Casta magistraților se apără
Casta magistraților se apără: secția de judecători a CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii greșite, ce au dus la condamnări ale României la CEDO. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Casta magistraților se apără În ianuarie, secția de judecători a CSM a respins nu mai puțin de trei astfel de solicitări ale Executivului. Însă CSM nu a publicat soluțiile pe site și, deocamdată, nici hotărârile, ele apărând pe site-ul luju.ro. Și secția de procurori a CSM a refuzat o astfel de solicitare a Finanțelor, în cazul unei persoane arestate abuziv timp de șapte luni. Însă reprezentanții procurorilor au arătat că reprezentantul ministerului Public doar a cerut arestarea, măsura fiind decisă de judecători. În perioada 2018-2022 statul român nu a recuperat niciun leu de la magistrații din cauza cărora a fost condamnat la plata unor daune, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe către site-ul Lumea Justiției. A existat o singură acțiune în regres exercitată de Ministerul Finanțelor, împotriva fostului judecător ICCJ Horia Valentin Șelaru, și aceea respinsă. Nu este clar cât are de plătit România, prin bugetul de stat, pentru deciziile greșite ale acestor judecători, întrucât atât numele celor care s-au adresat CEDO, cât și sumele ce ar trebui plătite au fost anonimizate. Între 1994 și 2021, despăgubirile pe care statul român le avea de plătit urmare a deciziilor CEDO se apropiau de 487 de milioane de lei. 7.500 de euro despăgubiri unei femei hărțuite sexual, iar Justiția nu a făcut nimic Însă unul din cazurile în care secția de judecători a CSM a refuzat să fie de acord că magistrtaul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență poate fi identificat: este vorba de cazul unei femei hărțuite sexual la locul de muncă, ea făcând curățenie într-o gară din Timișoara. Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală. Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție. O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că femeia nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege. În acest caz, despăgubirile decise de CEDO au fost de 7.500 de euro. Inspecția judiciară - sesizată în legătură cu aceste cazuri - a ajuns la concluzia că judecătorii nu au acționat „cu rea-credință sau gravă neglijență”. Secția de judecători a CSM a confirmat decizia Inspecției Judiciare, concluzionând: „Aprobă Raportul Inspecției Judiciare, în sensul că eroarea judiciară nu a fost comisă că urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Mai clar: a fost o eroare, dar nu din rea-credință sau gravă neglijență.
