respondenţi, prin interviuri față în față, pe tableta (metoda CAPI), marja de eroare fiind de 2,9%. Sodajul arată că cei chestionați consideră că 3.650 de lei înseamnă o pensie decentă. Dar pensia medie în România este de puțin peste 1.700 de lei. Doar 7% din pensionari au peste 3.650 de lei. „Întrebați care este cea mai mare problemă actuală în Romania, 29% au răspuns inflația ridicată, 10% au spus veniturile mici, doar 4% indicând corupția – o situație total diferită față de sondajul similar derulat în 2019, când 6% indicau inflația, 18% veniturile mici și 18% corupția”, arată comunicatul APAPR. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară „Contextul actual creat de efectele pandemiei, inflației, instabilității geopolitice și amplificat de știrile alarmiste se reflectă asupra percepției oamenilor despre economisire și implicit asupra Pilonului II de pensii private. Astfel, cercetarea a relevat că doi din trei români cred cel puțin una dintre informațiile false perpetuate de-a lungul timpului despre Pilonul II, cum ar fi că pot pierde toți banii contribuiți sau că nu ar exista nicio garanție sau reglementare solidă privind sumele acumulate”, a afirmat Alina Dincă, director executiv ISRA Center.

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale Foto: Facebook
Politică

SONDAJ Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale. Peste 60% vor reducerea aparatului bugetar și tăierea sporurilor

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale: un sondaj BCS arată că 83,4% dintre cei chestionați susțin „anularea pensiilor speciale”. Doar 7,3% apreciază că ar fi o idee rea. Sondajul a fost realizat telefonic (prin metoda CATI) în perioada 9-14 iunie 2022 pe un eșantion de 1.104 subiecți. Eșantionul are o eroare statistică de +/- 3% la un interval de încredere de 95%. Cercetarea a fost finanțată de Pactul pentru Fiscalitate, care a publicat acest studiu la 12 octombrie. Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale În documentul care însoțește sondajul se arată că „anularea pensiilor speciale e susținută tot de cei din vest, dar și din Oltenia și de cei cu orientări de stânga; și e contestată cel mai mult în est, în localitățile mici și de cei foarte tineri dar și foarte vârstnici”. Potrivit sondajului, 60,5% dintre cei chestionați sunt de acord cu reducerea cu 10% a numărului de angajați din aparatul de stat, iar 60,3% sunt pentru tăierea cu 50% a sporurilor bugetarilor. Doar 19,8%, respectiv 18,1% au o părere proastă despre aceste măsuri. Peste 55% sunt de acord cu „instituirea unei taxe de solidaritate plătită de bugetarii cu venituri mai mari de 15.000 lei lunar și de cei cu pensii speciale”. Doar 12,7% cred că ar fi o idee proastă. Peste 31% nu știu ce să răspundă la această întrebare. În plus, 72,5% dintre repondenți vor anularea subvențiilor pentru partide politice. Doar 8,5% cred că ar fi o idee rea. „Anularea subvențiilor pentru partidele politice e percepută ca o idee bună cu precădere de către cei din jumătatea de vest a țării, de aproape toți angajații și de trei sferturi din cei cu studii superioare și cu valori de dreapta; dar e contestată puternic mai ales în jumătatea de est a României, de cei trecuți de 60 ani, cu studii elementare, care se declară de stânga”, explică autorii sondajului. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Cota unică, susținută de cei cu facultate Potrivit studiului BCS, 35,2% din populație susține menținerea cotei unice, în timp ce 30% ar dori impozit progresiv. Un procent foarte mare, 34,8% nu știu ce să răspundă la această întrebare. „Cota unică de impozitare este susținută cel mai mult de cei din regiunile Nord-Vest (49%), București-Ilfov (48%) și Vest (46%), pe când impozitul progresiv are cei mai mulți susținători în regiunile NordEst (39%) și Sud-Muntenia (35%). Semnificativ este faptul că pe acest subiect nu se pronunță mai multde jumătate dintre locuitorii regiunilor Sud-Vest Oltenia (55%) și Centru (53%) (…) Cota unică este dorită de către salariați, pe când impozitul progresiv este dorit de cei care nu se află pe piața muncii (studenți, pensionari, șomeri, casnice). Susținerea cotei unice de impozitare crește proporțional cu numărul anilor de școlarizare, ajungând la 41% la cei cu facultatea finalizată, dar relația nu este inversă în cazul impozitului progresiv: acesta este susținut relativ la fel de către toți, indiferent de nivelul de școlarizare. Cu cât oamenii au mai puțini ani de educație școlară cu atât sunt mai indiferenți față de acest subiect – 43% din cei cu studii elementare nu au nici o preferință pentru un sistem de impozitare”, se arată în studiu. La întrebarea „Unii spun că impozitul progresiv ia banii oamenilor deștepți și harnici și stimulează lenea și prostia. Sunteți de acord sau nu cu această afirmație?”, 35,5% sunt de acord, 29,5% sunt împotrivă, iar 35% se abțin.

Zelenski îl trolează pe Elon Musk Grupaj foto: Twitter Jewish Community
Eveniment

Zelenski îl trolează pe Elon Musk, după ce acesta a propus ca Crimeea să rămână alipită Rusiei: „Care @elonmusk vă place mai mult: cel care susține Ucraina/cel care susține Rusia”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îl trolează pe Elon Musk, pe Twitter, după ce acesta a propus ca Crimeea să rămână alipită Rusiei. Zelenski strânsese, până la ora redactării acestei știri, peste 90.000 de like-uri la postarea sa și circa 750.000 de voturi. Musk, care a postat cu două ore mai devreme, avea 40.000 de like-uri și peste 1,4 milioane de voturi. Însă o majoritate zdrobitoare a spus „Nu” propunerilor lui Musk. De altfel, mesajul lui Zelenski a fost trolat de sute de utilizatori ai Twitter, care inițiau diverse sondaje ironice în care întrebau, de exemplu, dacă sunt de acord ca averea miliardarului să fie confiscată. Citește și: BREAKING Putin și-a trimis trenul nuclear pe linia frontului din Ucraina. Statele NATO, avertizate că Rusia ar putea testa o torpilă nucleară în Marea Neagră Zelenski îl trolează pe Elon Musk Iată ce a propus patronul Tesla: Ukraine-Russia Peace:- Redo elections of annexed regions under UN supervision. Russia leaves if that is will of the people.- Crimea formally part of Russia, as it has been since 1783 (until Khrushchev’s mistake).- Water supply to Crimea assured.- Ukraine remains neutral.— Elon Musk (@elonmusk) October 3, 2022 „Pacea Ucraina-Rusia: Refacerea alegerilor din regiunile anexate sub supravegherea ONU. Rusia pleacă dacă aceasta este voia poporului.Crimeea face parte oficial din Rusia, așa cum a fost din 1783 (până la greșeala lui Hrușciov).Aprovizionarea cu apă în Crimeea asigurată.Ucraina rămâne neutră” Peste 63% din cele peste 1,4 milioane de voturi au fost împotriva propunerilor sale. De fapt, mai mulți comentatori i-au atras atenția că, cel puțin în privința Crimeei, reia argumentele Rusiei. După un val de critici, Musk a postat un nou sondaj, în care propune ca oamenii din Donbas și Crimeea să aleagă dacă vor să fie parte a Ucrainei sau a Rusiei. Circa 54% din cei care au votat - aproape un milion de voturi la ora redactprii acestei știri, dar numărul lor creștea extrem de rapid - erau de acord ca locuitorii din aceste regiuni anexate de Rusia să decidă în ce țară vor să trăiască. „Rusia a trecut la o mobilizare parțială. Ei vor trece la mobilizare completă de război dacă Crimeea este în pericol. Moartea de ambele părți va fi devastatoare. Rusia are de peste trei ori populația Ucrainei, așa că victoria Ucrainei este puțin probabilă într-un război total. Dacă vă pasă de poporul Ucrainei, căutați pacea”, s-a explicat Musk. Răspunsul sec a lui Zelenski a fost: „Care @elonmusk îți place mai mult?- Unul care sprijină Ucraina- Unul care susține Rusia” Which @elonmusk do you like more?— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 3, 2022 Peste 85% din cei care au votat îl preferau pe acel Musk care susține Ucraina.

Popularitatea lui Putin scade la 77% (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Ciudatele sondaje Levada: popularitatea lui Putin a scăzut cu 6% după decretarea mobilizării, dar liderul rus ar avea, totuși, 77%

Popularitatea lui Putin scade la 77%. Cota de popularitate a preşedintelui rus Vladimir Putin a scăzut cu şase puncte procentuale, de la 83% la 77%, după ce liderul de la Kremlin a decretat mobilizarea militară parţială în Federaţia Rusă, potrivit unui sondaj dat publicităţii joi de Centrul Levada (independent), transmite EFE. Popularitatea lui Putin scade la 77% Conform sondajului, 21% din ruşi nu aprobă modul de acţiune al lui Putin. Centrul Levada, declarat agent străin în Rusia, notează totuşi că sprijinul pentru Putin se menţine la una dintre cele mai înalte cote de la începerea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Astfel, înainte de ceea ce autorităţile ruse numesc "operaţiune militară specială", activitatea liderului rus era sprijinită de 71% din populaţie, procent care a urcat la 83% în martie 2022 şi s-a menţinut la acelaşi nivel până în septembrie. Mobilizarea parţială pentru întărirea forţelor ruse din Ucraina a fost decretată de Putin la 21 septembrie, dată după care mii de ruşi au fugit din ţară în încercarea de a evita să fie încorporaţi. Unul din doi ruși: anxietate, îngrijorare, spaimă Ulterior, autorităţile ruse au recunoscut existenţa unor iregularităţi în prima etapă de recrutare, iar Kremlinul a promis că aceste erori vor fi corectate. Sondajul Levada mai dezvăluie că mai bine de jumătate dintre ruşi au resimţit teamă sau anxietate după decretarea mobilizării parţiale de către Putin, scrie Reuters. Citește și: Posibilitatea ca un accident nuclear să se producă chiar pe teritoriul Rusiei este foarte mare, din cauza tehnicii militare învechite. „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins În sondaj, realizat în perioada 22-28 septembrie, 47% dintre respondenţi au declarat că au simţit anxietate, îngrijorare sau de-a dreptul spaimă după anunţul făcut de Putin în 21 septembrie. Circa 13% au declarat că au simţit furie, iar 23% s-au declarat mândri de Rusia. Sondajul a fost realizat în peste 50 de regiuni ruse pe un eşantion de 1.631 de ruşi cu vârste de la 18 ani în sus.

35% dintre ruși consideră că Soarele se învârte în jurul Pământului Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Țara lui Putin: 35% dintre locuitorii Federației Ruse consideră că Soarele se învârte în jurul Pământului

Țara lui Putin: 35% dintre locuitorii Federației Ruse consideră că Soarele se învârte în jurul Pământului, arată un studiu publicat de Centrul pentru cercetarea opiniei publice din Rusia (Всероссийским центром изучения общественного мнения (ВЦИОМ)) și citat de portalul pro-Kremlin RT. Informațiile au fost traduse de newsmaker.md. 35% consideră că Soarele se învârte în jurul Pământului Astfel, mai mult de o treime din cei intervievați consideră că pîmântul se învârte în jurul soarelui (35%). Circa 61% nu au fost de acord cu afirmația aceasta, iar 4% nu au putut răspunde la întrebare. Pentru comparație, în 2007, doar 28% dintre respondenți au fost de acord cu afirmația că soarele se învârte în jurul părmântului, iar în 2011 – 32%. Cu toate acestea, studiul concluzionează că „nivelul general de cunoaștere științifică al populației crește gradual”. #Russian Public Opinion Research Center found out that 35% of #Russians believe that the sun revolves around the earth and not the other way round. pic.twitter.com/MDsbsQMQqB— NEXTA (@nexta_tv) August 2, 2022 Studiul mai arată că fiecare al cincilea cetățean rus consideră că primii oameni au trăit în același timp cu dinozaurii (21%). De asemenea, 44% dintre locuitorii țării consideră că produsele modificate genetic provoacă boli oncologice. Sondajul a fost efectuat telefonic, iar la el au participat 1.600 de cetățeni ruși. 35% of Russians believe that the Sun revolves around the Earth, and not vice versa ??‍♀️ #russiaisaterrorisstate #Russian #Russia #stupid pic.twitter.com/p7HTG1Ks5h— Elina (@Elina_UKR) August 2, 2022 În 2010, un studiu intitulat „Publicul românesc şi ştiinţa” arăta că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului. Nu mai puțin de 35% dintre români erau convinşi că dacă beau apă după o persoană infectatată cu HIV se pot îmbolnăvi, iar 66% considerau că antibioticele sunt bune pentru că tratează atât viruşii cât şi bacteriile. Citiți și: Cine este Alexei Miller, șeful Gazprom: simbolul corupției și al dependenței Rusiei de exporturile de materii prime 66% considerau că antibioticele sunt bune pentru că tratează atât viruşii cât şi bacteriile.

Premierul Ungariei, extrem de popular în România Foto: Facebook
Politică

Premierul Ungariei, Viktor Orban, extrem de popular în România, susține un sondaj publicat în presa maghiară

Premierul Ungariei, Viktor Orban, este extrem de popular în România, susține un sondaj publicat în presa maghiară și efectuat de Institutul "Nézőpont" din Budapesta. Premierul Ungariei, extrem de popular în România Potrivit sondajului, citat de hirado.hu, în România, şase din zece cetăţeni au o părere pozitivă despre premierul ungar, şi doar 30% au o părere mai degrabă negativă despre el. Sondajul a fost realizat prin intervievarea telefonică a 1000 de persoane, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani, în funcţie de sex, vârstă, regiune, tip de aşezare şi nivel de educaţie. Un articol despre rezultatele cercetării a fost publicat în ediţia de vineri a cotidianului "Magyar Nemzet" din Ungaria. Hirado.hu apreciază că în România, opinia cu privire la Viktor Orbán s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimul an, şi că în timpul războiului şi al crizei energetice, acesta a devenit un politician popular. „Anul acesta, în România, Viktor Orbán este simpatizat de peste două ori mai mulţi oameni decât în urmă cu un an, iar comparativ cu 2020, popularitatea premierului maghiar a crescut de peste trei ori”, scrie site-ul agenției de presă oficiale a Ungariei. Potrivit institutului “Nézőpont”, schimbarea pozitivă a percepţiei cu privire la Viktor Orbán în România a fost remarcată deja anul trecut: atunci, o părere pozitivă despre el aveau cu 10% mai mulţi români decât în anul 2020, când a avut o popularitate de numai 17%. Plafonarea prețurilor la benzină l-ar fi făcut popular Cu toate acestea, adevăratul punct de cotitură a apărut în ultimul an, subliniază Institutul “Nézőpont”. În această perioadă, numărul persoanelor care simpatizează şeful guvernului de la Budapesta s-a dublat: anul trecut, cei cu o opinie negativă despre el erau, încă, majoritari: 65% faţă de 27%, însă din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina şi a efectelor sale economice, acest raport s-a inversat, arată cei de la institut. Citește și: Un gest curajos al Chișinăului: Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său „În spatele acestei cotituri pozitive – care poate fi surprinzătoare pentru opinia publică din Ungaria – se pot afla, cel mai probabil, măsurile populare ale Guvernului Ungariei, măsuri cunoscute şi în România, dar care nu au fost adoptate la Bucureşti. În noiembrie 2021, Viktor Orbán a anunţat plafonarea preţurilor carburanţilor la suma de 480 de forinţi per litru, măsură aflată în vigoare şi astăzi pentru şoferii cu permis de conducere eliberat de autorităţile din Ungaria”, mai scrie Hirado.

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul. Site-ul Meduza a obținut rezultate unui sondaj cu circuit închis făcut de Kremlin în legătură cu suportul rușilor față de invadarea Ucrainei. Sondajul a fost realizat de VȚIOM la sfârșitul lunii iunie 2022. Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul Respondenților li s-a pus întrebarea „Unii spun că luptele din Ucraina ar trebui oprite cât mai curând posibil. Alții consideră că luptele nu ar trebui oprite acum. Ce punct de vedere vă este mai apropiat – primul sau al doilea?” Numărul respondenților este necunoscut jurnaliștilor Meduza. Potrivit documentelor pe care le deține Meduza, 30% dintre cei care au răspuns la întrebarea pusă de VȚIOM consideră că „ostilitățile din Ucraina” ar trebui „oprite cât mai curând posibil”. Altor 13% le-a fost greu să răspundă, iar 57% dintre respondenți consideră că războiul ar trebui continuat. Aceleași cifre au fost văzute de o altă sursă Meduza, apropiată Administrației Prezidențiale. Moscova și Sankt Petersburg, cele mai pacifiste La Moscova și Sankt Petersburg, judecând după datele sondajului închis, aproximativ 40% dintre respondenți doresc încetarea ostilităților, iar 48% sunt în favoarea continuării lor. Majoritatea susținătorilor continuării luptei (62%) locuiesc în alte orașe rusești cu o populație de peste un milion de locuitori. Citește și: Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru „difuzare de informaţii false” despre armata rusă VȚIOM nu publică în mod deschis aceste date. Pe site-ul centrului, pot fi găsite doar rezultatele unui sondaj din iunie referitor la sprijinul rușilor pentru „operațiunea specială”. Potrivit centrului, 72% dintre respondenți „mai degrabă susțin” războiul, 17% „mai degrabă nu susțin” războiul, iar pentru 11% este greu să răspundă la întrebare. "Războiul bătrânilor și al silovikilor" Centrul nu a răspuns întrebărilor adresate de Meduza, la fel nici secretarul de presă prezidențial, Dmitri Peskov. Într-o discuție cu Meduza, sociologul Grigori Iudin a numit „previzibile” rezultatele sondajului închis realizat de VȚIOM. El atrage atenția asupra faptului că o varietate de sondaje indică faptul că „operațiunea specială” este susținută mai activ de rușii mai în vârstă – precum și de mulți locuitori ai orașelor mari, unde trăiesc mulți angajați la stat. „Acesta este un război al bătrânilor și al silovikilor, care vor să blocheze țara în trecut”, comentează Iudin. Continuarea articolului, în Știrile TVR.

Românii nu vad cu ochi buni situația țării (sursa> Pixabay)
Internațional

Peste 50% din români văd situația țării mai rea decât în urmă cu 30 de ani (sondaj)

Românii nu vad cu "ochi buni" situația țării. Majoritatea românilor consideră că situaţia ţării este mai rea acum decât în urmă cu peste 30 de ani, însă majoritatea tinerilor de 18-29 de ani crede că situaţia ţării este mai bună acum, potrivit sondajului de opinie intitulat "Agenda România 2050. Întrebaţi ce cred despre situaţia generală din România, comparativ cu cea de acum 30 de ani, 54% dintre respondenţi spun că este mai rea, 35,6% că este mai bună, 8,5% că este la fel, iar 1,9% nu răspund. Românii nu vad cu "ochi buni" situația țării Pe de altă parte, peste 43% dintre români este de părere că situaţia generală a României va fi mai bună peste aproape 30 de ani, în 2050 (57% dintre tinerii de 18-29 de ani cred că situaţia ţării va fi mai bună în 2050), 14,3% că va fi la fel, iar 34,5% că va fi mai proastă decât cea din prezent. Ponderea non-răspunsurilor este de 7,7%. Conform sondajului, cei care cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situaţia în România este mai bună decât în 1989 sunt: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe şi persoanele care declară că veniturile lunare le permit să aibă tot ce le trebuie fără să se restrângă de la nimic. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Persoanele cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar şi persoanele cu educaţie primară cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situaţia din România este mai rea decât în 1989. 59,9% dintre respondenţi declară că ar avea o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe, 34,4% că ar avea o părere proastă, iar 5,8% nu ştiu sau nu răspund. Nu sunt variaţii semnificative pe categorii socio-demografice în ceea ce îi priveşte pe cei care consideră că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România. Locuitorii Capitalei şi ai regiunii Bucureşti Ilfov sunt cele mai sceptice categorii socio-demografice faţă de ideea că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România. Tinerii sub 30 de ani tind să aibă o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Cele mai ridicate procente de respondenţi care declară că ar avea o părere proastă despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe se înregistrează în rândul inactivilor pasivi şi ai celor care nu au cont pe reţele sociale, potrivit Agerpres. Datele au fost culese în perioada 23 mai - 14 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eşantion simplu, stratificat de 1.500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră