vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: schengen

110 articole
Internațional

Austria refuză accesul României în Schengen

Austria refuză accesul României în Schengen. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat marţi, la Tirana, cu ocazia unui summit între Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, că Viena se opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, potrivit agenţiei bulgare de presă Novinite. Austria refuză accesul României în Schengen "Ministrul de Interne a spus clar: Austria nu este de acord cu extinderea (spaţiului Schengen) cu România şi Bulgaria. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali neînregistraţi în Austria. Asta înseamnă că au trecut graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară fără ieşire la mare, cum este Austria. Trebuie să răspundem mai întâi acestor întrebări legate de securitate", a spus Nehammer. La rândul său, premierul olandez Mark Rutte a afirmat, tot la Tirana, că este în favoarea aderării Croaţiei şi României la Schengen, însă deocamdată nu şi a Bulgariei. "Am fost reticenţi în ceea ce priveşte aderarea Croaţiei, României şi Bulgariei la Schengen. În cazul Croaţiei şi României am reuşit să ajungem la un . În ceea ce priveşte Bulgaria, la acest moment, nu este vorba de un , ci de un . Avem nevoie de mai mult timp, din două motive: o nouă evaluare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a Mecanismului de Verificare Schengen", a declarat Rutte în marja aceluiaşi summit, conform site-ului bulgar de ştiri BNR şi agenţiei italiene de presă ANSA. Resemnare în Bulgaria Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus că Sofia are şanse mari să adere la Schengen anul viitor şi că acest lucru "depinde în mare măsură" de ea. "Ştiu acest lucru din discuţiile cu cele două ţări care încă ezită (Olanda şi Austria - n.r.). Vom continua să lucrăm la toate nivelurile diplomatice, dar trebuie să ne facem treaba şi în Bulgaria. De aceea, fac apel la toate partidele politice să nu politizeze subiectul, să nu îl folosească în dispute personale între liderii de partide", a afirmat şeful statului bulgar, conform agenţiei bulgare de presă BTA. Iohannis vorbește fără să spună ceva Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aderarea României la Spaţiul Schengen se va afla joi pe masa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi că până la acel moment se poartă negocieri. "Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului - în format JAI - de miniştri de Interne şi de Justiţie, acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci este nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi", a spus şeful statului, marţi, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest de la Tirana. Bode insistă cu migrația Problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României, a precizat marţi ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Acesta a reiterat că România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. "În mod categoric, ţara noastră nu poate fi sancţionată nemeritat şi nejustificat pentru această situaţie. Nu prin România trece fluxul migratoriu şi nu România este generatoarea acestui flux. Fără doar şi poate, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive şi au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanţilor Austriei", a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook. Lucian Bode a menţionat că, la ultima întâlnire dintre reprezentanţii celor două ministere de Interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale prezentate, referitoare la migraţie, rute, returnări, înregistrarea migranţilor în sistemele europene, au fost confirmate de partea austriacă. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei "I-am reamintit omologului austriac Gerhard Karner faptul că: la întrevederea noastră din februarie 2022 a susţinut ferm aderarea României la spaţiul Schengen; în timpul Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene am acceptat realizarea unor misiuni de evaluare voluntară a aplicării acquis-ului Schengen în România; Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat încă din cadrul primelor reuniuni că una din priorităţile sale este extinderea spaţiului Schengen; rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare voluntară a României au fost pozitive şi au arătat fără echivoc că ţara noastră este pe deplin pregătită să adere la spaţiul Schengen; Austria şi-a însuşit oficial declaraţia statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spaţiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinţei ministeriale a Forumului Salzburg de la Bucureşti din 16 noiembrie 2022. Îmi menţin afirmaţia fermă că România este pregătită şi merită să adere la spaţiul Schengen, iar aderarea nu constituie un pericol pentru nimeni, ci un mod de a consolida spaţiul Schengen. Funcţionarea spaţiului Schengen depinde în primul rând de voinţa statelor membre de a coopera şi colabora eficient şi solidar", a subliniat ministrul Afacerilor Interne. Comisia Europeană ne susține Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc "în totalitate toate cerinţele" pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi se aşteaptă ca Cei 27 să dea undă verde primirii lor, joi, în pofida faptului că unele ţări se opun. Vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european Margaritis Schinas le-a transmis, într-o conferinţă de presă, statelor membre care "se îndoiesc" de evaluarea Comisiei Europene privind eligibilitatea în special a Bulgariei şi României de a intra în Schengen că includerea lor va duce "în fapt la controale mai multe şi mai bune, nu la mai puţine". "Cred că aceasta este o parte a dezbaterii care trebuie să iasă la lumină acum, că se apropie momentul critic al deciziei. Este un mit, şi este nedrept să se proiecteze argumentul că (...) extinderea presupune mai puţine controale. Este vorba despre mai multe controale şi controale mai bune" din punct de vedere calitativ, a insistat Schinas. Oficial, ne merge bine Vicepreşedintele executivului european a răspuns în acest mod la rezervele formulate de Austria şi Suedia la aderarea Bulgariei şi României şi la anunţul Regatului Ţărilor de Jos că va bloca prin veto aderarea Bulgariei. Schinas a subscris "în totalitate" la afirmaţia comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson, care a apreciat că cele trei ţări îndeplinesc "pe deplin" cerinţele pentru a se alătura spaţiului Schengen. "Atât Bulgaria, cât şi România şi Croaţia au fost analizate în detaliu şi rezultatul este că îndeplinesc toate criteriile pentru a face parte din Schengen", a declarat Johansson, care a adăugat că, la cererea "unor state membre" care aveau "unele îndoieli" cu privire la Bulgaria şi România, a fost trimisă o misiune de "experţi la nivel înalt" pentru a elabora un raport. "Evaluarea (misiunii - n.r.) este că Bulgaria îndeplineşte chiar mai multe (criterii - n.r.) decât o făcea cu prilejul primei evaluări. Atât Bulgaria, cât şi România au crescut nivelul de protecţie la frontierele externe", a dat asigurări comisarul european. Johansson a subliniat că, prin urmare, "pe masa Consiliului (Afaceri Interne - n.r.) de joi se vor afla toate rapoartele care arată clar că atât România, cât şi Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc în totalitate toate cerinţele pentru a fi membre cu drepturi depline ale (spaţiului) Schengen. Şi acesta sper să şi fie rezultatul votului de joi", a insistat ea. Unanimitate Comisia Europeană a recomandat acceptarea în Schengen a Croaţiei, României şi Bulgariei, dar pentru aceasta este nevoie de unanimitate în rândul miniştrilor de Interne ai UE. România şi Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană în 2007, iar aderarea lor la spaţiul Schengen a fost abordată până în prezent în tandem, însă Austria şi Suedia au exprimat rezerve la intrarea ambelor ţări, invocând probleme cu corupţia şi crima organizată. Din cele 27 de state membre ale UE, Bulgaria, România, Croaţia, Cipru şi Irlanda nu fac parte actualmente din spaţiul Schengen, la care au aderat patru ţări non-UE (Liechtenstein, Islanda, Norvegia şi Elveţia).

Austria refuză accesul României în Schengen (sursa: Facebook/Gemeng Schengen)
Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis (sursa: Facebook/Dacian Cioloș)
Eveniment

Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis

Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis. Aderarea României la Spaţiul Schengen încă se joacă, a afirmat europarlamentarul Dacian Cioloş, care a amintit că mai sunt cinci zile până la întâlnirea miniştrilor de Interne din statele membre UE, unde trebuie luată o decizie în unanimitate asupra acestui subiect. Lobby din partea Renew Europe Cioloş a precizat, într-o postare pe Facebook, că după "lobby-ul intens din ultima perioadă, prin intermediul grupului politic Renew Europe", guvernul olandez a comunicat vineri primele semne de deschidere şi a afirmat că acum "problema Olandei este mai degrabă Bulgaria, şi nu România". "Având în vedere cele două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen şi progresele identificate în recentul raport MCV privind statul de drept în România, guvernul olandez este orientat spre viitor în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen. Acesta va lua în considerare discuţiile parlamentare care vor urma în perioada premergătoare Consiliului JAI din 8 decembrie pentru a-şi stabili poziţia finală cu privire la această chestiune importantă", se arată în mesajul guvernului olandez citat de Cioloş. Foarte mulți "dacă" El a precizat că a fost informat de colegii suedezi din grupul Renew că şi guvernul de la Stockholm este "favorabil" aderării României la Spaţiul Schengen. "Colegii suedezi din grupul Renew m-au informat că Guvernul de la Stockholm, favorabil aderării noastre la Spaţiul Schengen, a consultat Comisia de afaceri europene din Riksdag, parlamentul suedez, unde există acum majoritate pentru primirea României şi Bulgariei în Schengen. După intervenţia comisarei europene pentru Afaceri interne, Ylva Johansson, social-democraţii suedezi şi-au schimbat poziţia, care iniţial fusese împotrivă. Textul adoptat este nuanţat, dar încă pozitiv: ", a precizat Dacian Cioloş. Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis El a afirmat că "în acest moment, cheia spre Schengen se află la Viena, în mâna familiei politice a popularilor europeni, din care fac parte PNL, PMP şi UDMR". "Partidul cancelarului austriac, dar şi al ministrul de Interne este membru al familiei politice a popularilor europeni. Sper că preşedintele Iohannis a folosit oportunitatea oferită de reuniunea de ieri de la Atena a liderilor Partidului Popular European pentru a discuta acest subiect cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Ştim bine că nu există motive întemeiate pentru ca Austria să ne refuze intrarea în Schengen", a menţionat Cioloş. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Cioloş a mai spus că eforturile diplomatice făcute de Ministerul Afacerilor Externe sunt "admirabile", iar decizia intrării ţării noastre în Schengen "a devenit una pur politică şi trebuie tratată ca atare, la cel mai înalt nivel". N-ar fi rău să fie bine "Dincolo de eşecurile politice interne din ultimele decenii, e important să nu mai ajungem în situaţia în care suntem folosiţi pentru interesele politice ale unuia sau altuia. Am participat la prea multe negocieri ca să ştiu că nimic nu e câştigat până când toate elementele sunt fixate. Chiar dacă în privinţa Suediei şi Olandei am făcut progrese, nuanţele din poziţionările lor le lasă încă suficient spaţiu de manevră. Ştiu că se vorbeşte din ce în ce mai mult despre decuplarea României de Bulgaria în acest proces şi mai ştiu că există soluţii discutate şi negociate încă din vremea guvernului pe care l-am condus în 2016, pentru ca în nicio variantă să nu ratăm acest moment. Cel mai important acum e să rămânem angajaţi până la capăt, să folosim în continuare toate pârghiile politice şi să fim capabili să punem pe masă soluţii", a mai spus Dacian Cioloş pe pagina sa de socializare.

Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen Foto: Facebook MAE
Politică

Olanda Suedia susține aderarea României Schengen

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, anunță, pe Twitter că Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen. În consecință, în acest moment doar Austria se mai opune acestei extinderi a spațiului Schengen. Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen O decizie se va lua la reuniunea Justiție și Afaceri Europene din cadrul Consiliului UE, la 8 decembrie. Glad to welcome today’s positive evaluation&position of Dutch Government in support of ??’s #Schengen accession. The very close political dialogue with ?? partners at all levels contributed to substantiating a favourable approach. I thank @WBHoekstra for all his support!— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 „Mă bucur să salut evaluarea și poziția pozitivă de astăzi a guvernului olandez în sprijinul aderării RO la #Schengen. Dialogul politic foarte strâns cu partenerii NL de la toate nivelurile a contribuit la fundamentarea unei abordări favorabile”, a scris Aurescu pe Twitter. El i-a mulțumit lui Wopke Hoekstra, ministrul olandez de Externe, pentru sprijin. I warmly welcome today’s positive result of the debate in ??Riksdag Committee on EU Affairs,which supports ?? #Schengen accession. Glad that my open&comprehensive dialogue with my ??colleague @TobiasBillstrom, as well as with Social-Democrat leadership @shekarabi was successfull.— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 Tot azi, șeful diplomației române a anunțat pe Twitter poziția Suediei: „Salut cu căldură rezultatul pozitiv de astăzi al dezbaterii din Comisia Riksdag pentru afaceri UE, care sprijină aderarea RO #Schengen. Mă bucur că dialogul meu deschis și cuprinzător cu colegul meu Tobias Billstrom, precum și cu conducerea social-democrată Ardalan Shekarabi a fost un succes”. Puțin timp după anunțul lui Aurescu, premierul Ciucă a salutat, pe Twitter, poziția Olandei. Welcoming the ?? Government’s recognition of ??’s readiness to join #Schengen as a key step towards achieving this goal, made possible through dialogue&cooperation. NL is a valued partner of our country. We are determined to continue working together. @MinPres— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) December 2, 2022 Iohannis încearcă să-l convingă pe Nehammer În ce privește Austria, sunt de așteptat două evenimente de la care România speră la schimbarea poziției acestei țări. Citește și: Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat – Royal United Services Institute Primul eveniment se va consuma în 2 și 3 decembrie, în Grecia, atunci când se va desfășura reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, eveniment la care va participa și cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Este programată o întâlnire între președintele Klaus Iohannis și Karl Nehammer, iar unul dintre subiectele de pe agendă este și aderarea României la Schengen, a aratat G4Media. Al doilea eveniment se referă la un proiect al Comisiei Europene care va fi prezentat cel mai probabil pe 6 decembrie, cu o zi înainte de reuniunea Coreper. Acesta se referă la un plan comun al comunității europene privind migrația ilegală. Prin acest proiect, Comisia Europeană oferă liderilor austrieci o oportunitate pentru a explica electoratului un eventual vot pozitiv aderării României la spațiul Schengen.

Doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest Foto: Poliția de Frontieră
Politică

3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România

Ministrul de Interne, Lucian Bode, susține că doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest. El a afirmat, la Antena 3, că este fals că cei peste 100.000 de migranți sosiți în Austria în acest an ar fi trecut prin România. „Avem 100.000 de oameni care au trecut granița ilegal, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără să fi fost înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Acesta este un risc de securitate care trebuie să ne preocupe”, a spus cancelarul Austriei, Karl Nehammer, înaintea unei vizite în Croația. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze Autoritățile austriece au explicat că dețin aceste date din verificarea telefoanelor migranților ilegali. Doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România „Datele statistice pe care eu le-am prezentat au legătură cu ultimele rapoarte prezentate de către agențiile europene Frontex sau Agenția Europeană pentru Azil şi conform acestor date, pe primele 8 luni spre exemplu, pe ruta Balcanilor de Vest s-au înregistrat în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia, 3.574 de migranți au fost înregistrați în România venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7 % din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în Uniunea Europeană prin România. Așadar, teoria că migranții, cei peste 100.000 de solicitanți de azil astăzi se află în Austria, pe teritoriul Austriei, ar proveni într-o măsură foarte mare din România, ca fiind intrat prin România, este o teză falsă. În consecință, i-am prezentat și datele FRONTEX care arătau rutele pe unde care sunt accesate de către migranți pe ruta Balcanilor de Vest și care ajung în final în Austria. Aceste rute nu au legătură cu România”, a spus Bode la Antena 3, conform transcrierii de pe site-ul acestui post. „Numai că, încă o dată spun, o eventuală opoziție din partea Austriei, nu în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen nu va face sistemul mai funcțional, dimpotrivă”, a mai arătat ministrul de Interne.

DNA s-a năpustit peste vameși Foto: captură Digi 24
Eveniment

DNA s-a năpustit peste vameși

Cu două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși: un comunicat al parchetului anticorupție anunță peste 160 de percheziţii, în Bucureşti şi şapte judeţe, într-un dosar de corupţie şi infracţiuni la regimul vamal, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 58 de milioane de lei. Președintele autorității vamale este Bogdan Mihei, susținut de PSD, care a reușit să scoată vămile din subordinea ANAF. Bogdan Mihei a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze DNA s-a năpustit peste vameși Potrivit unui comunicat transmis de DNA, percheziţiile au loc în 162 de locaţii. Dintre acestea - o instituţie publică, iar restul, domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale situate în judeţele Iaşi, Suceava, Botoşani, Ilfov, Ialomiţa, Arad, Sibiu şi municipiul Bucureşti. "Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Iaşi efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie, infracţiuni la regimul vamal (cu un prejudiciu estimat la acest moment de aproximativ 58 de milioane de lei) şi evaziune fiscală, comise în perioada ianuarie - prezent", arată anchetatorii. Kovesi: „Nu este credibil să spui zero infracțiuni vamale” Acum o lună, într-un interviu pentru G4Media, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, sesiza faptul că instituția pe care o conduce n-a fost sesizată cu vreo anchetă privind contrabanda, deși România „este graniță externă”. „În primele 8 luni de activitate am primit 0 cazuri pe ceea ce înseamnă fraudă cu TVA și contrabandă. Și România este frontieră externă. Nu spun că numai în România s-a întâmplat asta. Sunt și alte state membre ale Uniunii Europene care sunt frontieră externă și care nu ne-au sesizat pentru astfel de infracțiuni. Da, asta nu este o scuză. Adică avem în Estonia a fost zero, în Cipru au fost zero sesizări, dar nu este normal”, a spus Kovesi. Într-un alt interviu, pentru spotmedia, ea spunea: „România este frontieră externă, nu este credibil să spui zero fraudă cu TVA, zero infracțiuni vamale, zero infracțiuni de contrabandă. Nu este doar cazul României. În Grecia, Cipru, Estonia n-am avut astfel de infracțiuni. Nivelul de detecție este cumva scăzut în toate statele membre și trebuie găsite soluții”

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, atac direct la primirea României în Schengen Foto: Facebook Karl Nehammer
Eveniment

Cancelarul Austriei, atac la primirea României Schengen

După ministrul de Interne, Gerhard Karner, și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a lansat un atac direct la primirea României în Schengen. Nehammer se află azi în vizită în Croatia, de asemenea stat candidat pentru intrarea în spațiul Schengen. Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen „Avem 100.000 de oameni care au trecut granița ilegalr, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără să fi fost înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Acesta este un risc de securitate care trebuie să ne preocupe”, a spus Nehammer înaintea unei vizite în Croația. Această remarcă a fost făcută și de ministrul de Interne Gerhard Karner, la 18 noiembrie: „Poliția a preluat deja 100.000 de migranți în Austria în acest an. Dintre acești 100.000, 75.000 nu au fost înregistrați în nicio altă țară a UE, deși au trecut prin mai multe țări terțe sigure. Extinderea unui sistem defect nu poate funcționa. Poziția mea de ministru de interne este clară: nu pot accepta desființarea controalelor la frontieră”. Daher "gibt es hier von mir als Innenminister, verantwortlich für die Sicherheit, ein klares Nein", erklärte Gerhard Karner (ÖVP) zur Schengen-Erweiterung im Ö1-"Mittagsjournal". https://t.co/jz1T0yWcll— Kleine Zeitung (@kleinezeitung) November 18, 2022 Cancelarul austria a sugerat că s-ar putea vota separat pentru primirea Croației în Schengen. „Din Croația abia simțim presiunea migrației către nord. Deoarece Croația îndeplinește protecția frontierei într-o manieră exemplară, nu văd nicio problemă acolo. Țările sunt votate individual”, a spus el, potrivit Kleine Zeitung. Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea extinderii spațiului Schengen fără controale pentru a include Bulgaria, Croația și România. Votul decisiv ar trebui să aibă loc la Bruxelles pe 8 decembrie și este necesară unanimitatea. Citește și: Putin muncește: a inaugurat o statuie a lui Fidel Castro împreună cu președintele cubanez, ocazie cu care cei doi au înjurat SUA Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat joi, în emisiunea Audiență Națională, la DigiFM, că România are cele mai mari șase de până acum să fie acceptată în spațiul Schengen, în luna decembrie. Totuși, dacă acest lucru nu se va întâmpla, procedura ar fi reluată de la început, iar perioada de așteptare ar fi de cel puțin doi ani. „Ar fi o problemă de funcționalitate a Europei” spune europarlamentarul.

Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen Foto: twitter
Eveniment

Ministrul austriac de Interne opune extinderi Schengen

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen: „Sistemul nu funcționează”, a spus el. Karner face parte din Österreichische Volkspartei, un partid conservator, creștin, de dreapta. În Parlamentul European, acest partid este afiliat Popularilor Europeni, din care face parte și PNL. Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen „Austria nu va fi de acord cu extinderea Schengen. «Sistemul este disfuncțional», a declarat vineri ministrul de Interne Gerhard Karner (ÖVP) în Ö1 „Mittagsjournal”. Până acum, 100.000 de migranți au fost reținuți și «ca țară fără ieșire la mare». «75.000 dintre ei nu sunt înregistrați. Austria face acest lucru pentru că este în joc și securitatea oamenilor din această țară». Dacă un sistem nu funcționează, nu poate fi făcut și mai mare, a subliniat Karner”, potrivit ziarului austriac Der Standard, care, la rândul său, citează APA, agenția austriacă de presă. Daher "gibt es hier von mir als Innenminister, verantwortlich für die Sicherheit, ein klares Nein", erklärte Gerhard Karner (ÖVP) zur Schengen-Erweiterung im Ö1-"Mittagsjournal". https://t.co/jz1T0yWcll— Kleine Zeitung (@kleinezeitung) November 18, 2022 „Prin urmare, «există un nu clar din partea mea, ca ministru de Interne, responsabil cu securitatea», a spus Karner la emisiunea radio ORF. Pentru Karner, protecția frontierelor externe a eșuat, motiv pentru care tot mai multe țări europene se bazează pe frontierele lor naționale pentru a o controla (...). Pe lângă Austria, de exemplu, Germania, Franța, Republica Cehă, Danemarca, Suedia și Norvegia, țară din afara UE, care este membră a Acordului Schengen, ar efectua controale la frontierele interne”, mai arată Der Standard. Austrian Interior Minister Gerhard Karner has decided to extend temporary controls on the borders with Hungary, Slovakia and Slovenia. This was reported by the Austrian pic.twitter.com/haAmjyT6im— Event World (@jouhari_sam) November 11, 2022 Săptămâna aceasta, Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea extinderii spațiului Schengen fără controale pentru a include Bulgaria, Croația și România. Votul decisiv ar trebui să aibă loc la Bruxelles pe 8 decembrie și este necesară unanimitatea. Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat joi, în emisiunea Audiență Națională, la DigiFM, că România are cele mai mari șase de până acum să fie acceptată în spațiul Schengen, în luna decembrie. Totuși, dacă acest lucru nu se va întâmpla, procedura ar fi reluată de la început, iar perioada de așteptare ar fi de cel puțin doi ani. „Ar fi o problemă de funcționalitate a Europei” spune europarlamentarul. Citește și: Îmbrățișări pasionale în altar: un ucenic al preotului bătăuș de femei Calistrat îmbrățișează tinere și chiar fetițe în biserică la slujbă

Avantajele intrării în Schengen Foto: Politia de frontiera
Politică

Avantajele intrării în Schengen

Avantajele intrării în Schengen: PIB majorat cu 0,5%, potențial pentru investiții străine, control la granițe spre majoritatea statelor UE, desființat. Decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul UE, în formatul JAI (Justiție și Afaceri Interne). Comisia Europeană a făcut, miercuri, public, raportul de evaluare pentru aderarea celor trei țări la Spațiul Schengen, care este unul pozitiv, și a emis instrucțiuni către Consiliul JAI, care se va reuni în 8 decembrie pentru a lua decizia oficială de aderare. Avantajele intrării în Schengen „Intrarea în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească. După calculele mele ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică. Aceasta ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a susținut, acum o lună, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu. El nu a oferit însă date care să arate pe ce se bazează estimarea sa. Într-adevăr, România ar deveni mai atractivă pentru investiții străine, dacă ar dispărea controalele la granița cu Ungaria. Printre motivele pentru care Ungaria a atras o investiție Mercedes, în 2011, și una BMW, în 2018, s-a aflat și faptul că această țară este în spațiul Schengen. În plus: turiștii din spațiul UE ar intra mai ușor în țară. Croatia, care urmează să intre în Schengen, va beneficia substanțial de acest avantaj, mai ales în condițiile în care mulți germani sau austrieci vin cu mașina, vara, pe litoralul croat. pentru cetățenii români care circulă spre spațiul Schengen sau vin de acolo - 22 de state din UE plus Islanda, Elveția, Lichtenstein și Norvegia - nu va mai fi nevoie de controale la frontieră. se desființează punctele de trecere a frontierei spre Ungaria - opt puncte de frontieră, plus trei pentru lucrători transfrontalieri - și 14 spre Bulgaria. Nu se știe însă câte persoane lucrează la aceste puncte de frontieră și care va fi situația lor. mărfurile vor tranzita spre Vest mult mai repede, fără timpi de așteptare la graniță. Teoretic, portul Constanța va fi mai atractiv, dar această situație este îngreunată de situația drumurilor și căilor ferate din România. Din acest motiv, Ungaria folosește porturi de la Marea Adriatică sau Hamburg. Trecerea frontierei dinspre Moldova și Ucraina, mai grea În schimb, România va trebui să-și securizeze granița de est și, probabil, ar putea crește timpii de așteptare la trecerea graniței din Moldova spre România. Citește și: Spionaj electronic masiv la Cop27: sute de ofițeri egipteni au supravegheat reuniunea. Britanicii au venit cu telefoane „burner”. Delegația germană s-ar fi plâns de spionajul agresiv În plus, durata procesului de aducere în țară a muncitorilor străini s-ar putea modifica de la 120 - 240 de zile, cât durează în prezent, la 240 - 480 de zile.

România în Spațiul Schengen - 8 decembrie (sursa: Facebook/Centre Européen Schengen)
Eveniment

România în Spațiul Schengen - 8 decembrie

România în Spațiul Schengen - 8 decembrie. O echipă mixtă de experţi, formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene, în calitate de coordonatori, şi ai unor state membre, printre care şi Olanda, urmează să efectueze, până la finalul săptămânii, o vizită complementară celei din 9-11 octombrie, pentru clarificarea oricăror aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen, a comunicat Guvernul, ca urmare a unei solicitări din partea Agerpres. Vizită pentru convingerea Olandei "Vizita în România, menţionată de către comisarul european Ylva Johansson în cadrul conferinţei de presă susţinute cu ocazia prezentării Comunicării Comisiei Europene referitoare la extinderea spaţiului Schengen, are loc ca urmare a deschiderii manifestate de autorităţile române pentru clarificarea oricăror aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen. Astfel, ţinând cont de declaraţiile premierului olandez Mark Rutte şi de adoptarea moţiunii Parlamentului olandez, prin care se arăta că sunt aşteptate elemente suplimentare înainte de formularea unei decizii finale a Olandei pe acest subiect, România a exprimat întreaga disponibilitate de a primi experţi olandezi care să constate progresele în domeniile de interes pentru Olanda, din perspectiva aplicării acquis-ului Schengen", se arată în comunicarea Guvernului. Vizită cu caracter voluntar Noua vizită, precizează sursa citată, are, de asemenea, un caracter voluntar, similar celei din perioada 9-11 octombrie, având scopul de a contribui la consolidarea argumentaţiei privind nivelul foarte bun de pregătire al României în aplicarea acquis-ului Schengen, nivel confirmat, de altfel, de recenta Comunicare a Comisiei Europene şi de raportul vizitei voluntare din octombrie, devenit public miercuri, 16 noiembrie. Citește și: Pensiile vor crește doar cu 10%, cei cu pensii mici vor primi temporar diferite forme de ajutor – surse Antena 3. Păcăleala, camuflată sub formula „anvelopa pentru pensii este de 15%” Comisia Europeană a cerut, miercuri, Consiliului UE să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen. Într-o comunicare adoptată miercuri privind un Spaţiu Schengen mai puternic, Comisia a salutat reuşitele celor trei state membre ale UE în aplicarea regulilor Schengen. România în Spațiul Schengen - 8 decembrie "Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere (la Spațiul Schengen - n.r.). Iar UE este pregătită să le primească", a declarat tot miercuri comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă la Bruxelles. "Mă aştept ca statele membre să ia aceastã decizie pozitivă importantă şi istorică. Un moment de mare mândrie pentru cetăţenii celor trei ţãri. Și, cel mai important, o decizie în interesul nostru, al tuturor", a adăugat Ylva Johansson. "Motivul pentru care am adoptat această comunicare este de a ajuta statele membre să ajungă la o concluzie, să aibã o bază mai bunã pentru decizia lor, înaintea Consiliului de la 8 decembrie (...) Credem cã toate faptele sunt pe masă deja. Dar suntem pregătiţi să sprijinim toate răspunsurile suplimentare care sunt necesare pentru statele membre", a subliniat ea.

Eșec major al lui Ciolacu și al PSD: tovarășii din Suedia nu ne vor în Schengen Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Eveniment

Eșec major al lui Ciolacu și al PSD

Eșec major al lui Marcel Ciolacu și al PSD: social-democrații suedezi se opun ca România să intre în Schengen. Însă celălalt partid suedez care se opune extinderii spațiului Schengen este de extremă dreaptă, „Democrații suedezi”. În Parlamentul European, această formațiune face parte din grupul Conservator și Reformist. Acest grup îl include pe Cristian Terheș, un aliat al AUR, care recent l-a invitat să vorbească la un simpozion internațional organizat la București. Formațiunea „Democrații suedezi” participă la constituirea majorității parlamentare, în timp ce social-democrații sunt în opoziție. Eșec major al lui Ciolacu și al PSD „Suntem de părere că atunci când vine vorba de extinderea Schengen, trebuie să plecăm de la nevoile noastre de a controla intrările și ieșirile și să ne asigurăm că avem toate instrumentele necesare în lupta împotriva criminalității”, a spus Ardalan Shekarabi, purtător de cuvânt pentru politici juridice al social-democraților din Suedia, citat de Dagens Nyheter. Ardalan Shekarabi este și parlamentar. El a punctat și faptul că au existat probleme cu migranții UE din Bulgaria și România care au fost exploatați în Suedia. Acum exact o lună, președintele PSD, Marcel Ciolacu, se lăudat că i-a convins pe socialiștii europeni să susțină aderarea României la Schengen. El făcea această afirmație după o întâlnire cu președintele social-democraților din Suedia, Stefan Löfven, pe care apoi l-a susținut să ajungă președinte al Socialiștilor Europeni. „Am avut mai devreme o întâlnire excelentă cu unul dintre cei mai importanți lideri ai stângii europene, fost premier al Suediei, dl. Stefan Löfven, discuție în care a fost reafirmat sprijinul total al socialiștilor europeni pentru intrarea României în spațiul #Schengen. (...) I-am transmis dlui. Löfven că PSD îi susține candidatura la președinția PES. Suntem convinși că, astfel, stânga europeană își va reconfirma rolul de principal pilon al redresării și rezilienței Uniunii Europene în fața crizelor politico-economice pe care continentul este obligat să le depășească”, a scris Ciolacu pe Facebook. Citește și: Președintele Casei Naționale de Pensii: Reforma pensiilor speciale, eșalonată pe zece ani Și la 18 octombrie, Ciolacu se lăuda cu sprijinul socialiștilor europeni: „Singurul grup politic care a votat integral în favoarea acestei Rezoluții a fost grupul social-democraților europeni! Nicio abținere, niciun vot împotrivă! Acest rezultat confirmă că demersurile făcute de PSD au fost corecte și demonstrează încrederea și sprijinul de care beneficiem în interiorul familiei noastre europene”.

Croația, primită în Schengen, România stă (sursa: Twitter/European Parliament)
Internațional

Croația, primită în Schengen, România stă

Croația, primită în Schengen, România stă. Parlamentul European s-a pronunţat joi prin vot pentru eliminarea controalelor la frontierele interne dintre spaţiul Schengen şi Croaţia. Croația, primită în Schengen, România stă Într-un raport elaborat de eurodeputatul portughez Paulo Rangel (grupul PPE) şi adoptat cu 534 voturi pentru, 53 împotrivă şi 25 abţineri, Parlamentul European sprijină aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen. La 9 decembrie 2021, Consiliul a confirmat că toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a normelor Schengen au fost îndeplinite de Croaţia. Acum, eurodeputaţii îndeamnă Consiliul să continue procesul şi să adopte o decizie finală de eliminare a controalelor la frontieră. "Până în prezent, Croaţia a făcut obiectul celei mai cuprinzătoare evaluări privind aderarea la spaţiul Schengen a oricărei ţări din UE. Comisia a dat curs unui număr de 281 de recomandări în 8 domenii ale legislaţiei Schengen. Comisia şi Consiliul au confirmat disponibilitatea ţării de a aplica integral normele Schengen. Parlamentul European este întru totul de acord: eliminarea controalelor la frontierele interne trebuie să aibă loc până la sfârşitul acestui an!", a declarat raportorul Paulo Rangel după votul de joi. Urmează România și Bulgaria? Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi, preşedinta PE Roberta Metsola a salutat votul din plen privind sprijinul pentru aderarea Croaţiei la Schengen şi şi-a exprimat speranţa că "va fi făcut şi pasul următor, aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen". La 18 octombrie 2022, eurodeputaţii şi-au exprimat, într-o rezoluţie fără caracter legislativ, sprijinul pentru admiterea fără întârziere a Bulgariei şi României. Pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale la frontierele externe ale UE, eurodeputaţii îndeamnă Croaţia să informeze Parlamentul şi Consiliul cu privire la modul în care şi-a pus în aplicare planul de acţiune, pentru gestionarea frontierelor externe ale UE şi, în special, mecanismul independent de monitorizare a acţiunilor poliţiei. În urma rapoartelor privind returnările la frontierele Croaţiei, eurodeputaţii cer Comisiei să evalueze aspectele legate de gestionarea frontierelor externe ale Croaţiei şi de drepturile fundamentale (inclusiv prin vizite la faţa locului) ca parte a programului de evaluare Schengen. Se așteaptă decizia Consiliului UE Parlamentul European a pledat de mult timp pentru extinderea spaţiului Schengen de liberă circulaţie, care include în prezent 26 de state (toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Irlandei şi României, precum şi Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein, care nu sunt membre ale UE). Citește și: Secretarul general al NATO asigură Ucraina că, indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, Kievul va beneficia de „sprijinul puternic bipartizan” al Washingtonului În 2018, eurodeputaţii au declarat că, de îndată ce îndeplineşte criteriile necesare, Croaţia ar trebui să fie admisă în spaţiul Schengen. La 18 octombrie 2022, aceştia şi-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru admiterea fără întârziere a Bulgariei şi României. Decizia finală de eliminare a controalelor interne trebuie luată cu unanimitate de Consiliul UE.

Ciolacu e sigur: România, în Schengen (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu e sigur: România, în Schengen

Ciolacu e sigur: România, în Schengen. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că peste o lună România va fi acceptată în spaţiul Schengen. Ciolacu e sigur: România, în Schengen "Este total incorect, nu cred că îşi permite, indiferent ce stat european, în acest moment, să refuze acest drept României, şi nu neapărat statului român, cât românilor. Peste o lună România va fi acceptată în spaţiul Schengen", a spus Ciolacu la B1TV. El a adăugat că, probabil, sunt şi politicienii de vină că ţara noastră încă nu a intrat în Schengen până acum. Citește și: Secretarul general al NATO asigură Ucraina că, indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, Kievul va beneficia de „sprijinul puternic bipartizan” al Washingtonului "Poate noi toţi suntem de vină, nu toţi suntem de vină la fel, dar există o vină comună. Poate această coaliţie, de stânga şi de dreapta, să aducă ţara într-o direcţie de normalitate şi de respect instituţional, fiecare să îşi vadă de atribuţiile pe care i le conferă Constituţia. Nu o să uit vreodată implicarea preşedintelui României în campaniile electorale sau implicarea către un anumit partid politic. Eu nu îmi doresc să se mai întâmple aşa ceva. Eu îmi doresc un preşedinte care să respecte Constituţia şi să înţeleagă rolul şi rostul pe care îl are", a afirmat Ciolacu.

Olanda susține România în Schengen (Negrescu) (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Olanda susține România în Schengen (Negrescu)

Olanda susține România în Schengen (Negrescu). Europarlamentarul Victor Negrescu susţine că "sunt şanse tot mai mari ca Olanda să susţină aderarea României la spaţiul Schengen". Olanda susține România în Schengen (Negrescu) "Informaţiile pe care le am provin de la parlamentari olandezi, ca urmare a discuţiilor purtate recent, la nivel informal, între formaţiunile politice parlamentare", scrie Negrescu, duminică, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, în prezent se discută despre trei scenarii. "Scenariul 1: Votul pentru aderarea României la spaţiul Schengen va avea loc în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 - 9 decembrie. În acest caz, Olanda, dacă va rămâne ultimul stat care nu are o poziţie clară, va vota în favoarea aderării, dar prin impunerea unor condiţionalităţi, susţinute poate şi de alte state europene, prin care se solicită Comisiei Europene să elaboreze un mecanism de monitorizare special, în baza căruia ar putea fi suspendate o parte din drepturile specifice spaţiului Schengen dacă anumite prevederi ar fi încălcate. Scenariul abţinerii este în continuare evaluat, dar guvernul olandez percepe abţinerea ca o înfrângere pe care nu şi-o permit în contextul actual", arată eurodeputatul. Factorul Croația El spune că scenariul 2 vizează că "votul urmează a fi reprogramat pentru o sesiune extraordinară, care poate avea loc chiar în cursul acestui an, pentru a aştepta concluziile ultimului raport MCV şi avizul Comisiei de la Veneţia pe Legile Justiţiei". "În acest caz, intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen este în continuare condiţionată de criterii cu care nu au nicio legătură dispoziţiile acquis-ului Schengen. Se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România", scrie el. Al treilea scenariu presupune că "o decizie privind intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen ar putea fi reprogramată pentru anul viitor, după finalizarea alegerilor provinciale din Regatul Ţărilor de Jos din martie 2023". "Un scenariu nesigur, care ridică multe semne de întrebare, mai ales că o decizie privind intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen urmează să fie luată până la finalul acestui an. Mai mult, cele mai recente sondaje arată o scădere a popularităţii partidelor aflate la putere în Olanda iar o eventuală înfrângere ar putea precipita căderea guvernului". Negrescu face "apel la unitate" "Evident aceste scenarii de lucru pot suferi modificări în funcţie de evoluţiile politice şi electorale din Olanda. De aceea, în ultimele săptămâni am intensificat contactele cu parlamentari şi decidenţi olandezi, cu scopul de a-i convinge să susţină România şi, eventual, să iniţieze o nouă rezoluţie în Parlamentul olandez pentru sprijinirea ţării noastre. Citește și: Putin încă mai speră să blocheze aderarea Finlandei și a Suediei la NATO cu ajutorul lui Erdoğan, care tot nu este mulțumit de concesiile făcute Turciei de cele două țări Reiterez apelul meu la unitate şi responsabilitate către toate forţele politice din România în vederea atingerii acestui obiectiv important pentru ţara noastră şi le invit să se implice mai mult în acest sens, pentru că non-combatul aduce deservicii României", subliniază Victor Negrescu.

Mircea Marian
Opinii

Croncănelile anti-Olanda ale lui Ciolacu

Patriotul Ciolacu nu are nici un interes ca România să intre în spațiul Schengen. PSD controlează Vămile și nu vrea să piardă uriașele șpăgi și afaceri de pe granița de vest a României. PSD nu vrea să facă nici o concesie în ceea ce privește refacerea mecanismelor de luptă anticorupție, care să permită ridicarea MCV, fiindcă știe că membrii acestei grupăr infracționale ar fi primele „victime” și ar ajunge la pușcărie. PSD vrea să eșuăm în acest demers și știe pe cine să arunce vina: Olanda. De peste zece ani joacă aceași piesă, în care Olanda e acuzată de toate năstrușniciile - ani întregi a funcționat minciuna că vrea să ne cumpere portul Constanța - dar pare că electoratul acestui partid (și nu numai) continuă să înghită fără probleme prostiile servite de propaganda de partid și de stat. Da, Olanda are rezerve față de primirea României în spațiul Schengen, dar discuțiile nu sunt închise. Siegfried Mureșan, probabil europarlamentarul cu cele mai bune conexiuni externe, a scris: „Lucrăm în continuare pentru a obține cât mai curând o majoritate în Parlamentul Olandei și sprijinul Guvernului olandez pentru aderarea României la spațiul Schengen”. În loc să vadă ce-i de făcut, Ciolacu și nr.2 din PSD, tractoristul Paul Stănescu, azi patriot și expert în diplomație, s-au apucat să înjure Olanda. „Eu nu voi accepta şi nu cred că vreun român poate să accepte, până la urmă, o jignire faţă de România şi români, fără niciun motiv sustenabil”, a declamat Ciolacu. În paranteză fie spus, adevărata jignire pentru români este că o mediocritate din Buzău, cu o facultate privată terminată pe la 35 de ani, revoluționar de mucava și fost lacheu al lui Dragnea, dă directive în țara asta. Atacul lui Ciolacu la Olanda - deși discuțiile/ negocierile sunt în desfășurare - are un singur scop: să torpileze definitiv intrarea în Schengen, pe care, repet, PSD nu o vrea. Însă ce face PSD este mult mai grav. A scos la lumină toți frustrații aflați prin mlaștinile rețelelor sociale. „Europa nu ne vrea”, „Olandezii, niște drogați, ciudați”, „Să-i dăm un șut lui Rutte”: cam acestea sunt mesajele. Acesta e electoratul șoșocist-aurist închegat în vremea pandemiei, sub pretextul bătăliei anti-mască. Șoșoacă și Simion asta așteptau, în lipsa altor teme: să relanseze discursul anti-european, mitul românilor care se căciulesc în fața Înaltei Porți - o logică elementară că noi vrem în spațiul Schengen, pe când Imperiul Otoman venea cu forța peste țările române, pare că nu funcționează. Cel mai tare se va bucura propaganda Krelinului, aceeași propagandă care jubila la declarațiile ministrului PSD al Apărării, Vasile Dîncu. „Suntem colonie” este 100% lozinca Kremlinului folosită în toate țările din spațiul ex-sovietic, țintită către tot felul de analfabeți funcțional care au învățat istorie după manualul din 1950. Kremlinul are interesul să destabilizeze și să crească resentimentele anti-NATO și anti-UE. Va juca și va încuraja atacurile împotriva Olandei. Ciolacu și ai lui oferă muniția de care avea nevoie. Eu mi-aș dori să intrăm în Schengen. Dar dacă ratăm această oportunitate nu am nici un dubiu cine este principalul vinovat: mafia patronată de PSD. Intram fără probleme în Schengen, acum mulți ani sau cel puțin odată cu Croatia, dacă acest partid nu distrugea mecanismele de combatere a corupției, pentru a putea fura în tihnă. Cu Rusia la doi pași de granița noastră, un partid anti-european, plin de cârtițe ale Rusiei și Chinei comuniste, nu ar trebui să fie la guvernare

România, două nave, buget de una (sursa: Facebook/IGSU)
Investigații

România, două nave, buget de una

România, două nave, buget de una. 44 de milioane de euro. Atât este valoarea contractului semnat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea ministerului de Interne, cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Navele vor fi plătite din banii alocați prin programul „Viziune 2020”, proiect finanțat de Uniunea Europeană. Defapt.ro a consultat documentele programului „Viziune 2020” din care rezultă că inițial s-au alocat bani doar pentru o navă multirol, nu pentru două. Contractul a fost semnat, culmea, cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte, care se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis pe tema aderării la Spațiul Schengen. Oferta companiei Damen a fost deschisă în urmă cu peste două luni. Contract semnat cu o zi înainte de vizita lui Rutte Olanda se opune de 11 ani aderării României la Spațiul Schengen. Parlamentarii români de la Bruxelles au acuzat direct că în spatele acestei decizii se află interese meschine. Cum ar fi cedarea Portului Constanța către o companie olandeză și contractul pentru corvete. Contract pe care compania olandeză Damen l-a primit inițial direct printr-o Hotărâre de Guvern emisă de fostul premier Dacian Cioloș în anul 2016. Dar care HG a fost abrogată pentru că nu avea acordul Parlamentului. Cu legătură sau nu cu Schengen, în ajunul vizitei lui Mark Rutte la București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea lui Raed Arafat, respectiv a ministrului de Interne Lucian Bode, a semnat un contract de 44 de milioane de euro cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul "Astăzi, 11 octombrie 2022, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc activitatea prilejuită de semnarea contractului privind achiziția de către IGSU a două nave multirol de stingere a incendiilor, respectiv de căutare-salvare pe mare, finanțat în cadrul Proiectului Viziune 2020 - Program Operațional Infrastructură Mare", a anunțat IGSU. Conform anunțului de licitație publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, oferta depusă de Damen a fost deschisă în data de 8 august. Adică în urmă cu mai bine două luni. "Viziune 2020" Comisia Europeană a decis pe 25 martie 2020 să aloce 628 milioane de euro proiectului "Viziune 2020". Anunțul a fost făcut de Ministerul Fondurilor Europene. Care a menționat într-un comunicat de presă că banii vor fi cheltuiți pentru achiziția de ambulanțe, autospeciale, containere și elicoptere care ar urma să intre în dotarea IGSU, IGAv și SABIF. Aceste instituții sunt aflate în coordonarea directă a lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit documentului citat, de organizarea licitațiilor și a negocierilor competitive urma să se ocupe direct Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul-locotenent Dan Paul Iamandi, recrutat de Securitate cu numele conspirativ "Ioan Popa". România, două nave, buget de una Ministerul Fondurilor Europene și Inspectratul General pentru Situații de Urgenă au făcut publică lista de cumpărături în valoare de 628 de milioane euro: pe lângă zeci de speciale și autospeciale, containere, drone și elicoptere, proiectul prevedea și achiziționarea unei nave multirol și a trei șalupe multirol. Ce a făcut IGSU? A cumpărat două nave multirol. "Cele 2 nave multirol sunt ambarcațiuni de căutare-salvare, cu capabilităţi de a recupera persoane şi de a avea la bord 50 de supravieţuitori, între 2 şi 4 pacienţi critici sau 12 pacienţi necritici, pe tărgi. Una dintre aceste nave este clasificată ca navă de intervenție pentru pompieri, având o capacitate mare de stingere cu apă şi dacă este nevoie chiar cu apă şi spumă, rol în decontaminare şi în limitarea poluării. Aceste 2 nave multirol vor creşte nivelul de securitate şi siguranţă în zona maritimă, zona de port şi în larg, ambele nave putând să intervină în condiţii extreme”, potrivit IGSU. Grindeanu se ceartă cu Arafat pe ARSVOM Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) se află în subordinea Ministerului Transporturilor. În mandatul său de ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă a decis ca ARSVOM să treacă în subordinea IGSU, care urma să achiziționeze mai multe nave multirol. Totodată, la conducerea ARSVOM a fost plantat lt. col. Ionuț Voicu, detașat pe funcția de director general de la Centrul Operațional Județean ISU Dobrogea Constanța. Planurile secretarului de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, au fost blocate de actualul ministru al Transporturilor Sorin Grindeanu. „Nu e cazul de schimbări. Nu văd un motiv ca ARSVOM să treacă la ISU. Rămâne în continuare la Ministerul Transporturilor”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu. Dar nici pe subordonatul lui Arafat nu l-a schimbat din funcție. Raed Arafat încearcă în continuare să facă presiuni asupra Guvernului Ciucă să emită o Ordonanță de Urgență prin care ARSVOM să treacă în subordinea IGSU.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră