marți 20 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ridicare

4 articole
Internațional

Erdoğan anunță că "prietenul Trump" va ridica sancțiunile militare impuse Turciei de SUA în 2020

Trump ridică sancțiunile americane împotriva Turciei. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat recent că sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva sectorului de apărare din Turcia s-au relaxat în perioada mandatului lui Donald Trump și că ridicarea lor este posibilă în viitorul apropiat. Trump ridică sancțiunile americane împotriva Turciei Vorbind cu jurnaliștii la bordul avionului care îl aducea din Albania, unde participase la un summit european, Erdogan a afirmat: Citește și: PSD îl susține neoficial, dar intens, pe George Simion - surse politice „Putem afirma cu ușurință că există o relaxare” a sancțiunilor. El a subliniat că dialogul cu administrația Trump a fost „mai constructiv”, ceea ce oferă speranțe pentru o depășire mai rapidă a impasului. Contextul sancțiunilor: achiziția sistemului S-400 În 2020, Washingtonul a impus sancțiuni Turciei, în ciuda statutului său de aliat în NATO, după ce Ankara a achiziționat sistemul rusesc de apărare antiaeriană S-400. Sancțiunile au fost aplicate conform unei legi adoptate de Congresul SUA în 2017, destinată contracarării influenței Rusiei în domeniul apărării. Ca măsură suplimentară, SUA au exclus Turcia din programul avioanelor de vânătoare F-35, motivând că sistemul S-400 ar permite Rusiei să acceseze informații sensibile despre tehnologia acestora. Dialog direct cu „prietenul” Trump Potrivit președintelui Erdogan, Turcia a abordat în mod direct problema sancțiunilor cu președintele Trump și cu noul său trimis la Ankara, Tom Barrack. „Cu prietenul meu Trump la conducerea țării, am stabilit o comunicare mai deschisă, mai constructivă și mai sinceră cu privire la aceste probleme”, a declarat liderul turc. Parteneriatul turco-american Erdogan a reafirmat că parteneriatul dintre Turcia și Statele Unite este „de o importanță vitală pentru stabilirea stabilității în regiunea noastră și în lume”. El a adăugat că între doi mari aliați NATO „nu ar trebui să existe nicio restricție sau obstacol în domeniul apărării”. Obiectivele Ankarei: F-16 și Eurofighter Typhoon În martie, Erdogan a discutat din nou cu Trump despre un posibil acord care ar permite Turciei să achiziționeze avioane F-16 și să fie reintegrată în programul F-35. Pe lângă modernizarea flotei sale aeriene, Ankara este interesată și de achiziția a 40 de avioane Eurofighter Typhoon, produse de un consorțiu format din Germania, Regatul Unit, Spania și Italia.

Trump ridică sancțiunile americane împotriva Turciei (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Israel, nouă ofensivă majoră în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israel, ofensivă militară în Gaza, mai multe țări europene cer ridicarea blocadei asupra Fâșiei

Israel, nouă ofensivă majoră în Gaza. Armata israeliană a anunțat lansarea unor „atacuri la scară largă” în Fâșia Gaza, ca parte a etapelor inițiale ale Operațiunii Gideon's Chariots. Israel, nouă ofensivă majoră în Gaza Scopul declarat este preluarea controlului asupra unor zone strategice, eliberarea ostaticilor și înfrângerea grupării Hamas. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României În ultimele ore, au fost mobilizate trupe suplimentare, iar bombardamentele s-au intensificat. Apel european: opriți ofensiva și permiteți ajutoarele Șapte țări europene, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Malta, Slovenia, Spania și Norvegia, au cerut Israelului să înceteze imediat operațiunile militare și să ridice blocada asupra Fâșiei Gaza. Într-o declarație comună, liderii au subliniat gravitatea catastrofei umanitare și au solicitat acces sigur și nestingherit pentru organizațiile umanitare internaționale. Catastrofă umanitară iminentă: peste 50.000 de morți Potrivit estimărilor, peste 50.000 de persoane – bărbați, femei și copii – și-au pierdut viața în conflict, iar mii riscă să moară de foame în zilele următoare dacă nu se iau măsuri urgente. Liderii europeni au denunțat și escaladarea violenței în Cisiordania și Ierusalimul de Est, criticând intensificarea coloniilor ilegale și operațiunile militare. Europa condamnă strămutarea forțată și cere negocieri Declarația avertizează că orice încercare de strămutare forțată a palestinienilor ar reprezenta o încălcare gravă a dreptului internațional. Cele șapte state europene cer reluarea de urgență a negocierilor pentru un armistițiu și eliberarea ostaticilor, subliniind că o soluție durabilă este posibilă doar prin implementarea modelului cu două state.

Austria pro-Schengen total pentru România, Bulgaria (sursa: Facebook/BMI - Bundesministerium für Inneres)
Eveniment

Austria pro-Schengen total pentru România, Bulgaria

Austria pro-Schengen total pentru România, Bulgaria. Luni, Austria a anunțat oficial că nu se va mai opune aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Această decizie elimină ultimul obstacol major pentru cele două țări est-europene, care au așteptat ani de zile acest moment. Austria pro-Schengen total pentru România, Bulgaria „Putem trece la următorul pas la Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE”, a declarat ministrul de interne austriac, Gerhard Karner. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler Reuniunea Consiliului JAI este programată pentru 12-13 decembrie la Bruxelles. Motivațiile lui Karner pentru veto Karner a subliniat importanța măsurilor luate de Austria pentru combaterea migrației ilegale, afirmând că acestea au contribuit la o reducere semnificativă a trecerilor ilegale de frontieră. „Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc,” a spus Karner. El a comparat situația actuală cu cea de anul trecut, când Austria înregistrase 70.000 de migranți interceptați până în octombrie, față de doar 4.000 în aceeași perioadă din acest an. „Schengen terestru este acum deschis României și Bulgariei”, a adăugat ministrul. Aderarea parțială din martie În martie 2023, România și Bulgaria au primit acces parțial la spațiul Schengen, limitat la aeroporturi și porturi maritime. Decizia actuală vine să completeze acest proces, extinzând accesul și la frontierele terestre. Austria, care s-a opus în 2022 extinderii Schengen, a schimbat acum poziția, afirmând că cererile sale privind migrația au fost îndeplinite. Control temporar la frontiere Potrivit unui acord propus în noiembrie de Ungaria, țara care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, vor fi implementate controale temporare la frontiere pentru o perioadă inițială de șase luni. Această măsură are scopul de a minimiza posibilele schimbări în rutele de migrație cauzate de extinderea Schengen. Ungaria sprijină votul decisiv Premierul ungar Viktor Orban a confirmat că miniștrii de interne ai Uniunii Europene vor vota pe 12 decembrie propunerea privind aderarea completă a României și Bulgariei. Decizia finală ar însemna o integrare completă a celor două țări în spațiul Schengen, oferind acces la frontierele terestre și consolidând statutul lor în Uniunea Europeană. Un nou capitol Renunțarea Austriei la veto și sprijinul politic internațional deschid calea către o integrare completă în spațiul Schengen. Această decizie istorică marchează un pas important spre libera circulație și o mai bună colaborare între statele membre ale Uniunii Europene.

CE ridică MCV în cazul României (sursa: Facebook/EC)
Eveniment

CE ridică MCV în cazul României

CE ridică MCV în cazul României. Progresele realizate de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător, se arată în cel mai recent raport MCV, prezentat marţi de Comisia Europeană, care precizează că de acum nu va mai monitoriza România în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept. CE ridică MCV în cazul României Raportul Comisiei Europene privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei apreciază progresele realizate de România în privinţa recomandărilor şi îndeplinirea condiţionalităţilor MCV de la raportul precedent, din iunie 2021. Evaluarea "remarcă pozitiv eforturile semnificative ale României pentru implementarea tuturor acestor recomandări prin legi, politici şi instrumente noi pentru a întări sistemul judiciar şi a combate corupţia", se arată într-un comunicat al Executivului UE. Printre reformele importante se numără legile justiţiei recent adoptate şi o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar. Comisia notează de asemenea angajamentul României de a ţine cont de opinia Comisiei de la Veneţia în privinţa legilor justiţiei şi să ia măsuri suplimentare dacă va fi nevoie. "Progrese rapide" "În privinţa luptei împotriva corupţiei, instituţiile statului îşi unesc forţele pentru a implementa o nouă strategie naţională anticorupţie, iar în 2021 şi 2022 s-a înregistrat din nou un bilanţ pozitiv în legătură cu eficienţa investigării şi sancţionării corupţiei la nivel înalt", se mai precizează în raportul CE, citat în comunicat. "Parlamentul a îmbunătăţit procedura privind ridicarea imunităţii politice, iar instituţiile responsabile pentru aplicarea regulilor privind integritatea şi conflictele de interese şi pentru gestionarea şi recuperarea activelor ilegale au lucrat eficient", adaugă Bruxellesul. "De asemenea, România înregistrează progrese rapide în revizuirea Codurilor Penale, precum şi în consolidarea cadrului de lucru privind integritatea", mai notează Comisia Europeană, adăugând că "finalizarea acestor reforme importante este un jalon în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al României". "Comisia va continua să coopereze cu România pentru realizarea lor cu succes, în acord cu legislaţia UE şi cu standardele internaţionale anti-corupţie", se mai menţionează în raport. Rapoarte privind statul de drept Bruxellesul atrage totuşi atenţia că este important ca România "să continue să lucreze pe deplin la transpunerea angajamentelor rămase, menţionate în raport, în legi concrete şi la implementarea lor", în cadrul mecanismului privind statul de drept. Implementarea efectivă a angajamentelor României şi continuarea ritmului pozitiv al reformelor vor garanta că progresele făcute sunt durabile şi ireversibile, permiţând închiderea cu succes a Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Citește și: VIDEO Ciolacu: „0,68 de lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale”. Nici o explicație pentru această sumă ridicol de mică "Ciclul anual de rapoarte privind statul de drept va permite Comisiei să monitorizeze implementarea multora dintre reformele convenite, precum noul regim care urmează desfiinţării SIIJ; funcţionarea Inspecţiei Judiciare; resursele umane în sistemul judiciar; implementarea deciziilor judecătoreşti de către administraţia publică; impactul viitoarei revizuiri a legislaţiei penale asupra eficienţei luptei contra corupţiei şi evoluţia cadrului de integritate şi aplicarea acestuia, inclusiv de către parlament. Acest lucru va face parte din monitorizarea sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, doi dintre pilonii de bază ai rapoartelor. Unele dintre aceste probleme au făcut deja obiectul recomandărilor din ultimul raport privind statul de drept şi, la fel ca în cazul tuturor statelor membre, vor face parte parte din procesul de monitorizare efectuat de Comisie în urma recomandărilor", arată documentul. 15 ani de MCV Înainte de a ajunge la o decizie finală, Comisia va lua în considerare observaţiile Consiliului, precum şi pe cele ale Parlamentului European. Executivul comunitar va reveni asupra acestei chestiuni atât în cazul Bulgariei, cât şi în cel al României în următoarele luni. Potrivit Executivului comunitar, obiectivele României din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi oportunităţi suplimentare de asistenţă din cadrul altor programe importante ale UE, precum Instrumentul pentru Sprijin Tehnic, vor contribui la reformele în desfăşurare, precum Codurile Penale, vor acoperi lacunele existente în legislaţie şi vor consolida eficienţa luptei contra corupţiei. Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile ţării de a-şi reforma sistemul judiciar şi de a intensifica lupta împotriva corupţiei. Acesta a fixat obiective de referinţă în patru domenii: reforma sistemului judiciar; integritatea; combaterea corupţiei la nivel înalt; prevenirea şi combaterea corupţiei din sectorul public. MCV reprezintă un angajament comun al României şi al Uniunii Europene. În concordanţă cu decizia de înfiinţare a mecanismului şi aşa cum au subliniat Consiliul şi Curtea de Justiţie a UE, MCV se încheie atunci când toate condiţionalităţile care se aplică României sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Bulgaria, fără MCV din 2019 Activitatea în cadrul MCV se desfăşoară din 2007 pentru a încuraja şi a continua procesul de reformă, pe baza condiţionalităţilor. În ianuarie 2017, Comisia a făcut o evaluare cuprinzătoare a progreselor din cei zece ani de funcţionare a mecanismului, care a dat o imagine clară despre progresele semnificative făcute. Comisia a stabilit 12 recomandări specifice care, atunci când ar fi realizate într-o manieră ireversibilă, ar fi suficiente pentru a încheia procesul MCV. De atunci, Comisia a realizat alte patru evaluări ale progreselor privind implementarea recomandărilor. Rapoartele din 2017 până în 2019 au fost caracterizate de o scădere a imboldului pentru reforme, fiind necesare alte opt recomandări adiţionale. În raportul din iunie 2021, Comisia a putut constata progrese substanţiale la toate condiţionalităţile MCV. În cazul Bulgariei, raportul prezentat de Comisie în octombrie 2019 a ajuns la concluzia că ţara a îndeplinit satisfăcător recomandările rămase, că Sofia a făcut progrese suficiente în respectarea angajamentelor făcute la data aderării la UE şi că toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător. De atunci, Bulgaria nu mai este monitorizată şi nu mai face obiectul rapoartelor MCV, fiind monitorizată în cadrul ciclului anual al statului de drept şi, mai concret, în raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră