marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: schengen

111 articole
Investigații

România, două nave, buget de una

România, două nave, buget de una. 44 de milioane de euro. Atât este valoarea contractului semnat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea ministerului de Interne, cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Navele vor fi plătite din banii alocați prin programul „Viziune 2020”, proiect finanțat de Uniunea Europeană. Defapt.ro a consultat documentele programului „Viziune 2020” din care rezultă că inițial s-au alocat bani doar pentru o navă multirol, nu pentru două. Contractul a fost semnat, culmea, cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte, care se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis pe tema aderării la Spațiul Schengen. Oferta companiei Damen a fost deschisă în urmă cu peste două luni. Contract semnat cu o zi înainte de vizita lui Rutte Olanda se opune de 11 ani aderării României la Spațiul Schengen. Parlamentarii români de la Bruxelles au acuzat direct că în spatele acestei decizii se află interese meschine. Cum ar fi cedarea Portului Constanța către o companie olandeză și contractul pentru corvete. Contract pe care compania olandeză Damen l-a primit inițial direct printr-o Hotărâre de Guvern emisă de fostul premier Dacian Cioloș în anul 2016. Dar care HG a fost abrogată pentru că nu avea acordul Parlamentului. Cu legătură sau nu cu Schengen, în ajunul vizitei lui Mark Rutte la București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea lui Raed Arafat, respectiv a ministrului de Interne Lucian Bode, a semnat un contract de 44 de milioane de euro cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul "Astăzi, 11 octombrie 2022, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc activitatea prilejuită de semnarea contractului privind achiziția de către IGSU a două nave multirol de stingere a incendiilor, respectiv de căutare-salvare pe mare, finanțat în cadrul Proiectului Viziune 2020 - Program Operațional Infrastructură Mare", a anunțat IGSU. Conform anunțului de licitație publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, oferta depusă de Damen a fost deschisă în data de 8 august. Adică în urmă cu mai bine două luni. "Viziune 2020" Comisia Europeană a decis pe 25 martie 2020 să aloce 628 milioane de euro proiectului "Viziune 2020". Anunțul a fost făcut de Ministerul Fondurilor Europene. Care a menționat într-un comunicat de presă că banii vor fi cheltuiți pentru achiziția de ambulanțe, autospeciale, containere și elicoptere care ar urma să intre în dotarea IGSU, IGAv și SABIF. Aceste instituții sunt aflate în coordonarea directă a lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit documentului citat, de organizarea licitațiilor și a negocierilor competitive urma să se ocupe direct Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul-locotenent Dan Paul Iamandi, recrutat de Securitate cu numele conspirativ "Ioan Popa". România, două nave, buget de una Ministerul Fondurilor Europene și Inspectratul General pentru Situații de Urgenă au făcut publică lista de cumpărături în valoare de 628 de milioane euro: pe lângă zeci de speciale și autospeciale, containere, drone și elicoptere, proiectul prevedea și achiziționarea unei nave multirol și a trei șalupe multirol. Ce a făcut IGSU? A cumpărat două nave multirol. "Cele 2 nave multirol sunt ambarcațiuni de căutare-salvare, cu capabilităţi de a recupera persoane şi de a avea la bord 50 de supravieţuitori, între 2 şi 4 pacienţi critici sau 12 pacienţi necritici, pe tărgi. Una dintre aceste nave este clasificată ca navă de intervenție pentru pompieri, având o capacitate mare de stingere cu apă şi dacă este nevoie chiar cu apă şi spumă, rol în decontaminare şi în limitarea poluării. Aceste 2 nave multirol vor creşte nivelul de securitate şi siguranţă în zona maritimă, zona de port şi în larg, ambele nave putând să intervină în condiţii extreme”, potrivit IGSU. Grindeanu se ceartă cu Arafat pe ARSVOM Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) se află în subordinea Ministerului Transporturilor. În mandatul său de ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă a decis ca ARSVOM să treacă în subordinea IGSU, care urma să achiziționeze mai multe nave multirol. Totodată, la conducerea ARSVOM a fost plantat lt. col. Ionuț Voicu, detașat pe funcția de director general de la Centrul Operațional Județean ISU Dobrogea Constanța. Planurile secretarului de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, au fost blocate de actualul ministru al Transporturilor Sorin Grindeanu. „Nu e cazul de schimbări. Nu văd un motiv ca ARSVOM să treacă la ISU. Rămâne în continuare la Ministerul Transporturilor”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu. Dar nici pe subordonatul lui Arafat nu l-a schimbat din funcție. Raed Arafat încearcă în continuare să facă presiuni asupra Guvernului Ciucă să emită o Ordonanță de Urgență prin care ARSVOM să treacă în subordinea IGSU.

România, două nave, buget de una (sursa: Facebook/IGSU)
Rușii, mult mai greu în Schengen (sursa: dw.com)
Internațional

Rușii, mult mai greu în Schengen

Rușii, mult mai greu în Schengen. Cetăţenii ruşi au pierdut de luni accesul la acordul privind vizele care le permitea să intre relativ uşor în Spaţiul Schengen european, potrivit DPA. Rușii, mult mai greu în Schengen Consiliul European a adoptat săptămâna trecută o propunere de a suspenda acordul actual de facilitare a vizelor cu Rusia. Măsura va reduce semnificativ numărul de noi vize emise ruşilor pentru Spaţiul Schengen, care include 22 de state din UE şi alte patru ţări europene. Taxa de înscriere pentru viză Schengen va creşte de la 35 de euro la 80 de euro şi va fi nevoie de mai multe documente. Timpul de procesare a aplicaţiilor va fi mai lung şi vor exista restricţii în privinţa vizelor pentru intrări multiple. România, Bulgaria, Irlanda, Croația și Cipru nu fac parte din spațiul Schengen. Deși non-membre UE, din Schengen fac parte și Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Vize deja date pot fi revocate Înăsprirea regulilor ar putea duce la respingerea aplicaţiilor de viză şi chiar la revocarea vizelor actuale. Liniile directoare ale UE pe oferă statelor membre puteri sporite în această privinţă, precum şi o bază pentru o examinare mai detaliată a aplicaţiilor. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii În acelaşi timp, UE rămâne deschisă la aplicaţiile persoanelor care călătoresc din motive urgente, în special familiile cetăţenilor UE, jurnalişti, disidenţi şi reprezentanţi ai societăţii civile. Statele pot reduce sau elimina taxele de viză pentru membrii acestor categorii. Acordul de facilitare a vizelor între UE şi Rusia a fost introdus în 2007, dar a fost suspendat pentru oameni de afaceri, reprezentanţi guvernamentali şi diplomaţi la scurt timp după invadarea Ucrainei în februarie.

Eveniment

Polonia refuză vizele pentru turiștii ruși

Polonia se alătură statelor baltice și refuză vizele pentru turiștii ruși, o măsură pe care Ucraina o solicită de mai multe săptămâni. Președintele ucrainean Volodimir Zelenki a cerut, într-un interviu cu cotidianul american Washington Post, ca țările occidentale să nu mai emită vize pentru cetăţenii ruşi. Însă Germania, Franța și, probabil, și Olanda, se opun. Polonia refuză vizele pentru turiștii ruși Încă de joi, Estonia a anunțat că nu mai primește turiști ruși. #Poland will stop issuing visas to Russian citizens and will support a ban on Schengen visas for #Russians at the #European level.Germany and France are against this decision, while the Baltic States, the Czech Republic, Finland, Denmark and Slovakia support it. pic.twitter.com/PHnbYWolfK— NEXTA (@nexta_tv) August 14, 2022 Ministrul eston de externe Urmas Reinsalu a declarat, după o ședință de guvern, că, deși vizele Schengen emise de țara sa vor rămâne valabile, acestea nu vor fi acceptate pentru intrarea în Estonia. Ele rămân însă valabile pentru restul țărilor din spațiul Schengen. Estonia a încetat să mai elibereze noi vize turistice rușilor la scurt timp după începerea invaziei din Ucraina, excepție făcând rudele cetățenilor estonieni. Russians flash mob in Estonia to protest the Visa ban, many were trashing Ukraine and threatening Russian invasion of Europe. The police detained them and gave them a 3 day deportation notice to get out of Estonia. You can't make this stuff up https://t.co/WoOUSVhMji— Russian Propaganda Bot? (@PutinHasNoPenis) August 14, 2022 Poziția Estoniei este sprijinită și de Finlanda, de statele baltice, Cehia, Slovacia și Danemarca. Însă cancelarul Germaniei, Olaf Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”. Citește și: Zelenski, amenințare fățișă pentru militarii ruși de la centrala nucleară de la Zaporojie: Sunt ținte speciale pentru armata noastră The Times susținea, azi, într-un editorial, propunerea ca rușii să nu mai fie primiți în Europa de Vest: „Pe malul lacului Como, cel mai grav război din Europa din ultimii 75 de ani pare departe. Fără griji, cosmopoliți și cheltuitori, vizitatorii ruși se înghesuie în baruri și plaje. Există și ucraineni, în mare parte la muncă. Un refugiat care trudea în hotelul nostru a petrecut o lună într-o pivniță înainte de a evada în Italia; ea spune că îi place aerul proaspăt și singurătatea plimbării ei târzii, până acasă. Cât ar mai trebui rușii să se bucure de vacanțele din Europa?”

Bloomberg: Croatia ar putea fi primită în zona Schengen de la 1 ianuarie 2023 Foto: Comisia Europeană
Eveniment

Croatia ar putea fi primită în zona Schengen

Agenția de presă Bloomberg scrie că Croatia ar putea fi primită în zona Schengen de la 1 ianuarie 2023, concomitent cu adoptarea euro. Potrivit Bloomberg, această decizie ar fi accelerată de invazia rusă din Ucraina. Croatia ar putea fi primită în zona Schengen Primirea în zona Schengen va aduce un ajutor masiv pentru turismul din această țară. Pe litoralul croat vin anula circa zece milioane de cetățeni europeni. Dintre aceștia, 80% sosesc cu mașinile sau cu autobuzul. În plus, UE vrea să arate astfel că își consolidează angajamentele față de regiunea balcanică, unde se luptă cu influența Rusiei, arată Bloomberg. The European Union is poised to pull its newest member closer into the fold https://t.co/CZWAhtg7ip— Bloomberg (@business) June 27, 2022 „Decizia presupune însă riscuri. Deși are ca scop consolidarea unității în UE, Croația va depăși alți doi membri – România și Bulgaria – care s-au luptat să intre în spațiul Schengen de când au aderat, în 2007. Ele au fost ținute pe loc datorită preocupărilor legate de corupție și capacitatea de a-și proteja granițele”, scrie agenția. Harta Balk magazin În ceea ce privește Croația, există temeri că nu va putea să protejeze granița de 1.000 de kilometri cu Bosnia Herțegovina, țară de tranzit pentru emigrația ilegală. Olanda este țara care a manifestat obiecții față de primirea acestei țări în spațiul Schengen, urmare a dificultății gestionării graniței cu Bosnia. Addressing the EU Parliament on Wednesday, Prime Minister Andrej Plenković said that the Council of the EU would next week send a draft decision to the EP on Croatia's admission to the Schengen area on 1 January 2023, and the final decision could be adopted this autumn.— HINA (@Agencija_HINA) June 22, 2022 O propunere formală de primire a Croației în spațiul Schengen ar putea fi făcută de Franța, la 30 iunie, iar o decizie ar putea fi luată în iunie. Citește și: Schimbare majoră de strategie NATO: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Coridorul Suwalki, cel mai periculos loc de pe pământ, va fi apărat Uniunea Europeană este îngrijorată de eforturile Rusiei de a destabiliza Balcanii. În consecință, primirea Croatiei în spațiul Schengen ar fi un semnal către alte state din fosta Iugoslavie că integrarea lor în UE n-a fost închisă.

România, să fie membru deplin Schengen, cere Ylva Johansson (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

România, să fie membru deplin Schengen

România, să fie membru deplin Schengen. Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat luni că este momentul ca România să fie membru deplin al spaţiului Schengen. Aceasta se află în vizită oficială în România. România, să fie membru deplin Schengen "Sper că se va întâmpla curând, Comisia a făcut, după cum ştiţi, în aceşti zece ani, evaluarea că România este pregătită pentru Schengen. Iar aceasta este poziţia noastră în continuare. Încercăm să convingem Consiliul să avanseze, deoarece este momentul ca România să fie membru deplin în Schengen", a arătat oficialul de la Bruxelles în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul de Interne, Lucian Bode. Citește și: VIDEO Harkov, atacat sălbatic de forțele ruse. Foarte multe victime civile: zeci de morți și sute de răniți. Imagini înfiorătoare Comisarul european Ylva Johansson, responsabil pentru afaceri interne, le-a mulţumit autorităţilor române şi cetăţenilor pentru modul în care au venit în sprijinul refugiaţilor din Ucraina. "Vremea este foarte rece, dar primirea este călduroasă" "Cel mai important mesaj al meu este: mulţumesc, România. (...) Vremea este foarte rece, dar primirea este călduroasă. În aceste vremuri foarte dificile, când vedem din nou război în Europa, când vedem agresiunea lui Putin asupra unei ţări vecine suverane, să vezi cum cetăţenii din judeţul Suceava, români din toată ţara, societatea civilă, autorităţile îi întâmpină cu căldură pe refugiaţi este emoţionant. Arătând solidaritate, arătăm că ne bazăm pe alte valori decât Putin şi punem în practică aceste valori. Cu toţii am văzut, în ultimele zile, unitatea, o acţiune fermă (...) din partea Uniunii Europene, cum nu am mai văzut niciodată până acum, pentru că este necesar", a spus Ylva Johansson luni, la finalul unei vizite în tabăra de refugiaţi de la Siret. Platformă de solidaritate pentru ajutorarea Ucrainei Ea s-a declarat impresionată de modul în care autorităţile române şi cetăţenii au acţionat, dar a subliniat că este nevoie şi de implicare din partea Uniunii Europene să acorde susţinere financiară, materială şi în resursă umană. Ylva Johansson a anunţat, totodată, că va fi pregătită, la nivelul Comisiei Europene, o platformă de solidaritate pentru ajutorarea poporului ucrainean şi pentru sprijinirea acţiunilor umanitare ale ţărilor din imediata vecinătate. Comisarul european Ylva Johansson, responsabil pentru afaceri interne, a vizitat, luni dimineaţă, tabăra mobilă de asistenţă umanitară din zona Punctului de Trecere a Frontierei Siret.

Premierul Bulgariei recunoaște că țara sa a mințit Foto: Facebook Kiril Petkov
Internațional

Premierul Bulgariei recunoaște că țara sa a mințit

Prim-ministrul Bulgariei a recunoscut că țara sa a mințit, susținând că este pregătită să intre în spațiul Schengen. Kiril Petkov le-a spus jurnaliştilor că pentru moment încă nu se are încredere în Bulgaria în această chestiune. Premierul Bulgariei recunoaște că țara sa a mințit Petkov a spus că a discutat subiectul cu premierul olandez Mark Rutte. Problema este că de-a lungul anilor Bulgaria a eşuat în respectarea multora dintre promisiunile pe care le-a făcut, a explicat prim-ministrul, adăugând: "Am minţit, aşa că nu există încredere". "Ei ne-ar întinde o mână, dar oricine ştie povestea cu băiatul care a strigat lupul aşa că, de acum încolo, ceea ce contează cel mai mult este să arătăm că noul guvern bulgar îşi respectă promisiunile", a adăugat el, citat de Agerpres, care preia agenția bulgară BTA. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk Petkov a explicat că Bulgaria trebuie să-şi câştige încrederea. Până acum această ţară a acoperit criteriile numai nominal, acum trebuie să le acopere efectiv. Contrabanda dincolo de graniţele sale trebuie să fie oprită şi trebuie să se exercite un control real, a spus Petkov, adăugând că acest guvern trebuie să arate rezultate, după ce i s-a acordat prezumţia de bune intenţii. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră