vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: putin

606 articole
Internațional

Popularitatea lui Putin este în scădere

Popularitatea lui Putin este în scădere. Popularitatea preşedintelui rus Vladimir Putin este în scădere, la o lună după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în provincia rusă de graniţă Kursk, relevă un sondaj publicat vineri de Centrul pentru Studiul Opiniei Publice (Vtsiom). Popularitatea lui Putin este în scădere Acest sondaj recent, efectuat între 26 august şi 1 septembrie, arată că 75,5% dintre ruşi au încredere în liderul de la Kremlin, faţă de 81,5% la sfârşitul lunii iulie. Aproape 20% dintre cei chestionaţi au spus că nu au încredere în preşedinte, iar restul au preferat să nu răspundă. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Preşedintele Putin se bucura de o încredere de peste 80% înainte ca trupele ucrainene să atace direct teritoriul rus, luând prin surprindere armata rusă care era slab desfăşurată în provincia Kursk. De asemenea, 72% dintre cei chestionaţi aprobă modul în care şeful statului administrează ţara, o scădere de 6,4 procente faţă de sfârşitul lunii iulie. Armata rusă, sub semnul întrebării Incapacitatea armatei ruse de a apăra teritoriul naţional pare astfel să fi subminat încrederea populaţiei ruse în liderul de la Kremlin, deşi în acest timp trupele ruse au continuat să înainteze pe frontul din estul Ucrainei. În urma ofensivei lansate pe 6 august, armata ucraineană a înaintat câteva zeci de kilometri în interiorul Rusiei. Armata rusă a trimis întăriri şi a stabilizat acest nou front, unde în ultima vreme nu s-au mai înregistrat evoluţii semnificative. Armata ucraineană nu pare să mai fi reuşit acolo progrese suplimentare, dar nici armata rusă nu a reuşit să recâştige din teritoriul rus căzut sub control ucrainean. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susţine că armata sa controlează circa 100 de aşezări în provincia rusă Kursk şi că prin această ofensivă a forţat Rusia să mute zeci de mii de soldaţi de pe frontul din estul Ucrainei. De partea sa, Putin estimează că prin angajarea în această ofensivă a unora dintre cele mai bine instruite şi bine echipate unităţi, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul ucrainean, ceea ce a a permis Rusiei să obţină noi progrese în estul Ucrainei.

Popularitatea lui Putin este în scădere (sursa: kremlin.ru)
Putin ar fi putut fi arestat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ar fi putut fi arestat

Putin ar fi putut fi arestat. Uniunea Europeană a deplâns marţi că Mongolia nu l-a arestat pe preşedintele rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale oficiale la Ulaanbaatar, în conformitate cu obligaţiile sale internaţionale. Putin ar fi putut fi arestat "UE regretă că Mongolia", în calitate de stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), "nu şi-a respectat obligaţiile prin executarea mandatului de arestare" emis de CPI împotriva preşedintelui rus, a precizat un purtător de cuvânt al UE într-un comunicat. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit marţi, la Ulaanbaatar, cu omologul său mongol Ukhnaa Khurelsukh, în prima vizita oficială a liderului de la Kremlin într-o ţară membră a CPI după emiterea unui mandat de arestare pe numele său. La sosirea luni seara în capitala Mongolei, liderul rus a fost întâmpinat de garda de onoare, fără a fi arestat la coborârea din avion. Aceasta este prima călătorie a lui Putin în Mongolia în cinci ani. Sfidarea șefului de la Kremlin Vizita sa pare a fi un act de sfidare la adresa CPI, a Ucrainei aflată în război, precum şi a numeroase ţări occidentale şi organizaţii pentru drepturile omului care au cerut arestarea lui. Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Vladimir Putin, vizat de acest mandat emis de CPI în martie 2023 pentru suspiciune de deportare ilegală a unor copii ucraineni în Rusia. Atunci când o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi care se reuneşte o dată pe an, dar ale căror eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal.

În Mongolia, Putin poate fi arestat (sursa: TASS)
Internațional

În Mongolia, Putin poate fi arestat

În Mongolia, Putin poate fi arestat. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit luni în Mongolia, potrivit televiziunii ruse, marcând astfel prima sa deplasare într-o ţară membră a Curţii Penale Internaţionale (CPI) după emiterea unui mandat de arestare pe numele său. În Mongolia, Putin poate fi arestat Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Vladimir Putin, vizat de acest mandat pentru suspiciune de deportare ilegală a unor copii ucraineni în Rusia. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat cu toate acestea, săptămâna trecută, că preşedinţia rusă "nu are nici o îngrijorare" în legătură cu aceasta. "Desigur, toate aspectele vizitei au fost pregătite în mod minuţios", a adăugat Peskov. La fel ca alte state părţi ale Statutului de la Roma care a fondat CPI, Mongolia "are obligaţia de a coopera" cu aceasta, declarase un purtător al acestei jurisdicţii, Fadi el-Abdallah. Atunci când o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi care se reuneşte o dată pe an, dar ale căror eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal. În trecut, alţi indivizi ce făceau obiectul unui mandat de arestare al CPI, printre care fostul dictator sudanez Omar al-Beshir, s-au deplasat în ţări semnatare ale Statutului de la Roma fără să-şi facă griji. La rândul său, Mongolia a semnat Statutul de la Roma în anul 2000, înainte de a-l ratifica în 2002.

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși. Occidentul îi persecută în mod deschis pe jurnaliştii ruşi, a acuzat preşedintele Vladimir Putin în declaraţii publicate luni, la câteva zile după ce Moscova a interzis accesul pe teritoriul Rusiei a zeci de jurnalişti americani. Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși "Pentru a se ascunde de fapte incomode, de informaţii veridice, Occidentul, care se consideră standardul libertăţii, a lansat o persecuţie deschisă împotriva corespondenţilor ruşi", a declarat Putin în ajunul vizitei sale în Mongolia pentru ziarul local Onoodor, conform unei transcrieri publicate pe site-ul Kremlinului. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Declaraţiile sale au loc după ce Moscova a anunţat miercuri că interzice accesul în Rusia a 92 de cetăţeni americani, între care jurnalişti, avocaţi şi directori ai unor firme militare-industriale cheie, din cauza a ceea ce a descris ca fiind poziţia rusofobă a Washingtonului. Libertatea presei în Rusia Putin a afirmat, totodată, că presa este liberă în Rusia. "Singura condiţie pentru ei este respectarea legislaţiei ruse", a spus liderul de la Kremlin. "Corespondenţii străini acreditaţi în ţara noastră ar trebui să înţeleagă acest lucru", a mai spus el. Rusia a acuzat deseori ţările occidentale că impun restricţii neloiale presei sale din străinătate, inclusiv interdicţii pentru unele instituţii de presă susţinute de stat. Putin a declarat pentru ziarul mongol Onoodor că jurnaliştii ruşi se confruntă cu "cenzura directă" în aproape toate ţările occidentale. "Singurul lucru pe care îl face presa noastră este să transmită în mod convingător punctul de vedere al Rusiei asupra problemelor şi evenimentelor actuale care au loc în lume", a mai spus Putin. În mai, Parlamentul rus a adoptat un proiect de lege care le oferă procurorilor puterea de a închide birourile de presă străine de la Moscova dacă o ţară occidentală a fost "neprietenoasă" cu presa rusă. Washingtonul a impus sancţiuni împotriva unor posturi de televiziune de stat ruseşti, despre care spune că au răspândit dezinformare pentru a susţine războiul Rusiei în Ucraina.

Partenera lui Putin preferă luxul european (sursa: NPR)
Eveniment

Partenera lui Putin preferă luxul european

Partenera lui Putin preferă luxul european. Alina Kabaeva, partenera lui Putin (și poate deja a doua soție), precum și mama ultimilor trei copii ai săi, călătorea constant – în cele patru destinații europene preferate – la Torino și Milano, pentru a intra în Italia, sau a merge în Alpii italieni și francezi. Partenera lui Putin preferă luxul european Acest lucru poate fi descoperit examinând așa-numitele “Fsb border leaks”, o serie de informaţii scurse din datele de frontieră înregistrate de serviciile secrete ruse, care în ultimele săptămâni ne permit să reconstituim multe lucruri interesante despre oligarhi, miliardari și elita lui Putin. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Despre stilul lor de viață, dar și despre complicii care au putut să asigure maxima intimitate în luxoasele lor peregrinări europene până și celor mai discutate și compromise figuri ale unui regim care începuse să sufere sancțiuni din 2014 (pentru anexarea ilegală a Crimeei) și invadase și încălcase deja suveranitatea națională a Georgiei. Pe scurt, era mult în afara legalității internaționale, chiar dacă aproape toată lumea din Occident închidea ochii. Kabaeva îndrăgostită de Italia De ce iubea Kabaeva atât de mult oraşele Torino și Milano? Din diferite motive. Călătoriile înregistrate – pe care le putem consulta datorită „Agentstvo”- acoperă (este posibil totuşi ca baza de date scursă să nu fie completă) o perioadă de timp cuprinsă între septembrie 2014 și anul 2023. Primul dintre zborurile din baza de date este o călătorie de 12 zile în septembrie 2014 împreună cu mama sa, Lyubov Kabaeva la Lugano, mai precis la clinica Sant’Anna, unde în 2015 l-a născut pe primul dintre copiii ei cu Putin. După naştere, Kabaeva nu a zburat timp de un an (sau baza de date este incompletă), dar în vacanța cu ocazia Anului Nou 2016 a revenit în Italia: a călătorit de la Soci în Europa, unde a stat trei zile, aterizând la Torino și s-a întors plecând din Lyon, Franța. Între lunile martie și iunie 2016, Kabaeva a venit de trei ori în Italia, ruta fiind Soci – Milano, unde a stat două-trei zile. Călătorii care ar putea fi legate și de o sesiune de shoping în capitala modei. Tot în iunie a mers şi în oraşul ei natal, Tașkent. Vacanțele în Maldive În 2017 și 2018, Kabaeva a avut obiceiul de a petrece o săptămână în timpul primăverii în Maldive cu anturajul ei apropiat, care este compus din sora sa Leysan Kabaeva, Anna Nazarova și Olesya Fedina, fosta colegă de clasă a lui Leysan, Elena Erkhan și soția patinatorului Anton Sikharulidze, Victoria. Tot în această perioadă a efectuat alte zboruri către Alma-Ata, Tașkent, Munchen, Geneva și din nou de trei ori către Milano. Kabaeva venea des la Milano, Torino, Lugano și Lyon, și dtorită faptului că toate aceste oraşe erau destul de aproape de una dintre principalele reședințe europene pe care le folosea, vila de la Geneva a oligarhului și marelui prieten al lui Putin, Gennady Timchenko. Din iulie 2018, poate din cauza celei de-a doua nașteri, timp de un an și jumătate Kabaeva călătorește mai puțin, apoi se reîntoarce la Lugano şi la Milano, unde revine în noiembrie 2021 pentru a primi un premiu sportiv. Torino era o destinaţie convenabilă pentru a merge la schi la Courchevel, Meribel sau Courmayeur. Când a întrerupt zborurile în Europa La un moment dat, Kabaeva întrerupe pentru încă un an și jumătate zborurile în Europa: este faza imediat anterioară invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Ştia ceva Kabaeva cu mult înainte de invazie? Cert este că a decis să nu mai zboare în Europa, și nici în mult iubita sa Italie, cu mult înaintea sancțiunilor. Iar de la începutul războiului şi până în prezent, a zburat în principal doar în Uzbekistan. Şi uneori, la Minsk. Investigație La Stampa, preluată de Rador

Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei

Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit marţi seară în Cecenia, republica rusă din Caucaz condusă cu o mână de fier de aliatul său Ramzan Kadîrov şi pe care nu a mai vizitat-o din 2011. Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei "Putin a sosit în Republica Cecenă. Un program bogat este prevăzut în cadrul acestei vizite', a scris Kadîrov pe Telegram. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Televiziunea publică rusă a prezentat imagini cu sosirea lui Putin, coborând dintr-un elicopter şi întâmpinat de Kadîrov şi de colaboratorii săi cei mai apropiaţi. "Oamenii vor fi bucuroşi. Se vor bucura că preşedintele a venit în republică. Pentru noi, este stimulant, ne dă un plus de energie. Este o mare binecuvântare", a spus Kadîrov în faţa jurnaliştilor. Potrivit liderului cecen, Putin şi-a început vizita cu o oprire la mormântul tatălui său care i-a precedat în fruntea Ceceniei, Ahmat Kadîrov, ucis într-un atac comis de rebelii islamişti în 2004. Înaintea vizitei în Cecenia, Putin a fost marţi mai devreme la Beslan, în Osetia de Nord, o altă republică rusă din Caucaz, unde a adus un omagiu victimelor luării de ostatici sângeroase într-o şcoală de către un comando islamist cecen în 2004. Ce vrea Putin de la Kadîrov? Cecenia a cunoscut două conflicte armate majore în anii 1990 şi 2000, în care trupele ruse s-au confruntat cu o rebeliune separatistă ce a căpătat caractere islamiste, aceasta s-a răspândit în întreaga regiune şi în 2015 a jurat credinţă organizaţiei jihadiste Statul Islamic. Republica Cecenia este condusă din 2007 de Ramzan Kadîrov, ale cărui trupe sunt adesea acuzate de încălcări ale drepturilor omului în acest teritoriu. Vizita lui Putin acolo survine după ce Ucraina a deschis un al doilea front în războiul declanşat împotriva ei de Rusia, armata ucraineană lansând în urmă cu două săptămâni o ofensivă surpriză în regiunea rusă de graniţă Kursk. Unităţile cecene fac parte din forţele ruse desfăşurate acum pentru a face faţă asaltului ucrainean.

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina de ''provocare pe scară mare'', în urma relatărilor despre o ofensivă ucraineană în regiunea rusă frontalieră Kursk. Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia ''Regimul de la Kiev a întreprins o nouă provocare pe scară mare, trăgând orbeşte cu diferite tipuri de arme, inclusiv rachete, asupra unor clădiri civile, clădiri rezidenţiale şi ambulanţe'', a spus Putin în deschiderea unei şedinţe cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării, ai armatei şi ai serviciilor de informaţii ruse. Şeful statului rus a adăugat că urmează să primească rapoarte mai detaliate privind situaţia militară din Kursk. Comitetul de anchetă rus a deschis proceduri penale pentru ceea ce a descris drept un atac terorist pe teritoriul Rusiei. Rușii se plâng de atacuri Guvernatorul regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a afirmat că s-au înregistrat victime şi le-a cerut localnicilor să doneze sânge. El a adăugat că un atac ucrainean cu dronă a lovit o ambulanţă în afara oraşului Sudzha, omorând şoferul şi pe un paramedic. Anterior, Ministerul Apărării rus a confirmat că în regiunea Kursk confruntările armate continuau, la o zi după ce anunţase că forţele ruse au respins o ofensivă ucraineană. Secretarul general al Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, a anunţat că, după eşecul contraofensivei de anul trecut a Ucrainei, Rusia a avansat şi de la 14 iunie a preluat controlul asupra a 420 de kilometri pătraţi de teritoriu de la forţele ucrainene. Atât Kievul, cât şi Moscova susţin că nu vizează ţinte civile în actualul război cauzat de invazia pe scară largă lansată de Rusia asupra ţării vecine în februarie 2022. În acest an, forţe care se autointitulează paramilitare ce luptă de partea Ucrainei au intrat în regiunile ruse Belgorod şi Kursk.

Trump, felicitări lui Putin pentru schimb (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump, felicitări lui Putin pentru schimb

Trump, felicitări lui Putin pentru schimb. Fostul preşedinte american Donald Trump l-a felicitat pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru un schimb major de prizonieri între Rusia, Belarus şi mai multe state occidentale. Trump, felicitări lui Putin pentru schimb "Aş dori să-l felicit pe Vladimir Putin pentru că a făcut încă o afacere grozavă", a declarat candidatul republican la preşedinţie la un eveniment de campanie la Atlanta, în statul american Georgia. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL "I-au eliberat pe unii dintre cei mai mari ucigaşi din lume. Unii dintre cei mai răi ucigaşi pe care i-au avut. Şi ne-am recuperat oamenii, dar, o Doamne, am făcut o afacere oribilă, oribilă. Şi este frumos să spunem că i-am recuperat, dar nu cumva asta creează un precedent rău?", a spus Trump. Fără precedent Schimbul de prizonieri fără precedent a dus la eliberarea de către Rusia şi Belarus a 16 persoane care fuseseră întemniţate pentru activităţile lor ca jurnalişti şi activişti, printre altele. În schimb, zece persoane aflate în închisori în diferite ţări occidentale au fost predate Moscovei. Mai multe ţări au fost implicate în schimb, în cadrul căruia doi cetăţeni americani faimoşi, reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich şi fostul puşcaş marin american Paul Whelan, s-au întors acasă. De asemenea, ca parte a acordului, a fost eliberat asasinul rus Vadim Krasikov, care a fost condamnat la închisoare pe viaţă în Germania pentru împuşcarea în 2021, în centrul Berlinului, a unui georgian de origine cecenă. Acordul a fost negociat de administraţia preşedintelui american Joe Biden, un democrat, cu ajutorul Germaniei şi al altor aliaţi. Trump s-a referit la propriul său istoric de a aduce acasă cetăţeni americani deţinuţi în străinătate în timpul mandatului său, subliniind: "Nu am plătit niciodată nimic". Republicanul a criticat acordul cu Rusia la scurt timp după ce ştirile despre acesta au apărut joi şi a dat de înţeles, fără nicio dovadă, că au fost plătiţi bani pentru a-l încheia.

Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor Foto: Kremlin.ru
Internațional

Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor

Analiză The Times: în timpul Războiului Rece, se făcea schimb de spioni, acum Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor săi. Analiza a fost făcută de Ben Macintyre, autor al mai multor documentare ecranizate de BBC despre operațiuni de spionaj. Macintyre scrie, azi, în The Times, că schimbul de inocenți pentru spioni și un ucigaș amintește doar vag de Războiul Rece. 24 de prizonieri din Statele Unite, Rusia, Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia și Belarus au fost eliberați joi într-un schimb major între Rusia și Vest. Printre cei eliberați de Rusia se numără reporterul Evan Gershkovich, de la Wall Street Journal, jurnalista Alsu Kurmașeva de la RFE/RL și fostul pușcaș marin american Paul Whelan. Autoritățile turce, care au intermediat schimbul, au menționat că zece prizonieri, inclusiv doi minori, au fost transferați în Rusia. Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor „Dar, deși schimbul masiv de prizonieri din această săptămână poate aminti de Războiul Rece, aritmetica schimbului este mult mai complexă, brutală și imprevizibilă decât era acum o generație. Cei mai mulți dintre cei schimbați săptămâna aceasta nu sunt spioni în genul lui Abel și Powers. Dintre cei care se îndreaptă de la est la vest, mulți sunt ostateci nevinovați capturați în scopul unui troc cinic sau prizonieri politici. Cel mai important dintre cei transferați de la Vest la Est, pivotul întregii tranzacții, este Vadim Krasikov, un criminal condamnat”, arată The Times. Autorul arată că SUA au cerut Germaniei să-l ofere Rusiei pe Vadim Krasikov - condamnat în 2019 pentru uciderea unui militant cecen, pe care l-a împușcat în plină zi - la schimb cu Alex Navalny. „Se pare că s-a ajuns la o înțelegere pe 15 februarie; în ziua următoare, Navalny a fost găsit mort. Organizația lui Navalny susține că acesta a fost ucis pentru că, în ultimul moment, Putin nu a vrut ca el să fie eliberat în Occident, unde ar fi devenit inevitabil principalul lider al opoziției”, scrie Macintyre. În articol se amintește și modul în care Putin a obținut, anterior acestui schimb masiv de prizonieri, eliberarea traficantului de arme Victor Bout. „Chiar înainte de invazia Ucrainei de către Putin, vedeta americană de baschet Brittney Griner a fost arestată pe aeroportul din Moscova pentru că deținea o canistră vape cu 0,7 grame de ulei de canabis, pentru care avea recomandarea unui medic. Dubla medaliată cu aur la Jocurile Olimpice a fost condamnată la nouă ani de închisoare. În decembrie 2022, ea a fost schimbată cu Viktor Bout, un traficant de arme cunoscut sub numele de «Negustorul Morții», care execută o pedeapsă de 25 de ani în SUA pentru acuzații legate de terorism”, explică The Times. „Noua rată de schimb nu se referă la schimbul de spioni de valoare aproximativ egală, ci la schimbul de nevinovați cu vinovați, de ucigași cu oameni care nu au făcut nimic, sau foarte puțin rău. Putin știe că, profitând de opinia publică occidentală, poate obține o înțelegere inegală”, concluzionează Ben Macintyre. Putin a capturat și germani ca să elibereze un ucigaș Vineri, The Times relata cum a jucat Belarus pentru Putin, care avea nevoie și de ostatici germani. „În iunie, un tribunal din Minsk, capitala Belarusului, un aliat major al Rusiei, l-a condamnat la moarte pe Rico Krieger, un cetățean german, acuzat de terorism. O lună mai târziu, un Krieger în lacrimi a fost prezentat la televiziunea belarusă, implorându-l pe Scholz și guvernul german să îi salveze viața «înainte de a fi prea târziu». Nigel Gould-Davies, fostul ambasador britanic în Belarus, a declarat că nu poate fi exclus faptul că Lukașenko a ordonat arestarea lui Krieger pentru a oferi Kremlinului un ostatic german în discuțiile despre Krasikov. «Este foarte greu de spus. Dar momentul indică în acest sens», a spus el”, arată The Times. Un alt ostatic german oferit în schimbul ucigașului Krasikov a fost Kevin Lick, în vârstă de 19 ani, cu dublă cetățenie germană și rusă. El a fost arestat de FSB și acuzat de spionaj asupra unei baze militare care putea fi văzută de la fereastra dormitorului său din Maykop, un oraș din regiunea Caucazului de Nord din Rusia. El avea doar 17 ani când a fost arestat.

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Foto: Twitter
Eveniment

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia

Circa 57% dintre ucraineni sunt în favoarea negocierilor cu Rusia, potrivit unui nou sondaj realizat în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev şi finanţat prin cooperarea SUA şi a Suediei, relatează EFE. Citește și: Ciutacu, argumentul suprem că Pieleanu și Bulai sunt inocenți: pe nevasta lui n-a invitat-o nici un profesor acasă Un procent de 38% se pronunţă împotriva începerii discuţiilor cu inamicul. 57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Acesta este primul sondaj publicat de la începutul războiului în care majoritatea ucrainenilor se exprimă în favoarea iniţierii de negocieri pentru a se pune capăt conflictului. În acelaşi timp, 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Lugansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei. Mai mult, 74%, respectiv 76% resping renunţarea de către Ucraina la aspiraţiile sale de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană în cadrul unui ipotetic acord de pace cu Rusia. Sondajul a fost efectuat telefonic, între 8 şi 25 mai, pe un eşantion de peste 2.500 de adulţi care locuiesc în teritoriile ucrainene aflate sub controlul guvernului de la Kiev, ale căror numere de telefon au fost alese la întâmplare. Posibilitatea negocierilor cu Rusia a devenit tot mai prezentă în discursul oficial al Kievului şi la nivelul opiniei publice ucrainene, în contextul înaintării limitate, dar constante, a Rusiei pe linia frontului şi al lipsei de perspective evidente pentru armata ucraineană de a inversa această situaţie. Zelenski, ușoară schimbare de discurs Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, au avut în ultimele săptămâni contacte directe şi publice cu diverşi lideri care pledează pentru negocieri care să pună capăt războiului cât mai curând posibil, precum prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, şi ministrul chinez de externe Wang Yi. Zelenski a anunţat că va prezenta până la sfârşitul lunii noiembrie un plan de pace detaliat, care ar putea fi prezentat Rusiei după ce va fi aprobat de comunitatea internaţională. O pace justă pentru Ucraina, a spus preşedintele ucrainean într-un interviu acordat în această săptămână mai multor media franceze, "implică recuperarea integrităţii noastre teritoriale, dar asta nu înseamnă că acest lucru trebuie făcut doar prin arme", potrivit Reuters. Forţele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei şi avansează lent în partea de est a frontului cu o lungime de 1.000 km de la cucerirea oraşului strategic Avdiivka în februarie. Putin nu vrea să cedeze nimic Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Moscova este dispusă să negocieze încetarea războiului, dar condiţia sa este ca Ucraina să renunţe la cele patru regiuni anexate de Rusia în 2022, pe lângă Crimeea, precum şi la aspiraţia sa de a adera la NATO. Zelenski a declarat că renunţarea la teritoriu nu este o opţiune, subliniind că cedarea teritoriilor ucrainene este o chestiune "foarte, foarte dificilă", şi nu a exclus organizarea unui referendum pe această problemă. "Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre", a declarat Zelenski în interviul pentru media franceze, potrivit Ukr.net.

Consilierul lui Ciolacu înalță ode putinistului Orban Foto:Kremlin.ru
Politică

Consilierul lui Ciolacu înalță ode putinistului Orban

Consilierul lui Ciolacu atacă UE și înalță ode putinistului care conduce guvernul de la Budapesta: „Viktor Orban a avut curaj”, a scris Victor Ponta pe Facebook. Citește și: Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget El a avut două postări în care lăuda întâlnirile lui Orban cu Donald Trump, Vladimir Putin, Vladimir Zelenski și Xi Jinping. Consilierul lui Ciolacu înalță ode putinistului Orban „Cred că UE o să propună curând că oricine folosește cuvântul «PACE» să fie amendat; iar România, bineînțeles, o să fie prima care aplică regula și dublează și pedepsele (ca să se laude Iohanniș la Summit)! Niciodată în ultimii 80 de ani nu a avut Occidentul niște lideri atât de «însetați» de război, falși, orbi, incapabili să îi arate lui Puțin fermitatea și inteligența de care cu adevărat i-ar fi frică ! Mergem spre «iceberg» cu fanfara dată la maxim!”, a afirmat Ponta. „În doar o săptămână, Orban a fost primit de 3 Președinți - ai Ucrainei, Rusiei și Chinei. Și de fiecare dată cere ceva pentru țara lui Ungaria. Nu îi fac deloc un «laudatio» lui Viktor Orban - doar o comparație cu Klaus Iohannis al nostru. Care nu e primit de nimeni important, nu cere nimic pentru România (doar pentru el personal) și nu are nicio idee sau inițiativă care să atragă atenția Lumii. Și va mai întrebați de ce România nu contează?”, a mai susținut fostul lider PSD. Ponta este acum consilier onorific în domeniul relațiilor economice internaționale. Ponta l-a consiliat, o vreme, pe George Simion, liderul AUR. „George Simion este un lider politic nou ( îmi place faptul că este «viu» fără să fiu de acord cu toate ideile sale)- conduce un partid fără experiență guvernamentală – dacă mă consulta pe probleme de program economic, îi spun părerea mea și îl sprijin cu toată deschiderea!”, a arătat fostul premier PSD în februarie 2023.

Patriarhul Kirill îi urează lui Putin să domnească până la 147 de ani Foto: Kremlin.ru
Internațional

Patriarhul Kirill îi urează lui Putin să domnească până la 147 de ani

Noi culmi ale servilismului: patriarhul Kirill îi urează lui Putin să domnească peste Rusia până la vârsta de 147 de ani. Vladimir Putin a preluat, azi, pentru a cincea oară, funcția de președinte al Rusiei. Într-un discurs către ruși, Putin a mulțumit „eroilor operațiunii militare speciale” și a dat asigurări că siguranța poporului rus ar fi pentru el mai presus de orice. La inaugurare au venit reprezentanții a șase țări din Uniunea Europeană. Citește și: Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase. Dezastru și la cheltuirea banilor europeni Patriarhul Kirill îi urează lui Putin să domnească până la 147 de ani După o slujbă de rugăciune, patriarhul Kirill i-a urat lui Putin să guverneze până la sfârșitul secolului: Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze astfel încât sfârșitul secolului să însemne sfârșitul perioadei în care ați fost la putere. Aveți tot ce vă trebuie pentru a servi țara mult timp și cu succes". Putin este născut în 1952, deci la finalul acestui secol ar avea 147 de ani. Adresându-se lui Putin, patriarhul Kirill s-a exprimat, aparent, greșit și l-a numit „Înălțimea Voastră". Șeful Bisericii Ortodoxe Ruse a justificat din nou agresiunea din Ucraina, spunându-i lui Putin că șeful statului uneori „trebuie să ia decizii fatale, formidabile" care „implică victime". El l-a comparat pe Putin cu Alexandru Nevski, conducătorul medieval care i-a învins pe cavalerii teutoni. Reprezentanții a 6 țări UE – Franța, Ungaria, Slovacia, Grecia, Malta și Cipru – au venit la inaugurarea lui Putin, scrie Radio Svoboda. Mai mulți membri ai UE, inclusiv Germania, nu au acceptat invitația rusă. Ambasadorul UE de asemenea a refuzat să participe. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA Matthew Miller a spus că nici Statele Unite nu vor fi prezente la inaugurare. El a declarat că SUA nu consideră alegerile prezidențiale din Rusia corecte, dar îl recunosc pe Vladimir Putin ca șef al statului.

Probe că Putin a știut sau a orchestrat masacrul terorist Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Probe că Putin a știut sau a orchestrat masacrul terorist

Apar tot mai multe probe circumstanțiale care arată că regimul Putin a știut sau a orchestrat masacrul terorist de la Moscova, ca să dea vina pe Ucraina. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare „Se îndreptau spre Ucraina unde, conform datelor preliminare (ale anchetatorilor), le fusese pregătită o «fereastră» pentru a trece graniţa”, a susținut Putin, vorbind despre faptul că presupușii atentatori au fost prinși în regiunea Briansk. El a dat asigurări că „toți cei care se află în spatele acestor terorişti vor fi pedepsiţi” şi „nu vor avea un destin de invidiat”. Predictably, Putin’s propagandists (foreign and domestic) keep pretending not to notice ISIS claiming responsibility in the Crocus City Hall attack. They are blaming Ukraine and the U.S. instead. pic.twitter.com/OFahdmZIUT— Julia Davis (@JuliaDavisNews) March 23, 2024 Însă tot mai mulți analiști compară acest atac terorist cu cele din 1999, când circa 300 de oameni au murit în atentate cu bombă asupra unor blocuri de apartamente din Rusia. Aceste atentate au fost folosite drept pretext pentru un nou atac asupra Ceceniei, care de data aceasta a fost cucerită. Însă mai multe investigații independente au apreciat că atentatele au fost executate de serviciile secrete rusești. Probe că Putin a știut sau a orchestrat masacrul terorist Ce probe circumstanțiale sugerează implicarea Kremlinului în masacrul terorist de la arena Crocus, din Moscova, există în acest moment: Ambasada SUA în Rusia a lansat din 4 martie un avertisment că se pregătesc atentate teroriste și a cerut cetățenilor săi să evite reuniunile cu număr mare de oameni, inclusiv concertele. Putin a respins violent avertismentul american, la 19 martie. Moscova este împânzită de camere de luat vederi, dar presupușii teroriști s-au putut plimba nestingheriți cu o mașină cu numere false. Interesant este și faptul că, după atentat, presupușii teroriști nu au schimbat mașina și au circulat nestingheriți circa 400 de kilometri până spre Briansk, aproape de Ucraina. O bază de aprovizionare a OMON se afla la câteva minute de Arena Crocus, dar trupele speciale au intervenit după o oră de la începerea atacului Într-un mesaj video viral, un fost angajat al Arenei spune că proprietarul acestor spații - cu mall și hotel - Aras Agalarov a investit enorm în securitate, mai ales într-un sistem modern de stingere a focului. Însă clădirea a luat foc și nu sunt semne că sistemele de stingere a incendiilor ar fi funcționat Nu este clar cum s-a declanșat un incendiu atât de puternic Înaintea concertului, participanții nu au fost verificați dacă dețin arme de foc sau explozibili. Crocus are un contract cu Întreprinderea Federală Unitară de Stat Okhrana a Gărzii Naționale. Dar înregistrările video din hol și din alte încăperi în care teroriștii împușcă oameni nu arată nicio rezistență din partea gărzilor. Nici printre morți și răniți nu se află gărzi. This guy is a former employee of Crocus. He’s convinced that the FSB was behind that attack because Putin needs conscripts to occupy Kharkiv.He said that the billionaire who owned it put tons of money into it, and they had the best security, fire extinguishing systems, and… https://t.co/AcYA1LRT0u pic.twitter.com/AlPrpW52gr— Victoria (@victoriaslog) March 23, 2024 Până acum, ar fi circa 134 de persoane ucise după atentatul de la Moscova, inclusiv copii.

Metoda prin care Putin l-ar fi ucis pe Navalnîi Foto: Facebook
Eveniment

Metoda prin care Putin l-ar fi ucis pe Navalnîi

Metoda kaghebistă prin care călăii lui Putin l-ar fi ucis pe Navalnîi: o lovitură plasată „expert” în inimă, după ce a fost ținut în frig ore întregi, scrie The Times, citând mai activiști ruși pentru drepturile omului. Această teorie ar fi confirmată de vânătăile de pe corpul lui Navalnîi, potrivit unor surse din colonia penitenciară unde a murit. According to Vladimir Osechkin's sources, Alexey Navalny was frozen in the open-air solitary confinement cell for 2.5 hours, with temperatures as low as -27°C (-16.6°F) to slow down & weaken his heartbeat. Then he was killed with the classic KGB 'one strike' punch to the heart.— Igor Sushko (@igorsushko) February 21, 2024 Corpul lui Navalnîi nu a fost predat familiei sale. Alexei Navalny’s mother records a video in front of the prisonShe says 5 days have passed & she still hasn’t been allowed to see his bodyAfter releasing the video, Russia announced it has issued an arrest warrant for her other sonVia @Gerashchenko_en pic.twitter.com/u96AV2amet— Visegrád 24 (@visegrad24) February 20, 2024 Metoda prin care Putin l-ar fi ucis pe Navalnîi „Alexei Navalnîi ar fi fost probabil ucis cu o lovitură de pumn în inimă, o tehnică practicată în trecut de agenții forțelor speciale ale KGB, după ce a fost expus la temperaturi scăzute timp de mai multe ore. Vladimir Osechkin, fondatorul grupului pentru drepturile omului Gulagu.net, a declarat pentru The Times că vânătăile găsite pe corpul liderului opoziției corespund unei tehnici denumită «o singură lovitură», citând o sursă care lucrează în colonia penală din Arctica unde Navalnîi a murit vineri. Înainte de moartea sa, Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a fost forțat să petreacă mai mult de două ore și jumătate în aer liber, într-un spațiu de izolare în aer liber, unde temperaturile puteau coborî până la minus 27C, a declarat Osechkin. În mod normal, deținuții erau ținuți în aer liber nu mai mult de o oră, și mult mai puțin în astfel de condiții extreme”, scrie The Times. Citește și: Răzbunarea mafiotă a lui Putin, într-o țară NATO: un pilot rus care a dezertat cu tot cu elicopter, ciuruit de gloanțe și călcat cu propria mașină. Guvernul socialist spaniol tace Osechkin a spus că mai sunt cazuri de deținuți uciși astfel de gărzile din închisorile rusești. „Cred că mai întâi i-au distrus corpul ținându-l mult timp în frig și încetinind la minimum circulația sângelui. Și apoi devine foarte ușor să omori pe cineva, în câteva secunde, dacă agentul are ceva experiență în acest sens. Este o metodă veche a diviziilor forțelor speciale ale KGB-ului. Ei și-au antrenat agenții să ucidă un om cu un singur pumn în inimă, în centrul corpului. A fost o marcă înregistrată a KGB-ului", a spus activistul rus pentru drepturile omului.

Gușă susține că „occidentalii” l-au omorât pe Navalnîi Foto: Facebook
Politică

Gușă susține că „occidentalii” l-au omorât pe Navalnîi

Cozmin Gușă, care conduce Clubul Român de Presă și controlează Gold FM, susține că „occidentalii” l-au omorât pe Navalnîi: „Ce interes avea Putin, ce are acum peste 80% în sondajele despre alegerile prezidențiale din Rusia, să-l omoare pe Navalnîi ca să-și strice imaginea abia cosmetizată prin interviul cu Carlson?! Nici una”, a scris el, pe Facebook. Citește și: Șoșoacă și-a suspendat al treilea soț din funcția de prim-vicepreședinte al SOS România. În noiembrie, ea a fost filmată când îl certa și-l claxona, fiindcă nu știa PIN-ul cardului Postul Gold FM, deținut în acte de fiul lui Cozmin Gușă, a fost sancționat frecvent de CNA pentru teoriile conspiraționiste lansate în emisiunile sale. „Deci eu cred că e, agresiunea asta împotriva Rusiei, că despre asta-i vorba, chiar dacă Rusia a fost cea care a atacat prima în Ucraina, da’ a fost atacat pentru c-a fost evident provocată”, afirma, de exemplu, chiar Cozmin Gușă, în aprilie 2023. Postul a fost sancționat cu somație. Acum, Gușă, afirmă că nu Putin l-a ucis pe Navalnîi. Gușă susține că „occidentalii” l-au omorât pe Navalnîi „Și dacă Navalnîi a fost omorât de occidentali, ca să-i facă “program artistic” lui Putin în campanie?! Toți sorosiștii deplâng moartea lui Navalnîi și-l învinuiesc la unison pe Putin pentru deces. Maia Sandu, ZeleVogue, Iohannis, toți dependenții de sistemul Soros ne anunță vinovatul înaintea anchetei. Ce interes avea Putin, ce are acum peste 80% în sondajele despre alegerile prezidențiale din Rusia, să-l omoare pe Navalnîi ca să-și strice imaginea abia cosmetizată prin interviul cu Carlson?! Nici una. De-aia presupun c-a avut loc din nou o Operațiune sub steag fals, ca cele referitoare la North Stream sau podul Crimeei, când occidentalii (britanicii și/sau americanii) au detonat, iar Putin și Rusia au decontat”, a scris el pe Facebook. În mai 2023, Gușă a fost ales în conducerea Clubului Român de Presă, alături de Sorin Roșca Stănescu, fost senator PNL care a ajuns la pușcărie pentru corupție.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră