vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

822 articole
Internațional

Macron: Dacă Putin nu e oprit, "va merge sigur în Republica Moldova şi poate în România"

Macron avertizează: Putin amenință Moldova, România. Președintele francez Emmanuel Macron a lansat un avertisment ferm cu privire la pericolul reprezentat de Vladimir Putin. Într-un interviu acordat mai multor publicații franceze, printre care Le Parisien, Macron a subliniat că, dacă liderul rus nu va fi oprit în Ucraina, următoarele ținte ar putea fi Republica Moldova și România. Macron avertizează: Putin amenință Moldova, România „Dacă președintele rus Vladimir Putin, care a invadat Ucraina în 2022, nu este oprit, va merge sigur în (Republica) Moldova și poate mai departe, în România”, a declarat Emmanuel Macron. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Președintele Franței a atras atenția și asupra riscurilor majore pe care le-ar presupune o eventuală dezangajare a Statelor Unite din sprijinirea Ucrainei. Potrivit lui Macron, un astfel de pas nu ar fi în interesul Washingtonului. „Ceea ce au făcut Statele Unite în ultimii trei ani este în deplină concordanță cu tradiția lor diplomatică și militară”, a subliniat Macron. Mai mult, dacă SUA ar accepta o încetare a focului fără garanții solide de securitate pentru Ucraina, „capacitatea lor de descurajare geostrategică față de Rusia, China și alții ar dispărea în aceeași zi”, a avertizat liderul de la Elysee. O apărare europeană comună Macron a pledat și pentru o accelerare a proiectelor comune de apărare la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestuia, statele membre trebuie să avanseze rapid spre o finanțare comună masivă, dedicată securității europene. „Am dat mandat Comisiei Europene pentru a defini nevoile de capacități pentru a construi o apărare comună”, a precizat președintele francez. Liderii UE urmează să se întâlnească joi, la Bruxelles, într-un summit decisiv, în care vor discuta aceste propuneri. Macron insistă asupra urgenței mobilizării „cu sute de miliarde de euro” pentru a garanta securitatea colectivă a Europei.  

Macron avertizează: Putin amenință Moldova, România (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Crin Antonescu ține partea lui Trump (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Politică

Crin Antonescu merge cu Trump în privința Ucrainei: Este „partenerul nostru”

Crin Antonescu ține partea lui Trump. Candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a reafirmat că Statele Unite ale Americii reprezintă partenerul strategic al României de peste 35 de ani. În contextul războiului declanșat de Vladimir Putin, Antonescu susține că România va continua să sprijine Ucraina, însă avertizează că prelungirea conflictului nu este în interesul țării noastre. Crin Antonescu ține partea lui Trump „Încă un an de război este prea mult pentru noi. Pragmatismul este singura opțiune”, a transmis Crin Antonescu într-o postare publicată sâmbătă pe Facebook. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Antonescu subliniază că sprijinul acordat Ucrainei de către România a fost constant și responsabil, însă mizează pe o soluție care să aducă pace la granițele țării. „Conjunctural, pe fondul războiului inițiat de Vladimir Putin, am sprijinit și vom sprijini Ucraina. Am ajutat cu tot ce am putut, am fost buni vecini. Dar partenerul nostru strategic rămâne administrația Trump”, a precizat candidatul. Potrivit lui Antonescu, obiectivul prioritar al României este asigurarea păcii și stabilității regionale, iar orice prelungire a conflictului ar reprezenta un risc major pentru securitatea țării. Trump nu l-ar lasă pe Putin să avanseze Crin Antonescu a respins speculațiile privind o eventuală complicitate între Donald Trump și Vladimir Putin, subliniind că angajamentele SUA față de România sunt solide și vizibile prin investițiile strategice. „Președintele Trump nu îl lasă pe Putin să facă ce vrea. Este o teză falsă. Angajamentul față de România se vede în noile investiții pe care Statele Unite le vor face la scutul de la Deveselu”, a explicat el. În plus, Antonescu afirmă că negocierile americano-ucrainene au o importanță majoră și pentru România, deoarece pacea la granițe depinde de rezultatele acestor discuții. Antonescu: Europa trebuie să arate că este puternică Crin Antonescu consideră că actualul context geopolitic reprezintă o oportunitate pentru Europa de a demonstra coeziune și forță diplomatică. „E momentul perfect ca Europa să arate că este puternică. E nevoie de găsirea unor punți comune cu partea americană pentru asigurarea unei păci durabile”, a punctat candidatul PSD-PNL-UDMR la președinție.

România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional Foto: presidency.ro
Politică

ANALIZĂ România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938

România este complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938, începând de la faptul că este condusă de un președinte interimar fără experiență internațională și terminând cu lipsa de resurse financiare și corupția din Armată.  Citește și: Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi iar Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina Mai grav este faptul că, politic, nu se poate anticipa o schimbare de direcție, respectiv o guvernare care să pregătească țara de război. În sfârșit, nu este clar dacă România are vreun plan pentru varianta în care Republica Moldova este preluată, într-o formă sau alta, de Rusia.  România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional În ce situație se află România, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Uniunea Europeană/Ucraina: România a cheltuit, în 2024, circa 2,2% din PIB pentru Apărare, dar ar fi aproape imposibil să ajungă la o țintă de 3% pe fondul deficitului bugetar uriaș - aprecierea Consiliului Fiscal Ultimele date disponibile, în raportul pe 2023 al secretarului general NATO, arătau că România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se ducea către achiziții majore de armament. Premierul PSD, Marcel Ciolacu, nu vorbește limba engleză și nu este clar ce limbă străină știe Președintele interimar, Ilie Bolojan, nu are experiență internațională La alegerile din mai, candidatul pro-Rusia Călin Georgescu este cotat cu prima șansă - dacă Biroul Electoral Central îi va valida candidatura Încep să apară tot mai multe informații despre corupția la vârf din Armată, după ce șeful  Logisticii Armatei, generalul Cătălin Zisu, a fost acuzat de corupție Un fost secretar de stat din ministerul Externe a apreciat că doar 25% din personalul acestui minister este dedicat și inteligent.  În plus, PSD - principalul partid parlamentar, care domină Guvernul - este tot mai tentat de o politică „suveranistă”, după catastrofa de la alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. Electoratul său, în mod evident, ar prefera să voteze cu un candidat suveranist, în locul unuia perceput ca fiind de dreapta.  În sfârșit, pe fondul unui DNA tot mai ineficient, se poate presupune că corupția afectează toate achizițiile statului român, inclusiv cele militare. 

Cătălin Prisacariu
Opinii

Dacă Ucraina cade, rușii sunt la Sulina rapid. Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina

Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi. Și asta, dacă nu se grăbesc. Nu le va lua mult timp nici să ajungă la București. O să ocupe câteva județe doar așa, de distracție. Apoi Trump o să negocieze cu Putin: rușii rămân cu ce au ocupat deja în România, dar trimite el, președintele SUA, niște companii americane să exploateze ceva pe aici - niște gaz, niște aur. Iar asta, desigur, îl va împiedica pe Putin să ocupe și restul țării. Iar garanții de securitate să ofere Bruxelles-ul. Acum e un pic mai clar ce voia Zelenski la Casa Albă? P.S. Trump nu vrea pace pentru Ucraina, Trump vrea doar să nu-l deranjeze pe Putin și să mai facă o afacere pe spatele Ucrainei. Rusia e o mafie cu o benzinărie iar Trump e polițistul corupt (al planetei) care vrea o parte din profitul benzinăriei, indiferent cu ce costuri pentru restul lumii și chiar pentru SUA. P.P.S. NATO? Sigur că articolul 5 etc., dar acest Trump va mai da ordinul de luptă ca trupele americane să participe la misiunile Alianței? 

Economist Intelligence Unit face praf decizia de anulare a alegerilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Economist Intelligence Unit face praf decizia de anulare a alegerilor și retrogradează România

Economist Intelligence Unit face praf decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, la finalul anului trecut, și retrogradează România, în Indicele Democrației, la rang de „regim hibrid”. Anul trecut, România era considerată o „democrație defectuoasă”.  Regim hibrid este penultima treaptă a clasamentului, deasupra regimurilor autoritare.  Clasamentul a fost publicat azi. Economist Intelligence Unit face parte din același grup cu săptămânalul The Economist.  Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Economist Intelligence Unit face praf decizia de anulare a alegerilor  „Cetățenii români au reacționat cu un amestec de furie și ușurare la decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și de a anula turul al doilea, programat pentru 8 decembrie. Într-o decizie slab argumentată, fără probe solide care să-i susțină concluziile, Curtea a susținut că un amestec străin pe rețelele sociale a influențat rezultatul alegerilor (...) Primul tur fusese câștigat de doi candidați anti-sistem, care au reușit să depășească reprezentanții partidelor aflate la guvernare, devenite extrem de nepopulare. Decizia Curții de a anula alegerile, bazată pe rapoarte neclare de interferență electorală rusească, este o măsură excepțională, mai ales că dovezile prezentate sunt, în cel mai bun caz, discutabile. Afirmația că alegătorii candidatului de dreapta, outsiderul Călin Georgescu, ar fi fost influențați masiv de o campanie pe TikTok este greu de crezut, mai ales având în vedere profilul social al susținătorilor săi, majoritatea fiind votanți vârstnici din mediul rural, care își iau informațiile din televiziuni dominate de partidele aflate la putere. Ulterior, au apărut dovezi că Partidul Național Liberal (PNL), unul dintre partidele de guvernare, a finanțat campania pe rețelele sociale în favoarea lui Georgescu, într-o mișcare tactică ce s-a întors împotriva sa. Acest scandal nu va face decât să erodeze și mai mult încrederea extrem de scăzută a cetățenilor români în guvern și partidele politice”, arată Democracy Index. 

Schengen aduce clienți maghiari în România (sursa: Inquam Photos/Virgil Simonescu)
Eveniment

Mulți unguri au început să vină la cumpărături în România după intrarea în Schengen

Schengen aduce clienți maghiari în România. Primarii din județul Arad observă un impact economic pozitiv al aderării României la Spațiul Schengen, mai ales în localitățile de frontieră. Numărul clienților din Ungaria a crescut semnificativ în magazinele locale, în special în weekend, datorită prețurilor mai mici la alimente, materiale de construcții și carburanți. Orașul Pecica, situat lângă Bătania, este una dintre localitățile care beneficiază de acest aflux de cumpărători, arată un reportaj Agerpres. Schengen aduce clienți maghiari în România Locuitorii din orașele și satele ungurești din apropierea graniței vin frecvent la cumpărături în România, atrași de reducerile semnificative la alimente de bază și alte produse esențiale. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor De exemplu, în Pecica, în prima zi de weekend, un sfert dintre clienții unui supermarket erau din Ungaria. Aceștia achiziționează cantități mari de produse precum ulei, carne, conserve și produse de igienă, profitând de prețuri cu 20-40% mai mici față de cele din magazinele ungurești. Impactul asupra afacerilor locale Nu doar supermarketurile beneficiază de noul val de cumpărători, ci și piețele locale, stațiile de carburanți și depozitele de materiale de construcții. Potrivit primarului din Pecica, producătorii locali au început să atragă tot mai mulți clienți unguri, iar zilele de piață sunt tot mai aglomerate. Situația este similară și în comuna Pilu, unde magazinele și benzinăriile din Vărșand au înregistrat o creștere a vânzărilor datorită clienților de peste graniță. Facilitarea accesului cumpărătorilor Pentru a încuraja acest flux comercial, administrația locală din Pecica intenționează să înființeze o linie de autobuz către Bătania, facilitând astfel accesul maghiarilor la magazinele din România. În paralel, autoritățile locale lucrează la reabilitarea unui drum istoric dintre cele două orașe, care va reduce distanța dintre ele de la 20 la 12 kilometri. Astfel, aderarea la Schengen nu doar că stimulează economia locală, dar și consolidează relațiile dintre comunitățile de frontieră.    

Câți ucraineni au intrat în România (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Eveniment

Aproape 11,2 milioane de ucraineni au intrat în România în trei ani de război. Doar puțini au rămas

Câți ucraineni au intrat în România. În cei trei ani de conflict, peste 11,2 milioane de cetățeni ucraineni au intrat în România, conform datelor oficiale ale Poliției de Frontieră Române. Câți ucraineni au intrat în România În perioada 10 februarie 2022 – 23 februarie 2025, s-au înregistrat 11.191.703 intrări. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania În ultimele 24 de ore, autoritățile au gestionat formalitățile pentru aproximativ 69.800 de persoane și peste 14.800 de mijloace de transport, incluzând 35.721 de intrări în țară. Eliminarea controlului la frontiera internă Începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă cu Ungaria și Bulgaria a fost eliminat controlul, permițând circulația liberă în Spațiul Schengen, cu excepția Ciprului și Irlandei. Totuși, polițiștii pot efectua controale aleatorii pe o rază de până la 30 km de la graniță. Verificări suplimentare și constatări ale autorităților În ultimele 24 de ore, s-au realizat peste 10.400 de verificări în aplicația eDAC, s-au consemnat 100 de fapte ilegale (25 de infracțiuni și 75 de contravenții). De asemenea, autoritățile au refuzat intrarea a 16 cetățeni străini, precum și ieșirea a 20 de cetățeni români, din diverse motive legale.

Reuniune Europeană, România nu e invitată (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

România nu e invitată la o reuniune importantă la nivel de miniștri ai Apărării pe subiectul Ucraina

Reuniune europeană, România nu e invitată. Miniștrii apărării din 13 țări europene se vor reuni luni, prin videoconferință, pentru a defini un răspuns coordonat la negocierile americano-ruse privind încheierea războiului din Ucraina și pentru consolidarea securității Europei, a anunțat duminică Ministerul francez al Apărării. La această reuniune, la care a făcut referire și Volodimir Zelenski, România nu a fost invitată. Reuniune europeană, România nu e invitată Reuniunea, programată pentru după-amiaza de luni, este organizată la inițiativa Estoniei și a Franței. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Evenimentul îi va reuni pe miniștrii apărării din Lituania, Letonia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie, potrivit surselor. Evenimentele din Tallinn Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, va fi prezent la Tallinn, alături de omologul său eston, Hanno Pevkur, după ce va participa la evenimentele dedicate Zilei Naționale a Estoniei. Franța are, de asemenea, circa 350 de militari staționați în Estonia, parte a unui batalion multinațional NATO. Negocieri bilaterale Această reuniune a miniștrilor europeni ai apărării, organizată la trei ani de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, face parte din eforturile diplomatice declanșate de anunțul administrației Trump privind negocierile bilaterale între SUA și Rusia pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Săptămâna trecută, mai mulți șefi de guvern europeni au fost invitați la Paris de președintele Emmanuel Macron pentru a defini un răspuns comun la inițiativa administrației Trump. Acord de pace durabil  Participanții au convenit asupra necesității unui "acord de pace durabil bazat pe garanții de securitate" pentru Kiev și asupra "disponibilității" lor de a spori investițiile în apărare, potrivit unui rezumat al reuniunii obținut din surse parlamentare. Totuși, mai multe țări membre și-au exprimat rezerve cu privire la trimiterea de trupe europene în Ucraina, în eventualitatea unui acord ce va pune capăt ostilităților.

Consolidarea rolului României în plan extern (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan: România lipsește de ani de zile din procesul de decizie în plan extern

Consolidarea rolului României în plan extern. Candidatul la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a subliniat într-o conferință de presă la Sibiu importanța întăririi statului și a armatei României pentru a avea o influență externă reală. Consolidarea rolului României în plan extern Dan a evidențiat faptul că, în contextul unei schimbări profunde a echilibrului de putere la nivel global, România trebuie să joace un rol activ în deciziile majore. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania În discursul său, Nicușor Dan a declarat: "În primul rând vedem că avem o situaţie globală care este mult mai dinamică decât cea cu care ne-am obişnuit ani de zile. Este o reconfigurare a polilor de putere. Din păcate, România lipseşte în procesul de decizie, de fapt, România s-a obişnuit să lipsească în ultimii ani, în deciziile majore. Punctul meu de vedere este că noi trebuie să întărim statul pentru că doar un stat puternic poate să aibă un cuvânt de spus. Şi când spun puternic, spun din punct de vedere instituţional şi din punctul de vedere al capacităţii sale militare. Şi în una şi în alta noi trebuie să întărim statul pentru a putea să contăm". Direcția euroatlantică și parteneriatul strategic Nicușor Dan a insistat și asupra importanței menținerii orientării euroatlantice a României, afirmând: "Trebuie fără discuţie să păstrăm direcţia euroatlantică, trebuie să păstrăm şi să încercăm să întărim parteneriatul strategic cu Statele Unite şi, bineînţeles, trebuie să continuăm să fim membri şi să influenţăm decizia în cadrul Uniunii Europene".

Elon Musk acuză Soros şi USAID (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Elon Musk insistă că "Soros și USAID subminează democrația în România"

Elon Musk acuză Soros şi USAID. În noaptea de vineri spre sâmbătă, miliardarul Elon Musk a publicat pe rețeaua X un mesaj în care susține că "Soros și USAID subminează democrația în România". Această declarație aduce în discuție rolul influent al unor actori internaționali în dinamica politică românească. Elon Musk acuză Soros şi USAID Musk, cunoscut ca fiind consilier al președintelui american Donald Trump, a preluat o postare a unui internaut care trage paralele între judecătoarea Curții Constituționale, Iulia Scântei, și Sandra Pralong – fost consilier al lui Klaus Iohannis și denumită „agent al lui Soros”. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Postarea susține că Sandra Pralong ar fi folosit ONG-ul RePatriot, finanțat de USAID, din care face parte și Iulia Scântei, pentru a influența procesul de anulare a alegerilor prezidențiale. Critici repetate la adresa sistemului politic românesc Aceasta nu este prima dată în această săptămână când Elon Musk critică România. Într-o altă postare, publicată joi, Musk l-a descris pe Marian Enache, președintele Curții Constituționale, drept "un tiran, nu un judecător". La începutul săptămânii, miliardarul a mai afirmat că "România își merită propria suveranitate", preluând un comentariu referitor la declarațiile fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, care susținea că ar interzice întreaga rețea Soros în România, dacă ar deveni președinte.

Rusul investițiilor lui Abramovici, cetățenie română. În imagine, fotografia lui Mihail Lobanov (stânga), depusă la ASP Chișinău, și Roman Abramovici (sursa: DeFapt.ro, TASS)
Investigații

EXCLUSIV Lobanov, care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român pe site oficial gov.uk

Rusul investițiilor lui Abramovici, cetățenie română: unul din cei mai importanți pioni ai oligarhilor ruși în afacerile din Europa, cetățeanul rus Mihail Lobanov, pare să fi primit cetățenia României după ce Rusia a invadat Ucraina.  Lobanov ar fi beneficiat, potrivit unui avocat al său, de prevederile articolului 11 din legea cetățeniei din România, care acordă reparații descendenților românilor care s-au născut pe teritoriile românești preluate de URSS în 1940 în urma încheierii, în 1939, a pactului Ribbentrop-Molotov: Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți, Buceag. Mihail Lobanov a depus la Autoritatea Națională de Cetățenie de la București acte ucrainene care ar atesta că înaintașii săi îndeplinesc condițiile legii românești, arată același avocat. Aceleași acte au fost depuse de Mihail Lobanov și la Chișinău, pentru a obține cetățenia moldovenească, dar autoritățile moldovenești au considerat documentele false și au sesizat Centrul Național Anticorupție, care a și deschis un dosar. De la Target Ventures (Moscova) la Target Global Mihail Lobanov este o piesă foarte importantă din mecanismul prin care banii oligarhilor ruși au fost investiți în Europa și nu numai, de multe ori fără a se ști public proveniența fondurilor. Citește și: Cum ajung rușii cetățeni români trecând prin Antigua & Barbuda, închisori ucrainene și o ruină din centrul vechi al Bucureștiului Unul din cele mai importante vehicule puse pe picioare de Lobanov pentru a investi banii oligarhilor ruși este fondul de capital de risc Target Global. Compania a fost înființată la Moscova sub numele de Target Ventures de către Alex Frolov Jr, fiul oligarhului rus acum sancționat Aleksandr Frolov, și de către Mihail "Mike" Lobanov în 2012, după ce cei doi au lucrat împreună la compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom. Bani de la oligarhi ruși În 2015, Target a intrat pe piața internațională, cooptându-i pe investitorii israelieni Yaron Valler și Shmuel Chafets în calitate de cofondatori ai Target Global. Noul fond urma să aibă sediul la Berlin, fără ca legăturile cu oligarhii ruși să fie întrerupte. Lobanov, care lucrase anterior la administratorul de fonduri rusești Alfa Capital, a admis pentru Wall Street Journal în 2015 că ceea ce era atunci un capital de 300 de milioane de dolari al fondului provenea de la familii rusești bogate. Dar a negat că finanțatorii Target ar avea legături cu Putin."Niciunul dintre LP-urile (Limited Partners - n.r.) noastre nu este legat de politica guvernamentală", a spus Lobanov. Lobanov, retras în Cipru După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Target Global pare să fi făcut demersuri pentru a se distanța de Rusia. Firma a declarat că și-a închis biroul din Moscova la scurt timp după invazie. În martie 2022, cofondatorul Valler a achiziționat acțiunile lui Frolov junior și ale lui Lobanov, potrivit unui e-mail al Target Global obținut de Forbes. Acum, dintre cofondatorii Target Global, au mai rămas doar Valler și Chafets. După ce Frolov jr a demisionat în noiembrie 2022, fostul său partener de afaceri Mike Lobanov a făcut și el un pas înapoi. Acum, este directorul general al The Alternative, un manager de fonduri desprins din una dintre companiile din Cipru ale Target. Abramovici a investit șase ani prin Lobanov În ciuda declarațiilor lui Lobanov că banii din fond nu aparțineau unor ruși conectați la Kremlin, faptele arată o altă realitate. Astfel, potrivit Forbes, fondul de capital de risc Target Global a gestionat zeci de milioane de dolari pentru Roman Abramovici și l-a ajutat pe oligarhul acum sancționat să acumuleze participații în unele dintre cele mai mari startup-uri din Europa. Abramovici a investit 63 de milioane de dolari într-o serie de startup-uri europene prin intermediul relației sale cu firma de capital de risc Target Global, cu sediul la Londra, potrivit unui set de documente analizate de Forbes. Fondul de capital de risc, care a strâns capital în valoare de peste 3,2 miliarde de dolari și a susținut cel puțin 15 unicorni europeni din domeniul tehnologiei, inclusiv Revolut și Cazoo, a contat pe Abramovici drept co-investitor și Limited Partner din 2015 până în 2021, arată documentele. Ulterior, Marea Britanie l-a sancționat pe oligarh, în martie 2022, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Fiul oligarhului Frolov, asociatul lui Lobanov Target Global are și alte legături cu oligarhi ruși. Cofondatorul și fostul director general Alex Frolov este fiul oligarhului Aleksandr Frolov, care a adunat o avere de 2,6 miliarde de dolari administrând cel mai mare producător de oțel din Rusia, Evraz. Frolov senior a fost sancționat după începerea războiului din Ucraina.Abramovici a deținut, de asemenea, o participație de 29% la producătorul rus de oțel Evraz, unde Frolov senior a fost director general, între 2007 și 2021, potrivit documentelor companiei. Nu e Moldova, e Kîrgîzstan Mihail Lobanov a știut foarte bine că cetățenia sa rusă era o piatră de moară pentru afacerile sale de pe piața de capital. Astfel, pe 25 august 2022, la șapte luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Mihail Lobanov a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova pentru sine și cei trei fii ai săi. Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte considerate false de Chișinău, cetățenia R. Moldova. Printre ei, "Mike" Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin Conform datelor autorităților moldovenești, Lobanov ar fi depus personal dosarul la secția Cetățenie a ASP (Agenția Servicii Publice, instituția moldovenească ce se ocupă și de acordarea de cetățenie). Potrivit ASP, însă, documentele depuse ar fi false, așa că Agenția a respins dosarul de acordare a cetățeniei moldovenești cetățeanului rus Mihail Lobanov. Mai mult, ASP a sesizat, în 2024, CNA (Centrul Național Anticorupție de la Chișinău), parchet care are în lucru un dosar pe această temă. Totuși, în paralel cu demersul de a obține cetățenia moldovenească, Lobanov a încercat și alte variante. Iar cel puțin una se pare că i-ar fi reușit. Astfel, Target Global a declarat pentru publicația Sifted, la finalul lui 2023, că Lobanov este cetățean al Kîrgîzstanului, nu al Rusiei. Apare hotărârea judecătorească din Ucraina DeFapt.ro a publicat în iunie 2024, în exclusivitate, un articol referitor la tentativa lui Mihail Lobanov de a deveni cetățean moldovean. DeFapt.ro i-a adresat, anterior publicării articolului, mai multe întrebări lui Lobanov, dar acesta a refuzat să răspundă. La peste jumătate de an de la publicarea articolului, Mihail Lobanov a contactat DeFapt.ro prin intermediul casei de avocatură Vernon David de la Chișinău. Potrivit acestei case de avocatură, documentele depuse de Lobanov ar fi fost certificate ca autentice de către o instanță ucraineană. Iată pasajul relevant din comunicarea casei de avocatură Vernon David: "Dl Mikhail Lobanov, la 25 august 2022, s-a adresat autorităților din Republica Moldova pentru a obține cetățenia în temeiul art. 12 alin. (2) lit. b), . Mai exact, ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată, până la 28.06.1940. (...) La data de 03.03.23, cererea i-a fost respinsă. De fapt, prin răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885 de respingere a cererii de dobândire prin recunoaștere a cetățeniei, se menționează doar faptul că o serie de acte de stare civilă eliberate de autorități competente din Ucraina și anexate de dl Lobanov la cererea din 25 august 2022 nu au putut fi identificate și nu figurează ca fiind eliberate de Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Această constatare a Agenției Servicii Publice corespunde pe deplin realității, deoarece însăși pe actele de stare civilă prezentate era indicat expres că autoritatea emitentă a actelor în cauză este Consiliul Satului Starokozatsk, Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Acest fapt, precum și existența și autenticitatea actelor de stare civilă vizate în răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885, au fost constatate prin Hotărârea Judecătoriei Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, din 11 ianuarie 2023, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 13 februarie 2023, prin care au fost constatate fapte care au valoare juridică. În partea motivată a hotărârii se menționează expres că la data emiterii actelor de stare civilă vizate, nu exista o astfel de autoritate precum Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, iar toate actele de stare civilă erau emise de consiliul sătesc. Mai mult, instanța a constatat autenticitatea actelor de stare civilă, care îi dau dreptul d-lui Mikhail Lobanov să dobândească prin recunoaștere cetățenia Republicii Moldova. Conținutul hotărârii judecătorești îl puteți găsi pe site-ul oficial al bazei de date a instanțelor judecătorești din Ucraina: https://reyestr.court.gov.ua/Review/108903425." Judecătorul ucrainean, arestat într-un dosar de corupție Hotărârea indicată de către casa de avocatură Vernon David există, într-adevăr, pe portalul instanțelor judecătorești ucrainene, după cum se poate constata și accesând link-ul de mai sus. Potrivit acestui link, judecătorul care a emis decizia în cazul actelor lui Mihail Lobanov este Oleksandr Boyarskyi. După cum arată o investigație a publicației ucrainene NGL Media, judecătorul Oleksandr Boyarskyi a emis sute de decizii prin care a salvat bărbați ucraineni de la mobilizarea pentru război. Mecanismul: contra mită, judecătorul acorda taților custodia minorilor după divorțul formal al bărbaților de soțiile lor. Astfel, aceștia scăpau de mobilizare. Conform publicației ucrainene Suspilne, judecătorul Boyarskyi a fost arestat pentru două luni, în ianuarie 2024, în acest caz. NGL Media a mai arătat că judecătorul Oleksandr Boyarskyi nu este la primul dosar în care este suspectat de corupție. Rusul investițiilor lui Abramovici, cetățenie română În ciuda suspiciunilor autorităților de la Chișinău și a dosarelor de corupție în care e cercetat judecătorul Boyarskyi, se pare că actele ucrainene ale lui Mihail Lobanov au avut succes într-o țară a Uniunii Europene. În România. Potrivit unui e-mail către DeFapt.ro al avocatului Sergiu Bivol de la casa de avocatură Vernon David de la Chișinău, „ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată (legea cetățeniei a Republicii Moldovei – n.r.), până la 28.06.1940. Pentru mai multe informații, aceste circumstanțe au servit drept temei pentru a obține și cetățenia României”. Cu alte cuvinte, actele ucrainene depuse de cetățeanul rus Mihail Lobanov la Chișinău pentru a obține cetățenie moldovenească au fost considerate false. Dar Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la București ar fi considerat actele ca fiind valide și i-ar fi acordat cetățenia română lui Mihail Lobanov. Autoritatea Națională pentru Cetățenie invocă GDPR Cel mai probabil, Lobanov a devenit cetățean român în 2024. Avocatul Sergiu Bivol nu a oferit alte detalii despre obținerea cetățeniei române de către Mihail Lobanov. Contactată de către DeFapt.ro, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a refuzat să confirme sau să infirme acordarea cetățeniei române lui Mihail Lobanov. „În conformitate cu Regulamentul UE 2016/679, GDPR, datele solicitate de dumneavoastră au un caracter personal și, astfel, nu pot fi prelucrate spre diseminare, respectiv comunicate.” Autoritatea Națională pentru Cetățenie refuză să ofere date la zi despre acordarea de cetățenie română cetățenilor ruși, în ciuda cererilor repetate adresate de către DeFapt.ro în baza legii 544/2001 a informațiilor publice în ultimele șase luni. Totuși, după publicarea articolului de față, ANC a revenit către DeFapt.ro cu o adresă potrivit căreia „numitului L.M. nu i-a fost acordată cetățenie română și nu i s-a eliberat certificat de cetățenie română de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie și nici de către Ministerul Afacerilor Externe prin Misiunile Diplomatice.” Lobanov s-a înregistrat ca român în Companies House Potrivit Companies House, site găzduit pe domeniul guvernamental britanic gov.uk, același Mihail Lobanov este cetățean român. Ca fondator și director în mai multe companii britanice, Lobanov figurează ca fiind cetățean român. Mihail Lobanov s-a înregistrat ca cetățean român pe portalul Companies House, găzduit pe gov.uk (sursa: Companies House) Această mențiune, a cetățeniei române, s-a făcut ca urmare a depunerii unor acte doveditoare de către Mihail Lobanov în sistemul Companies House. În același timp, portalul Companies House face precizarea că nu verifică acuratețea informațiilor pe care persoanele le adaugă în sistem. Suspiciuni grave de fraudă la ANC Într-un răspuns trimis unui deputat, Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la București admite că „se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește posibilitatea efectivă de verificare a autenticității actelor oficiale străine provenite îndeosebi din spațiul ex-sovietic.” Cu alte cuvinte, ANC recunoaște tentativele de fraudă. Mai mult, ANC menționa, într-un răspuns pentru Hotnews, că respinsese în mai puțin de doi ani (ianuarie 2022 – mai 2023) aproape 800 de dosare depuse de ruși, lăsând să se înțeleagă că motivele avuseseră de-a face cu documente falsificate. În ciuda încercărilor Autorității Naționale pentru Cetățenie de a minimaliza amploarea fenomenului corupției la dobândirea cetățeniei române, în ultimii ani au apărut numeroase suspiciuni că în interiorul ANC funcționează o rețea foarte puternică de ocolire a legii. Astfel, în 2019, chiar Ministerul Justiției, după un control la ANC, a sesizat atât Curtea de Conturi, cât și Parchetul General, suspectând acte de corupție pe scară largă, până la conducerea instituției, potrivit Vice. După un an de investigații, Parchetul General a trimis, în 2020, dosarul la DNA. Iar Parchetul Anticorupție l-a clasat în iunie 2021, motivând (potrivit Hotnews) că "fapta nu există" și nici "nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea".

Mircea Marian
Opinii

Doar dacă vrem să-l ajutăm pe Putin, ne certăm acum cu toată America

Cea mai mare greșeală pe care o poate face România, acum, este să se certe cu SUA pornind de la câteva relatări „pe surse”. Nu exclud ca, de fapt, să asistăm la o campanie electorală, menită să genereze emoție și să ne facă să uităm de eșecul economic al acestei guvernări.  Oricum, chiar dacă teoria mea conspiraționistă este falsă, doar Rusia câștigă când un aliat ferm al SUA își schimbă, nervos, direcția de politică externă... Pentru că SUA NU și-au schimbat-o, tot ce citim este „pe surse”. Rușii au cerut, Washingtonul a refuzat.  S-a întâmplat ceva, până acum? A plecat vreun soldat american din România? Nu. Și, ca să plece, ar fi un proces lung și costisitor care probabil s-ar extinde dincolo de mandatul lui Donald Trump.  Ok, Trump s-a rățoit la Zelenski. E stilul său, toți știam asta. Toți, inclusiv Zelenski, trebuiau să-l ignore - o spun oameni care au studiat atent comportamentul actualului președinte al SUA, nu eu.  Ce mesaje oficiale ne-a transmis până acum noua administrație de la Casa Albă? 1) Să ne consolidăm democrația și să nu mai înghițim informațiile subțiri ale unui servicu secret. E cineva care nu recunoaște că democrația din România era la pământ, că suntem foarte, foarte, aproape de ceea ce se numește o cleptocrație? 2) Să creștem alocarea pentru Apărare, să nu mai așteptăm ca doar SUA să cheltuie pentru protecția noastră. Mi se pare foarte corect. Ce vrem acum, să stăm la mâna Germaniei și Franței? Va trece isteria aceasta și vom vedea din nou Germania tânjind după gaze ieftine din Rusia și exporturi masive în China comunistă. Am uitat că Franța a fost la un pas să vândă fregate ultramoderne Rusiei, ceea ce ar fi schimbat complet jocul în Marea Neagră?  Eu nu spun să nu facem nimic. Dar acum suntem în etapa cu drobul de sare: ne văicărim steril. Ne trebuie un plan B, discret. Ne trebuie un plan pentru Republica Moldova. Ne trebuie investiții consistente în Apărare. Dar suntem siguri că banii nu ar fi furați, de generalii de tip Zisu?  Însă, mă întorc la ceea ce scriam la început: să așteptăm, cu calm. Este extrem de posibil ca Trump să realizeze nu doar că Putin vrea să îl păcălească, dar încurajează China să atace Taiwanul și cine știe unde se va duce, ulterior... Mă tem că relația cu SUA a devenit subiect de campanie electorală, pentru ca PSD și PNL să arate că fac ceva, în timp ce reformele economice, PNRR-ul, sunt blocate.  Rămân un susținător al parteneriatului strategic cu SUA și cred că este o mare greșeală ca, dintr-un impuls de moment, să îl transformăm noi în literă moartă. Vom vedea ce fac alții...

România nu combate evaziunea, acuză Dan (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România pierde anual 5-6 miliarde de euro pentru că nu combate marea evaziune, reclamă Nicușor Dan

România nu combate evaziunea, acuză Dan. Candidatul independent la Președinție, Nicușor Dan, a recunoscut într-un interviu pentru ZDI că alocarea fondurilor guvernamentale în țară s-a bazat pe „influențe politice”. România nu combate evaziunea, acuză Dan În același interviu, primarul Capitalei a surprins afirmând că Bucureștiul nu avea nevoie de patru stadioane, subliniind că alte investiții sunt mai urgente. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Referindu-se la alocările discreționare de fonduri, Nicușor Dan a reiterat influența politicului în acest proces. Totodată, a atras atenția asupra faptului că România pierde anual 5-6 miliarde de euro din cauza „marii evaziuni”, sumă comparabilă cu fondurile obținute prin PNRR. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nouă reuniune în Franța, România, invitată (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

Macron face un summit pentru Ucraina la care invită și România, dar fără greii UE

Nouă reuniune în Franța, România, invitată. Franța va găzdui miercuri o a doua reuniune la nivel înalt dedicată Ucrainei și securității europene, transmite France 24. Spre deosebire de întâlnirea de luni de la Paris, acest nou summit va include și state europene care nu au fost prezente anterior, precum România și Canada. Nouă reuniune în Franța, România, invitată Conform unor surse diplomatice, la reuniunea de miercuri vor participa: Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Evenimentul va avea un format hibrid, incluzând și participarea prin videoconferință, potrivit unor diplomați. Reuniunea "greilor" Luni, președintele francez Emmanuel Macron a găzduit o reuniune de urgență cu lideri din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca De asemenea, la discuții au participat Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), Antonio Costa (președintele Consiliului European) și Mark Rutte (secretarul general al NATO). Întâlnirea a avut ca obiectiv analizarea evoluțiilor recente din Ucraina, mai ales în contextul noilor inițiative de pace propuse de administrația americană condusă de Donald Trump. Europa, presată să acționeze Summitul face parte din eforturile de identificare a unor garanții de securitate pentru Ucraina și de accelerare a investițiilor europene în apărare. Potrivit unor oficiali ai Uniunii Europene, reuniunea de luni a generat nemulțumiri în rândul unor state membre, deoarece nu a fost un summit al întregii UE, ci doar o întâlnire selectivă între anumite țări.

Rata populației active, scăzută în România (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Eveniment

Rata populației active, scăzută în România

Rata populației active, scăzută în România. România se află printre țările cu cea mai scăzută rată a populației active din Uniunea Europeană, având doar 66% dintre persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani încadrate în această categorie, față de media europeană de 74%. Aceste date sunt prezentate în Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România. Rata populației active, scăzută în România Potrivit raportului, această situație este determinată de mai mulți factori. Citește și: Șoșoacă a luat cu asalt CCR, dar principalul atac a fost asupra casetelor cu mâncare: „Ciorbică de perișoare…Ce mai avem pe aici? Brânzică, prăjituri” Printre aceștia se numără emigrarea masivă a forței de muncă, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, numărul ridicat al persoanelor inactive din motive medicale, scăderea natalității în ultimele decenii și procesul de îmbătrânire a populației. Conform Eurostat, dintre cei 12,2 milioane de rezidenți români cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, aproximativ 8,06 milioane sunt considerați populație activă pe piața muncii. Această proporție este semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene, care se situează la 74%. Spre comparație, Suedia înregistrează o rată a populației active de 84%, iar în Polonia și Bulgaria acest indicator depășește pragul de 70%. Rata de ocupare a forței de muncă Populația activă, conform definiției Eurostat, include atât persoanele angajate în mod oficial, cât și pe cele care se află în căutarea unui loc de muncă. În România, dintre cele 8,06 milioane de persoane active în 2023, doar 6,5 milioane aveau un loc de muncă oficial, restul fiind fie persoane cu activități neremunerate, fie lucrători pe cont propriu. Astfel, rata de ocupare a populației cu vârste între 15 și 64 de ani a fost de 54%, sub media europeană de 60%. Cele mai ridicate rate de ocupare se înregistrează în Suedia și Germania, unde peste 70% dintre persoanele din această categorie au un loc de muncă oficial, în timp ce Bulgaria, Polonia și Spania au o rată de aproximativ 60%. Lucrătorii neremunerați și economia informală Diferența dintre populația activă și cea angajată oficial este dată de persoanele ocupate, dar neangajate în sistemul formal. Printre acestea se numără lucrătorii casnici neremunerați, care în România depășesc 200.000 de persoane, ceea ce reprezintă aproape o cincime din totalul acestor lucrători la nivel european. De asemenea, populația ocupată include aproximativ 840.000 de lucrători pe cont propriu, categorie dominată de agricultorii de subzistență, dintre care aproape 70% se află în risc de sărăcie. Evoluția pieței muncii Evoluția pieței muncii din România indică un trend pozitiv, dar încă persistă vulnerabilități importante. În 2014, numărul lucrătorilor casnici neremunerați era de 891.000, iar în 2023 acesta s-a redus la 209.000. În același interval, numărul angajaților oficiali a crescut de la 5,8 milioane la 6,5 milioane. Această dinamică reflectă o îmbunătățire a situației, însă persistă probleme semnificative, România având una dintre cele mai ridicate rate ale populației inactive din Uniunea Europeană. Cine face parte din populația inactivă? Populația inactivă este formată din persoanele care nu sunt disponibile pentru muncă din diverse motive. Aceasta include tineri aflați în sistemul de educație sau în programe de formare profesională fără remunerație, pensionari anticipați, persoane cu dizabilități sau afecțiuni medicale grave și indivizi care îngrijesc membri ai familiei fără a fi plătiți. Soluții pentru creșterea ratei de ocupare în România Pentru a îmbunătăți această situație, sunt necesare măsuri eficiente de stimulare a angajării, integrarea lucrătorilor pe cont propriu în economia formală și sprijinirea categoriilor vulnerabile pentru a avea acces mai facil la locuri de muncă. România trebuie să găsească soluții concrete pentru a se apropia de standardele europene și pentru a reduce decalajele existente pe piața muncii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră