Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei

Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit marţi seară în Cecenia, republica rusă din Caucaz condusă cu o mână de fier de aliatul său Ramzan Kadîrov şi pe care nu a mai vizitat-o din 2011. Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei "Putin a sosit în Republica Cecenă. Un program bogat este prevăzut în cadrul acestei vizite', a scris Kadîrov pe Telegram. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Televiziunea publică rusă a prezentat imagini cu sosirea lui Putin, coborând dintr-un elicopter şi întâmpinat de Kadîrov şi de colaboratorii săi cei mai apropiaţi. "Oamenii vor fi bucuroşi. Se vor bucura că preşedintele a venit în republică. Pentru noi, este stimulant, ne dă un plus de energie. Este o mare binecuvântare", a spus Kadîrov în faţa jurnaliştilor. Potrivit liderului cecen, Putin şi-a început vizita cu o oprire la mormântul tatălui său care i-a precedat în fruntea Ceceniei, Ahmat Kadîrov, ucis într-un atac comis de rebelii islamişti în 2004. Înaintea vizitei în Cecenia, Putin a fost marţi mai devreme la Beslan, în Osetia de Nord, o altă republică rusă din Caucaz, unde a adus un omagiu victimelor luării de ostatici sângeroase într-o şcoală de către un comando islamist cecen în 2004. Ce vrea Putin de la Kadîrov? Cecenia a cunoscut două conflicte armate majore în anii 1990 şi 2000, în care trupele ruse s-au confruntat cu o rebeliune separatistă ce a căpătat caractere islamiste, aceasta s-a răspândit în întreaga regiune şi în 2015 a jurat credinţă organizaţiei jihadiste Statul Islamic. Republica Cecenia este condusă din 2007 de Ramzan Kadîrov, ale cărui trupe sunt adesea acuzate de încălcări ale drepturilor omului în acest teritoriu. Vizita lui Putin acolo survine după ce Ucraina a deschis un al doilea front în războiul declanşat împotriva ei de Rusia, armata ucraineană lansând în urmă cu două săptămâni o ofensivă surpriză în regiunea rusă de graniţă Kursk. Unităţile cecene fac parte din forţele ruse desfăşurate acum pentru a face faţă asaltului ucrainean.

Internațional

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina de ''provocare pe scară mare'', în urma relatărilor despre o ofensivă ucraineană în regiunea rusă frontalieră Kursk. Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia ''Regimul de la Kiev a întreprins o nouă provocare pe scară mare, trăgând orbeşte cu diferite tipuri de arme, inclusiv rachete, asupra unor clădiri civile, clădiri rezidenţiale şi ambulanţe'', a spus Putin în deschiderea unei şedinţe cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării, ai armatei şi ai serviciilor de informaţii ruse. Şeful statului rus a adăugat că urmează să primească rapoarte mai detaliate privind situaţia militară din Kursk. Comitetul de anchetă rus a deschis proceduri penale pentru ceea ce a descris drept un atac terorist pe teritoriul Rusiei. Rușii se plâng de atacuri Guvernatorul regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a afirmat că s-au înregistrat victime şi le-a cerut localnicilor să doneze sânge. El a adăugat că un atac ucrainean cu dronă a lovit o ambulanţă în afara oraşului Sudzha, omorând şoferul şi pe un paramedic. Anterior, Ministerul Apărării rus a confirmat că în regiunea Kursk confruntările armate continuau, la o zi după ce anunţase că forţele ruse au respins o ofensivă ucraineană. Secretarul general al Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, a anunţat că, după eşecul contraofensivei de anul trecut a Ucrainei, Rusia a avansat şi de la 14 iunie a preluat controlul asupra a 420 de kilometri pătraţi de teritoriu de la forţele ucrainene. Atât Kievul, cât şi Moscova susţin că nu vizează ţinte civile în actualul război cauzat de invazia pe scară largă lansată de Rusia asupra ţării vecine în februarie 2022. În acest an, forţe care se autointitulează paramilitare ce luptă de partea Ucrainei au intrat în regiunile ruse Belgorod şi Kursk.

Internațional

Trump, felicitări lui Putin pentru schimb

Trump, felicitări lui Putin pentru schimb. Fostul preşedinte american Donald Trump l-a felicitat pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru un schimb major de prizonieri între Rusia, Belarus şi mai multe state occidentale. Trump, felicitări lui Putin pentru schimb "Aş dori să-l felicit pe Vladimir Putin pentru că a făcut încă o afacere grozavă", a declarat candidatul republican la preşedinţie la un eveniment de campanie la Atlanta, în statul american Georgia. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL "I-au eliberat pe unii dintre cei mai mari ucigaşi din lume. Unii dintre cei mai răi ucigaşi pe care i-au avut. Şi ne-am recuperat oamenii, dar, o Doamne, am făcut o afacere oribilă, oribilă. Şi este frumos să spunem că i-am recuperat, dar nu cumva asta creează un precedent rău?", a spus Trump. Fără precedent Schimbul de prizonieri fără precedent a dus la eliberarea de către Rusia şi Belarus a 16 persoane care fuseseră întemniţate pentru activităţile lor ca jurnalişti şi activişti, printre altele. În schimb, zece persoane aflate în închisori în diferite ţări occidentale au fost predate Moscovei. Mai multe ţări au fost implicate în schimb, în cadrul căruia doi cetăţeni americani faimoşi, reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich şi fostul puşcaş marin american Paul Whelan, s-au întors acasă. De asemenea, ca parte a acordului, a fost eliberat asasinul rus Vadim Krasikov, care a fost condamnat la închisoare pe viaţă în Germania pentru împuşcarea în 2021, în centrul Berlinului, a unui georgian de origine cecenă. Acordul a fost negociat de administraţia preşedintelui american Joe Biden, un democrat, cu ajutorul Germaniei şi al altor aliaţi. Trump s-a referit la propriul său istoric de a aduce acasă cetăţeni americani deţinuţi în străinătate în timpul mandatului său, subliniind: "Nu am plătit niciodată nimic". Republicanul a criticat acordul cu Rusia la scurt timp după ce ştirile despre acesta au apărut joi şi a dat de înţeles, fără nicio dovadă, că au fost plătiţi bani pentru a-l încheia.

Internațional

Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor

Analiză The Times: în timpul Războiului Rece, se făcea schimb de spioni, acum Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor săi. Analiza a fost făcută de Ben Macintyre, autor al mai multor documentare ecranizate de BBC despre operațiuni de spionaj. Macintyre scrie, azi, în The Times, că schimbul de inocenți pentru spioni și un ucigaș amintește doar vag de Războiul Rece. 24 de prizonieri din Statele Unite, Rusia, Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia și Belarus au fost eliberați joi într-un schimb major între Rusia și Vest. Printre cei eliberați de Rusia se numără reporterul Evan Gershkovich, de la Wall Street Journal, jurnalista Alsu Kurmașeva de la RFE/RL și fostul pușcaș marin american Paul Whelan. Autoritățile turce, care au intermediat schimbul, au menționat că zece prizonieri, inclusiv doi minori, au fost transferați în Rusia. Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor „Dar, deși schimbul masiv de prizonieri din această săptămână poate aminti de Războiul Rece, aritmetica schimbului este mult mai complexă, brutală și imprevizibilă decât era acum o generație. Cei mai mulți dintre cei schimbați săptămâna aceasta nu sunt spioni în genul lui Abel și Powers. Dintre cei care se îndreaptă de la est la vest, mulți sunt ostateci nevinovați capturați în scopul unui troc cinic sau prizonieri politici. Cel mai important dintre cei transferați de la Vest la Est, pivotul întregii tranzacții, este Vadim Krasikov, un criminal condamnat”, arată The Times. Autorul arată că SUA au cerut Germaniei să-l ofere Rusiei pe Vadim Krasikov - condamnat în 2019 pentru uciderea unui militant cecen, pe care l-a împușcat în plină zi - la schimb cu Alex Navalny. „Se pare că s-a ajuns la o înțelegere pe 15 februarie; în ziua următoare, Navalny a fost găsit mort. Organizația lui Navalny susține că acesta a fost ucis pentru că, în ultimul moment, Putin nu a vrut ca el să fie eliberat în Occident, unde ar fi devenit inevitabil principalul lider al opoziției”, scrie Macintyre. În articol se amintește și modul în care Putin a obținut, anterior acestui schimb masiv de prizonieri, eliberarea traficantului de arme Victor Bout. „Chiar înainte de invazia Ucrainei de către Putin, vedeta americană de baschet Brittney Griner a fost arestată pe aeroportul din Moscova pentru că deținea o canistră vape cu 0,7 grame de ulei de canabis, pentru care avea recomandarea unui medic. Dubla medaliată cu aur la Jocurile Olimpice a fost condamnată la nouă ani de închisoare. În decembrie 2022, ea a fost schimbată cu Viktor Bout, un traficant de arme cunoscut sub numele de «Negustorul Morții», care execută o pedeapsă de 25 de ani în SUA pentru acuzații legate de terorism”, explică The Times. „Noua rată de schimb nu se referă la schimbul de spioni de valoare aproximativ egală, ci la schimbul de nevinovați cu vinovați, de ucigași cu oameni care nu au făcut nimic, sau foarte puțin rău. Putin știe că, profitând de opinia publică occidentală, poate obține o înțelegere inegală”, concluzionează Ben Macintyre. Putin a capturat și germani ca să elibereze un ucigaș Vineri, The Times relata cum a jucat Belarus pentru Putin, care avea nevoie și de ostatici germani. „În iunie, un tribunal din Minsk, capitala Belarusului, un aliat major al Rusiei, l-a condamnat la moarte pe Rico Krieger, un cetățean german, acuzat de terorism. O lună mai târziu, un Krieger în lacrimi a fost prezentat la televiziunea belarusă, implorându-l pe Scholz și guvernul german să îi salveze viața «înainte de a fi prea târziu». Nigel Gould-Davies, fostul ambasador britanic în Belarus, a declarat că nu poate fi exclus faptul că Lukașenko a ordonat arestarea lui Krieger pentru a oferi Kremlinului un ostatic german în discuțiile despre Krasikov. «Este foarte greu de spus. Dar momentul indică în acest sens», a spus el”, arată The Times. Un alt ostatic german oferit în schimbul ucigașului Krasikov a fost Kevin Lick, în vârstă de 19 ani, cu dublă cetățenie germană și rusă. El a fost arestat de FSB și acuzat de spionaj asupra unei baze militare care putea fi văzută de la fereastra dormitorului său din Maykop, un oraș din regiunea Caucazului de Nord din Rusia. El avea doar 17 ani când a fost arestat.

Eveniment

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia

Circa 57% dintre ucraineni sunt în favoarea negocierilor cu Rusia, potrivit unui nou sondaj realizat în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev şi finanţat prin cooperarea SUA şi a Suediei, relatează EFE. Citește și: Ciutacu, argumentul suprem că Pieleanu și Bulai sunt inocenți: pe nevasta lui n-a invitat-o nici un profesor acasă Un procent de 38% se pronunţă împotriva începerii discuţiilor cu inamicul. 57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Acesta este primul sondaj publicat de la începutul războiului în care majoritatea ucrainenilor se exprimă în favoarea iniţierii de negocieri pentru a se pune capăt conflictului. În acelaşi timp, 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Lugansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei. Mai mult, 74%, respectiv 76% resping renunţarea de către Ucraina la aspiraţiile sale de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană în cadrul unui ipotetic acord de pace cu Rusia. Sondajul a fost efectuat telefonic, între 8 şi 25 mai, pe un eşantion de peste 2.500 de adulţi care locuiesc în teritoriile ucrainene aflate sub controlul guvernului de la Kiev, ale căror numere de telefon au fost alese la întâmplare. Posibilitatea negocierilor cu Rusia a devenit tot mai prezentă în discursul oficial al Kievului şi la nivelul opiniei publice ucrainene, în contextul înaintării limitate, dar constante, a Rusiei pe linia frontului şi al lipsei de perspective evidente pentru armata ucraineană de a inversa această situaţie. Zelenski, ușoară schimbare de discurs Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, au avut în ultimele săptămâni contacte directe şi publice cu diverşi lideri care pledează pentru negocieri care să pună capăt războiului cât mai curând posibil, precum prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, şi ministrul chinez de externe Wang Yi. Zelenski a anunţat că va prezenta până la sfârşitul lunii noiembrie un plan de pace detaliat, care ar putea fi prezentat Rusiei după ce va fi aprobat de comunitatea internaţională. O pace justă pentru Ucraina, a spus preşedintele ucrainean într-un interviu acordat în această săptămână mai multor media franceze, "implică recuperarea integrităţii noastre teritoriale, dar asta nu înseamnă că acest lucru trebuie făcut doar prin arme", potrivit Reuters. Forţele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei şi avansează lent în partea de est a frontului cu o lungime de 1.000 km de la cucerirea oraşului strategic Avdiivka în februarie. Putin nu vrea să cedeze nimic Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Moscova este dispusă să negocieze încetarea războiului, dar condiţia sa este ca Ucraina să renunţe la cele patru regiuni anexate de Rusia în 2022, pe lângă Crimeea, precum şi la aspiraţia sa de a adera la NATO. Zelenski a declarat că renunţarea la teritoriu nu este o opţiune, subliniind că cedarea teritoriilor ucrainene este o chestiune "foarte, foarte dificilă", şi nu a exclus organizarea unui referendum pe această problemă. "Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre", a declarat Zelenski în interviul pentru media franceze, potrivit Ukr.net.

Politică

Consilierul lui Ciolacu înalță ode putinistului Orban

Consilierul lui Ciolacu atacă UE și înalță ode putinistului care conduce guvernul de la Budapesta: „Viktor Orban a avut curaj”, a scris Victor Ponta pe Facebook. Citește și: Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget El a avut două postări în care lăuda întâlnirile lui Orban cu Donald Trump, Vladimir Putin, Vladimir Zelenski și Xi Jinping. Consilierul lui Ciolacu înalță ode putinistului Orban „Cred că UE o să propună curând că oricine folosește cuvântul «PACE» să fie amendat; iar România, bineînțeles, o să fie prima care aplică regula și dublează și pedepsele (ca să se laude Iohanniș la Summit)! Niciodată în ultimii 80 de ani nu a avut Occidentul niște lideri atât de «însetați» de război, falși, orbi, incapabili să îi arate lui Puțin fermitatea și inteligența de care cu adevărat i-ar fi frică ! Mergem spre «iceberg» cu fanfara dată la maxim!”, a afirmat Ponta. „În doar o săptămână, Orban a fost primit de 3 Președinți - ai Ucrainei, Rusiei și Chinei. Și de fiecare dată cere ceva pentru țara lui Ungaria. Nu îi fac deloc un «laudatio» lui Viktor Orban - doar o comparație cu Klaus Iohannis al nostru. Care nu e primit de nimeni important, nu cere nimic pentru România (doar pentru el personal) și nu are nicio idee sau inițiativă care să atragă atenția Lumii. Și va mai întrebați de ce România nu contează?”, a mai susținut fostul lider PSD. Ponta este acum consilier onorific în domeniul relațiilor economice internaționale. Ponta l-a consiliat, o vreme, pe George Simion, liderul AUR. „George Simion este un lider politic nou ( îmi place faptul că este «viu» fără să fiu de acord cu toate ideile sale)- conduce un partid fără experiență guvernamentală – dacă mă consulta pe probleme de program economic, îi spun părerea mea și îl sprijin cu toată deschiderea!”, a arătat fostul premier PSD în februarie 2023.

Internațional

Patriarhul Kirill îi urează lui Putin să domnească până la 147 de ani

Noi culmi ale servilismului: patriarhul Kirill îi urează lui Putin să domnească peste Rusia până la vârsta de 147 de ani. Vladimir Putin a preluat, azi, pentru a cincea oară, funcția de președinte al Rusiei. Într-un discurs către ruși, Putin a mulțumit „eroilor operațiunii militare speciale” și a dat asigurări că siguranța poporului rus ar fi pentru el mai presus de orice. La inaugurare au venit reprezentanții a șase țări din Uniunea Europeană. Citește și: Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase. Dezastru și la cheltuirea banilor europeni Patriarhul Kirill îi urează lui Putin să domnească până la 147 de ani După o slujbă de rugăciune, patriarhul Kirill i-a urat lui Putin să guverneze până la sfârșitul secolului: Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze astfel încât sfârșitul secolului să însemne sfârșitul perioadei în care ați fost la putere. Aveți tot ce vă trebuie pentru a servi țara mult timp și cu succes". Putin este născut în 1952, deci la finalul acestui secol ar avea 147 de ani. Adresându-se lui Putin, patriarhul Kirill s-a exprimat, aparent, greșit și l-a numit „Înălțimea Voastră". Șeful Bisericii Ortodoxe Ruse a justificat din nou agresiunea din Ucraina, spunându-i lui Putin că șeful statului uneori „trebuie să ia decizii fatale, formidabile" care „implică victime". El l-a comparat pe Putin cu Alexandru Nevski, conducătorul medieval care i-a învins pe cavalerii teutoni. Reprezentanții a 6 țări UE – Franța, Ungaria, Slovacia, Grecia, Malta și Cipru – au venit la inaugurarea lui Putin, scrie Radio Svoboda. Mai mulți membri ai UE, inclusiv Germania, nu au acceptat invitația rusă. Ambasadorul UE de asemenea a refuzat să participe. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA Matthew Miller a spus că nici Statele Unite nu vor fi prezente la inaugurare. El a declarat că SUA nu consideră alegerile prezidențiale din Rusia corecte, dar îl recunosc pe Vladimir Putin ca șef al statului.

Eveniment

Probe că Putin a știut sau a orchestrat masacrul terorist

Apar tot mai multe probe circumstanțiale care arată că regimul Putin a știut sau a orchestrat masacrul terorist de la Moscova, ca să dea vina pe Ucraina. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare „Se îndreptau spre Ucraina unde, conform datelor preliminare (ale anchetatorilor), le fusese pregătită o «fereastră» pentru a trece graniţa”, a susținut Putin, vorbind despre faptul că presupușii atentatori au fost prinși în regiunea Briansk. El a dat asigurări că „toți cei care se află în spatele acestor terorişti vor fi pedepsiţi” şi „nu vor avea un destin de invidiat”. Predictably, Putin’s propagandists (foreign and domestic) keep pretending not to notice ISIS claiming responsibility in the Crocus City Hall attack. They are blaming Ukraine and the U.S. instead. pic.twitter.com/OFahdmZIUT— Julia Davis (@JuliaDavisNews) March 23, 2024 Însă tot mai mulți analiști compară acest atac terorist cu cele din 1999, când circa 300 de oameni au murit în atentate cu bombă asupra unor blocuri de apartamente din Rusia. Aceste atentate au fost folosite drept pretext pentru un nou atac asupra Ceceniei, care de data aceasta a fost cucerită. Însă mai multe investigații independente au apreciat că atentatele au fost executate de serviciile secrete rusești. Probe că Putin a știut sau a orchestrat masacrul terorist Ce probe circumstanțiale sugerează implicarea Kremlinului în masacrul terorist de la arena Crocus, din Moscova, există în acest moment: Ambasada SUA în Rusia a lansat din 4 martie un avertisment că se pregătesc atentate teroriste și a cerut cetățenilor săi să evite reuniunile cu număr mare de oameni, inclusiv concertele. Putin a respins violent avertismentul american, la 19 martie. Moscova este împânzită de camere de luat vederi, dar presupușii teroriști s-au putut plimba nestingheriți cu o mașină cu numere false. Interesant este și faptul că, după atentat, presupușii teroriști nu au schimbat mașina și au circulat nestingheriți circa 400 de kilometri până spre Briansk, aproape de Ucraina. O bază de aprovizionare a OMON se afla la câteva minute de Arena Crocus, dar trupele speciale au intervenit după o oră de la începerea atacului Într-un mesaj video viral, un fost angajat al Arenei spune că proprietarul acestor spații - cu mall și hotel - Aras Agalarov a investit enorm în securitate, mai ales într-un sistem modern de stingere a focului. Însă clădirea a luat foc și nu sunt semne că sistemele de stingere a incendiilor ar fi funcționat Nu este clar cum s-a declanșat un incendiu atât de puternic Înaintea concertului, participanții nu au fost verificați dacă dețin arme de foc sau explozibili. Crocus are un contract cu Întreprinderea Federală Unitară de Stat Okhrana a Gărzii Naționale. Dar înregistrările video din hol și din alte încăperi în care teroriștii împușcă oameni nu arată nicio rezistență din partea gărzilor. Nici printre morți și răniți nu se află gărzi. This guy is a former employee of Crocus. He’s convinced that the FSB was behind that attack because Putin needs conscripts to occupy Kharkiv.He said that the billionaire who owned it put tons of money into it, and they had the best security, fire extinguishing systems, and… https://t.co/AcYA1LRT0u pic.twitter.com/AlPrpW52gr— Victoria (@victoriaslog) March 23, 2024 Până acum, ar fi circa 134 de persoane ucise după atentatul de la Moscova, inclusiv copii.

Eveniment

Metoda prin care Putin l-ar fi ucis pe Navalnîi

Metoda kaghebistă prin care călăii lui Putin l-ar fi ucis pe Navalnîi: o lovitură plasată „expert” în inimă, după ce a fost ținut în frig ore întregi, scrie The Times, citând mai activiști ruși pentru drepturile omului. Această teorie ar fi confirmată de vânătăile de pe corpul lui Navalnîi, potrivit unor surse din colonia penitenciară unde a murit. According to Vladimir Osechkin's sources, Alexey Navalny was frozen in the open-air solitary confinement cell for 2.5 hours, with temperatures as low as -27°C (-16.6°F) to slow down & weaken his heartbeat. Then he was killed with the classic KGB 'one strike' punch to the heart.— Igor Sushko (@igorsushko) February 21, 2024 Corpul lui Navalnîi nu a fost predat familiei sale. Alexei Navalny’s mother records a video in front of the prisonShe says 5 days have passed & she still hasn’t been allowed to see his bodyAfter releasing the video, Russia announced it has issued an arrest warrant for her other sonVia @Gerashchenko_en pic.twitter.com/u96AV2amet— Visegrád 24 (@visegrad24) February 20, 2024 Metoda prin care Putin l-ar fi ucis pe Navalnîi „Alexei Navalnîi ar fi fost probabil ucis cu o lovitură de pumn în inimă, o tehnică practicată în trecut de agenții forțelor speciale ale KGB, după ce a fost expus la temperaturi scăzute timp de mai multe ore. Vladimir Osechkin, fondatorul grupului pentru drepturile omului Gulagu.net, a declarat pentru The Times că vânătăile găsite pe corpul liderului opoziției corespund unei tehnici denumită «o singură lovitură», citând o sursă care lucrează în colonia penală din Arctica unde Navalnîi a murit vineri. Înainte de moartea sa, Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a fost forțat să petreacă mai mult de două ore și jumătate în aer liber, într-un spațiu de izolare în aer liber, unde temperaturile puteau coborî până la minus 27C, a declarat Osechkin. În mod normal, deținuții erau ținuți în aer liber nu mai mult de o oră, și mult mai puțin în astfel de condiții extreme”, scrie The Times. Citește și: Răzbunarea mafiotă a lui Putin, într-o țară NATO: un pilot rus care a dezertat cu tot cu elicopter, ciuruit de gloanțe și călcat cu propria mașină. Guvernul socialist spaniol tace Osechkin a spus că mai sunt cazuri de deținuți uciși astfel de gărzile din închisorile rusești. „Cred că mai întâi i-au distrus corpul ținându-l mult timp în frig și încetinind la minimum circulația sângelui. Și apoi devine foarte ușor să omori pe cineva, în câteva secunde, dacă agentul are ceva experiență în acest sens. Este o metodă veche a diviziilor forțelor speciale ale KGB-ului. Ei și-au antrenat agenții să ucidă un om cu un singur pumn în inimă, în centrul corpului. A fost o marcă înregistrată a KGB-ului", a spus activistul rus pentru drepturile omului.

Politică

Gușă susține că „occidentalii” l-au omorât pe Navalnîi

Cozmin Gușă, care conduce Clubul Român de Presă și controlează Gold FM, susține că „occidentalii” l-au omorât pe Navalnîi: „Ce interes avea Putin, ce are acum peste 80% în sondajele despre alegerile prezidențiale din Rusia, să-l omoare pe Navalnîi ca să-și strice imaginea abia cosmetizată prin interviul cu Carlson?! Nici una”, a scris el, pe Facebook. Citește și: Șoșoacă și-a suspendat al treilea soț din funcția de prim-vicepreședinte al SOS România. În noiembrie, ea a fost filmată când îl certa și-l claxona, fiindcă nu știa PIN-ul cardului Postul Gold FM, deținut în acte de fiul lui Cozmin Gușă, a fost sancționat frecvent de CNA pentru teoriile conspiraționiste lansate în emisiunile sale. „Deci eu cred că e, agresiunea asta împotriva Rusiei, că despre asta-i vorba, chiar dacă Rusia a fost cea care a atacat prima în Ucraina, da’ a fost atacat pentru c-a fost evident provocată”, afirma, de exemplu, chiar Cozmin Gușă, în aprilie 2023. Postul a fost sancționat cu somație. Acum, Gușă, afirmă că nu Putin l-a ucis pe Navalnîi. Gușă susține că „occidentalii” l-au omorât pe Navalnîi „Și dacă Navalnîi a fost omorât de occidentali, ca să-i facă “program artistic” lui Putin în campanie?! Toți sorosiștii deplâng moartea lui Navalnîi și-l învinuiesc la unison pe Putin pentru deces. Maia Sandu, ZeleVogue, Iohannis, toți dependenții de sistemul Soros ne anunță vinovatul înaintea anchetei. Ce interes avea Putin, ce are acum peste 80% în sondajele despre alegerile prezidențiale din Rusia, să-l omoare pe Navalnîi ca să-și strice imaginea abia cosmetizată prin interviul cu Carlson?! Nici una. De-aia presupun c-a avut loc din nou o Operațiune sub steag fals, ca cele referitoare la North Stream sau podul Crimeei, când occidentalii (britanicii și/sau americanii) au detonat, iar Putin și Rusia au decontat”, a scris el pe Facebook. În mai 2023, Gușă a fost ales în conducerea Clubului Român de Presă, alături de Sorin Roșca Stănescu, fost senator PNL care a ajuns la pușcărie pentru corupție.

Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri Foto: Kremlin.ru

Eveniment

Putin vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri

Vladimir Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri, explică, în The Times, Bill Browder, pe vremuri cel mai mare investitor din Rusia. Acum, Browder este protejat 24/24 datorită amenințărilor din Rusia. Citește și: Grindeanu a dat Portul Constanța pe mâna unei foste laborante care analiza solul. A absolvit o facultate privată și se laudă că a lucrat în Marea Britanie, dar veniturile erau ridicol de mici Omul de afaceri american explică și de ce Navalnîi s-a întors în Rusia: el a sperat că va fi un Nelson Mandela al Rusiei și va ajunge la conducere după căderea regimului Putin. Însă Navalnîi a avut soarta lui Martin Luther King, care a fost asasinat. Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri “Dacă faci opoziție, ești mort“, a explicat Browder mesajul dat de Putin. "Cred că Navalnîi s-a întors inițial în Rusia gândindu-se că va fi arestat, dar va sta în închisoare și ar putea fi în cele din urmă Nelson Mandela al Rusiei, ieșind din închisoare și conducând atunci când Putin și regimul său se vor prăbuși. Acum, moștenirea lui va fi Martin Luther King al Rusiei, luptătorul împotriva regimului care s-a martirizat pentru o Rusie mai bună", a spus omul de afaceri. “Pierderea lui Navalnîi elimină o alternativă cu adevărat viabilă la Putin. Ceea ce a reușit nu este doar să scape de un lider politic, ci să trimită o undă de șoc către oricine are un sentiment de opoziție față de Putin, consecința acestei opoziții fiind moartea. Putin a încercat să îl ucidă în 2020 cu noviciok și a eșuat, iar de atunci Putin a vrut în mod clar să îl ucidă. Acum, Putin a reușit. Acesta este un asasinat la vedere al unui rival politic, asasinat organizat de Putin", a mai afirmat Browder. "Adică, sunt două lucruri care se întâmplă aici. Putin nu vrea să își asume responsabilitatea oficială, așa că va mușamaliza crima. Pe de altă parte, el vrea ca toată lumea să știe că dacă te ridici împotriva lui, mori, la fel ca în cazul lui [Evgheni] Prigojin. Vrea să trimită mesaje foarte clare tuturor că asta se întâmplă“, a mai explicat omul de afaceri.

Eveniment

Putin l-a lichidat și pe opozantul Aleksei Navalnîi

Regimul Putin l-a lichidat și pe opozantul Aleksei Navalnîi: acesta a murit subit într-o colonie penitenciară din regiunea arctică. Citește și: Șefa procurorilor anticorupție din Galați, cu un salariu imens, se pensionează, după ce, în 2022, acest parchet a avut o rată de 100% a achitărilor. Ea a fost magistrat timp de 25 de ani și două luni Putin l-a lichidat și pe opozantul Aleksei Navalnîi „La 16 februarie 2024, în centrul penitenciar nr. 3, deţinutul Navalnîi A.A. s-a simţit rău după o plimbare şi aproape imediat şi-a pierdut conştienţa. (...) Cauzele morţii sunt în curs de a fi stabilite'', a indicat Serviciul penitenciar al regiunii Iamalo-Neneţ într-un comunicat. Personalul medical ar fi fost chemat, dar nu a reuşit să îl resusciteze pe Navalnîi. Activistul anticorupţie era încarcerat într-o colonie penitenciară izlată, în Arctica, în condiţii foarte dificile. El ispăşea o pedeapsă de 19 ani de închisoare cu privire la ”extremism”. La începutul lui februarie, el le-a cerut ruşilor să nu voteze cu Vladimir Putin în alegerile prevăzute în perioada 15-17 martie. Condamnat să rămână în închisoare până la vârsta de 74 de ani, în baza unor acuzaţii despre care spune că au fost inventate pentru a-l ţine departe de politică, Navalnîi spunea că regimul său de detenţie presupunea ca în fiecare dimineaţă să asculte imnul naţional al Rusiei, după care i se pune melodia "Eu sunt rus", un cântec patriotic interpretat de celebrul cântăreţ pro-Putin „Şaman".

Internațional

Putin declară că-l preferă pe Biden

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, pare că s-a răzgândit: declară că-l preferă pe actualul președinte al SUA, Joe Biden, pentru că este mai predictibil decât principalul său contracandidat, Donald Trump. Putin a făcut această afirmație miercuri seara, într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin. Citește și: Cum face Realitatea TV propagandă lui Șoșoacă și Simion: Anca Alexandrescu se declară deschis de partea lor. Moderatoarea afirma că “vom avea toți cipuri în cap“ Putin declară că-l preferă pe Biden Putin a fost întrebat de către Zarubin cine, dintre Biden, un democrat, și Trump, un republican, ar fi "mai bun pentru noi". Putin a răspuns fără ezitare: "Biden. Este o persoană mai experimentată, mai previzibilă, un politician din vechea școală". Zâmbind ușor, el a adăugat: "Dar vom lucra cu orice președinte american în care poporul american are încredere". Potrivit Reuters, a fost pentru prima dată când Putin a comentat public cursa electorală americană din 2024, în care se așteaptă ca Biden și Trump să se confrunte pentru a doua oară consecutiv. În trecut, președintele Rusiei și-a manifestat susținerea pentru Trump. De exemplu, în septembrie 2023, el a comentat problemele lui Donald Trump în justiție. „Aceasta este o persecuție motivată politic din partea concurentului său”, a declarat Putin la un forum economic la Vladivostok, în Extremul Orient rus, afirmând că aceste anchete împotriva lui Trump demonstrează că sistemul american este „putred”.

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze Foto: X/Twitter

Internațional

Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze: lider al unui partid liberal, susținătoare fermă a Ucrainei și potențial candidat pentru postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, pozție deținută acum de Josep Borrell. Numele ei a apărut și pe lista potențialilor succesori ai lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO. Susținere masivă pentru Ucraina Kallas a devenit celebră în spațiul internațional prin pozițiile ei ferme de susținere a Ucrainei, după agresiunea neprovocată a Rusiei. Ea vorbește patru limbi: estonă, rusă, franceză și engleză. Estonia a oferit asistență militară Ucrainei în valoare de aproape 500 de milioane de euro, adică mai mult de 1,4% din PIB, arată ministerul de Externe al acestei țări. Printre donații s-au aflat rachete Javelin, obuziere, mine antitanc, mortiere sau echipamente de comunicații. În cooperare cu Germania, Estonia a donat Ucrainei două spitale de campanie și materiale medicale în valoare de aproape 15 milioane de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Estonia donează Ucrainei un al treilea spital de campanie în cooperare cu Olanda și Norvegia, care au oferit un sprijin de 7,8 milioane de euro pentru acest proiect. Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze Poliţia rusă a dat-o în urmărire pe şefa guvernului Estoniei, Kaja Kallas, notificarea în acest sens fiind afişată marţi pe site-ul Ministerului de Interne de la Moscova. Kallas este urmărită "într-un dosar penal", menţionează poliţia, fără a specifica infracţiunea implicată. Kallas s-a născut în 1977 și a absolvit dreptul la universitatea din Tartu. Tatăl ei, Siim Kallas, a fost premier al Estoniei, între 2002 și 2003 și comisar european, din 2004 în 2014. Kaja Kallas a intrat în politică în 2011, când a fost aleasă deputat din partea Partidului Reformei, un partid liberal. Ea este premier din ianuarie 2021. În martie anului 2023, în Estonia au avut loc alegeri, iar Partidul Reformei a câștigat trei locuri în plus în legislativul estonian. În ianuarie 2024, Politico a scris că ea ar putea fi viitorul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Avertisment: NATO are între trei și cinci ani pentru a se pregăti „Europa are între trei și cinci ani pentru a se pregăti pentru ca Kremlinul să revină ca o amenințare militară serioasă pe flancul estic al NATO, a declarat premierul estonian pentru The Times. Subliniind sentimentul de precaritate, Kaja Kallas a devenit, de asemenea, primul lider NATO care a sugerat că Rusia se află în spatele unui recent val de perturbări ale navigației GPS în sudul Mării Baltice, deși a spus că nu pare să fie în mod deliberat îndreptată împotriva membrilor NATO. După o serie de eșecuri ucrainene pe câmpul de luptă, există îngrijorări tot mai mari în cadrul alianței cu privire la timpul pe care l-ar putea avea la dispoziție pentru a se pregăti pentru revenirea forțelor rusești la granițele sale după o eventuală încetare a focului. Un document german foarte discutată a sugerat că acest interval de timp ar putea fi de cinci până la nouă ani. Cu toate acestea, Kallas a spus că ar putea fi considerabil mai scurt. «Serviciile noastre de informații estimează că va fi de trei până la cinci ani, iar acest lucru depinde foarte mult de modul în care ne gestionăm unitatea și ne menținem poziția în ceea ce privește Ucraina. Pentru că ceea ce vrea Rusia este o pauză, iar această pauză este pentru a-și aduna resursele și forța. Slăbiciunea provoacă agresori, așa că slăbiciunea provoacă Rusia», a spus ea”, pentru The Times.

Eveniment

Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin

Premierul PSD Marcel Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Vladimir Putin, când afirmă că, „cu certitudine”, Rusia nu va ataca România. Se poate constata o diferență radicală între afirmațiile liderului PSD și îngrijorarea altor lideri politici și militari din NATO. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin Iată cum a evoluat retorica lui Ciolacu, prin comparație cu cea a altor demnitari sau comandanți militari NATO. Vladimir Putin la 12 decembrie: „Rusia nu are motive, nu are interese - nici geopolitice, nici economice, politice ori militare - să lupte cu ţări NATO” Vladimir Putin la 9 februarie, pentru Tucker Carlson: „Nu avem niciun interes în Polonia, Letonia sau oriunde altundeva. De ce am face asta? Pur și simplu nu avem niciun interes. Este doar o amenințare neinspirată. Este absolut exclus”. Cum îl confirmă premierul PSD: Marcel Ciolacu, 10 februarie: „Federaţia Rusă nu a făcut niciun atac intenţionat asupra României şi vă spun cu certitudine că nici nu o va face. Nu se justifică acest lucru” Ce afirmații au făcut alți lideri politici și militari din NATO: Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, la 9 februarie: „Nu este exclus ca, într-o perioadă de trei până la cinci ani, Rusia să testeze articolul 5 și solidaritatea NATO. Nu aceasta a fost evaluarea NATO în 2023. Acestea sunt informații noi care ies acum în evidență” Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, 19 ianuarie 2024: „Auzim amenințări de la Kremlin aproape în fiecare zi… așa că trebuie să luăm în considerare faptul că Vladimir Putin ar putea chiar să atace într-o zi o țară NATO (...) Experții noștri se așteaptă la o perioadă de cinci până la opt ani în care acest lucru ar putea fi posibil” Estimarea premierului eston, Kaja Kallas, la 15 ianuarie 2024, privind șansele unui atac al Rusiei asupra NATO: „Serviciile noastre de informații estimează că va dura între trei și cinci ani, iar acest lucru depinde în mare măsură de modul în care ne vom gestiona unitatea și ne vom menține poziția față de Ucraina” Comandantul militar al armatei Suediei, generalul Micael Bydén: „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este doar un pas, nu un joc final”. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz: „Rusia sfidează logica. Ceea ce s-a întâmplat în 2022 părea imposibil. Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”. Declarațiile lui Marcel Ciolacu sunt însă asemănătoare cu afirmațiile senatoarei Diana Șoșoacă. „Nu cred că vreodată, mai ales după cum a decurs războiul din Ucraina, ruşii nu ne vor ataca. Încă mai avem statut de ţară şi oameni care au menţinut relaţiile diplomatice cu Rusia. Am putea să fim atacaţi doar în condiţiile în care atacăm. De aceea Ucraina, la instigarea politicienilor de peste ocean, a încercat să instige menționând că Rusia a aruncat cu bombe în România. În decursul aşa zisului război, obuze româneşti au explodat pe teritoriul Rusiei. Dacă avea chef, ne făceau pulbere”, a spus Șoșoacă, la 18 decembrie 2023, potrivit unei transcrieri de pe site-ul RTV.

Etichetă: putin

Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia

Trump, felicitări lui Putin pentru schimb

Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia

Consilierul lui Ciolacu înalță ode putinistului Orban

Patriarhul Kirill îi urează lui Putin să domnească până la 147 de ani

Probe că Putin a știut sau a orchestrat masacrul terorist

Metoda prin care Putin l-ar fi ucis pe Navalnîi

Gușă susține că „occidentalii” l-au omorât pe Navalnîi

Putin vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri

Putin l-a lichidat și pe opozantul Aleksei Navalnîi

Putin declară că-l preferă pe Biden

Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze

Ciolacu îl confirmă, indirect, pe Putin

Ultima oră

Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale

Pentru prima oară, republicanii români din SUA sărbătoresc Ziua Națională la Mar-a-Lago

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale: judecătorii sunt discriminați

Rețeta Georgescu: conturi pro-Băluţă cu „potenţial inauntentic” au milioane de vizualizări pe TikTok

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit

Tichetele casnice ajută zilierii plătiți fără acte să fie înregistrați la sănătate și pensii

Sondajul Antenei 3, două zile înainte de alegeri: bătălie Băluță-Ciucu, diferență în marja de eroare

Cum a ajuns un ieșean în conducerea companiei din Prahova care a provocat criza apei

Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret

Cardurile de sănătate au devenit inutile: sistemul CNAS este mort de câteva zile

Premierul Bolojan s-ar fi însurat: purtătoarea de cuvânt a vorbit despre „Soția dlui Ilie Bolojan”

OFICIAL Buzoianu nu a fost informată despre riscurile golirii lacului Paltinu, recunoaște șefa ABBI

Unul din cele mai jalnice aeroporturi din Europa, Otopeni, crește indemnizțiile administratorilor

Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR: audiențe penibile, „plătim gras familii întregi”

Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor