vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

822 articole
Politică

ANALIZĂ Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste după eliminarea lui Georgescu

Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste după eliminarea lui Călin Georgescu din competiția pentru Cotroceni: „Democrația a murit în Europa”, este una din ele. Mesajele urmăresc, în linii mari, direcția propagandiștilor americani care susțin o rupere de NATO și Uniunea Europeană.  Citește și: Cum își bătea joc Georgescu de tentativa de asasinat împotriva lui Trump: „PR hollywoodian”. Plus un atac antisemit la JD Vance Propaganda suveranistă evită orice asociere cu Moscova și pretinde că ar fi sprijinită de actuala conducere republicaă de la Casa Albă, ale cărei politici le-ar urma. Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste 1) Interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu va distruge parteneriatul strategic cu SUA: este fals, nici un oficial de la Washington nu a pus sub semnul întrebării acest parteneriat sau prezența trupelor americane în România. În plus, așa cum arată imaginile difuzate recent, Călin Georgescu este profund antiamerican, îl disprețuiește pe Donald Trump și îl atacă pe JD Vance pentru faptul că și-a schimbat numele din Baumann - o referire evident antisemită. 2) „Democrația a murit în Europa”: nu este clar de ce „democrația” ar fi murit în zeci de state din Uniunea Europeană care organizează alegeri în mod impecabil, iar libertatea de expresie este sfântă. Însă suveraniștii nu vorbesc despre „democrația” din Rusia sau Belarus. 3) „Georgescu a fost eliminat la presiunea UE”: nu există nici măcar dovezi circumstanțiale pentru așa ceva. Doar serviciul rusesc de spionaj susține că ar avea „informații”, a căror sursă evident nu a făcut-o publică. 4) „Proteste masive pro-Georgescu”: au fost câteva sute de protestatari violenți după interzicerea de BEC a candidaturii acestuia. La cele mai mari mitinguri suveraniste au venit cel mult câteva mii, aduși de AUR, care acum are infrastructură și bani pentru a mobiliza alegătorii. Georgescu sau POT nu au această capacitate. 5) „România a distrus democrația, prin forță”: Curtea Constituțională are acest drept legal, de a decide cine candidează. Deciziile ei nu pot fi atacate, așa cum nici în SUA deciziile Curții Supreme nu mai pot fi atacate. De exemplu, decizia privind avorturile, din vara lui 2022, a fost criticată și pe baza faptului că majoritatea judecătorilor de la Curtea Supremă au fost numiți de președinți republicani. Democrații au exploatat politic masiv această decizie. Pe de altă parte, presa din România a criticat constant numirile dubioase de la CCR, precum și sistemul de pensii speciale de care beneficiază și pe care îl protejează.     

Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste: „Democrația a murit în Europa”. Dar nu în Rusia! Foto: Inquam/Octav Ganea
„Uniunea Europeană este destinul României”: avertisment al mai multor organizații civice Foto: Administrația Prezidențială
Politică

„Uniunea Europeană este destinul României”: apel a zeci de organizații civice și personalități

„Uniunea Europeană este destinul României”, se arată într-un apel a zeci de organizații civice și personalități. „Să ne folosim vocile, profesiile, voturile astfel încât să ne asigurăm că rămâne așa”, cer semnatarii apelului. Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Printre semnatari se află Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, care a construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fostul ministru de Externe Teodor Baconschi sau scriitorii Radu Vancu și Claudiu Komartin. „Uniunea Europeană este destinul României” „Iar Uniunea Europeană este destinul României. O demonstrează faptul că România europeană este, din 2007 încoace, cea mai prosperă, demnă și liberă perioadă din întreaga istorie a României. S-a murit în războaie și în revoluții pentru ca România să devină europeană. Pentru ca noi să ne putem bucura de avantajul de a fi simultan români și europeni. La rândul nostru, trebuie să facem tot ce ne stă în puteri astfel încât copiii și nepoții și strănepoții noștri să poată fi, la rândul lor, simultan români și europeni. Să se poată bucura, ca și noi, de tot ce înseamnă Uniunea Europeană: democrație, stat de drept, drepturile omului, drepturile minorităților, libertate de expresie, liberă circulație. Trăim o clipă istorică teribilă, în care putem pierde această Europă care ne-a fost destin. Dintr-o prezență firească, Europa poate deveni pentru noi o amintire. Pe care le-o vom putea povesti copiilor și nepoților noștri – dar ne va fi imposibil să le explicăm de ce n-am făcut-o posibilă și pentru ei. De ce n-am făcut în 2025 tot ce ne stătea în puteri, și chiar mai mult decât atât, pentru ca și ei să se poată bucura de România europeană. Care să fie și pentru ei o prezență reală – nu o amintire tot mai îndepărtată. Trebuie să ținem România în destinul ei european. Pentru noi – și pentru copiii noștri – și pentru copiii copiilor noștri. România pe care le-o lăsăm trebuie să fie cel puțin la fel de bună ca România pe care am primit-o. Nu o dictatură, nu o autocrație, nu un regim iliberal. Ci o democrație: imperfectă, dar perfectibilă; inegală, dar învățând să-și distribuie tot mai echitabil prosperitatea; traumatizată de trecuturi totalitare, dar iubind tocmai de aceea cu atât mai mult libertatea”, se arată în documentul intitulat „Manifest pentru Europa”.  „Europa e unicul destin acceptabil pentru România”, se afirmă la finalul mesajului. 

Musk recunoaște că se teme să vină în România Foto: Captură YouTube
Politică

Musk recunoaște că se teme să vină în România: „Ar fi înțelept să prioritizez securitatea”

Elon Musk recunoaște, indirect, într-un mesaj pe X, că se teme să vină în România: „Ar fi înțelept pentru mine să prioritizez securitatea”. Un cont de pe X care se definește de orientare conservatoare, @amuse, a scris că sunt zvonuri că patronul Tesla va vizita România pe 4 aprilie și i-a cerut să nu meargă acolo, fiindcă există riscul ca SUA să-l piardă. Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Musk recunoaște că se teme să vină în România „ZVON: Există informații că Elon Musk va călători în România pe 4 aprilie 2025. Aș dori să-mi exprim obiecția față de această vizită. SUA nu-și poate permite să-l piardă, iar România a dovedit că nu este o țară democratică. Nu merge Elon...”, a scris @amuse.  După câteva ore, Musk a răspuns: „Probabil că este înțelept din partea mea să acord prioritate securității, având în vedere vremurile nebunești pe care le trăim.  Rămân în America, cu excepția cazului în care președintele îmi cere să călătoresc la nivel internațional”.  „Ar fi război *instantaneu* dacă ar încerca ceva. Nu cred că România poate rezista unei asemenea furtuni de foc”, comentează un utilizator X la această informație.  „De acord.  El este atât de important pentru viitorul SUA și, sincer, pentru întreaga umanitate, chiar dacă atât de mulți oameni refuză să vadă ceea ce au în fața ochilor.   Cred cu tărie că România este punctul crucial al viitorului Europei și este cu adevărat un test decisiv pentru civilizația occidentală.   Dacă România va cădea într-adevăr, atunci vom trece rapid la CBDC și la creditul social în UE (până în octombrie).   Cu toate acestea, va fi ușor pentru globaliști să îl lichideze acolo. Se pot întâmpla orice fel de lucruri și va fi plauzibil de negat (sau poate nici măcar nu), dar nu e ca și cum am putea intra în război din cauza asta. Trimiteți pe altcineva, vă rog.  Dacă insistați să trimiteți, trimiteți-l în avioane militare americane cu o brigadă Ranger care să-l păzească și Delta/ Seal Team 6 pe teren săptămâni în avans”, propune un alt comentator, R J Bandito. 

Cum trăiesc refugiații ucraineni în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Vasile era un adolescent din Dnipro când a început războiul în Ucraina. Acum este student în România

Cum trăiesc refugiații ucraineni în România. Au trecut trei ani de la izbucnirea războiului din Ucraina și de la venirea refugiaților, inclusiv a celor 44 de copii ajunși la Centrul de Plasament din Bucium după un drum istovitor. Cum trăiesc refugiații ucraineni în România Dintre aceștia, doar 18 mai sunt în Iași, restul întorcându-se fie alături de familiile lor, fie în plasament sau adopție. Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Unul dintre acești copii a învățat limba română și este acum student în Iași, reușind să-și clădească un nou început. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Autoritățile au gestionat întoarcerea celor care au avut posibilitatea de a reveni în Ucraina, asigurând soluții sigure pentru fiecare caz. Continuarea, în Ziarul de Iași

Lasconi anunță că ține post și spune că Soros nu a făcut rău României Foto: Facebook
Politică

Elena Lasconi anunță că ține post și spune că Soros nu a făcut rău României

Elena Lasconi anunță că ține post și spune că Soros nu a făcut rău României.  Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Lasconi spune că Soros nu a făcut rău României Întrebată dacă miliardarul George Soros a făcut rău României, ea a spus: „Eu ştiu că asta este o întrebare pe care, dacă aţi adresa-o tuturor celor... Eu vă spun că nu vă răspunde nimeni. Dar eu am curajul să vă răspund şi să spun nu. Şi de ce spun asta? Pentru că m-am săturat să văd în spaţiul public tot felul de etichete sau liste. Liste! Astea sunt apucături fasciste. Liste cu oameni etichetaţi ca fiind sorosişti. Fraţilor, dacă aveţi dovezi, arătaţi-le! Eu nu am văzut nicio dovadă. Eu nu ştiu că Soros ar fi făcut ceva rău în România. Eu absolut sigur nu am beneficiat în viaţa mea de vreo bursă, de vreo treabă sau de vreo chestie cu Soros”. Pe de altă parte, Lasconi - care la referendumul pentru familie a spus că a votat cu familia tradițională - a anunțat că șine post.  „Este cel mai greu, are puţine dezlegări, e cel mai greu din an, dar să ştiţi că v-am răspuns pentru că m-aţi întrebat şi eu sunt sinceră. De regulă, când ţii post, ar trebui să nu spui asta şi să nu te baţi cu pumnul în piept. Dar, până la urmă, dacă Iisus Hristos a venit pe Pământ să-şi jertfească viaţa şi să fie torturat pentru noi, din iubire pentru noi, eu cred că, mai ales în situaţia actuală, ar trebui să ne scuturăm şi noi de plăcerile astea ale mâncatului şi să ne rugăm pentru ţara noastră. Nu e obligată toată lumea să facă lucrurile acestea, dar dacă eu simt să fac, fac”, a spus ea, la emisiunea Insider Politic, potrivit unei transcrieri news.ro.   

Româncele acced rar în funcții publice (sursa: Pexels/Vlada Karpovich)
Eveniment

Funcțiile publice în România, rezervate bărbaților: femeile, sub 33% din posturile de conducere

Româncele acced rar în funcții publice. Într-o premieră pentru Iași, o femeie a preluat funcția de prefect, într-un județ unde, de regulă, bărbații domină instituțiile de stat. Româncele acced rar în funcții publice Deși există câteva femei în funcții de primar, consilier județean sau parlamentar, reprezentarea feminină în politică rămâne redusă. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Odată cu numirea Lucianei Antoci la Prefectură, ponderea femeilor din Consiliul Județean a scăzut sub 20%, iar locul său a fost ocupat de un bărbat, alăturându-se celor 28 deja prezenți. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus La nivel județean, doar 4 dintre cele 98 de primării sunt conduse de femei, făcând din Iași județul cu cea mai slabă reprezentare feminină din Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași

Spionii ruși care figurează în dosarul Georgescu, expulzați Foto: Facebook
Politică

Spionii ruși care figurează în dosarul Georgescu, expulzați

Spionii ruși care figurează în dosarul Călin Georgescu au fost expulzați: ministerul român de externe a declarat drept persona non grata doi membri ai Amabasadei ruse la București. Este vorba despre atașatului militar, aero și naval, Victor Makovskiy și de adjunctul acestuia, Evgheni Ignatiev.  Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu Acesta din urmă apare în dosarul în care Călin Georgescu este pus sub control judiciar.  „Este clar că România este infiltrată de spionajul rusesc, masiv de tot”, a apreciat, azi, fostul președinte Traian Băsescu.  Spionii ruși care figurează în dosarul Georgescu, expulzați Care este legătura dintre Evgheni Ignatiev și dosarul Călin Georgescu: unul dintre asociații lui Călin Georgescu, Marian Motocu, l-a sunat pe colonelul rus la ambasadă după o discuție cu fostul candidat suveranist.  „Dacă lucrurile merg bine o să încep în ianuarie. Există un plan, există o strategie pe care numai eu o cunosc. Când va fi să fie, așa cum ți-am spus de acum un an, nu s-au legat lucrurile, din multe motive, atunci o să ai locul tău în această acțiune Să stai aproape de omul ăsta”, i-a transmis, la telefon, Georgescu lui Motocu, un cunoscut simpatizant legionar.  După discuție, Motocu a sunat la Ambasada Rusiei, a cerut să vorbească cu colonelul Ignatiev, dar i s-a închis. El a insistat, dar ambasada nu i-a mai răspuns.  Presa scrie că  Evgheni Ignatiev ar face parte din GRU, spionajul militar rusesc.  „Este clar că România este infiltrată de spionajul rusesc, masiv de tot şi nu neapărat de oameni instruiţi în Rusia, ci oameni care sunt ataşaţi valorilor lui Putin, sunt îndrăgostiţi de Putin şi se oferă să o servească. Eu pe acest Georgescu îl pun în această categorie”, a apreciat, azi, Traian Băsescu. 

România stagnează în clasamentul privind corupția (sursa: Facebook/Transparency Internațional)
Eveniment

România își menține scorul privind corupția în 2024: este sub media UE

România stagnează în clasamentul privind corupția. România și-a păstrat în 2024 scorul de 46/100 în Indicele de Percepție a Corupției (CPI) publicat de Transparency International, ocupând locul 65 din 180 de țări, la același nivel cu Muntenegru, Kuweit și Malta. Potrivit unei analize Deloitte România, țara noastră rămâne sub media Uniunii Europene, care a scăzut la 62/100. România stagnează în clasamentul privind corupția Analiza arată că, la nivel global, percepția privind corupția s-a deteriorat în ultimii 12 ani. Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu În cadrul Uniunii Europene, mai multe state importante înregistrează scăderi de punctaj: Germania – 75/100 Franța – 67/100 Italia – 54/100 Spania – 56/100 Slovacia – 49/100 Ungaria – 41/100 România stagnează cu 46/100, fără progrese semnificative față de anii anteriori. SUA suspendă aplicarea FCPA, cu impact global Pe 10 februarie 2025, președintele SUA a anunțat suspendarea Foreign Corrupt Practices Act (FCPA), motivând că legea a fost aplicată abuziv și contrar intereselor americane. Anterior, Biroul Procurorului General din SUA a transmis că prioritatea investigațiilor se va concentra pe cazurile de corupție care facilitează activități criminale transnaționale, reducând atenția asupra anchetelor implicând corporații fără legături directe cu astfel de rețele. FCPA, un model pentru legislațiile anti-mită globale FCPA este cunoscut pentru aplicabilitatea sa transnațională, reglementând practicile de corupție comise de entități americane sau afiliate, chiar și în afara teritoriului SUA. Alături de FCPA, alte legi importante cu aplicare internațională sunt: UK Bribery Act (Marea Britanie, 2010) și Legea Sapin II (Franța, 2016) Acestea se adaugă convențiilor internaționale precum Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției sau Convenția UE privind lupta împotriva corupției Recomandările Transparency International pentru România Transparency International România propune mai multe măsuri pentru îmbunătățirea luptei anticorupție. Creșterea conștientizării privind Legea nr. 361/2022 pentru protecția avertizorilor în interes public. Actualizarea legislației privind integritatea publică. Angajamentul guvernamental față de un program anticorupție care să ridice scorul CPI al României la cel puțin 50/100 până în 2027. Rolul esențial al companiilor în combaterea corupției Pe lângă eforturile publice, implicarea mediului privat este crucială. Companiile trebuie să investească în prevenție, deoarece costurile corupției pot afecta grav reputația și situația financiară. Acestea ar trebui să urmeze câțiva pași: Identificarea riscurilor specifice industriei și organizației. Aplicarea politicii „tone at the top”, prin care conducerea promovează toleranță zero față de corupție. Implementarea unui cadru procedural robust cu mecanisme de raportare. Organizarea de sesiuni de instruire și conștientizare pentru angajați.

Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României Foto: Facebook
Politică

Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României

Serviciile secrete italiene explică, în raportul anual prezentat marți, războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu: „Analiza continuă prin aprofundarea a trei obiective politice legate de amenințarea hibridă rusăprin studierea unor parametri critici. O examinare specifică este dedicată alegerilor prezidențiale din România, anulate de Curtea Constituțională a României din cauza interferenței străine în procesul electoral”, se arată în document.  Citește și: Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține doar declarativ Guvernul italian este condus de Giorgia Meloni, al cărei partid face parte din aceeași grupare politică cu AUR, condus de George Simion.  Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României „Obiective politice legate de amenințarea hibridă (dezinformare, interferență electorală): creșterea dezinteresului popular față de instituțiile democratice reducerea sprijinului politic și militar pentru Ucraina obstacol în calea aderării la UE pentru alte țări din sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice”, explică analiza autorităților de la Roma.  În ceea ce privește susținerea acordată lui Georgescu cu ajutorul TikTok și Telegram, documentul arată că au fost create 25.000 de conturi pe platforma TikTok, cu scopul de a-l susține pe Călin Georgescu. Aceste conturi au apărut cu doar două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor. Între 2016 și momentul alegerilor, existaseră doar 797 de conturi pro-Georgescu, cu o activitate nesemnificativă. La activitatea de pe TikTok s-a adăugat un canal de Telegram, scopul fiind „crearea, diseminarea și promovarea conținutului de propagandă politică, inclusiv prin influenceri și rețele deconturi neautentice”. Costurile acestor promovări în online: 381.000 de dolari, doar după 24 octombrie.  Serviciile secrete italiene mai arată că România a fost ținta unor atacuri cibernetice de amploare în timpul procesului electoral: 85.000 de atacuri până la data de 25 noiembrie, provenind din 33 de țări. Scopul acestor atacuri a fost exploatarea vulnerabilităților sistemelor informatice care sprijineau procesul electoral. 

România reacționează ferm la ingerințele Rusiei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Val de critici după ce SIE rus a acuzat liderii UE că instrumentează dosarul deschis lui Georgescu

România reacționează ferm la ingerințele Rusiei. Serviciul rus de Informații Externe au acuzat liderii UE că ar influența dosarul lui Călin Georgescu. Acuzele au general un val de reacții din partea oficialilor români și ai liderilor politici. Acuzele SVR Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a susținut, într-un comunicat publicat marți și preluat de TASS, că Uniunea Europeană s-ar afla în spatele acuzațiilor aduse candidatului la Președinția României, Călin Georgescu. Citește și: Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține doar declarativ Declarațiile Serviciului rus de Informații Externe (SVR) nu au prezentat nici o dovadă. România reacționează ferm la ingerințele Rusiei Ministerul Afacerilor Externe a respins ferm acuzațiile venite din partea SVR, calificându-le drept „ridicole și complet neavenite”. MAE subliniază că aceste afirmații fac parte dintr-o serie de acțiuni hibride desfășurate de Federația Rusă, menite să submineze democrația din România și să scadă încrederea în instituțiile statului. „Criticile la adresa UE și a României au și rolul de a distrage atenția de la realitățile din Rusia, unde opoziția politică este suprimată, iar drepturile omului sunt grav încălcate”, precizează MAE. Marcel Ciolacu: „Rusia nu poate dicta alegerile din România” Premierul Marcel Ciolacu a reacționat dur, afirmând că Rusia nu poate impune cine să fie anchetat sau ales în România și nu reprezintă un model de democrație. „Faptul că un serviciu secret rus se poziționează față de deciziile autorităților române este de netolerat. Rusia este o țară unde opoziția este torturată, încarcerată sau asasinată. Drepturile omului și democrația sunt o glumă proastă acolo”, a declarat Ciolacu. Elena Lasconi: „România nu e terenul de joacă al spionajului rusesc” Președinta USR, Elena Lasconi, a subliniat că Rusia susține oficial candidatura lui Călin Georgescu, ceea ce confirmă temele promovate de partidele izolaționiste. „Acum este clar cine și ce este în spatele lui Călin Georgescu. Sper că Ministerul de Externe l-a chemat deja pe ambasadorul Federației Ruse pentru explicații și că unii diplomați ruși vor pleca acasă cu statut de persona non grata”, a afirmat Lasconi. Nicușor Dan: „Primul act oficial prin care Rusia intervine în alegerile din România” Primarul Capitalei, Nicușor Dan, consideră că acest comunicat al SVR reprezintă prima intervenție publică oficială a Rusiei în sprijinul unui candidat la alegerile prezidențiale din România. „Este un semnal de alarmă pentru întreg statul român. Suntem într-un moment critic pentru libertatea și parcursul nostru democratic. România are nevoie de un președinte responsabil, devotat valorilor europene”, a transmis edilul. PNL condamnă amestecul Rusiei în politica românească Partidul Național Liberal a condamnat cu fermitate ingerințele Rusiei, calificând declarațiile SVR drept neîntemeiate și inacceptabile, cu scopul de a știrbi reputația instituțiilor românești și de a diviza societatea. „Nu este prima tentativă de destabilizare. Observăm un atac asumat printr-un serviciu cunoscut pentru tacticile sale de influențare. România și-a ales drumul european și va apăra valorile democratice”, precizează PNL într-un comunicat oficial. Liberalii reafirmă că vor continua să susțină parteneriatele euroatlantice și să protejeze siguranța și securitatea românilor în fața tentativelor de destabilizare venite din partea Federației Ruse.

Bolojan discută securitatea României cu Rutte (sursa: X/Mark Rutte)
Eveniment

Rutte (NATO) spune că SUA vor apăra România în cazul unui atac, potrivit articolului 5 din Tratat

Bolojan discută securitatea României cu Rutte. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a avut luni o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul căreia au fost abordate teme esențiale privind securitatea regională, bugetul de apărare al României și sprijinul pentru Ucraina, informează Administrația Prezidențială. Bolojan discută securitatea României cu Rutte În timpul discuției, Ilie Bolojan a reafirmat că NATO reprezintă principalul garant al securității României, iar Articolul 5 rămâne cel mai eficient mecanism de descurajare a amenințărilor externe. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai De asemenea, a subliniat importanța crucială a relației transatlantice și a prezenței militare americane în Europa pentru stabilitatea continentului. Rolul României pe Flancul Estic Președintele interimar a reiterat angajamentul României față de securitatea Flancului Estic al NATO și stabilitatea regiunii Mării Negre, precizând că România alocă 2,5% din PIB pentru apărare. De asemenea, țara este pregătită să crească investițiile în domeniul militar și susține consolidarea securității în zona Mării Negre "România continuă să contribuie la stabilitatea și securitatea Flancului Estic al NATO, alături de partenerii săi", a transmis Ilie Bolojan. Sprijin pentru Ucraina și apel la o pace durabilă În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Ilie Bolojan a accentuat nevoia unei păci juste și durabile, pledând pentru menținerea sprijinului constant acordat Kievului de către comunitatea internațională. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a mulțumit României pentru rolul său activ în cadrul Alianței și pentru contribuția semnificativă la securitatea regiunii Mării Negre și a Flancului Estic. Totodată, Rutte a reafirmat angajamentul NATO și al Statelor Unite față de apărarea colectivă, conform Articolului 5. Acesta a vorbit despre sprijinul Alianței pentru consolidarea prezenței militare în regiune și eforturile continue pentru asigurarea unei păci durabile în Ucraina În încheiere, Mark Rutte a salutat decizia României de a crește bugetul pentru apărare și a transmis necesitatea ca și alți membri ai NATO din Europa să adopte politici similare, pentru întărirea securității colective într-un context global tot mai tensionat.

Crin Antonescu, nou mesaj spre alegătorii suveraniști Foto: Inquam/George Calin
Politică

Crin Antonescu, nou mesaj spre alegătorii suveraniști: „Nu avem înţelegeri de durată cu Ucraina”

Crin Antonescu, nou mesaj spre alegătorii suveraniști: „Noi nu am avut şi nu avem obligaţii de lungă durată sau înţelegeri de lungă durată nici cu Ucraina nici cu altcineva”, a spus el într-un interviu pentru Hotnews. „Conjunctural, pe fondul războiului inițiat de Vladimir Putin, am sprijinit și vom sprijini Ucraina”, a spus el acum două zile, fiind criticat pentru afirmația că sprijinul pentru Ucraina este „conjunctural”.  Citește și: Șoșoacă spune că Simion a fost „crescut și format” de Alina Mungiu Pippidi. Aceasta l-a lăudat pe liderul AUR Crin Antonescu, nou mesaj spre alegătorii suveraniști Acum, candidatul PSD-PNL-UDMR la președinția României a anunțat și că se opune ca România să trimită trupe în cadrul unei forțe de pace, în Ucraina, sugerând că nu este de acord cu Ilie Bolojan. „România astăzi vorbeşte pe limba preşedintelui interimar. Eu nu am nicio calitate să vorbesc în numele României şi nu am această pretenţie. În acelaşi timp, nu am nicio obligaţie sau nicio constrângere să nu expun nişte puncte de vedere ale unui candidat la alegerile prezidenţiale în legătură cu chestiuni punctuale (...) În legătură cu cizmele la sol, bun, sigur că eu am urmărit cu mare atenţie declaraţia premierului Starmer, în paranteză fie spus mă bucură faptul că Marea Britanie, deşi nu e membru al Uniunii Europene, arată în aceste momente de restrişte, să le spun aşa, o foarte strânsă legătură cu Uniunea Europeană. Asta este un lucru de salutat, dar eu cred că aici deocamdată e vorba doar de o idee. Nu am văzut nici măcar cizme britanice la sol sau cizme franceze şi continuu să cred că nu e cazul să vedem vreodată cizme româneşti”, a afirmat Antonescu, citat de news.ro. 

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România Foto: Facebook
Eveniment

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România, în sectorul energetic

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România, în sectorul energetic: acces la gazele din offshore și la energia ce va fi produsă de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Citește și: Șoșoacă spune că Simion a fost „crescut și format” de Alina Mungiu Pippidi. Aceasta l-a lăudat pe liderul AUR Informația apare într-o postare a ministerului Energiei despre vizita președintelui intermar Ilie Bolojan la Chișinău, vizită în cadrul căreia ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a avut discuții cu omologul din Moldova, Dorin Junghietu. Însă postarea a fost modificată și exact aceste informații tehnice au fost șterse, dar au rămas în istoria mesajului de pe Facebook. Ce așteaptă Republica Moldova de la România și cu ce probleme se confruntă: „Părțile au abordat și subiectul încheierii unor acorduri prealabile care să garanteze accesul la achizițiile viitoare de gaze naturale și energie electrică, imediat ce încep extracțiile din Neptun Deep în 2027, precum și achiziția de energie electrică produsă de blocurile 3 și 4 de la Cernavodă, când acestea vor fi date în exploatare” „Junghietu a exprimat interesul Republicii Moldova pentru tarife mai atractive de tranzit a gazelor naturale prin România pentru a facilita un volum mai mare de gaze naturale prin coridorul vertical între Grecia, Bulgaria, România și Ucraina” „Junghietu și Burduja au discutat evoluția proiectelor comune de infrastructură critică și finanțarea construcției liniilor de interconectare de înaltă tensiune. Finalizarea acestora va permite majorarea capacității de interconectare comercială cu România, care este în prezent de doar 315 MW, în timp ce nevoile de import pot ajunge la 650 MW” Recent, OMV Petrom a încheiat un acord privind livrarea de gaze din Neptun Deep, începând din 2027, cu compania energetică germană Uniper.

Birocrația angajării muncitorilor străini în România (sursa: Pexels/Ihsan Adityawarman)
Eveniment

Aducerea legală a unui muncitor străin în România e ieftină, doar birocrația pune piedici procesului

Birocrația angajării muncitorilor străini în România. Pentru angajarea unui muncitor străin în România, firmele trebuie să obțină un aviz de angajare de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), obligatoriu pentru cetățeni din afara UE, SEE și Elveției. Birocrația angajării muncitorilor străini în România Taxa pentru acest aviz variază între 25 și 100 de euro, în funcție de categoria angajatului, iar procesul poate dura până la 45 de zile. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Chiar și după obținerea avizului, angajarea nu este garantată, documentul putând fi anulat în cazul unor acte false sau dacă nu este ridicat la timp. Procedura rămâne esențială pentru companiile care doresc să aducă forță de muncă străină în România, în contextul deficitului de personal din anumite domenii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trupe românești în Ucraina, decizie incertă (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Eveniment

România ar putea fi printre țările UE care să trimită trupe în Ucraina ca garanții de securitate

Trupe românești în Ucraina, decizie incertă. Premierul britanic Keir Starmer a anunțat duminică un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2 miliarde de dolari. Starmer a anunțat și disponibilitatea mai multor țări de a participa la o eventuală forță de menținere a păcii în Ucraina, însă nu le-a precizat. Trupe românești în Ucraina, decizie incertă În cadrul unei conferințe de presă susținute după summitul informal de la Londra dedicat securității Ucrainei și Europei, premierul britanic a explicat că noile rachete antiaeriene vor consolida apărarea Ucrainei și vor contribui la menținerea păcii după semnarea unui posibil acord cu Rusia. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Până atunci, Starmer a subliniat necesitatea continuării sprijinului militar acordat Ucrainei și menținerii presiunii economice asupra Rusiei pe durata războiului. Totodată, Starmer a confirmat disponibilitatea mai multor țări de a participa la o eventuală forță de menținere a păcii în Ucraina. Însă acestea nu au fost deocamdată dezvăluite. Starmer și Macron, inițiatorii unui plan pentru pace Premierul britanic a confirmat că lucrează alături de președintele francez Emmanuel Macron la un plan destinat opririi conflictului din Ucraina. Acesta ar urma să fie prezentat Statelor Unite și prevede formarea unei „coaliții de voluntari” din rândul țărilor europene care să ofere Ucrainei garanții de securitate în cadrul unui eventual acord de pace. Keir Starmer a declarat că mai multe țări s-au arătat dispuse să participe la această inițiativă, însă a precizat că va lăsa respectivele guverne să facă anunțurile oficiale. Danemarca, pregătită să participe la o forță de menținere a păcii Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a anunțat că țara sa este pregătită să ia parte la o eventuală forță internațională de menținere a păcii în Ucraina, consolidând astfel sprijinul acordat Kievului. Anterior, Franța și Marea Britanie au discutat public posibilitatea trimiterii unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, ca garanție de securitate. Potrivit presei occidentale, cele două state ar fi elaborat chiar un plan pentru trimiterea a aproximativ 30.000 de soldați. Diferențe majore între SUA și liderii europeni Summitul de la Londra a evidențiat din nou diferențele de abordare dintre președintele american Donald Trump și liderii europeni. În timp ce Trump susține încheierea rapidă a unui acord de pace între Rusia și Ucraina, liderii europeni, în frunte cu Marea Britanie și Franța, par dispuși să continue sprijinul militar acordat Kievului până când Ucraina va obține o pace convenabilă. Starmer: „Este momentul să acționăm” În încheierea summitului, premierul britanic Keir Starmer a subliniat importanța mobilizării internaționale pentru o soluție durabilă. „Suntem la un punct de răscruce al istoriei. Nu este momentul pentru mai multe vorbe. Este momentul să acționăm. Este momentul să facem un pas înainte și să ne unim în jurul unui nou plan pentru o pace justă și durabilă”, a declarat Starmer. Acesta a anunțat și intenția liderilor de a organiza noi întâlniri în perioada următoare pentru a avansa discuțiile privind planul comun de securitate și pace pentru Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră