luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Internațional

Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina

Neue Zürcher Zeitung (NZZ), una din cele mai influente publicații din Elveția, susține că șeful CIA, William Burns, i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina, în schimbul păcii. Publicația elvețiană citează surse din guvernul de la Berlin. Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina „La mijlocul lunii ianuarie, președintele american Joe Biden l-a instruit pe șeful CIA, William Burns, să verifice disponibilitatea Ucrainei și Rusiei pentru negocieri. Reacția ulterioară a Kievului și Moscovei a influențat decizia de a furniza tancuri Ucrainei, scrie ziarul elvețian Neue Zurcher Zeitung. Potrivit două surse de rang înalt din guvernul german, Burns a vizitat Kievul și Moscova în ianuarie, invitând părțile în conflict să rezolve conflictul. Șeful CIA a oferit Kievului „pace în schimbul pământului”, iar Moscovei – „pământ în schimbul păcii”. Dimensiunea teritoriului în cauză era de 20% din suprafața Ucrainei, ceea ce este comparabil cu suprafața Donbasului, spun interlocutorii ziarului. Ambele părți au refuzat propunerile. Ucraina a refuzat să-și împartă teritoriile. Rusia a refuzat pentru că crede că va câștiga războiul pe termen lung”, relatează site-ul Meduza. Eșecul lui Burns l-a determinat pe Biden să trimită tancuri Abrams Ucrainei. Însă surse din CIA au negat vehement, pentru Newsweek, relatarea din NZZ. „Un oficial CIA a declarat pentru Newsweek că afirmațiile din raportul ziarului elvețian-german Neue Zürcher Zeitung (NZZ) conform cărora Burns a făcut o călătorie secretă la Moscova în ianuarie și că a existat o propunere de pace prezentată de director în numele Casei Albe este complet falsă”, a arătat Newsweek. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean” Luna trecută, Burns a călătorit în secret la Kiev pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Zelenski, a scris The Washington Post.

Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina Foto: Kremlin.ru
Rusia pregătește o ofensivă masivă Foto: Twitter
Eveniment

Rusia pregătește o ofensivă masivă

Rusia pregătește o ofensivă masivă în Ucraina, anunț New York Times, arătând că Kremlinul are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța de invazie inițială. Noile forțe sunt mai bine pregătite, bombardamentele s-au intensificat, iar rușii presează în mai multe zone de pe linia frontului, nu doar la Bakhmut. ?️Ukrainian troops eliminated a recon group of Wagner mercenaries on the outskirts of #Bakhmut.#UkraineRussiaWar pic.twitter.com/reJR1z1SCD— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) February 1, 2023 Rusia pregătește o ofensivă masivă La Kreminna și Liman se duc acum lupte puternice, ucrainenii fiind în defensivă. ???Russian Forces amassing for an offensive outside #Kreminna #UkraineWar #Ukraine #UkraineRussiaWar #RussiaIsATerroristState #War #Europe pic.twitter.com/uRzulknjtf— Steven Thomas (@aNdr0iz) February 1, 2023 „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean, citat de New York Times. Serviciile secrete ucrainene estimează că Rusia are acum peste 320.000 de soldați în țară – aproximativ de două ori mai mult decât forța de invazie inițială a Moscovei. Oficialii occidentali și analiștii militari au spus că Moscova are, de asemenea, 150.000 până la 250.000 de soldați în rezervă, fie antrenați, fie poziționați în interiorul Rusiei pentru a se alătura luptei în orice moment. Un val de bombardamente rusești a însoțit acumularea de forțe. Unde va ataca Moscova Konrad Muzyka, analist militar la Rochan Consulting, care urmărește desfășurarile rusești, a declarat că barajele de artilerie rusești raportate au crescut de la o medie de aproximativ 60 pe zi, în urmă cu patru săptămâni, la peste 90 pe zi, săptămâna trecută. Numai într-o singură zi, 111 locații ucrainene au fost vizate. El a mai spus că „rușii retrag o mulțime de echipamente din zonele de depozitare”. Totuși, el a fost de acord cu alți analiști care spun că Rusia se va lupta pentru a echipa un număr mare de soldați noi cu tancuri, vehicule blindate și alte echipamente eficiente. Modul în care Kremlinul își va desfășura în cele din urmă zecile de mii de noi luptători este o chestiune de speculație. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Moscova s-ar putea pregăti să deschidă un nou front, atacând peste granița rusă pentru a recuceri Sumy sau Harkov, de unde a fost alungată cu luni în urmă. O altă variantă ar fi în lungul frontului de est, pentru a deturna resursele ucrainene și a afecta capacitatea Kievului de a-și lansa propria ofensivă.

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale. Sancţiunile impuse de Occident Rusiei nu par să aibă efect, comerţul său exterior situându-se aproape la nivelul de dinainte de războiul declanşat împotriva Ucrainei, în principal din cauză că unele dintre ţările ei vecine servesc drept platformă de intrare şi de ieşire pentru multe produse către şi dinspre Rusia, potrivit ediţiei de marţi a publicaţiei The New York Times (NYT). FMI prognozează creștere economică Rusia a încetat să-şi mai publice datele privind comerţul extern după invazia în Ucraina, dar o analiză a cifrelor din ţări vecine cu ea arată o creştere, ceea ce indică faptul că acestea aprovizionează Moscova cu multe dintre bunurile a căror furnizare trebuia să fie oprită de sancţiuni. În plus, Moscova profită de alianţa sau neutralitatea unor ţări care nu aplică sancţiunile pentru a redirecţiona o mare parte a comerţului său prin intermediul lor. Cei doi indicatori care demonstrează că sancţiunile nu dau rezultat sunt stabilitatea rublei şi cifrele Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a publicat în ajun o previziune potrivit căreia economia rusă va creşte cu 0,3 % în acest an, mult peste contracţia de -2,3% dintr-o prognoză anterioară. Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale Dacă portul din Sankt Petersburg, cel mai mare din Rusia, a încetat să mai primească bunuri precum telefoane mobile, piese auto sau aparate electrocasnice, aceste produse intră acum pe căi rutiere dinspre ţări care nu aplică sancţiunile, precum Belarus, China, Armenia şi Kazahstan; în unele cazuri, cantitatea lor este într-atât de mare încât nu poate fi explicată decât prin faptul că are un alt destinatar, ca în cazul Armeniei. Citește și: Mercenar Wagner recrutat din pușcărie, luat prizonier de ucraineni după doar două zile pe front: Viața noastră nu are nici un preț, putem fi uciși fără probleme În plus, portul Istanbul a devenit, de facto, un port de intrare a multor mărfuri pentru Rusia, de unde transporturile pleacă în portul Novorossiisk. Traficul comercial între China şi Rusia a atins un nivel record în decembrie, după o perioadă de adaptare imediat după invazie: China - principalul furnizor de semiconductori al Rusiei - a fost întotdeauna foarte critică faţă de aceste sancţiuni. Cum se exportă petrol prin intermediari Ziarul îl citează în acest sens pe Matthew Klein, economist şi coautor al unui volum despre războaiele comerciale, care a calculat că, în noiembrie trecut, exporturile globale către Rusia au fost cu doar 15% sub nivelul de dinaintea invaziei. De asemenea, Rusia a găsit mai multe căi pentru a eluda condiţiile impuse asupra exporturilor sale de petrol, prima dintre ele vizând utilizarea de intermediari din ţări precum Emiratele Arabe Unite, India, Pakistan, Indonezia sau Malaezia, care cumpără petrol rusesc pe care îl revinde apoi, explică el. Un alt expert citat de ziar este Ami Daniel, director al Windward, o companie de date maritime. Acesta spune că a observat în mod repetat, în ultimele luni, nave ruseşti transferându-şi încărcăturile de petrol în nave arborând alt pavilion în largul mării, în apele internaţionale sau care îşi închid receptoarele de satelit pentru a nu fi localizate.

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins. Rusia se grăbeşte să lanseze o nouă ofensivă în Ucraina, încercând să profite de această "fereastră de oportunitate" creată înainte ca Kievul să primească tancurile grele care i-au fost promise recent de către aliaţii săi occidentali, a declarat luni comandantul-şef al forţelor armate din Letonia, Valdemaras Rupšys, citat de agenţia de presă ucraineană Unian. Occidentul ezită, Putin profită: atac extins "Rusia a trecut la un război total, implicând întreaga populaţie în mobilizare şi plasându-şi economia . În condiţiile unei astfel de confruntări, logistica şi asigurarea tehnico-materială sunt cheia", a afirmat general-locotenentul Valdemaras Rupšys, care susţine că, "în etapa actuală, Rusia are suficiente resurse pentru operaţiuni de luptă, iar NATO trebuie să asigure asistenţă Ucrainei într-un război de această natură". "Acum chiar şi un orb poate să vadă că ei (ruşii - n.r.) se pregătesc pentru un nou val de ofensivă. Şi, probabil, s-ar putea opri sau schimba intenţia doar dacă vor vedea că Ucraina are suficiente echipamente, muniţii, arme şi personal instruit", consideră comandantul forţelor letone într-un interviu acordat agenţiei de presă ucrainene Guildhall. Rusia are resurse Dacă războiul va dura mai mult timp, totul va depinde de resurse, a subliniat generalul leton. "Trebuie să ţinem cont de faptul că Rusia are toate condiţiile pentru a-şi dota propria armată cu muniţie, tancuri, vehicule de luptă, iar ei pot lupta având şi suficientă aviaţie", argumentează el. Citește și: Șeful Romarm, reținut de DNA. DeFapt, martie 2022: „Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm” Potrivit lui, livrările de vehicule blindate grele vor juca un rol important în desfăşurarea războiului. "Ruşii înţeleg că dacă nu trec la ofensivă acum, la sfârşitul primăverii va fi prea târziu. În cadrul NATO, la nivelul celor 30 de comandanţi-şefi din ţările aliate există un consens. Războiul vostru este războiul nostru, trebuie să sprijinim Ucraina prin toate mijloacele disponibile", a spus Rupšys. Luptele poziționale îi convin Moscovei Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) aprecia duminică - într-un nou buletin informativ cu privire la situaţia de pe frontul în Ucraina - că principalul obstacol în calea lansării unei contraofensive ucrainene a fost şi rămâne ezitarea Occidentului de a trece pe scară largă forţele armate ucrainene la armament de tip occidental. Analiştii ISW - un think tank cu sediul în SUA - apreciază că pregătirile pentru livrarea tancurilor ar fi trebuit să înceapă încă din vară. După eliberarea Hersonului, războiul s-a transformat în lupte poziţionale, foarte avantajoase pentru Moscova, pentru a mobiliza şi antrena noi forţe. Acum, iniţiativa pe câmpul de luptă este de partea Rusiei, afirmă ei. Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că nu vede niciun indiciu ca Vladimir Putin să fi renunţat la obiectivele sale şi prevede că Rusia va încerca din nou să obţină controlul asupra Ucrainei. Stoltenberg: Putin nu vrea pace "Nu vedem niciun semn că preşedintele Putin şi autorităţile de la Moscova se pregătesc pentru pace. Vedem contrariul. Vedem că se pregătesc pentru un nou război, că mobilizează mai mulţi soldaţi, mai mult de 200.000, poate chiar mai mulţi", a spus Stoltenberg într-o declaraţie făcută în cursul unei vizite în Coreea de Sud, potrivit site-ului oficial al NATO. "Cel mai important, nu vedem niciun indiciu că preşedintele Putin şi-a schimbat obiectivul general al acestei invazii, care este de a-şi controla vecinul, de a controla Ucraina. Aşa că ar trebui să ne pregătim pentru un drum lung", a declarat secretarul general al NATO. El a subliniat că rezultatele unor posibile negocieri viitoare sunt legate în mod indisolubil de rezultatul de pe câmpul de luptă, dar atâta timp cât Putin crede că poate câştiga pe teren, nu se va aşeza la masa negocierilor. "Aşadar, paradoxul este că, de fapt, sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai bună cale pentru a se obţine o soluţionare paşnică şi negociată a războiului", a spus Stoltenberg.

Primele telefoane pe care le va da generalul Pavel Foto: Twitter
Eveniment

Primele telefoane pe care le va da generalul Pavel

Primele telefoane pe care le va da noul președinte al Cehiei, generalul Petr Pavel, vor fi către omologul său din Ucraina, Volodimir Zelenski, și către președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen. Încă din 2018, Pavel avertiza că China și Rusia reprezintă pentru Cehia o amenințare mai mare decât terorismul. Primele telefoane pe care le va da generalul Pavel Acum trei ani, Pavel arăta că, în ceea ce privește gravitatea amenințărilor, „cea mai mare și mai durabilă este China”. Mai degrabă decât o amenințare militară directă, Pavel s-a referit la implicarea Beijingului în ordinea internațională și achiziția de tehnologie, adăugând că „finanțele și economia au devenit un alt flux de influență”, China „extinzându-se din punct de vedere economic și financiar în întreaga lume”. Agenția France-Presse a scris că Pavel, un erou de război care iubește motocicletele, a promis că va „restabili ordinea” în UE și în Republica Cehă, dacă va fi ales. Fidel trecutului său militar, Pavel, în vârstă de 61 de ani, a afirmat pe site-ul său de campanie: „Nu pot ignora faptul că oamenii de aici se simt din ce în ce mai dezorganizați, dezorganizați și nesiguri și că țara a renunțat cumva să acționeze”. El a mai scris: „Trebuie să schimbăm această situație. Trebuie să jucăm conform regulilor jocului, care se aplică tuturor în mod egal. Avem nevoie de o curățenie mare.” Președintele ales al Cehiei este cunoscut pentru pasiunea sa pentru motociclete. El vorbește rusă, engleză și franceză. Aha, this is what he meant by “restoring order” ?Cute video shows values of new Czech president elect Petr Pavel. pic.twitter.com/Xi5kff36WQ— Ian Willoughby (@Ian_Willoughby) January 29, 2023 Pe rețelele sociale a devenit virală filmarea care-l arată cum, în timp ce se grăbea spre o întâlnire, se apleacă, ridică un fular de pe podea și-l lasă pe un scaun.

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni energia nucleară rusă

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că Ungaria va bloca prin veto eventuale sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Anunțul său vine în continuarea declarațiilor oficialilor maghiari care doresc să accelereze lucrările la centrala nucleară Paks 2, construită împreună cu Rosatom. Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă "Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie pus în aplicare", a declarat premierul ungar Viktor Orban, citat de news.ro. "Acest lucru iese din discuţie", a punctat el. Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat, joi, că a purtat o conversație telefonică cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak, în timpul căreia părțile au convenit să accelereze investițiile în construcția centralei nucleare (NPP) Paks-2. "Am convenit că energia nucleară este energia viitorului și este o veste bună pentru noi că guvernul rus acordă, de asemenea, o mare importanță dezvoltării Paks. Am convenit că vom accelera investițiile ori de câte ori este posibil", a spus șeful diplomației maghiare. Ungaria, membră a UE, a criticat în repetate rânduri sancţiunile Bruxelles-ului împotriva Rusiei, afirmând că acestea nu au reuşit să slăbească semnificativ Rusia, în timp ce riscă să distrugă economia europeană. Centrala nucleară Paks din Ungaria are patru mici reactoare VVER 440 construite în Rusia, cu o capacitate combinată de aproximativ 2.000 de megawaţi, care au început să funcţioneze între 1982 şi 1987. Centrala generează aproximativ jumătate din energia din Ungaria, iar centrala îşi procură combustibilul nuclear din Rusia. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise În cadrul unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala Paks cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare.

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin (sursa: Twitter/PACE)
Internațional

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin. Consiliul Europei a cerut joi în unanimitate înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe liderii ruşi, dar şi belaruşi, desemnaţi drept responsabili pentru războiul din Ucraina. APCE: Tribunal internațional special pentru Putin Cu 100 de voturi "pentru" şi o abţinere, reprezentanţii celor 46 de state membre au adoptat o rezoluţie care îi vizează, fără a-i nominaliza, pe liderii civili şi militari care "au planificat, pregătit, lansat sau executat" agresiunea împotriva Ucrainei. "Fără decizia lor de a declanşa acest război de agresiune împotriva Ucrainei, abuzurile, distrugerile, morţii şi pagubele care decurg nu s-ar fi produs", a estimat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), reunită la Strasbourg. APCE îndeamnă statele membre ale Consiliului să înfiinţeze acest tribunal special cu susţinerea atâtor state şi organizaţii internaţionale pe cât este posibil, inclusiv a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. APCE aşteaptă de la summit-ul şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor din Consiliul Europei, ce va avea loc în luna mai la Reykjavik, "un sprijin politic" pentru acest proiect. Consiliul Europei reuneşte mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi foste republici sovietice, precum Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan. Parlamentul European, cerere similară Parlamentul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, a adoptat săptămâna trecută un text similar, cu 472 de voturi pentru, 19 contra şi 33 abţineri. Curtea Penală Internaţională (CPI), al cărei sediu este la Haga, nu are competenţe decât pentru judecarea crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii, nu şi pentru judecarea "crimei de agresiune", pentru că Moscova, Minsk şi Kiev nu sunt semnatare ale tratatului care instituise CPI. Citește și: Panică în Transnistria: Rusia nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă, plata pensiilor a întârziat Rezoluţia subliniază de asemenea că unele dintre faptele comise de Rusia în Ucraina împotriva civililor, în special omucideri şi strămutări de copii forţate în vederea rusificării lor, "ar putea intra" sub definiţia de "genocid" în sensul convenţiei internaţionale din 1948. În timpul reuniunii APCE, manifestanţi s-au adunat în faţa Consiliului Europei în susţinerea Ucrainei, în jurul unei ambulanţe ciuruite de gloanţe adusă de pe linia frontului. "Speranţa de viaţă a unei ambulanţe ca aceasta este în Ucraina de la câteva zile la câteva săptămâni. Acestea sunt primele ţinte de atac pentru inamicul nostru, căruia nu-i pasă de vieţile umane", a denunţat Ivanna Pinyak, membră a asociaţiei Promoukraina, care organiza manifestaţia.

Rusia nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă Foto: Europa Liberă
Eveniment

Rusia nu are bani pensionarii din regiunea separatistă

Rusia pare că nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă Transnistria, întrucât plata pensiilor a întârziat, iar liderii transnistreni spun că nu este vina lor. Liderul nerecunoscut al regiunii, Vadim Krasnoselski, a publicat un comentariu prin care subliniază că nu depinde Tiraspol când vor ajunge banii. Rusia nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă „Locuitorii Transnistriei, beneficiar de pensii rusești, sunt îngrijorați și își pun întrebări justificate cu privire la întârzierea plăților pentru ianuarie. Nu depinde nimic de serviciile de profil ale părții transnistrene în această situație. Sursele deocamdată nu au ajuns în republică. Eu personal și structurile responsabile monitorizăm subiectul și ținem legătura cu instituțiile competente ruse, pentru a grăbi la maximum decizia”, a menționat Krasnoselski. Potrivit estimărilor, 20% din pensionarii din Transnistria primesc pensie din Federația Rusă, explică newsmaker.md. Citește și: Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg, în competiția pentru postul de vicepreședinte al Parlamentului European În iulie 2020, Europa Liberă Moldova arăta: „Pensionarii transnistreni primesc din partea Rusiei o alocație lunară în valoare de 150 de ruble, echivalentul a 8 dolari, începând cu anul 2008. De-a lungul timpului, au avut loc și alte amânări și întârzieri la plata respectivului supliment la pensie, de care, potrivit agenției oficiale Novosti Pridnestrovia, beneficiază în total circa 146 de mii de pensionari din stânga Nistrului”.

Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa Foto: HTTPS://MEDIA.GAZPROM-NEFT.COM/
Economie

Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa

Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa pe fondul prognozelor meteo favorabile, scrie Bloomberg, care arată că la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 7,9% până la 60,80 euro pentru un Megawatt-oră. Însă, în total, de la începutul anului şi până în prezent preţul gazelor naturale în Europa a scăzut cu 20%. Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa Preţul gazelor ar putea continua să scadă în zilele următoare în condiţiile în care temperaturile din nord-vestul Europei vor creşte iar vremea blândă ar urma să persiste până în prima săptămână a lunii februarie, conform prognozele meteo pe termen lung realizate de firma de specialitate Maxar Technologies. În paralel traderii urmăresc cu atenţie repunerea în funcţiune a Freeport LNG, un important terminal pentru exportul gazelor lichefiate din SUA, care a fost închis după o explozie survenită în vara lui 2022. Lucrările de reparaţii au fost finalizate şi operatorul intenţionează să repornească, cel puţin parţial, activitatea chiar dacă deocamdată nu este clar când vor fi efectuate primele livrări sau dacă va fi nevoie de noi aprobări. Unii analişti se aşteaptă ca acest terminal de gaze lichefiate să reia exporturile la finele lunii februarie sau începutul lui martie. Livrările consistente de gaze lichefiate şi gradul ridicat de umplere a depozitelor de gaze conferă Europei încrederea necesară că va traversa iarna actuală fără probleme în aprovizionare cu energie. Preţul gazelor a coborât săptămâna trecută la cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, ceea ce a mai eliminat o parte din îngrijorările cu privire la inflaţie şi economia europeană. "Piaţa gazelor a rămas relativ stabilă în pofida valului de frig. În condiţiile în care temperaturile ar urma să crească până la începutul lui februarie, nu se aşteaptă o evoluţie volatilă a preţului până atunci", susţin analiştii de la firma Alfa Energy într-un raport săptămânal. Norvegia, principalul furnizor de gaze al Europei după ce Rusia şi-a redus livrările, a anunţat marţi că îşi revine după recentele reduceri ale producţiei provocate de întreruperile planificate dar şi de unele neprogramate, adăugând însă că livrările sale totale de gaze sunt în continuare sub capacitatea maximă.

Moldova, mulțumită dacă Zelenski ar negocia situația Transnistriei Foto: eurointegration.com.ua
Eveniment

Moldova Zelenski negocia situația Transnistriei

Moldova ar fi mulțumită dacă Zelenski ar negocia cu Rusia situația Transnistriei, spune un vicepreședinte al Parlamentului Moldovei, Mihai Popșoi, membru al PAS. El a apreciat că influențarea autorităților transnistrene va fi dificlă, câtă vreme Republica Moldova depinbde curentul furnizat de centrala de la Cuciurgan. Moldova, mulțumită dacă Zelenski ar negocia situația Transnistriei „Dar suntem enorm de recunoscători președintelui Zelenski, care a punctat, inclusiv public, că diferendul transnistrean va fi discutat ca și parte a negocierilor, când se va ajunge la ele, între Ucraina și Federația Rusă. Și s-ar putea să existe o fereastră de oportunitate, important e să fim pregătiți pentru asta”, a spus Popșoi, într-un interviu pentru Vocea Basarabiei. El a spus că „președintele Zelenski a anunțat că unul din punctele de negociere, de fapt, una din precondiții pentru a negocia, pentru a discuta cu Kremlinul este soluționarea conflictului transnistrean”. Popșoi a menționat că în aceste condiții „s-ar putea să existe o fereastră de oportunitate, dar în același timp trebuie să avem un optimism, așa, rezervat, având în vedere că noi am mai fost, cu mare regret, în situații mulți ani în urmă”. „Și în 2008, și mai devreme, când s-a părut că a existat o fereastră de oportunitate, care apoi s-a adeverit a nu fi tocmai o fereastră, și nu tocmai o oportunitate”, a precizat el. „E puțin probabil să ne imaginăm că s-ar putea mișca carul din loc într-un mod serios atât timp cât Federația Rusă și Ucraina sunt în stare de război”, a adăugat Popșoi. Chișinăul speră să nu mai depindă de curentul din Transnistria Liderul PAS a arătat că influențarea autorităților din Transnistria este dificilă atâta vreme cât Republica Moldova depinde de curentul furnizat de centrala de la Cuciurgan: „Atât timp cât procuri energie electrică și ești dependent de energia electrică de la Cuciurgan e mai greu să convingi pe cineva. Uite, când vom ajunge în situația, și sperăm cât de curând să ajungem în situația să nu mai avem această dependență, să putem procura suficientă energie electrică fie din Ucraina, unde sunt probleme cu volumele de energie electrică, fie din România sau de pe întreaga piață europeană prin România, pe termen lung aceasta va fi cea mai sustenabilă și cea mai bună soluție, atunci probabil va fi mai ușor să-i convingem pe prietenii noștri așa-ziși din Tiraspol, dar...”. Citește și: Ucraina, marcată de scandaluri de corupție: un ministru adjunct, arestat, conducerea Apărării convocată la Parlament

Kirill cere preoților implicare în război (sursa: patriarchia.ru)
Eveniment

Kirill cere preoților implicare în război

Kirill cere preoților implicare în război. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, le-a cerut sâmbătă preoţilor să se implice mai mult în campania militară din Ucraina, să-i mobilizeze pe enoriaşi pentru ca aceştia să strângă echipamente şi alimente pentru soldaţi, ba chiar să se ducă pe front pentru a le oferi sprijin spiritual. Kirill cere preoților implicare în război "Dacă spunem că biserica este alături de poporul său, fiecare parohie trebuie să-i ajute pe cei aflaţi în prima linie. Trebuie să ne mobilizăm enoriaşii pentru ca aceştia să strângă echipamente şi alimente", a declarat Kirill, potrivit site-ului oficial al Patriarhiei de la Moscova, cu prilejul unei reuniuni cu reprezentanţii clerului la Catedrala Epifaniei din Moscova. Şeful Bisericii Ortodoxe Ruse nu s-a mulţumit doar să ceară ajutor material pentru participanţii la invazia Rusiei în Ucraina, ci le-a cerut preoţilor să se ducă pe front pentru a le oferi sprijin spiritual soldaţilor. Citește și: Conflictul dintre Suedia și Turcia se acutizează: proteste cu arderea Coranului la Stockholm, Ankara refuză vizita ministrului Apărării suedez "Ştiu că deja se face mult, dar cred că este insuficient. În plus, în spaţiul mediatic nu se menţionează cu frecvenţă ajutorul pe care Biserica Ortodoxă Rusă îl oferă celor care se află în Doneţk, Lugansk, în prima linie a frontului", a spus el. Patriarhul Kirill a reiterat că cei care merg pe front au nevoie în primul rând de ajutor spiritual. "Nu li se pot spune formalităţi. Trebuie să ştii ce să-i spui persoanei care să o întărească atunci când se dă ordinul de atac. Un ordin fără de care nu poate exista victorie, când trebuie să te ridici şi să mergi să-ţi înfrunţi moartea. Asta fac băieţii noştri: se ridică din tranşee şi se duc la întâlnirea cu moartea", a afirmat el.

Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate" (sursa: Twitter/МИД России)
Internațional

Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate"

Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate". Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că Moscova va face tot posibilul pentru a "trezi la realitate" Uniunea Europeană şi NATO, pe care le acuză că vor să slăbească şi să învingă Rusia. Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate" Comentariile sale survin chiar în ziua în care fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a avertizat NATO că o înfrângere a Rusiei în Ucraina ar putea duce la declanşarea unui război nuclear. La aproape 11 luni de la invadarea Ucrainei, Rusia prezintă din ce în ce mai mult acest război propriului popor ca pe o luptă existenţială cu Occidentul. În comentarii televizate, Serghei Lavrov a declarat că Moscova va încerca să-i dezobişnuiască pe politicienii occidentali de atitudinea lor "încrezută" şi "colonială" faţă de Rusia. "Sperăm că se va produce o trezire la realitate", a spus Lavrov. "Vom face tot ce ne stă în putere astfel încât colegii noştri din NATO şi UE să-şi revină cât mai curând posibil", a adăugat el. Rusia ia Belarus la pachet Şeful diplomaţiei ruse a făcut aceste declaraţii în cursul unei vizite în Belarus, aliatul cel mai apropiat al Moscovei, care organizează exerciţii aeriene cu Rusia în această săptămână, parte a unei serii lungi de activităţi militare comune ce au stârnit îngrijorarea Ucrainei că preşedintele Vladimir Putin ar putea să încerce să atragă Belarus în război de partea Rusiei. Citește și: Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina. Danemarca a donat toate sistemele de tunuri autopropulsate tip Caesar. Ajutorul militar estonian a depășit 1% din PIB "Avem o poziţie comună cu privire la obiectivele care trebuie atinse şi cum să ne asigurăm că nici Rusia şi nici Belarus nu sunt ameninţate de vecinii noştri - fie că este vorba de Ucraina sau de oricine altcineva", a afirmat Lavrov într-o declaraţie după întâlnirea cu preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko. În acelaşi timp, Belarusul a anunţat că miniştrii Apărării din cele două ţări au vorbit la telefon. Exerciții aeriene ruso-belaruse Exerciţiile aeriene comune au început luni şi urmează să se desfăşoare până la 1 februarie, utilizând toate aeroporturile militare din Belarus, care susţine că aplicaţiile au un caracter pur defensiv. Ucraina a avertizat în repetate rânduri cu privire la posibile atacuri dinspre teritoriul Belarusului, iar preşedintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că forţele ucrainene trebuie să fie pregătite la frontieră. Relaţiile dintre Rusia şi Occident traversează în prezent o perioadă de "îngheţ" după invadarea Ucrainei de către armata rusă în februarie anul trecut, în ceea ce Moscova numeşte "operaţiune specială militară", iar Occidentul şi Ucraina - o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Putin, război de uzură în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, război de uzură în Ucraina

Putin, război de uzură în Ucraina. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, se pregăteşte pentru un război de uzură pe termen lung după ce şi-a dat seama că nu va putea prelua rapid controlul asupra Ucrainei, potrivit Direcţia principale de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR). Putin, război de uzură în Ucraina "Faptul că Rusia se pregăteşte de un război de lungă durată înseamnă că inamicul înţelege că planul său de a cuceri rapid Ucraina este imposibil de pus în aplicare. În consecinţă, în prezent, Putin ia în considerare opţiunea unui război de uzură pe termen lung", a declarat un purtător de cuvânt al GUR, Andrii Iusov. Nu a existat "un război de uzură pe termen lung" în planurile iniţiale ale preşedintelui rus, spune el, însă în ultimele luni, potrivit acestuia, s-a văzut că Kremlinul a pus pe "picior de război" economia ţării, încercând să-i forţeze pe ruşi să se obişnuiască cu ideea că războiul va fi de lungă durată. Obiectivul Ucrainei este opus, a afirmat purtătorul de cuvânt al GUR, potrivit căruia Kievul speră ca 2023 să fie un an al victoriei şi al unei schimbări fundamentale a situaţiei. "Nici Ucraina şi nici întreaga lume civilizată nu au nevoie de un război de lungă durată", a mai spus el. Planul inițial: victorie într-o săptămână Încă de la începutul invaziei pe scară largă, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, declarase că Rusia se pregătea pentru un război de lungă durată împotriva Ucrainei, acumulând resurse şi construind fortificaţii defensive în teritoriile ocupate. Rusia a lansat la 24 februarie anul trecut o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei, prima de acest fel în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. Citește și: În blocul de la Dnipro au murit 44 de oameni (din care cinci, copii), alți 20 sunt încă dați dispăruți, 79 sunt răniți (din care 16, copii) Potrivit experţilor ucraineni, Moscova spera să ajungă aproximativ într-o săptămână la Kiev şi să răstoarne guvernul preşedintelui Volodimir Zelenski pentru a instala un regim prorus. Însă, la aproape un an de la declanşarea invaziei, Rusia a suferit numeroase eşecuri pe câmpul de luptă în Ucraina, chiar dacă a anexat patru regiuni - Doneţk, Lugank (est), Herson şi Zaporojie (sud), dar pe care nu le controlează în totalitate nici la ora actuală. În prezent, există o puternică îngrijorare la Kiev că Rusia ar putea lansa o noua ofensivă pe unul sau mai multe fronturi în următoarele săptămâni. Această ameninţare a grăbit decizia Occidentului de a furniza Ucrainei arme din categoria ofensivă, afirmă experţi ucraineni.

Dnipro: 44 de morți (cinci, copii) (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Dnipro: 44 de morți (cinci, copii)

Dnipro: 44 de morți (cinci, copii). Autorităţile ucrainene au anunţat marţi după-amiază încetarea operaţiunilor de căutare şi salvare în dărâmăturile blocului de locuinţe lovit sâmbătă de o rachetă în timpul unui nou raid rusesc asupra Ucrainei, ultimul bilanţ al victimelor fiind de 44 de morţi şi 20 de dispăruţi. Dnipro: 44 de morți (cinci, copii) Dintre cele 44 de persoane al căror deces este confirmat, cinci sunt copii. Alte 79 de persoane sunt rănite, dintre care 16 copii, în timp ce 20 de persoane nu au fost găsite nici la trei zile după atac şi sunt date dispărute. Acesta este atacul care a produs cele mai multe victime civile de când a început invazia rusă în urmă cu 11 luni. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis luni că "orice persoană vinovată de această crimă de război va fi identificată şi deferită justiţiei". Potrivit armatei ucrainene, blocul de locuinţe a fost lovit de o rachetă rusească Kh-22, concepută pentru lovirea portavioanelor, dar pe care în actualul conflict din Ucraina armata rusă a mai folosit-o pentru lovirea unor ţinte terestre. Armata ucraineană susţine că nu dispune de echipamente antiaeriene capabile să doboare astfel de rachete. Kremlinul dă vina pe ucraineni Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris luni lovirea blocului de locuinţe din Dnipro drept o "tragedie", provocată în opinia Moscovei de acţiunea antiaerienei ucrainene. "Armata rusă nu atacă clădiri rezidenţiale sau obiecte ale infrastructurii civile", a spus Peskov, care a făcut referire şi la o declaraţie a consilierului prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, ce a sugerat că racheta care a lovit imobilul din Dnipro fusese doborâtă de antiaeriana ucraineană. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Arestovici a revenit marţi asupra acestei declaraţii, şi-a cerut scuze public şi a demisionat.

Noul ministru german al Apărării a criticat sancțiunile impuse Rusiei Foto: Facebook
Eveniment

Noul ministru al Apărării a criticat sancțiunile Rusiei

Noul ministru german al Apărării, Boris Pistorius, a avut opinii favorabile Rusiei, până în 2022, când a devenit un critic dur al agresiunii asupra Ucrainei. În 2018, într-un interviu pentru Sueddeutsche Zeitung (SZ), a criticat sancțiunile impuse Rusiei după ocuparea, în 2014, a unor părți din Ucraina. El spunea atunci, ceea ce susține, azi, premierul Ungariei, Viktor Orban. Pistoriu va trebui să decidă, în următoarele zile, dacă Germania va trimite Ucrainei tancuri Leopard. Noul ministru al Apărării a criticat sancțiunile impuse Rusiei „Ministrul de Interne al Saxonia Inferioară, Boris Pistorius, a cerut revizuirea sancțiunilor impuse Rusiei. Economia germană a suferit daune de miliarde în urma măsurilor punitive și, în același timp, acestea par să fi întărit politica internă a președintelui Vladimir Putin, a declarat politicianul SPD pentru Süddeutsche Zeitung. «Acesta ar trebui să fie un prilej de revizuire a sancțiunilor. Dacă nu atingeți obiectivele, trebuie să vă întrebați dacă instrumentele sunt cele potrivite»”, a scris SZ. Totuși, presa germană remarcă faptul că, în 2022, a criticat invazia rusă și a fost ferm pentru interzicerea simbolului agresiunii ruse, litera Z. În mai 2022, Pistorius a vorbit împotriva simpatizanților Rusiei și a vrut să împiedice ca marcarea sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial din 8 mai 1945 să fie asociată cu războiul rus de agresiune din Ucraina, arată Die Welt. Într-un interviu acordat Neue Osnabrücker Zeitung, politicianul SPD a spus, «nu vom permite ca acest război să fie glorificat pe străzile noastre – indiferent dacă este vorba de simbolul Z sau de Georgs-Bandes». Membru al grupului de prietenie cu Rusia Utilizatorii de pe rețelele de socializare au subliniat că Pistorius era membru al grupului de prietenie germano-rus al Consiliului Federal. Potrivit site-ului oficial, aceasta s-a dizolvat pe 8 aprilie, la doar câteva săptămâni după începerea războiului, scrie și EuronewsDe. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Pistorius și Doris Schröder-Kopf Foto: Facebook În sfârșit, pe rețelele sociale s-a amintit că viitorul ministru german al Apărării a fost pentru o vreme împreună cu Doris Schröder-Kopf, nevasta nr. 4 a fostului cancelar Schroder, care l-a însoțit pe acesta în numeroase călătorii în Rusia și a adoptat doi copii din această țară. În iunie 2022, Der Spiegel scria că cei doi s-au despărțit.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră