duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2434 articole
Eveniment

Hackerii au băgat spaima în ascultătorii radiourilor rusești

Hackerii au băgat spaima în ascultătorii radiourilor rusești: au difuzat alerte aeriene false la posturile de radio „Șanson” și „Dorojnoe”. Ambele posturi sunt retransmise și în regiunea separatistă Transnistria. Site-ul Meduza, interzis în Rusia, scrie că ar fi fost afectate și posturi de televiziune. Hackerii au băgat spaima în ascultătorii radiourilor rusești „În dimineața zilei de 28 februarie, emisia canalelor de televiziune și a posturilor de radio a fost întreruptă în mai multe regiuni din Rusia de un mesaj privind amenințarea unui atac cu rachete. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Atenție, atenție, alertă de raid aerian! Toată lumea să se pună la adăpost. Atenție, atenție, amenințare cu un atac cu rachete!”, relatează Meduza. Mesajele au apărut pe canalele "Subbota", 2 × 2 și TNT4, precum și pe posturile de radio din Moscova, regiunea Moscovei, Voronej, Belgorod și, de asemenea, în regiunea Leningrad. 1/ #Ukraine #Russia #Hackers #MoscowThe Moscow region and the Leningrad region report hacking of the air of 2x2 and TNT4 TV channels , as well as radio, where instead of broadcasting there is a warning about a missile threat. pic.twitter.com/Vl551WCn2I— David Kime (@CyberRealms1) February 28, 2023 Ministerul pentru Situații de Urgență al Federației Ruse a declarat că este vorba despre piratarea serverelor posturilor de radio și ale canalelor de televiziune. "Aceste informații sunt false și nu corespund realității!" - a subliniat în canalul de telegram al ministerului. Asemenea atacuri nu sunt o premieră: acum câteva zile, stațiile radio-TV din Rusia au fost ținta unui atac de tip DDoS în timp ce transmiteau discursul lui Putin.

Hackerii au băgat spaima în ascultătorii radiourilor rusești Foto: Twitter
Marile active rusești, greu de confiscat (sursa: Facebook/The U.S. Department of the Treasury)
Internațional

Marile active rusești, greu de confiscat

Marile active rusești, greu de confiscat. Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen (foto), a declarat luni că Rusia ar trebui să suporte costurile pagubelor provocate de invazia ei în Ucraina, dar există "obstacole legale semnificative" în calea confiscării activelor majore îngheţate ale Rusiei, relatează Reuters. Bunuri confiscate la scară mică Vorbind cu reporterii la telefon în timpul unei vizite-surpriză la Kiev, Yellen a mai spus că Statele Unite vor studia apelurile Ucrainei de a impune sancţiuni sectorului energetic nuclear al Rusiei, dar că trebuie să fii "conştient" de potenţialele consecinţe ale unei astfel de acţiuni asupra aliaţilor occidentali. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Yellen a mai declarat că Statele Unite şi aliaţii lor discută strategii pentru a se asigura că Rusia plăteşte pentru devastările războiului său, acum în al doilea an, estimate la sute de miliarde de dolari şi în creştere în fiecare zi. Washingtonul a confiscat bunuri folosite în activităţi criminale, dar activele băncii centrale şi alte fonduri mari de bunuri îngheţate prin sancţiuni sunt o altă chestiune. "Avem, la scară mică, bunuri confiscate, dar există cu siguranţă provocări legale în a face mai mult decât atât", a spus ea. Marile active rusești, greu de confiscat Statele Unite şi aliaţii occidentali au sechestrat mai mult de 300 de miliarde de dolari active în valută străină ale băncii centrale ruse îngheţate prin sancţiuni. Activele sunt deţinute în străinătate, o parte semnificativă la Federal Reserve Bank din New York, dar rămân în proprietatea Rusiei. Unii oficiali europeni au cerut confiscarea lor integrală şi prim-ministrul ucrainean Denîs Şmîhal a declarat că el şi Yellen au discutat despre această problemă luni mai devreme. Sectorul energiei nucleare a Rusiei a scăpat până acum de mai multe runde de sancţiuni, parţial din cauză că un număr de ţări, inclusiv Franţa, se bazează pe Rosatom din Rusia pentru aprovizionarea cu uraniu. "Vrem să privăm Rusia de venituri. Trebuie să ne uităm de asemenea la potenţialele consecinţe ale sancţiunilor pentru noi şi partenerii noştri", a declarat Yellen reporterilor. SUA promit consecințe grave pentru China Ea a repetat de asemenea că Statele Unite au avertizat China asupra unor "consecinţe cu adevărat grave" dacă guvernul de la Beijing, firme sau instituţiile financiare chineze oferă sprijin material efortului de război al Rusiei sau pentru a ajuta Moscova să evite sancţiunile SUA. "Este ceva ce nu am tolera", a adăugat ea. Citește și: SUA nu au capacitatea să apere Taiwanul – studiu Pacific Forum. Dacă Taiwanul cade, lumea va fi dominată de China comunistă Întrebată despre ce asigurări a primit că Ucraina foloseşte în mod responsabil peste 14 miliarde de dolari de ajutor economic şi bugetar direct al Statelor Unite, Yellen a spus că există controale puternice asupra fondurilor distribuite prin Banca Mondială, dar este important pentru Ucraina să-şi continue eforturile de combatere a corupţiei şi de guvernare. "Preşedintele Zelenski s-a angajat să abordeze această problemă şi este în curs de a pune în aplicare de exemplu numirea independentă a directorilor în unele dintre cele mai mari firme de stat", a declarat ea.

Kaja Kallas, o stea în devenire, scrie Der Spiegel
Eveniment

O stea în devenire

Una din cele mai influente publicații din Germania, Der Spiegel, explică „cum a devenit premierul Estoniei, Kaja Kallas, unul din liderii europeni”, titrând „O stea în devenire”. La 3 martie vor avea loc alegeri parlamentare în Estonia, dar formațiunea condusă de Kallas, Partidul Reformei, conduce detașat în sondaje, având o intenție de vot de circa 30%, în timp ce adversarii ei se află la circa 20%. Însă circa 38% din estonieni doresc ca actualul premier să-și mențină funcția. O stea în devenire „Premierul estonian Kaja Kallas a avertizat de timpuriu asupra pericolelor prezentate de Vladimir Putin. Ea a ridicat profilul micii sale țări și în alte moduri”, explică Der Spiegel. „În ianuarie 2022, când majoritatea europenilor erau ocupați să se asigure că nu există niciun motiv de panică doar pentru că Rusia a staționat 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, Kallas a intrat în acțiune. A cerut sprijin pentru Ucraina. Și a trimis arme în această țară. Avertismentele ei de atunci au fost raportate ca o chestiune de rutină. La urma urmei, era același mesaj care venea de mult timp dinspre țările baltice: Putin este periculos, trebuie să consolidăm flancul estic al NATO, să oprim gazoductele Nord Stream. După 24 februarie, Kallas a continuat să răspândească același mesaj, dar brusc oamenii au început să o asculte. Prim-ministrul unei țări minuscule, cu o populație de doar 1,3 milioane de locuitori, s-a transformat brusc într-un politician de renume mondial, care a fost chiar menționat de unii ca posibil succesor în așteptare al lui Jen Stoltenberg pentru postul de secretar general al NATO. Este un statut care nu vine doar din faptul că cei de la Berlin, Paris și Bruxelles au fost nevoiți să recunoască faptul că Kallas a avut dreptate în evaluarea sa asupra președintelui rus Vladimir Putin. Este, de asemenea, o funcție a confortului ei aparent în lumina reflectoarelor politicii globale”, mai arată publicația din Germania. Răbdătoare. Și cu Macron, și cu pensionarii estonieni Der Spiegel relatează o ușoară confruntare dintre Kallas și cancelarul Scholz, când ea a sugerat că ar trebui ca alții să învețe din greșelile făcute de Estonia în procesul de digitalizare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă, explică publicația germană, premierul Estoniei știe să-și joace statutul de „underdog”. „Kallas a internalizat această lecție atât de profund încât, dacă petreci puțin timp cu ea, o vei vedea frecvent așteptându-i pe ceilalți. La Conferința de Securitate de la München de la mijlocul lunii februarie, a trebuit să îl aștepte pe președintele francez Emmanuel Macron, care este pasionat de proiectarea puterii prin faptul că este ultimul care intră într-o încăpere. Iar în micul sat estonian Varbola, ea a trebuit să aștepte în fața a 20 de scaune goale ca pensionarii care o invitaseră să termine de băut cafeaua”, relatează Der Spiegel.

Pericol major pentru frigiderele și mașinile de spălat din Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Pericol major frigiderele și mașinile de spălat din Ucraina

Pericol major pentru frigiderele și mașinile de spălat din Ucraina: SUA au interzis exportul acestor produse casnice în Rusia și Belarus. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Departamentul de Comerț al SUA a publicat, azi, o nouă listă cu produse care nu mai pot ajunge în aceste state decât cu o licență specială, care este acordată numai în cazuri speciale. Citește și: Cu ce a fugit kaghebistul Putin din Germania de Est, când a căzut regimul comunist? În Ucraina, soldații săi i-au urmat exemplul Pericol major pentru frigiderele și mașinile de spălat din Ucraina Documentul a fost publicat azi, 27 februarie, dar este în vigoare din 24 februarie. Sancțiunile și criza semiconductorilor de pe piață au împins armata lui Putin să apeleze la cipuri provenite de la banalele aparate electrocasnice. Conform oficialilor SUA, Rusia folosește semiconductorii de la electrocasnice inclusiv pentru teleoperarea mitralierelor montate pe turelele tancurilor (astfel încât militarii să poată comanda din interior respectiva armă, fără a se expune). În consecință, pe noua listă de produse interzise la export spre statele responsabile de invadarea Ucrainei, se află: ventilatoare; aparate de aer condiționat cu un preț mai mare de 750 dolari; frigidere de peste 750 dolari; mașini de spălat vase; cântare electronice de peste 100 dolari; aspiratoare cu motor electric încorporat mai scumpe de 100 dolari; cuptoare cu microunde; telefoane mobile de peste 300 USD Lista cuprinde nu mai puțin de 276 de produse interzise la export. Prețul luat în considerare este cel de vânzare în SUA, en-gros. Sunt interzise la export și mașinile de spălat cu valoare peste 750 dolari, mai puțin cele operate pe bază de monezi. Armata lui Putin este disperată și după pompele electrice de sân: un material Bloomberg, publicat în octombrie, apreciază că acestea sunt demontate, iar componentele sunt folosite pentru producția militară, puternic afectată de embargoul statelor vestice.

Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina Foto: Radio Europa Liberă
Internațional

Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina

Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina: sunt plimbați la manifestări propagandistice, învață să manevreze arme și trimit scrisori celor de pe front, arată o investigație a jurnaliștilor Nigina Beroeva și Sonya Groisman, preluată de Meduza. Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina Potrivit datelor oferite de Ucraina, circa 6.000 de copii au fost răpiți în timpul invaziei rusești și duși în Rusia sau în Crimeea ocupată. Dintre aceștia, circa 400 au ajuns în orfelinate unde au parte de educație „militar patriotică”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ancheta jurnaliștilor a aflat ce se ascunde în spatele acestui termen, ei bazându-se pe corespondența dintre ministerul Educației și structurile regionale care gestionează orfelinatele. Ei ai descoperit că orfanii sunt puși să urmărească mesajele ministerului rus al Apărării, care anunță denazificarea, învață să manevreze arme și scriu scrisori de încurajare către soldații ruși de pe front. Puteți urmări aici documentarul video realizat de cei doi jurnaliști de investigație. Un raport realizat de cercetători de la Universitatea Yale, a identificat cel puțin 43 de tabere și alte facilități, care fac parte dintr-o „rețea sistematică pe scară largă” operată de Moscova de la invazia Ucrainei din februarie 2022. Mii de copii au fost ținuți în aceste locuri, inclusiv cei cu părinți sau cu tutelă familială clară și chiar și cei considerați orfani, pe lângă cei care se aflau în grija instituțiilor de stat ucrainene înainte de invazie și cei a căror custodie era neclară sau incertă din cauza războiului. „Scopul principal al taberelor pe care le-am identificat pare să fie reeducarea politică”, a declarat Nathaniel Raymond, unul dintre cercetători, potrivit Reuters. Unele tabere ofereau pregătire militară unor copii de doar 14 ani, a mai spus Nathaniel Raymond.

China poate declanșa un conflict global (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

China poate declanșa un conflict global

China poate declanșa un conflict global. Preşedintele american Joe Biden a respins iniţiativa Chinei pentru negocierea şi încheierea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina, a dat el clar de înţeles într-un interviu acordat vineri postului ABC. Biden: Ce aplaudă Putin nu e bun "Dacă (preşedintele rus Vladimir) Putin îl aplaudă, atunci cum poate el să fie bun?", a spus Biden despre planul chinez. "Nu glumesc. Sunt doar extrem de sincer", a clarificat el. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Nu am văzut în acest plan nimic care să indice că există acolo ceva care să fie benefic pentru oricine în afară de Rusia dacă planul chinez este urmat", şi-a motivat poziţia liderul de la Casa Albă. "Ideea că China ar urma să negocieze deznodământul unui război care este un război total injust pentru Ucraina pur şi simplu nu este raţională", mai crede Biden. Dar el a refuzat să spună care ar fi consecinţele dacă China ar decide să ofere arme Rusiei - o îngrijorare a Kievului şi a aliaţilor săi occidentali -, afirmând doar că Beijingul s-ar confrunta în acest caz cu "sancţiuni severe", ca orice alt guvern sau entitate ce furnizează arme sau muniţii Rusiei. China poate declanșa un conflict global De la începutul războiului în Ucraina, China aparent s-a abţinut să ofere Rusiei un astfel de ajutor militar, dar conform unor surse din interiorul serviciilor americane de informaţii înclină acum să facă un asemenea pas. Potrivit unor astfel de surse citate de CNN, guvernul de la Beijing ar intenţiona să livreze Moscovei drone şi muniţii. Citește și: UE și SUA, nou pachet de sancțiuni impus Rusiei. Moscova protestează, dar nu pare foarte afectată: FMI prognozează revenirea PIB-ului Eventuale livrări masive de muniţii chineze către Rusia ar risca să debalanseze în favoarea acesteia războiul purtat în Ucraina, un conflict de înaltă intensitate caracterizat printr-un mare consum de muniţii. Însuşi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a semnalat că armata ucraineană consumă de câteva ori mai multe muniţii decât pot produce statele Alianţei, ale căror stocuri de muniţii au fost în plus diminuate semnificativ în urma ajutorului militar oferit Ucrainei. Zelenski vrea o întâlnire cu Xi Şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Beijingului să nu livreze arme Moscovei. "Vreau foarte mult să cred că China nu va livra arme Rusiei, şi pentru mine acest lucru este foarte important", a subliniat Zelenski vineri seară, într-un mesaj în care s-a declarat favorabil faţă de unele elemente din "reflecţiile" avansate de China în planul prezentat de aceasta şi şi-a manifestat intenţia să se întâlnească cu preşedintele chinez Xi Jinping. Totuşi, Zelenski a atras atenţia că orice plan de pace care nu include o retragere totală a trupelor ruse din Ucraina este inacceptabil pentru Kiev. Or, iniţiativa Chinei, care nu este un plan de pace propriu-zis, ci doar enumeră 12 principii de acţiune, printre care încetarea focului, reluarea negocierilor de pace, formarea unei arhitecturi de securitate echilibrate, respectarea suveranităţii, respingerea recurgerii la arme nucleare, etc., nu include retragerea trupelor ruse din Ucraina.

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei (sursa: Facebook/EC)
Eveniment

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei. Noul pachet de sancţiuni impus Rusiei de UE la un an de la începutul războiul în Ucraina vizează 121 de persoane şi entităţi, inclusiv producători iranieni de drone, în timp ce Statele Unite au adoptat la rândul lor un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, acesta incluzând şi intermediari europeni. UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei Adoptat vineri, al zecelea pachet de sancţiuni al UE după începerea războiului în Ucraina cuprinde "sancţiunile de cea mai mare anvergură adoptate vreodată", a indicat sâmbătă într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Sunt astfel vizate 96 de entităţi ruseşti suplimentare (companii sau agenţii de stat), inclusiv trei bănci ruseşti. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sunt de asemenea vizate şapte entităţi iraniene, toate reprezentând producători de drone folosite de Rusia pentru a lovi ţinte în Ucraina. De asemenea, interdicţia exportului de produse industriale europene către Rusia a fost extinsă către noi bunuri cu dublă întrebuinţare (civilă şi militară), precum componentele electronice, vehiculele specializate, piesele mecanice, piesele de schimb pentru motoarele de avion, antenele, macaralele, materiile prime constituite din pământuri rare, circuitele electronice şi camerele cu termoviziune. Importurile anuale ale Rusiei de astfel de produse însumează circa 11 miliarde de euro. Active înghețate, dar nevalorificate O prevedere a acestor noi sancţiuni obligă statele UE să îmbunătăţească raportarea activelor ruseşti îngheţate în urma pachetelor anterioare de sancţiuni. În urma acestor sancţiuni impuse Rusiei, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale şi partenerii lor din G7 (UE, SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un "furt". Bruxelles-ul caută acum o bază legală pentru confiscarea activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestor fonduri pentru reconstrucţia Ucrainei. În noul pachet de sancţiuni europene au fost luate noi măsuri şi împotriva unor entităţi ale mass-media ruse. Astfel, au fost suspendate licenţele birourilor în limba arabă ale posturilor Russia Today şi Sputnik, posturi deja interzise în UE. SUA au sancționat și companii europene Washingtonul a anunţat la rândul său vineri un nou set de sancţiuni contra Rusiei, ce vizează responsabili politici, companii de semiconductori, dar şi intermediari europeni acuzaţi că au contribuit la ocolirea sancţiunilor precedente impuse Moscovei după declanşarea războiului. Aceasta este "una dintre cele mai importante acţiuni în materie de sancţiuni" de la începutul războiului, notează, tot într-un comunicat, Departamentul american al Trezoreriei. Noul pachet de sancţiuni impus de SUA vizează, printre alte entităţi, companii şi persoane ce activează în sectoare economice precum metalurgia, mineritul, producţia de echipamente militare sau de semiconductori. Pe lista de sancţiuni a SUA au fost adăugate şi aproximativ 30 de persoane şi companii europene, din Elveţia, Italia, Germania, Malta şi Bulgaria, acuzate că au contribuit la eludarea sancţiunilor prin livrarea de echipamente militare Rusiei. Activele deţinute în SUA de aceste persoane şi companii vor fi îngheţate. PIB-ul rusesc își revine, spune FMI Mai mult, după ce a inclus deja marile bănci ruseşti pe lista cu sancţiuni, Trezoreria SUA a completat acum lista cu încă vreo zece instituţii financiare ruseşti. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Sancţiunile europene şi americane urmăresc să lovească economia Rusiei ca represalii pentru războiul pornit contra Ucrainei, să-i diminueze capacitatea de a-şi finanţa armata şi de a produce echipamente militare. Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), sub efectul sancţiunilor internaţionale PIB-ul Rusiei a scăzut anul trecut cu 2,2%, dar şi-ar putea reveni anul acesta.

Cum se va termina războiul din Ucraina Foto: Kremlin.ru
Internațional

Cum se va termina războiul din Ucraina

Cum se va termina războiul din Ucraina? La un an de la începutul invaziei, The Times avansează șase scenarii, amintind că, în februarie 2022, Putin credea că totul se va încheia în câteva zile. Acum, Rusia ar putea declanșa noi ofensive, având circa 300.000 de militari recent recrutați. Pe de altă parte, Ucraina așteaptă tancurile promise de mai multe țări NATO și ar putea ataca în sud, spre Crimeea. Poți citi și: Un consilier PSD a intrat direct de sub duș în ședința Consiliului Local al Sectorului 1. A explicat că este răcit cobză și nu știe să manevreze camera Iată care sunt cele șase scenarii avansate de The Times: Cum se va termina războiul din Ucraina Un acord de pace: Putin speră ca Zelenski să fie împins la masa negocierilor și să accepte cedarea teritoriilor ocupate deja de Rusia. „Rusia a încălcat deja toate acordurile teritoriale anterioare pe care le-a încheiat vreodată cu Ucraina (…) A face concesii ar necesita o schimbare radicală a opiniei publice, o schimbare pe care Putin încearcă în mod activ să o provoace prin atacuri asupra infrastructurii civile, care afectează moralul . Putin speră, de asemenea, să știrbească voința Occidentului de a sprijini Ucraina, ca mijloc de a o aduce la masa negocierilor”, scrie The Times. Război de uzură. Rusia încearcă să epuizeze resursele Ucrainei - armata, economia și rezistența poporului său. Războiul de uzură practicat deja în această iarnă a avut un cost extraordinar pentru Moscova, ale cărei pierderi sunt estimate la 200.000 de morți sau răniți, în timp ce jumătate din tancurile ei au fost distruse. Însă el ar bloca primirea, de jure, a Ucrainei în NATO și UE. Țara ar putea supraviețui doar cu ajutor extern. Acord de încetare a focului/ armistițiu. O încetare a focului ar putea îngheța conflictul acolo unde se află, fără a rezolva niciuna dintre problemele teritoriale pe care le-ar acoperi un acord de pace. Aceasta este probabilă doar în cazul unui impas de durată pe câmpul de luptă și ar duce la un conflict înghețat care s-ar putea încălzi sau răci în funcție de alți factori. Primul război cecen s-a încheiat în 1994 cu o încetare a focului negociată, pe care Rusia a încălcat-o trei ani mai târziu, reluând conflictul și intensificând ostilitățile până când i-a zdrobit pe rebeli și a distrus capitala Groznîi. Rusia se retrage, Ucraina obține victoria. Ucraina insistă că poate învinge Rusia pe câmpul de luptă și chiar a sugerat că ar putea face acest lucru într-un an, atâta timp cât sprijinul occidental rămâne. Cum arată victoria pentru Ucraina rămâne neclar. Kievul încă insistă că trebuie să includă recuperarea Crimeei anexate. Ucraina intră în colaps, Rusia câștigă: visul lui Putin. „Stephen Kotkin, istoricul american, a susținut că pentru Putin, victoria ar putea fi doar continuarea ocupației și distrugerea Ucrainei. El îl compară pe Putin cu un invadator de locuințe care a ocupat două camere dintr-o casă cu zece camere și continuă să le distrugă, în timp ce se bucură de 100 de camere intacte la el acasă. «Strategia lui Putin ar putea fi descrisă ca: 'Nu pot să o am? Nimeni nu o poate avea!'», spune Kotkin”, arată The Times. Război nuclear sau intervenție NATO. Este greu de înțeles ce ar realiza utilizarea unei arme nucleare tactice pe câmpul de luptă din Ucraina, scrie The Times. Armata rusă nu dispune de expertiza necesară pentru a o exploata în vederea avansării, însă ar putea fi suficient pentru a împinge NATO să intervină, cel puțin pe teritoriul ucrainean. Este greu de estimat un alt scenariu care ar putea determina NATO să intervină direct. Folosirea unei arme nucleare l-ar lăsa pe Putin fără amenințări: după ce a apăsat pe buton, amenințarea a dispărut.

PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Foto: Kremlin.ru
Economie

PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022

Cu o zi înainte de discursul „istoric” al lui Putin, statistica Rusiei anunță că PIB-ul s-a contractat cu 2,1% în 2022. Bloomberg arată că, totuși, predicțiile pesimiste de la începutul invaziei din ucraina, când se estima o prăbușire între 3 și 10% a economiei rusești, nu s-au adeverit. Dar mulţi observatori pun la îndoială fiabilitatea cifrelor prezentate de autorităţile ruse, în special datorită opacităţii mai multor indicatori economici de la începutul conflictului din Ucraina. PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Conform Rosstat, inflaţia s-a stabilizat în ianuarie la aproape 12%, după ce a atins 17,8% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în urma impactului sancţiunilor occidentale. Scăderea PIB-ului a fost mai mică decât în pandemia din 2020, când economia a scăzut cu 3,1%, conform primei estimări, și cu 2,7%, conform estimării actualizate. Grafic: Twitter După cum notează Interfax , Rosstat a amânat de două ori publicarea primei evaluări a dinamicii economiei rusești pentru 2022. New data: According to Rosstat's initial estimate, #Russia's GDP fell by 2.1% in 2022.https://t.co/H7MM0h4Ymk pic.twitter.com/1Agc5AUnGr— Janis Kluge (@jakluge) February 20, 2023 Recesiunea economică, potrivit Rosstat, s-a dovedit a fi mai mică decât previziunile din februarie ale Băncii Centrale (2,5%) și ale Ministerului Dezvoltării Economice (2,9%). În ianuarie, președintele rus Vladimir Putin a estimat căderea economiei la 2,5%. Fondul Monetar Internațional a estimat atunci că PIB-ul Rusiei a scăzut cu 2,2% pe parcursul anului. Citește și: Încă o țară care divorțează de Gazprom: Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia Rosstat a publicat evaluarea privind scăderea PIB-ului cu o zi înainte de mesajul președintelui Federației Ruse către Adunarea Federală. Putin se va adresa deputaților și senatorilor pe 21 februarie.

Cehia nu mai depinde de gaze din Rusia Foto: twitter Gazprom
Economie

Cehia nu mai depinde de gaze din Rusia

Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia, după ce şi-a redus radical importurile în ultimul an, de când Moscova a invadat Ucraina, informează duminică dpa. „Ungaria a ţinut morţiş ca în perioada de criză energetică, când toţi ceilalţi se îndepărtau de Rusia, să încheie un nou contract pe termen foarte lung de import de gaze ruseşti, rezultatul gra­bei fiind, scrie presa ma­ghiară, că acum plăteşte pen­tru ele de patru ori mai mult decât Cehia, ale cărei achiziţii au la bază un acord vechi”, scria Ziarul Financiar acum câteva zile. Cehia nu mai depinde de gaze din Rusia În luna ianuarie, importurile de gaze ruseşti au scăzut la zero, a scris sâmbătă seara pe Twitter ministrul Industriei şi Comerţului, Jozef Sikela. El nu a precizat dacă ţara este permanent independentă de gazul rusesc, a informat agenţia de presă CTK. Citește și: FOTO+VIDEO Primele telefoane pe care le va da noul președinte al Cehiei, generalul Pavel: către Zelenski și președintele Taiwanului. China și Rusia, amenințare mai mare decât terorismul Republica Cehă era aproape în totalitate dependentă de gazul rusesc în ultimii ani, a spus Sikela. Dar odată ce livrările prin conducta Nordstream au fost întrerupte, Praga le-a înlocuit cu importuri prin Germania din alte surse, a adăugat el. Republica Cehă importă acum în principal gaz din Norvegia şi gaz lichefiat din Belgia şi Ţările de Jos. Zatímco loni se v období od října do ledna do Německa přes Nord Stream dovezlo z Ruska 184,3 TWh, letos to byla nula. Oproti loňsku naopak za toto období vzrostl dovoz z ?????? o 132,2 TWh. Přesto jak v ??, tak v ?? jsou zásobníky naplněny dvakrát více než loni touto dobou. pic.twitter.com/5VDghF3Hfp— Jozef Síkela (@JozefSikela) February 18, 2023 Cota importurilor din Rusia, tranzitate prin Slovacia, a scăzut la 2,2% în ultimele luni şi la zero în luna ianuarie, a precizat Jozef Sikela. Citește și: Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în opt luni și plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria, care rămâne agățată de Rusia – analiză Ziarul Financiar Republica Cehă este unul din cei mai hotărâţi susţinători ai Ucrainei. Praga a subliniat, de asemenea, în repetate rânduri, importanţa adoptării unor sancţiuni dure împotriva Rusiei.

Prețul la gaze, sub 50 de euro prima dată în ultimele 17 luni Foto: Twitter Gazprom
Eveniment

Prețul la gaze, sub 50 de euro prima dată în 17 luni

Speranțele lui Putin de a ține Euopa de Vest în frig s-au prăbușit: prețul la gaze coboară sub 50 de euro/MWh pentru prima dată în ultimele 17 luni, anunță Bloomberg. Ieri, Politico arăta că țările UE sunt pe cale să iasă din iarnă cu depozitele de gaze pline circa 50%. Financial Times remarca, în acest context că, la un an de la invadarea Ucrainei, bugetul Rusiei este serios afectat de încasările limitate din exporturile de energie. Citește și: Preţurile de referinţă la gaze pe piaţa din Europa au scăzut sub 70 de euro pentru un Megawatt-oră Prețul la gaze, sub 50 de euro prima dată în ultimele 17 luni Contractele futures pentru gazele naturale din Europa au scăzut sub 50 de euro pentru prima dată în ultimele 17 luni, odată cu domolirea celei mai grave crize energetice din ultimele decenii, raportează Bloomberg. Grafic: Twitter Janis Kluge Preţurile au scăzut cu peste 80% de la vârful atins în august, când reducerea livrărilor de gaze naturale ale Rusiei au adus Europei costuri de aproximativ 1 trilion de dolari, lovind economia regiunii şi împingând inflaţia la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. În prezent, continentul înregistrează o revenire bruscă, deoarece vremea relativ blândă, eforturile de reducere a consumului de energie şi intrările puternice de gaze naturale lichefiate din SUA către Qatar reduc din intensitate crizei. Contractele futures de referinţă pentru prima lună au scăzut cu până la 4,8%, la 49,5 euro pe megawatt-oră, cel mai scăzut nivel înregistrat de la 1 septembrie 2021. Contractele au pierdut aproximativ 35% până acum în acest an, dar sunt încă de două ori mai mari decât nivelurile obişnuite pentru această perioadă a anului. Preţurile ar putea creşte în continuare dacă va exista o vreme rece prelungită înainte de sfârşitul iernii sau dacă vor exista întreruperi ale aprovizionării. De asemenea, concurenţa cu Asia pentru GNL ar putea crea în continuare un risc de creştere. Financial Times atrage însă atenția că prețul la consumatori nu o să scadă pe termen scurt, fiindcă distribuitorii au încheiat contracte cu mult timp înainte. Totuși, până la urmă, și facturile vor fi reduse.

Dîncu, fost ministru al Apărării și profesor la academia SRI, lansează în serie mesaje favorabile Moscovei Foto: Facebook
Politică

Dîncu lansează în serie mesaje favorabile Moscovei

Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării și ex-profesor la academia SRI, lansează în serie, de peste un an mesaje favorabile Moscovei - motiv pentru care, de altfel, a fost forțat să plece de la conducerea Apărării. În plus, Dîncu este cel care l-a însoțit pe Marcel Ciolacu la o întâlnire, la Chișinău, cu primarul Ion Ceban, adversar declarat al Maiei Sandu și care conduce un partid sancționat de SUA, întrucât a fost înființat cu susținerea Kremlinului. Dincu, Ciolacu și Ceban, la Chișinău Dîncu lansează în serie mesaje favorabile Moscovei Ultimele sale declarații au minimalizat riscul unui puci al Kremlinului în Republica Moldova și au sugerat că Maia Sandu a inventat acest păericol pentru a-și reface popularitatea. Iată o scurtă cronologie a declarațiilor făcute de Dîncu, favorabile Moscovei: 25 ianuarie 2022, când era deja ministru al Apărării: „Citându-l pe președintele francez Emmanuel Macron, trebuie să revenim la valorile de acum 30 de ani, în momentul în care gândeam securitatea alături de Rusia, nu împotriva Rusiei”. 11 mai 2022: proiect fantezist de dotare a armatei române. „Sperăm ca în viitor să şi producem în România submarine, dar deocamdată trebuie să achiziţionăm submarine pentru că Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de «rechini» şi este nevoie de asta”, a spus Dîncu. 6 septembrie 2022: ministerul Apărării a anunțat oficial că respinge PNRR și nu avizează revizuirea pensiilor din sistemul de apărare pe principiul contributivității. Într-un răspuns al ministrului Apărării, Vasile Dîncu, la o interpelare se arată că: „Ministerul Apărării nu a avizat revizuirea pensiilor după principiul contributivității, așa cum este propus în PNRR”. 8 octombrie 2022: „Războiul va mai continua, (…) singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă. (…) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită să-şi asume (…) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, a afirmat Dîncu, la Prima TV. După aceste declarații, el a fost împins să demisioneze. 22 noiembrie 2022: Marcel Ciolacu și Vasile Dîncu se întâlnesc la Chișinău cu Ion Ceban. Partidul lansat de edilul-șef al Chișinăului, Ion Ceban, „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), ar fi finanțat din surse de la Moscova, potrivit documentului privind sancțiunile aplicate de SUA pentru 21 de persoane și entități din Republica Moldova. 15 februarie 2022: Dîncu desființează avertismentele Maiei Sandu despre intenția Kremlinului de a răsturna regimul din Modlova: „Nu văd un pericol rusesc iminent în R.Moldova, ci o încercare de revigorare a simpatiei pentru Maia Sandu”. În toamna anului trecut, declarațiile lui Dîncu despre negocierile cu Rusia au fost preluate, laudativ, de către presa aservită Kremlinului. Favoritul presei Kremlinului Declarațiile fostului ministru al Apărării din România au fost preluate instantaneu de către TASS, agenția de presă de stat de la Moscova (articolul, aici). În aceeași zi, pe 8 octombrie, ideile lui Dîncu au apărut și pe gazeta.ru (articolul, aici), care a citat TASS. Trei zile mai târziu, pe 11 octombrie, TASS a revenit cu o știre potrivit căreia președintele Klaus Iohannis a criticat ieșirea lui Dîncu (articolul, aici). Citește și: Alexandru Muraru (PNL): Alegațiile lui Dîncu au făcut jocul Rusiei și „au fost folosite împotriva NATO” Emilia Șercan scria, în 2016, că Dîncu a fost timp de patru ani (2011 – 2015) directorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, care înseamnă organismul de conducere al unei şcoli doctorale, din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” din subordinea Serviciului Roman de Informaţii. Ea susținea că, în perioada în care Dîncu era director acolo, la această academie s-au produs „cele mai multe plagiate dovedite dintr-o instituţie academică din România”.

Bahmut, cel mai mare malaxor uman (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Bahmut, cel mai mare malaxor uman

Bahmut, cel mai mare malaxor uman. Oraşul ucrainean Bahmut, scena unor lupte înverşunate de mai multe luni, nu este pe punctul să cadă, în pofida recentelor progrese ruseşti, a apreciat marţi patronul grupului paramilitar privat Wagner, Evgheni Prigojin, care a subliniat că acolo are loc un măcel. Bahmut, cel mai mare malaxor uman "Nu vom sărbători prea curând", a admis Prigojin, citat de serviciul său de presă pe Telegram. "Bahmut nu va fi luat mâine, pentru că există o rezistenţă puternică, bombardamente, iar maşina de tocat carne este în acţiune", a adăugat el, referindu-se la pierderile grele pe câmpul de luptă. Wagner, care a recrutat mii de puşcăriaşi pentru a se alătura forţelor sale în Ucraina, conduce asaltul asupra Bahmut încă din vară şi a cucerit recent o serie de localităţi învecinate în tentativa de a încercui oraşul. "Adversarul se activează şi trimite tot timpul noi rezerve. În fiecare zi, între 300 şi 500 de combatanţi sosesc la Bahmut de peste tot, tirurile de artilerie se intensifică de la o zi la alta", mai spune Evgheni Prigojin. Pușilin admite că Ucraina nu va abandona orașul Denis Puşilin, liderul separatist prorus din regiunea ucraineană Doneţk, unde se află Bahmut, a indicat, la rândul său, că Ucraina nu dă niciun semn că ar vrea să cedeze oraşul, pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a calificat drept "fortăreaţă". "Înţelegem perfect că nu există pentru moment nicio perspectivă ca adversarul să-şi abandoneze poziţiile fără luptă", a declarat el pentru media ruse. Un oraş cu aproximativ 70.000 de locuitori înainte de ofensiva rusă declanşată cu aproape un an în urmă, Bahmut este în mare parte distrus în urma celor şase luni de lupte, care au provocat pierderi grele ambelor tabere. Localitățile din jur, tocate de ruși Chiar dacă importanţa sa strategică este contestată, oraşul a dobândit statutul de simbol al luptei între Moscova şi Kiev pentru controlul regiunii industriale Doneţk. Preşedinţia ucraineană a admis luni o situaţie "complicată" în localitatea Paraskovievka, la numai aproximativ 10 km de centrul oraşului Bahmut, care "se confruntă cu bombardamente şi atacuri ruseşti intense". Citește și: Viktor Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică. Analiștii estimează că, în 2023, această țară și Rusia vor avea căderi ale PIB-ului. Reuters consemnează datele bune din România Denis Puşilin a declarat vineri că trupele Moscovei au de acum sub control trei din cele patru rute de aprovizionare ale forţelor ucrainene în drum către Bahmut. Șeful Pentagonului vede o oportunitate Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat marţi după-amiază, în cadrul unei conferinţe de presă de la Bruxelles, că se aşteaptă ca Ucraina să lanseze o ofensivă în primăvară. "Ucraina vrea să creeze un avânt... Ne aşteptăm să-i vedem lansând o ofensivă undeva în primăvară", le-a spus el jurnaliştilor după cea de a 9-a reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina. El a spus că Rusia foloseşte în luptă un număr de noi militari care sunt prost instruiţi şi prost echipaţi, iar rata mortalităţii este foarte mare. "Va exista o oportunitate pentru ei să preia iniţiativa", a spus Austin, care a dat asigurări că aliaţii vor face toate eforturile pentru a le asigura cât mai multă muniţie posibil, în contextul în care secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat luni că Ucraina consumă mai multă muniţie în război decât produc ţările aliate. Fără anunțuri despre avioane Întrebat dacă aliaţii Ucrainei au discutat marţi despre chestiunea livrării de avioane de luptă Ucrainei, Austin a declarat: "Nu am niciun anunţ de făcut astăzi". În acelaşi timp el a precizat că în cele din urmă decizia de a livra sau nu avioane de luptă revine fiecărui stat în parte şi că SUA nu se vor opune unor astfel de decizii. El a precizat că aliaţii, prin eforturile lor combinate, au dat apărătorilor Ucrainei opt brigăzi de luptă. "În urmă cu an an, (Vladimir) Putin a presupus că Ucraina este o ţintă uşoară, că Kievul va cădea uşor şi că lumea va asista pasivă. Realitatea a arătat că s-a înşelat în fiecare din aceste presupuneri", a mai spus Lloyd Austin.

Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică Foto: Facebook
Eveniment

Orban băgat Ungaria recesiune tehnică

Premierul Viktor Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică: în trimestrul IV al anului trecut PIB-ul acestei țări a scăzut cu 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul III al lui 2022 s-a diminuat cu 0,7%. Potrivit unei definiții din 1967, recesiunea tehnică constă în scăderea Produsului Intern Brut (PIB) în două trimestre consecutiv. Știrea Reuters care anunță recesiunea din Ungaria menționează faptul că economia României a încheiat anul 2022 peste așteptări. Datele publicate marți de Institutul Național de Statistică arată o creștere economică de 4,8% în 2022. Citește și: Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în opt luni și plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria, care rămâne agățată de Rusia – analiză Ziarul Financiar Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică Economia ungară a crescut cu 0,4% pe parcursul întregului an 2022. Însă acest lucru nu a fost suficient pentru a preveni intrarea economiei Ungariei într-o recesiune tehnică. Evoluția PIB-ului Ungariei, de la un trimestru la altul Grafic: Twitter Ungaria a fost țara europeană cu cea mai mare rată a inflației în luna ianuarie a acestui an, aceasta ajungând la nivelul de 25,7%. ?? Sad to be right on my recession callSoaring #inflation, higher rates, supply snarls, and the #war pushes the eastern EU economies into contraction.#Hungary shrank by 0.4%, making it the second in the region after the Czechia to fall into #recession.https://t.co/g9sVN5VTkR— Fatih Aydemir (@fthydmr) February 14, 2023 „Pentru moment vedem o probabilitate realistă ca PIB-ul să se contracte și în primul trimestru din 2023, pentru ca apoi să poată să înceapă recuperarea către nivelurile de dinainte de criză”, a afirmat Peter Virovacz, economist la ING, citat de Reuters. Citește și: Ungurii trec granița ca să alimenteze cu carburant după ce prețurile la pompă au explodat în Ungaria În Europa, doar două țări se confruntă cu recesiunea: Ungaria și Rusia, care a fost sancționată, a anunțat Institutul de Cercetare Economică Internațională din Viena (WIIW) în previziunile sale de iarnă, citate de Daily News Hungary.

Aproape un milion de ruși au fugit din țară Foto: twitter
Eveniment

Aproape un milion de ruși au fugit din țară

Aproape un milion de ruși au fugit din țară de la începutul invaziei din Ucraina, aceasta fiind situație fără precedent de la revoluția bolșevică din 1917, scrie Washington Post. Aproape un milion de ruși au fugit din țară „Datele inițiale arată că cel puțin 500.000 de persoane, poate chiar aproape un milion, au plecat în anul care a trecut de la începutul invaziei - un val la fel de mare ca emigrația care a urmat revoluției bolșevice din 1917 și prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991 (…) Iar valul ar putea fi încă în fază incipientă. Războiul nu pare nici pe departe terminat. Orice nou efort de recrutare din partea Kremlinului va declanșa noi plecări, la fel ca și înrăutățirea condițiilor economice, care sunt de așteptat pe măsură ce conflictul se prelungește. Costul financiar, deși vast, este imposibil de calculat. La sfârșitul lunii decembrie, Ministerul rus al Comunicațiilor a raportat că 10 % dintre lucrătorii IT din țară au plecat în 2022 și nu s-au mai întors. Parlamentul Rusiei dezbate acum un pachet de stimulente pentru a-i aduce înapoi. Dar în parlament s-a vorbit și despre pedepsirea rușilor care au plecat prin deposedarea lor de bunurile de acasă. Putin s-a referit la cei care au plecat ca la niște "gunoaie" și a spus că plecarea lor va "curăța" țara - chiar dacă unii dintre cei care au plecat nu i s-au opus lui, sau războiului”, arată Washington Post. Însă unul din efectele acestei migrații este că au plecat exact cei care doreau să i se opună lui Putin. Citește și: Nicușor Dan: „Eu sper ca corupţii din zona imobiliară să ajungă în puşcărie înainte de a avea un cutremur şi nu după, cum se întâmplă în Turcia” Washington Post arată unde au plecat rușii care doreau să scape de război: 112.000 în Georgia, 100.000 în Kazahstan, 100.000 în Serbi, 78.000 în Turcia, peste 65.000 în Armenia, circa 37.000 în Israel, 30.000 în Kîrghistan, peste 21.000 în SUA și circa 7.700 în Mongolia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră