luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Eveniment

Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, spune că Kremlinul pregătea un puci cu mercenari din Rusia, Serbia și Muntenegru. În cadrul unor declarații de presă, ea a vorbit despre faptul că „perioada următoare presupune diversiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici”. Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci „Declarația președintelui Zelenski despre planurile Federației Ruse de destabilizarea Republicii Moldova au fost confirmate de instituțiile noastre. Planul Rusiei de a întreprinde acțiuni subversive pe teritoriul statului nostru nu este unul nou. Tentative de destabilizare a situației au existat și în toamna anului trecut, dar ele nu și-au atins obiectivul”, a afirmat Maia Sandu. Potrivit ei, „în perioada octombrie-decembrie, poliţia şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) au intervenit în mai multe cazuri de organizare a elementelor criminale şi au oprit tentativele de violenţă. În toamnă, accentul s-a pus pe criza energetică care trebuia să provoace nemulţumiri majore în rândul populaţiei şi să conducă la proteste violente”. Însă șeful statului moldovean a vorbit despre planurile de viitor ale Kremlinului. „Planul pentru perioada următoare presupune diversiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici. Prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”, a afirmat Maia Sandu. Mizau pe ȘOR și oamenii lui Plahotniuc Președinta a mai spus că „planul presupune folosirea persoanelor din afara țării pentru acțiunile cu caracter violent”. „Materialele conțin instrucțiuni despre regulile de intrare în Republica Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Republicii Belarus, Serbiei și Muntenegru. Vă asigur că instituțiile statului lucrează la prevenirea acestor provocări”, a adăugat șefa statului, citată de newsmaker.md. Sandu a menționat că „în realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne în special pe grupări criminale cum ar fi formațiunea ȘOR și toate derivatele ei, pe unii veterani, foști angajați ai forțelor de ordine și pe mai multe persoane cunoscute în legăturile lor cu Plahotniuc”. Citește și: Oficial ucrainean: Moscova ar putea folosi luptătorii ceceni pentru o lovitură de stat în Republica Moldova „Cea mai agresivă formă de atac este atacul informațional. Încercările Kremlinului de a aduce violențele în țara noastră nu vor reuși”, a menționat Sandu.

Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci  Foto: Facebook
Putin, la nunta lui Karin Kneissl, fost ministru de Externe austriac (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Austria, pe cale să scoată Rusia din izolare

Austria este pe cale să scoată Rusia din izolare: 15 parlamentari ruși supuși sancțiunilor ar putea primi vize pentru a participa la o reuniune a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) la Viena, între 23 și 24 februarie. Austria, pe cale să scoată Rusia din izolare Delegațiile din nu mai puțin de 20 de state democratice, printre care Marea Britanie, Canada, Franța sau Polonia, au scris cancelarului austriac, precum și ministerului de Externe din această țară, cerându-le să blocheze participarea delegației ruse. „Este important să ne amintim că parlamentarii ruși sunt parte integrantă a sistemului de putere și complici la crimele pe care Rusia le comite în fiecare zi în Ucraina", se arată în scrisoare, care a fost citită de Associated Press. "Ei nu au ce căuta într-o instituție însărcinată cu promovarea unui dialog sincer și a opoziției față de război". Televiziunea de stat din Polonia consemnează și faptul că delegația rusă ar fi prezentă la Viena exact în ziua în care este marcat un an de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Austria is set to issue visas to sanctioned Russian parliamentarians to attend an upcoming security summit on the anniversary of Russia’s invasion of Ukraine. https://t.co/cj11PhAIlp— Foreign Policy (@ForeignPolicy) February 10, 2023 Delegații americani la Adunarea Parlamentară a OSCE nu s-au numărat printre semnatarii scrisorii. Ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter, a declarat vineri reporterilor că delegații ruși „nu sunt oameni care merită să poată călători în țările occidentale". Cu toate acestea, Carpenter a adăugat că "depinde de guvernul austriac să stabilească dacă va acorda sau nu vize". Oficialii austrieci nu au comentat scrisoarea. La 5 februarie, ministrul de externe Alexander Schallenberg a apărat decizia Austriei de a permite rușilor sancționați să intre în țară, argumentând că este important să se mențină deschise canalele de comunicare cu Moscova, în ciuda "atacului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei". Citește și: OZN-urile cilindrice de deasupra Americii de Nord zboară la înălțimea culoarelor aeriene civile, există temeri că ar putea avea loc o catastrofă Ministerul austriac de Externe a insistat, de asemenea, că, în calitate de gazdă a sediului OSCE din Viena, este obligat din punct de vedere legal să acorde vize reprezentanților națiunilor participante care doresc să ia parte la reuniunile de acolo.

Cutremurul din Turcia, provocat de arme geologice, spune Diana Șoșoacă Foto: Facebook
Eveniment

Cutremurul din Turcia, provocat de arme geologice

Cutremurul din Turcia a fost provocat de „arme geologice”, pentru a-l „pedepsi” pe președintele Erdogan, pentru apropierea sa de Federația Rusă, este o teorie prezentată în Senat, la declarații politice, de Diana Șoșoacă. Aceste declarații rămân consemnate în Monitorul Oficial al României. Cutremurul din Turcia, provocat de arme geologice Iată principalele teze ale Dianei Șoșoacă, consemnate de ecopolitic.ro: „Până când am trăit să asistăm și la producerea de cutremure la comandă? În fapt, este un atac asupra Turciei din partea mai marilor lumii, cărora le-a displăcut total faptul că au fost puși la punct de Recep Tayyp Erdogan, președintele Turciei” „150 de replici ale unui cutremur devastator, al doilea mai mare ca primul fără existența unui focar, zona fiind stimulată artificial, armele geologice existând de foarte mult timp, folosindu-se până acum fără a cauza foarte multe victime, probabil pentru experimente. Acum a fost pusă în practică”. „Dacă ne voim uita cu atenție pe harta conductelor din Turcia, o să vedem că este brăzdată de conducte de gaz și petrol, acestea fiind, de fapt, și unul dintre scopuri – distrugerea lor. Însă cu 10 secunde înainte de producerea așa-zisului seism, turcii au închis aceste conducte. În plus, cu 24 de ore înainte de producerea seismului, 10 state și-au retras ambasadorii din Turcia. Cu 5 zile înainte de producerea acestuia, MAE din România emitea o avertizare de călătorie pentru cetățenii români în Turcia, deși nu exista un pericol” „Hărțile prezentate pe toate canalele de televiziune arată că nu a existat un epicentru, ci o epilinie cu mii de cutremure. Serviciile secrete turcești investighează o posibilă intervenție criminală, a se citi o implicare a altui stat în declanșarea primului seism, ce a urmat ulterior fiind o reacție în lanț după destabilizarea plăcilor tectonice din regiune. Este foarte clar că președintele Erdogan a fost pedepsit pentru curajul, demnitatea și onoarea sa și pentru apropierea sa de Federația Rusă, în fapt, o poziție de neutralitate și mediere pentru pace”. Deja obișnuitele amenințări cu moartea La final, senatoarea a făcut un apel la revoltă mondială: „De aceea vă îndem pe toți cei care mai vreți să trăim într-o lume a lui Dumnezeu și nu a satanei, vă îndemn la ridicarea la luptă, la revoltă mondială pentru a ne elibera cu toții și a nimici acești dușmani, pentru că în acest moment suntem în legitimă apărare. Luați ghearele de pe Turcia, luați ghearele de pe România, luați ghearele oamenii lui Dumnezeu. Avertisment pentru psihopații lumii: dacă pentru voi este nevoie să moară oameni, și pentru noi este nevoie să pieriți voi. Este totul sau nimic, ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. Legea Talionului”.

Rachetele rusești, foarte aproape de România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Rachetele rusești, foarte aproape de România

Rachetele rusești, foarte aproape de România. Valerii Zalujnîi, șeful armatei ucrainene, a transmis că două rachete rusești de croazieră au trecut prin spațiul aerian al României și Republicii Moldova. Ministerul Apărării Naționale al României a anunțat că informația nu se confirmă. Însă autoritățile din Republica Moldova au confirmat că o rachetă rusească a tranzitat spațiul aerian cu direcția Ucraina. Racheta a fost lansată de pe o navă militară rusească din Marea Neagră, din apropierea Peninsulei Crimeea, spre Ucraina. Rachetele rusești, foarte aproape de România Generalul Valerii Zalujnîi, șeful armatei ucrinene, a anunțat pe Twitter că "astăzi, 10 februarie, la ora 10:18, două rachete de croazieră rusești Kalibr au trecut frontiera de stat a Ucrainei cu Republica Moldova. La ora 10:33 a.m., aceste rachete au traversat spațiul aerian al României. După aceea, rachetele au intrat din nou în spațiul aerian al Ucrainei la punctul de trecere a frontierei celor trei state". Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene din Ucraina, Yuri Ignat, a menționat că Forțele Aeriene ar fi putut să doboare cele două rachete rusești, dar nu au vrut să pună în pericol populația unui stat străin. El a mai menționat că nu este prima dată când Rusia încalcă spațiul aerian al țărilor străine, în special al Republicii Molvoda. MApN: "Informațiile nu se confirmă" Ministerul Apărării Naționale din România a transmis oficial că informațiile făcute publice de generalul Valerii Zalujnîi nu se confirmă. „Sistemul de supraveghere aeriană al Forțelor Aeriene Române a detectat vineri, 10 februarie, o țintă aeriană lansată din Marea Neagră de pe o navă a Federației Ruse, din apropierea Peninsulei Crimeea, cel mai probabil o rachetă de croazieră, care a evoluat în spațiul aerian al Ucrainei, Republicii Moldova și a reintrat în spațiul aerian ucrainean fără să intersecteze, în niciun moment, spațiul aerian al României”, a anunțat Ministerul Apărării. Cel mai apropiat punct al traiectoriei țintei de spațiul aerian al României a fost înregistrat de sistemele radar la aproximativ 35 kilometri nord-est de granița Românei. Două MiG-uri, redirecționate „Autoritățile române au aplicat toate procedurile standard de la momentul detectării lansării țintei și până la clarificarea completă a acestei situații. În plus, la ora 10.38, două aeronave MiG-21 LanceR ale Forțelor Aeriene Române din serviciul de luptă Poliție Aeriană sub comandă NATO, care se aflau în acea perioadă într-un zbor de exercițiu, au fost redirecționate către zona de Nord a României pentru a suplimenta opțiunile de reacție”, a mai transmis MApN. După aproximativ două minute situația a fost clarificată, iar cele două aeronave și-au reluat misiunea inițială. Ministerul Apărării Naționale susține că Forțele Aeriene Române monitorizează permanent, în cooperare cu forțele Aliate, spațiul aerian național și zona din proximitate. O rachetă rusească o survolat Moldova Ministerul Apărării al Republicii Moldova a confirmat că o rachetă rusească a traversat spațiul aerian spre Ucraina. Citește și: Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete, ale forțelor speciale, în Ucraina. Vor fi angajați cetățeni ucraineni, susține Washington Post „Structurile responsabile din cadrul instituției au detectat, la ora 10:18, o rachetă, care a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova, deasupra localității Mocra din regiunea transnistreană și, ulterior, deasupra localității Cosauți din raionul Soroca, cu direcția spre Ucraina. Menționăm că Ministerul Apărării, în colaborare cu structurile responsabile din țară, monitorizează atent situația în regiune, și condamnă ferm violarea spațiului aerian al Republicii Moldova”, a transmis Ministerul Apărării din Moldova.

Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete în Ucraina Foto: U.S. Army Special Operations Command
Eveniment

Pentagonul cere bani operațiuni ultrasecrete în Ucraina

Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete, ale forțelor speciale, în Ucraina, însă vor fi angajați cetățeni ucraineni, susține Washington Post. Operațiunile „surogat” - în care nu sunt implicate forțe speciale americane, ci militari cu contract din alte state - urmăresc colectarea de informații de pe front. Astfel de operațiuni sunt folosite împotriva unor state precum China sau Rusia, cu care SUA nu sunt oficial în război, dar se află într-o situație conflictuală. Finanțarea acestor programe ar fi de doar 15 milioane de dolari, extrem de puțin prin comparație cu alte programe și având în vedere beneficiile. Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete în Ucraina „Comandourile americane, folosind o finanțare similară, au plătit timp de mulți ani unități militare și paramilitare străine selecte din Orientul Mijlociu, Asia și Africa, angajându-le ca "surogat" în operațiunile de combatere a terorismului, împotriva Al-Qaeda, a Statului Islamic și a filialelor acestora. Programele mai noi, cum ar fi cele utilizate în Ucraina, sunt considerate o formă de "război neregulat". Acestea sunt destinate utilizării împotriva adversarilor, cum ar fi Rusia și China, cu care Statele Unite se află în competiție, nu în conflict deschis”, scrie Washington Post. Este neclar cum vor fi antrenate aceste trupe, dacă SUA va trimite militari în Ucraina sau le va pregăti la baze din afara acestei țări. Înainte de invazie, trupele din unitățile de operațiuni speciale americane desfășurau două programe de război neregulat în Ucraina. În cadrul unuia din aceste programe, SUA avea „oameni care demontau propaganda rusă și spuneau adevărata poveste pe bloguri" - a declarat o persoană din comunitatea operațiunilor speciale. Citește și: Zelenski, în Parlamentul European, spune că Ucraina a interceptat planurile serviciilor secrete rusești de a distruge Republica Moldova. Servicul secret de la Chișinău confirmă Comandourile americane au folosit cel de-al doilea program pentru a trimite agenți ucraineni în misiuni de recunoaștere clandestine în estul Ucrainei. "Antrenam surogate pentru a merge să colecteze informații despre semnale de la o baterie de radare rusești… chestii de genul acesta. Nu antrenam și nu plăteam ucraineni pentru a merge să ucidă ruși pentru noi", a declarat un alt oficial guvernamental pentru Washington Post. Publicația din SUA susține că forțele „surogat” nu vor fi dotate cu echipamente care „să creeze probleme ulterior”.

Simonyan spune că mama ei ar fi mândră de ea dacă ar muri pentru țară Foto: Twitter
Eveniment

Simonyan mama ei mândră dacă ar muri pentru țară

Moment patetic la o televizune din Rusia: propagandista Margarita Simonyan spune că mama ei ar fi mândră de ea dacă ar muri pentru țară. Simonyan a încheiat patetic, trimițând un pupic către camere și spunând: „Mămica mea!”, în timp ce publicul aplauda. Simonyan spune că mama ei ar fi mândră de ea dacă ar muri pentru țară Invitată la un interviu la emisiunea „Viață și soartă”, Simonyan, redactor șef la Russia Today, a fost întrebată în legătură cu presupusele amenințări la adresa vieții ei. Propagandista Kremlinului a răspuns că a discutat această situație cu mama ei, care i-ar fi spus: „În primele zile, am fost blocată, într-o stare de stupoare, dar apoi am depășit, fiindcă mi-am spus: mii, milioane de mame din întreaga lume își pierd copii în război, de ce mie să-mi fie mai bine?”. Head of RT Margarita Simonyan shared her dismay about Russia's invasion of Ukraine dragging out for much longer than anyone could have anticipated. Simonyan also promotes the notion that dying young is a great way to go—and her mother agrees. pic.twitter.com/8aV5DtbjsT— Julia Davis (@JuliaDavisNews) February 9, 2023 „Puteți să vă imaginați o mamă gândind în acest fel: dacă e soarta fiicei mele să moară astfel, sunt mândră că fiica mea a murit pentru patrie”, a concluzionat Simonyan. Șefa Russia Today s-a făcut remarcată, în ultimul an, pentru declarațiile extreme de susținere a agresiunii împotriva Ucrainei. În decembrie, în cadrul ceremoniei la care i s-a decernat medalia de onoare, șefa Russia Today, ea i-a mulțumit lui Putin, public, pentru că-i „măcelărește pe canibali”. Acesta i-a ascultat scurtul discurs vizibil mulțumit. Citește și: FOTO Presa rusă de stat justifică invazia: Ucraina s-ar pregăti să gazeze populația rusă. Fotografii oribile cu morți, difuzate ca argumente „Vladimir Vladimirovich, lucrăm sub conducerea ta de mulți ani. De mult doream să vă spun ceva și cred că acesta este momentul cel mai potrivit. Mulțumesc pentru că-i măcelăriți pe canibali! (...) Și vă vom ajuta să-i măcelăriți pe canibali atâta timp cât veți cere asta de la noi! Slujesc Rusia, vă mulțumesc!”, a spus Simonyan.

Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin încrezător că Vestul va abandona Ucraina

Putin este încrezător că, pe termen lung, Vestul va abandona Ucraina: „Rusia consideră că timpul este de partea sa”, arată un raport al serviciului estonian de informații, publicat acum două zile. Raportul arată și că regimul Putin se îndreaptă spre dictatură și este extrem de neîncrezător în șansele Rusiei de a deveni o democrație, bazată pe alegeri libere. Public report by Estonian Foreign Intelligence out now. Covers developments in #Russia’s military, internal politics, influence operations.Highlights importance of Ukraine for Russia - without controlling Ukraine, their imperialist ambitions fall apart.https://t.co/9XZo3Vxu0b pic.twitter.com/qE1CbeoSPc— Kaja Kallas (@kajakallas) February 8, 2023 Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina „Rusia consideră că timpul este de partea sa în războiul din Ucraina - rezervele mobilizate ale Kremlinului sunt antrenate, echipamentele militare pierdute sunt înlocuite cu armament din depozite și, în același timp, Rusia distruge în mod sistematic infrastructura civilă critică a Ucrainei, în speranța de a frânge voința ucrainenilor de a se apăra. Rusia intenționează probabil să își desfășoare rezervele mobilizate la sfârșitul pregătirii lor, în prima jumătate a anului 2023, într-o nouă ofensivă. În pofida pierderilor suferite și a problemelor de producție a materialelor de război și a noilor arme, Rusia intenționează să își continue acțiunile militare împotriva Ucrainei în 2023. În acest scop, Kremlinul intenționează să mobilizeze resurse umane și industriale suplimentare pentru a sprijini acțiunea militară, căutând oportunități de a se aproviziona cu arme și muniții din alte țări, cum ar fi Iran, Belarus și Coreea de Nord. Obiectivele strategice ale Rusiei rămân neschimbate în ciuda înfrângerilor militare: subjugarea Ucrainei, erodarea unității occidentale și transformarea securității europene rămân în centrul ambițiilor geopolitice ale Rusiei. Războiul dintre Rusia și Ucraina va continua și în 2023, având în vedere că, până în prezent, Rusia nu a manifestat un interes sincer față de negocierile de pace, întrucât acestea nu ar asigura îndeplinirea obiectivelor strategice ale Kremlinului. În timp ce Putin pare să creadă în continuare că timpul va juca în favoarea Rusiei și că va reuși să "bombardeze" Ucraina la masa negocierilor, realitatea va ajunge mai devreme sau mai târziu la Kremlin. Prin urmare, disponibilitatea continuă a țărilor occidentale de a sprijini Ucraina este crucială pentru a crește costul continuării războiului pentru Rusia”, se arată în document. Estonia, mefientă că Rusia poate deveni o democrație Serviciul estonian de informații estimează că Rusia se îndreaptă spre o dictatură completă, iar perspectiva ca regimul Putin să cadă este mică. „Chiar dacă este improbabil să vedem că regimul rusesc se prăbușește, deschizând calea pentru o democrație și alegeri democratice, orice încercare de democratizare ar fi, foarte probabil, de scurtă durată”, apreciază structura de informații a Estoniei. „În prezent, o facțiune și mai radicală se ridică în prim-plan în cadrul elitei conducătoare a Rusiei, iar unii membri ai elitei, anterior mai moderați, au început să iasă în evidență cu declarații mai degrabă extreme. Comportamentul lor poate fi un semn de panică; este posibil ca aceștia să fi realizat că războiul din Ucraina a fost o greșeală uriașă care nu mai poate fi corectată și că singura cale de urmat este să lupte mai departe, folosind metode din ce în ce mai radicale. Este de asemenea, este posibil ca permisiunea ca radicalii să ocupe un loc central să facă parte din tacticile lui Putin pentru a arăta că dispariția sa ar aduce la cârmă un grup și mai extremist”, mai apreciază oficialii estoni.

Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși de ani întregi, susține un europarlamentar francez Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși

Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși de ani întregi, susține un europarlamentar francez, Gwendoline Delbos-Corfield, care este raportor al legislativului de la Strasbourg în chestiuni legate de Ungaria. Gwendoline Delbos-Corfield este membru al Partidului Verzilor. Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși „Delbos-Corfield a declarat că serviciile secrete maghiare au divulgat deliberat anumite date rușilor, dar nu a oferit detalii suplimentare. Raportorul UE consideră că Ungaria reprezintă o amenințare pentru Uniunea Europeană, deoarece rușii influențează semnificativ guvernul țării. Europarlamentarul a participat la o discuție la Bruxelles, unde a vorbit despre aceste probleme împreună, printre alții, cu Gergely Karácsony, primarul Budapestei. Delbos-Corfield a spus că Ungaria este problematică nu doar din cauza corupției sau a statului de drept, ci și pentru că serviciile secrete maghiare și unele instituții guvernamentale au scurgeri de informații către ruși, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa securității”, relatează Daily News Hungary, citând site-ul Euronews în maghiară. Europarlamentarul și-a exprimat surprinderea că nimeni din Consiliul European - conducerea politică a UE - nu reacționează la această situație. Citește și: Noaptea de 6 spre 7 februarie 2023, cea mai sângeroasă pentru armata rusă, de la invadarea Ucrainei: Kievul susține că-n 24 de ore au murit 1.030 de militari ruși Este Ungaria placa turnantă a spionajului rusesc? În decembrie 2022, Deutsche Welle titra: „Este Ungaria placa turnantă a spionajului rusesc în UE?” Postul german relata că, la sfârșitul lunii noiembrie 2022, forțele speciale ucrainene au arestat un presupus agent rus la granița dintre Ucraina și Ungaria. Bărbatul încercase să introducă ilegal informații secrete în Ungaria, stat membru al UE, pe o unitate flash pe care ar fi ascuns-o în anus. Unitatea flash conținea informații personale furate despre persoane de rang înalt și personal din cadrul serviciului secret intern ucrainean SBU și al serviciului de informații militare ucrainean GUR, precum și date sensibile privind bazele armatei ucrainene, armele și logistica. După cum s-a dovedit, spionul intenționa să predea unitatea la Ambasada Rusiei din capitala Ungariei, Budapesta. Peste 50 de diplomați acreditați lucrează în prezent la Ambasada Rusiei din Budapesta, în timp ce puțin peste 20 lucrează la Praga, Varșovia și Bratislava la un loc. Dar personalul Ambasadei Rusiei nu este singurul care se bucură de imunitate; personalul Băncii Internaționale de Investiții (IIB), care a fost fondată în perioada sovietică, beneficiază și el de imunitate. În urmă cu trei ani, banca și-a mutat sediul central de la Moscova la Budapesta. Acest lucru înseamnă că nu are de ce să se teamă din partea autorității de reglementare financiară și a sistemului judiciar din Ungaria și nu trebuie să se îngrijoreze de anchete penale, mai arată Deutsche Welle, citând un jurnalist maghiar de investigații, Szabolcs Panyi.

Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă Foto: Twitter
Eveniment

Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă

Noaptea de 6 spre 7 februarie 2023 a fost cea mai sângeroasă pentru armata rusă, de la invadarea Ucrainei până acum: Kievul susține că-n 24 de ore au murit 1.030 de militari ruși. Armata ucraineană a mărit numărul de morți din rândul militarilor ruși cu 1.030, în cursul nopții, ajungând la 133.190, și a descris această creștere ca fiind cea mai mare din război. La rândul ei, Rusia a declarat că Ucraina a avut 6.500 de victime în luna ianuarie. Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă Kievul nu a oferit detalii, iar datele nu au putut fi verificate în mod independent, scrie Reuters. „Dar afirmația potrivit căreia luptele au fost cele mai sângeroase de până acum se potrivește cu descrierile ambelor părți ale unei campanii din ce în ce mai intense de război de tranșee, care a lăsat câmpurile de luptă acoperite de zăpadă din estul Ucrainei pline de cadavre”, scrie agenția de presă. Kievul și Occidentul spun că Rusia a trimis trupe și mercenari în estul Ucrainei în ultimele săptămâni, în speranța că va putea prezenta noi câștiguri la momentul primei aniversări a invaziei. ?️Russian failed attack in the direction of Avdiivka, #Donetsk Oblast. #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/jfs7NG4EV3— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) February 6, 2023 Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, a scris, la 3 februarie, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. Poți citi și: Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți – New York Times. Luptele din jurul Bakhmut au majorat substanțial pierderile Kremlinului New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner.

Rusia înregistrează, în ianuarie, cel mai mare deficit din ultimii 25 de ani Foto: Kremlin.ru
Economie

Rusia înregistrează cel mai mare deficit din 25 de ani

Rusia înregistrează, în ianuarie, cel mai mare deficit din ultimii 25 de ani: 25 de miliarde de dolari, arată agenția de presă Bloomberg. Pentru a-l acoperi, această țară a vândut tone de aur și rezervele în yuani. Rusia înregistrează, în ianuarie, cel mai mare deficit din ultimii 25 de ani „Veniturile din petrol și gaze naturale ale guvernului Rusiei au scăzut în ianuarie, contribuind la cel mai mare deficit bugetar din prima lună a anului, cel puțin din 1998 încoace. Veniturile fiscale din petrol și gaze au scăzut cu 46% în ianuarie, față de perioada similară a anului trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 59% din cauza războiului din Ucraina. Combinația acestor factori a generat un deficit de 1.760 de miliarde de ruble (25 de miliarde de dolari), a anunțat luni Ministerul de Finanțe. Scăderea veniturilor din petrol și gaze naturale vine ca urmare a sancțiunilor occidentale asupra exporturilor rusești, care includ acum o interdicție asupra majorității importurilor maritime de țiței și combustibili rafinați în țările UE, precum și plafonarea prețurilor în cadrul G-7. Din cauza acestor măsuri, țițeiul Ural - principalul amestec de export al Rusiei - se tranzacționează cu reduceri semnificative față de prețurile de referință”, arată agenția de presă. Russia's #budget in January 2023:Revenue: -35.1% compared to Jan 22.Expenditure: +58.7% compared to Jan 22.Deficit in January alone: >1% of GDP.Total deficit in 2023 will be higher than planned, but unusual January data may be 2022 spending overhang.https://t.co/kdAuauIkjt pic.twitter.com/FXk18ysSX7— Janis Kluge (@jakluge) February 6, 2023 Un declin al exporturilor de gaze a contribuit, de asemenea, la scăderea veniturilor din energie, după ce Gazprom PJSC a redus cea mai mare parte a livrărilor sale către Europa, cândva cea mai mare piață a sa. Veniturile non-energetice au scăzut, de asemenea, cu 28% în ianuarie. Citește și: Rusia ar vrea să marcheze un an de la începerea invaziei în Ucraina printr-un atac masiv prin est, susține ministrul Apărării de la Kiev. Moscova își pregătește deja terenul cu fumigene Russia is selling yuan reserves to cover the budget deficit caused by falling oil and gas revenuesIf the average price of Russian oil falls to $35 per barrel, Russian yuan reserves may run out as early as 2023. To accumulate them, Moscow needs to sell oil above the price cap. pic.twitter.com/GLvPibieZx— NEXTA (@nexta_tv) February 5, 2023 Ministerul de Finanțe a dezvăluit că a vândut 3,6 tone de aur, precum și 2,3 miliarde de yuani din fondul suveran de investiții în ianuarie pentru a contribui la acoperirea deficitului. Cea mai mare parte a rezervelor internaționale ale Rusiei a fost înghețată din cauza sancțiunilor internaționale.

Rusia vrea să atace în februarie (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia vrea să atace în februarie

Rusia vrea să atace în februarie. Ucraina se aşteaptă la o eventuală ofensivă majoră din partea Rusiei în luna februarie, dar Kievul are rezervele necesare pentru a respinge forţele Moscovei, chiar dacă noile livrări de armament occidental nu vor efectuate până atunci, a declarat duminică ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, într-o conferință de presă. Rușii vorbesc de "steag fals" În acelaşi timp, Ministerul rus al Apărării a acuzat - duminică - Kievul că s-ar pregăti să arunce în aer clădiri din Kramatorsk, oraş din estul Ucrainei, pentru a da vina apoi pe Moscova că a comis crime de război şi că a ţintit civili într-o operaţiune sub steag fals. Ministerul Apărării de la Moscova nu a oferit nicio probă care să-i susţină acuzaţia, pe care a prezentat-o într-o postare pe Telegram, afirmând că presupusele atacuri vor fi folosite de Kiev pentru a exercita presiuni asupra guvernelor occidentale pentru a-i creşte livrările de arme. Deocamdată, însă, nu pot fi verificate în mod independent informaţiile niciuneia dintre tabere. Civilii ucraineni, vizați de atacuri cu rachete O rachetă rusească a ucis cel puţin trei persoane când a lovit o clădire rezidenţială joi la Kramatorsk, a indicat poliţia ucraineană. Rusia nu a comentat public această lovitură. Moscova neagă că vizează persoane civile în ceea ce numeşte "operaţiune militară specială". Kievul şi guvernele occidentale susţin că sute de civili au fost ucişi în loviturile cu rachete ruseşti asupra zonelor rezidenţiale din Ucraina, de când forţele ruse au invadat ţara în februarie anul trecut. Ministerul rus al Apărării susţine că Kievul planifică să arunce în aer trei clădiri cu destinaţie medicală- dispensare şi un spital - pentru a "acuza Rusia" de un aşa-zis "atac deliberat" asupra unor "obiective civile". "Bombardarea instituţiilor medicale va fi prezentată ca o altă a trupelor ruse, necesitând un răspuns din partea comunităţii internaţionale şi accelerarea livrării de rachete cu rază lungă de acţiune către Kiev (cu scopul de a fi folosite) pentru lovituri pe teritoriul rusesc", mai susţine ministerul rus. Rusia vrea să atace în februarie Într-o conferinţă de presă la Kiev, Oleksii Reznikov a declarat că Rusia ar putea lansa o nouă ofensivă din motive "simbolice" în jurul datei de 24 februarie, când se împlineşte un an de la declanşarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, dar resursele acesteia nu sunt pregătite din punct de vedere militar. "Cu toate acestea, ne aşteptăm la o posibilă ofensivă rusă în februarie. Va fi doar din punct de vedere simbolic, întrucât din punct de vedere militar nu are logică. Pentru că nu toate resursele lor sunt pregătite. Dar ei o vor face oricum", a spus el. Forţele ruse au înregistrat progrese graduale în estul Ucrainei, în timp ce Moscova încearcă să captureze oraşul asediat Bahmut şi să-şi relanseze invazia şovăielnică, după o serie de eşecuri pe câmpul de luptă în a doua jumătate a anului trecut. Reznikov a spus că ofensiva va fi lansată probabil în est - unde Rusia încearcă să captureze întreaga regiune puternic industrializată Donbas - sau în sud, unde doreşte să-şi extindă coridorul terestru către peninsula Crimeea ocupată. Un atac din Belarus, improbabil El a estimat că Rusia are 12.000 de soldaţi în bazele militare din Belarus, un număr care nu ar fi suficient pentru a lansa un atac major din Belarus în nordul Ucrainei, redeschizând un nou front. SUA şi ţările occidentale au promis o nouă asistenţă militară Kievului în valoare de miliarde de dolari, inclusiv tancuri şi vehicule de luptă pentru infanterie, pentru a ajuta Ucraina să reziste unui nou atac şi pentru a sprijini Kievul în lansarea unei contraofensive. Citește și: În timp ce blochează extinderea NATO, Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale pentru forțele armate – investigație Wall Street Journal "Nu toate armele occidentale vor ajunge la timp. Dar suntem pregătiţi. Ne-am creat resursele şi rezervele pe care le putem desfăşura şi cu care putem opri atacul", a declarat Reznikov.

Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Turcia exportă Rusia componente electronice esențiale

În timp ce blochează extinderea NATO, refuzând să ratifice aderarea Suediei, Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale pentru forțele armate ale Kremlinului, arată o investigație Wall Street Journal. După cum arată WSJ, Rusia s-a folosit de Turcia pentru a evita embargoul american. Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale „Potrivit publicației din SUA, în 2022, cel puțin 13 companii turcești au exportat mărfuri în Rusia în valoare de peste 18 milioane de dolari. În cel puțin trei cazuri, vorbim despre aprovizionarea cu bunuri de fabricație americană. Cumpărătorii acestor bunuri, scrie WSJ, au fost zece companii rusești care se află sub sancțiunile SUA pentru implicarea lor în atcul asupra Ucrainei. Printre companiile care au primit mărfuri din Turcia, ziarul menționează o filială a corporației ruse Tactical Missiles, care produce arme pentru flota rusă, precum și Promtekhnologiya, care produce arme de foc. În plus, din martie până în octombrie, firmele turcești au ocolit sancțiunile trimițând în Rusia ascensoare, generatoare electrice și alte produse americane pentru încă 15 milioane de dolari, susține ziarul”, relatează meduza.io. La o zi după apariția acestui articol, SUA au avertizat Turcia asupra exporturilor spre Rusia. Statele Unite au avertizat Turcia în ultimele zile cu privire la exporturile în Rusia de substanțe chimice, microcipuri și alte produse care pot fi folosite în efortul de război al Moscovei. SUA ar putea trece la pedepsirea companiilor sau băncilor turcești care nu respectă sancțiunile, arată Reuters. Citește și: Încă o emisiune anti-Ucraina la Antena 3 „CNN”: fermierii români ar falimenta „din cauza cerealelor fără taxe din Ucraina”. Plus: acuzații că cerealele din Ucraina sunt modificate genetic Brian Nelson, cel mai înalt oficial al Departamentului de Trezorerie al SUA, a discutat cu oficiali ai guvernului turc, precum și cu cei din sectorul privat pentru a cere o mai mare cooperare.

Gruparea Wagner a rămas fără pușcăriași, să-i arunce pe front
Eveniment

Gruparea Wagner rămas fără pușcăriași, arunce pe front

Gruparea Wagner a rămas fără pușcăriași pe care să-i arunce pe front, împotriva Ucrainei, arată datele oficiale ale sistemului penal din Rusia, citate de ministerul britanic al Apărării. Statele Unite ale Americii (SUA) au catalogat grupul rus de mercenari Wagner drept organizație criminală internațională, iar Marea Britanie ar putea lua o decizie asemănătoare. Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 3 February 2023 Find out more about the UK government's response: https://t.co/lWT8kTolVn?? #StandWithUkraine ?? pic.twitter.com/8WJTfSaE0x— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) February 3, 2023 Gruparea Wagner a rămas fără pușcăriași, să-i arunce pe front „Amploarea programului de recrutare a condamnaților grupului paramilitar rus Wagner s-a redus probabil semnificativ de la apogeul dintre vara și toamna anului 2022. Cifrele Serviciului Penal Federal Rus (FSIN) publicate la 31 ianuarie 2023 indică o populație penală de 433.000 de persoane, sugerând o scădere cu 6.000 a numărului de deținuți, față de noiembrie 2022. Datele FSIN indicau o scădere cu 23.000 a numărului de deținuți din septembrie în noiembrie 2022. Recrutările Wagner au fost probabil un factor care a contribuit major la această scădere. Separat, dovezi anecdotice de la combatanții ucraineni sugerează, în ultimele zece zile, o dependență redusă a Rusiei de atacurile în valuri umane ale luptătorilor Wagner, condamnați, în sectoare cheie. Tensiuni semnificative între Wagner și ministerul rus al Apărării au loc în public; concurența dintre facțiunile din elita rusă este probabil să fie parțial responsabilă pentru oferta redusă de condamnați”, a explicat ministerul britanic al Apărării. 1/ Wagner fighters released from the war in Ukraine are reportedly to be secretly be put under surveillance. Meanwhile, Wagner head Yevgeny Prigozhin's influence seems to have waned, prompting publicity stunts to boost his profile, like the feud with Igor 'Strelkov' Girkin. ⬇️ pic.twitter.com/7RmmdZgyrP— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) February 4, 2023 Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, a relatat, vineri, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. Citește și: Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți – New York Times. Luptele din jurul Bakhmut au majorat substanțial pierderile Kremlinului New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner.

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești. Preşedinţia suedeză a Consiliului UE a anunţat că Uniunea Europeană a ajuns vineri la un acord privind limitarea preţului produselor petroliere ruseşti, cu două zile înaintea începerii unui embargou al UE asupra acestor produse. UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești "Ambasadorii UE au aprobat astăzi plafonarea preţului pentru produsele petroliere ruseşti înaintea unei adoptări definitive de către Consiliul European", au transmis oficialii suedezi pe Twitter. Este vorba de "un acord important, care face parte din răspunsul neîntrerupt al Uniunii Europene şi al partenerilor săi la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei". Potrivit unor diplomaţi europeni, acordul prevede un preţ plafonat de 100 de dolari pe baril pentru produse mai scumpe, precum motorina, şi un altul de 45 de euro pe baril pentru produsele mai puţin rafinate, precum păcura. Acest acord corespunde propunerilor făcute de Comisia Europeană. Plafoanele stabilite se referă la produsele petroliere ruseşti transportate pe nave ale Uniunii Europene. Polonia și balticele au vrut mai jos Surse diplomatice au descris aceste preţuri ca fiind "echilibrate", făcând posibilă "reducerea veniturilor Rusiei şi garantând în acelaşi timp accesul ţărilor terţe" din afara UE la aceste produse. "Împreună cu G7, stabilim plafoane de preţ pentru aceste produse pentru a reduce veniturile ruseşti, asigurând în acelaşi timp stabilitatea pieţei globale a energiei", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Trebuie să continuăm să lipsim Rusia de mijloacele de a duce războiul în Ucraina", a mai spus aceasta, amintind de intrarea în vigoare duminică a embargoului asupra produselor petroliere ruseşti exportate pe mare. Potrivit altor surse diplomatice, Polonia şi statele baltice au pledat pentru un nivel chiar mai redus al plafonului pentru a penaliza şi mai mult Moscova. Ecuaţia este totuşi delicată, obiectivul fiind, ca şi în cazul plafonării preţului ţiţeiului în decembrie, de a restrânge veniturile Rusiei, asigurându-se totodată că aceasta continuă să aprovizioneze piaţa mondială pentru a nu destabiliza schimburile şi a provoca o creştere a preţurilor. Diversitatea produselor petroliere, al căror preţ de vânzare variază enorm de la o piaţă la alta, complică şi ea situaţia. UE, G7 și Australia Embargoul european asupra produselor rafinate ruseşti "va dezechilibra şi mai mult pieţele internaţionale de energie", a avertizat vineri purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, care a asigurat că Moscova "ia măsuri pentru a-şi asigura interesele". Conform unui acord la care au ajuns în decembrie UE, G7 şi Australia, aceste plafonări trebuie adoptate înainte de intrarea în vigoare duminică a embargoului european asupra produselor rafinate ruseşti exportate pe mare pentru a împiedica Moscova să găsească cu uşurinţă noi cumpărători la preţurile pieţei. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Dincolo de plafonul stabilit de europeni, companiilor cu sediul în UE, G7 sau Australia li se va interzice să furnizeze servicii care permit transportul maritim, în special asigurări (ţările G7 asigură în proporţie de 90% transporturile globale). Urmând exemplul SUA şi Canadei, UE a interzis deja din 5 decembrie pe teritoriul său aproape toate livrările de petrol rusesc transportat pe mare. La aceasta s-a adăugat concomitent un mecanism de plafonare a preţului aprobat de UE, G7 şi Australia, care prevede că, la nivel mondial, să poată fi livrat în continuare numai ţiţeiul rusesc vândut la un preţ de cel mult 60 de dolari pe baril. Companiile cu sediul în aceste ţări nu îşi mai pot presta serviciile (comerţ, transport de marfă, asigurări, armatori etc.), în caz contrar riscând să fie sancţionaţi.

Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți Foto: Twitter Defense of Ukraine
Eveniment

Rusia a pierdut 200.000 de oameni în Ucraina,

Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, scrie, azi, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner. Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina „Cu Moscova disperată pentru o victorie majoră pe câmpul de luptă și considerând Bakhmut cheia pentru a ocupa întreaga zonă estică a Donbasului, armata rusă a trimis recruți slab pregătiți și foști condamnați pe linia frontului, direct în calea bombardamentelor și a mitralierelor ucrainene. Rezultatul, spun oficialii americani, a fost sute de militari uciși sau răniți pe zi. Analiștii din Rusia spun că este puțin probabil ca pierderile de vieți omenești să descurajeze obiectivele de război ale lui Putin. El nu are opoziție politică acasă și a comparat acest război cu ceea ce s-a confruntat țara în al Doilea Război Mondial, când au murit peste 8 milioane de soldați sovietici. Oficialii americani au spus că cred că Putin poate accepta sute de mii de victime în Ucraina, deși un număr mai mare ar putea reduce sprijinul său politic”, scrie New York Times. În noiembrie, șeful statului major al armatei SUA, generalul Mark Milley, vorbea despre 100.000 de ruși uciși sau răniți. În ianuarie, a apreciat că numărul victimelor este „mult peste” 100.000. La televiziunea norvegiană, pe 22 ianuarie, generalul Eirik Kristoffersen, șeful apărării Norvegiei, a declarat că Rusia a înregistrat 180.000 de morți și răniți, în timp ce Ucraina a avut 100.000 de morți sau răniți în acțiune, plus 30.000 de civili. „Sunt consumabile” Kusti Salm, ministrul adjunct al Apărării al Estoniei, a spus, într-un briefing la Washington, săptămâna trecută, că Rusia este mai capabilă să suporte pierderi mari de vieți omenești decât Ucraina. „În această zonă, rușii au angajat între 40.000 și 50.000 de deținuți sau prizonieri. Ei se confruntă cu soldați obișnuiți, oameni cu familii, oameni cu pregătire obișnuită, oameni valoroși pentru armata ucraineană. Deci cursul de schimb este nedrept. Nu este unul la unu pentru că, pentru Rusia, deținuții sunt consumabile (expendable). Din perspectivă operațională, aceasta este o situație foarte nedreaptă pentru ucraineni și o mișcare tactică inteligentă din partea rusă”, a spus Kusti Salm. New York Times amintește că, în al doilea război mondial, Stalin a trimis pe front circa un milion de deținuți. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră