miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: putin

596 articole
Internațional

Putin recrutează și grațiază un canibal

Putin recrutează și grațiază un canibal. Rusul Dmitri Malîşev, locuitor al regiunii Volgograd, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru crimă şi canibalism şi graţiat de preşedintele rus Vladimir Putin pentru că a luptat în războiul din Ucraina, s-a întors în oraşul său natal, a anunţat duminică presa locală. Putin recrutează și grațiază un canibal "Da, s-a întors după ce a fost rănit (...) Am vorbit personal cu el. Are probleme la mandibulă şi o schijă în braţ. Pare să fie sub tratament medical. Alaltăieri l-am văzut într-un magazin şi ne-am salutat", a declarat şeful administraţiei locale, Fiodor Kadoba, pentru portalul local de ştiri V1.ru. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează El a adăugat că Malîşev l-a asigurat că va reveni pe front după ce îşi va recupera sănătatea. Cazul "canibalului din Volgograd" a zguduit societatea rusă în urmă cu un deceniu: după ce şi-a ucis în bătaie o cunoştinţă din Tadjikistan cu o rangă pentru că i-ar fi propus să facă sex, i-a smuls inima şi a prăjit-o într-o tigaie, proces pe care l-a înregistrat pe video. Condamnarea era de 25 de ani de închisoare Justiţia rusă l-a condamnat la 25 de ani de închisoare, dintre care 15 trebuia să-i execute într-o închisoare de înaltă securitate, dar după începerea războiului a fost recrutat pentru a fi trimis să lupte în Ucraina. Recrutarea puşcăriaşilor, o practică promovată de compania rusă de mercenari Wagner, a stârnit îngrijorări serioase în Rusia din cauza seriei de infracţiuni comise de unii dintre aceştia la întoarcerea de pe câmpul de luptă. După asasinarea unei fetiţe de 12 ani în regiunea rusă Kemerovo de un fost puşcăriaş întors de pe frontul din Ucraina, şefa Comisiei pentru familie şi protecţia copilului din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), Nina Ostanina, a avertizat în iunie că această situaţie s-ar putea agrava şi a cerut autorităţilor ruse să "îşi asume responsabilitatea de a proteja cetăţenii de infractori ca acesta" prin "monitorizare constantă" şi ajutându-i să se reintegreze pe piaţa muncii. De asemenea, ea a propus un proiect de lege care sa reglementeze aceasta chestiune. "Trebuie să acţionăm fără întârziere. Coşmaruri ca acesta nu pot fi permise să se întâmple din nou. Copiii noştri merită o viaţă sigură şi protecţie împotriva criminalilor nemiloşi", a spus ea. Potrivit media online independentă Viorstka, în ultimii doi ani, aproximativ 50 de persoane au murit din cauza veteranilor de război de pe frontul din Ucraina recrutaţi în închisorile ruse. Victimele sunt de obicei membri de familie sau vecini, crimele fiind comise din motive casnice şi având adeseori legătură cu consumul de alcool.

Putin recrutează și grațiază un canibal (sursa: rtvi.com)
Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin (sursa: X/MeNMyRC)
Internațional

Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin

Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin. Imagini din satelit par să arate un crater masiv la un centru de testare a rachetelor în Rusia, după ce o rachetă balistică intercontinentală RS-28 "Sarmat" (Satan-2, în codificarea NATO) cu capacitate nucleară, a explodat, ceea ce constituie un eşec umilitor pentru preşedintele Vladimir Putin, relatează duminică publicaţia britanică Daily Express. Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin Această rachetă este considerată de către Kremlin un instrument puternic în arsenalul său. Citește și: Fabrica de arme din Cugir, pe cale să fabrice propriul pistol-mitralieră, un Kalashnikov pe standarde NATO Dar, conform unor informaţii, acesta ar fi al patrulea eşec succesiv, ceea ce pune sub semnul întrebării fiabilitatea noii arme. Distribuind pe reţelele sociale fotografii Planet Lab, făcute la cosmodromul Pleseţk din regiunea Arhanghelsk, analistul proiectului Osint ( Open source intelligence), care se autocodifică MeNMyR, rezumă: "După cum se vede, testul RS-28 Sarmat a fost un eşec total". Racheta, explodată în siloz Racheta a explodat în siloz, lăsând un crater imens şi distrugând locul de testare. "Sarmat este o rachetă cu combustibil lichid, astfel încât acest accident ar fi putut avea loc separat de activitatea de lansare efectivă", afirmă expertul citat. Primul şi singurul test reuşit cu Sarmat a avut loc la 20 aprilie 2022. Alte patru au eşuat, potrivit informaţiilor din surse independente. Pompierii, mobilizați Analistul citat mai remarcă faptul că patru autospeciale ale pompierilor ar fi fost mobilizate în zonă- conform versiunii oficiale - la stingerea unui incendiu de pădure. R-28 Sarmat, cu o lungime de 35 de metri, despre care responsabilii ruşi susţin că ar avea o rază de acţiune de 11.000 de mile, un exemplar fiind evaluat la 38 de milioane de lire sterline. Expertul militar ucrainean Oleksandr Kovalenko, de la Grupul de Rezistenţă Informaţională din Kiev, catalogase încă în martie racheta Satan-2 drept "nesigură şi periculoasă", declarând pentru RBC-Ucraina: "Este o rachetă foarte problematică. Ruşii nici măcar nu au putut gestiona lansările de testare". Experţii spun că explozia unei astfel de rachete în timpul testării se întâmplă extrem de rar. Un incident similar a fost înregistrat în octombrie 1960 la cosmodromul Baikonur, când a explodat o rachetă sovietică R-16. Eşecul cu racheta "Sarmat" intervine la câteva zile după ce Rusia s-a lăudat că a testat cu succes, marţi, la aceeaşi instalaţie, un lansator Angara 1.2 cu un dispozitiv spaţial de uz militar.

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina. Putin crește cu 25 % sumele pe care le primesc oamenii ce semnează contracte cu Ministerul Apărării. Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina Un rus care vrea să meargă pe front primește acum o sumă de până la două milioane de ruble (aproape 20 mii euro) la semnarea contractului cu Ministerul Apărării. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Aceasta se adaugă salariului lunar de aproximativ 200 mii de ruble (1900 euro) primit de cei care pleacă la război. Maxim Blant are 54 de ani și este analist economic și publicist rus. A absolvit Institutul de Relații Internaționale de la Moscova, iar acum scrie articole în mai multe publicații și realizează o emisiune economică la postul de radio „Svoboda” („Libertate”). În prezent, locuiește în Riga, Letonia. Analistul a explicat pentru HotNews că sumele plătite militarilor diferă în funcție de regiunile din care provin aceștia. În Moscova și Sankt Petersburg bonusurile pentru cei care semnează contracte cu Ministerul Apărării sunt de 2 milioane de ruble (20 mii euro), în timp ce în alte 10 regiuni sunt în jur de un milion de ruble. Decretul lui Putin „Putin recent a semnat un decret care prevede ca asemenea plăți trebuie să fie achitate, atât din bugetul regional, cât și din cel federal. Asta vorbește despre faptul că nu sunt suficienți oameni pentru câmpul de luptă”, a declarat Maxim Blant. „Este o lovitură dublă asupra economiei, pentru că, pe de o parte, crește numărul oamenilor care primesc banii din buget și aceștia sunt oameni care nu produc nimic, adică nici mărfuri, nici servicii. În același timp, pe piața muncii se formează o gaură, iar companiile care produc mărfuri sau servicii se confruntă cu problema găsirii angajaților și, respectiv, creșterii volumelor de produse”, mai susține Blant. Urmarea, mai spune expertul, este că Banca Centrală majorează ratele și astfel crește inflația. Un alt efect este acela că economia crește doar în contul sectorului de apărare.

„Gluma” lui Putin despre Kamala Harris( sursa: Facebook/Kamala Harris)
Internațional

„Gluma” lui Putin despre Kamala Harris

„Gluma” lui Putin despre Kamala Harris. Preşedintele rus Vladimir Putin a făcut o glumă atunci când a spus că Moscova o sprijină pe candidata democrată, vicepreşedinta Kamala Harris, în alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA, a spus ministrul de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat postului Sky News Arabia. „Gluma” lui Putin despre Kamala Harris Putin a spus la începutul acestei luni că Rusia doreşte ca Harris să câştige alegerile, într-un comentariu cu tentă ironică în care a invocat râsul ei "molipsitor" drept motiv pentru a o prefera pe candidatului republican, fostul preşedinte Donald Trump. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Remarca liderului rus a determinat Casa Alba să spună că Putin nu ar trebui să mai comenteze alegerile din 5 noiembrie. Explicațiile lui Lavrov "A fost o glumă", a spus Lavrov, întrebat cât de mult schimbarea preşedintelui american va afecta politica externă a Rusiei. "Preşedintele Putin are un bun simţ al umorului. El glumeşte deseori în declaraţiile şi interviurile sale", a adăugat Lavrov. "Nu văd diferenţe pe termen lung în atitudinea noastră faţă de alegerile actuale sau trecute în Statele Unite, pentru că acestea sunt conduse de deep-state-ul notoriu", a mai spus ministrul rus. Comentariile sale au fost publicate vineri pe site-ul Ministerului de Externe de la Moscova

Putin cere o nouă mobilizare militară (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin cere o nouă mobilizare militară

Putin cere o nouă mobilizare militară. Preşedintele rus Vladimir Putin a decretat luni că efectivele armatei ruse vor trebui să ajungă la 1,5 milioane de soldaţi până la 1 decembrie, cu 180.000 mai mulţi decât în prezent, a treia decizie de acest fel luată de liderul de la Kremlin de când a început războiul în Ucraina. Putin cere o nouă mobilizare militară Personalul armatei ruse va ajunge astfel la 2,38 milioane de persoane, inclusiv personalul administrativ, potrivit aceluiaşi decret. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Putin, care a lansat campania militară împotriva Ucrainei în februarie 2022, a dispus de asemenea guvernului să aloce fondurile necesare creşterii efectivelor armatei ruse. Ultimul decret de acest fel emis de Putin datează din decembrie 2023, când efectivele armatei ruse au crescut cu aproape 170.000, după ce ordonase în august 2022 creşterea lor cu 137.000 de militari. Mobilizarea rezerviștilor în 2022 De asemenea, în septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti pentru susţinerea operaţiunilor militare pe frontul ucrainean. În perioada scursă de atunci nu a mai ordonat nicio altă mobilizare, estimând suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei. Efectivele armatei ruse desfăşurate pe frontul din Ucraina sunt de circa 700.000 de militari. Ofensiva ucraineană Dar Rusia se confruntă de la începutul lunii august cu o ofensivă ucraineană în provincia sa de graniţă Kursk care a luat prin surprindere armata rusă. Aceasta din urmă avea în acea zonă un dispozitiv slab format mai ales din tineri recruţi, sute dintre aceştia fiind atunci luaţi uşor prizonieri de trupele ucrainene. Kievul a sperat prin această incursiune că va forţa Moscova să-şi mute trupe de pe frontul din estul Ucrainei pentru a putea astfel să oprească înaintarea armatei ruse acolo, dar aceasta a continuat să câştige teren pe acel front. Comentatorii militari remarcă faptul că, deşi comandamentul rus a retras unele unităţi din Ucraina pentru a consolida apărarea provinciei Kursk, nu a slăbit principalele axe de atac pe frontul ucrainean. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia ar fi redesfăşurat în Kursk circa 40.000 de soldaţi de pe frontul ucrainean, ceea ce a "încetinit" înaintarea rusă în estul Ucrainei. De partea sa, Putin afirmă că, dimpotrivă, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul de est prin angajarea în ofensiva din Kursk a unora dintre cele mai bine instruite şi echipate unităţi ucrainene, ceea ce ar fi permis o înaintare mai uşoară a armatei ruse pe frontul ucrainean, mai ales în direcţia oraşului Pokrovsk, un important nod logistic a cărui cucerire ar apropia Rusia de ocuparea întregii regiuni ucrainene Doneţk.

Popularitatea lui Putin este în scădere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Popularitatea lui Putin este în scădere

Popularitatea lui Putin este în scădere. Popularitatea preşedintelui rus Vladimir Putin este în scădere, la o lună după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în provincia rusă de graniţă Kursk, relevă un sondaj publicat vineri de Centrul pentru Studiul Opiniei Publice (Vtsiom). Popularitatea lui Putin este în scădere Acest sondaj recent, efectuat între 26 august şi 1 septembrie, arată că 75,5% dintre ruşi au încredere în liderul de la Kremlin, faţă de 81,5% la sfârşitul lunii iulie. Aproape 20% dintre cei chestionaţi au spus că nu au încredere în preşedinte, iar restul au preferat să nu răspundă. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Preşedintele Putin se bucura de o încredere de peste 80% înainte ca trupele ucrainene să atace direct teritoriul rus, luând prin surprindere armata rusă care era slab desfăşurată în provincia Kursk. De asemenea, 72% dintre cei chestionaţi aprobă modul în care şeful statului administrează ţara, o scădere de 6,4 procente faţă de sfârşitul lunii iulie. Armata rusă, sub semnul întrebării Incapacitatea armatei ruse de a apăra teritoriul naţional pare astfel să fi subminat încrederea populaţiei ruse în liderul de la Kremlin, deşi în acest timp trupele ruse au continuat să înainteze pe frontul din estul Ucrainei. În urma ofensivei lansate pe 6 august, armata ucraineană a înaintat câteva zeci de kilometri în interiorul Rusiei. Armata rusă a trimis întăriri şi a stabilizat acest nou front, unde în ultima vreme nu s-au mai înregistrat evoluţii semnificative. Armata ucraineană nu pare să mai fi reuşit acolo progrese suplimentare, dar nici armata rusă nu a reuşit să recâştige din teritoriul rus căzut sub control ucrainean. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susţine că armata sa controlează circa 100 de aşezări în provincia rusă Kursk şi că prin această ofensivă a forţat Rusia să mute zeci de mii de soldaţi de pe frontul din estul Ucrainei. De partea sa, Putin estimează că prin angajarea în această ofensivă a unora dintre cele mai bine instruite şi bine echipate unităţi, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul ucrainean, ceea ce a a permis Rusiei să obţină noi progrese în estul Ucrainei.

Putin ar fi putut fi arestat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ar fi putut fi arestat

Putin ar fi putut fi arestat. Uniunea Europeană a deplâns marţi că Mongolia nu l-a arestat pe preşedintele rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale oficiale la Ulaanbaatar, în conformitate cu obligaţiile sale internaţionale. Putin ar fi putut fi arestat "UE regretă că Mongolia", în calitate de stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), "nu şi-a respectat obligaţiile prin executarea mandatului de arestare" emis de CPI împotriva preşedintelui rus, a precizat un purtător de cuvânt al UE într-un comunicat. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit marţi, la Ulaanbaatar, cu omologul său mongol Ukhnaa Khurelsukh, în prima vizita oficială a liderului de la Kremlin într-o ţară membră a CPI după emiterea unui mandat de arestare pe numele său. La sosirea luni seara în capitala Mongolei, liderul rus a fost întâmpinat de garda de onoare, fără a fi arestat la coborârea din avion. Aceasta este prima călătorie a lui Putin în Mongolia în cinci ani. Sfidarea șefului de la Kremlin Vizita sa pare a fi un act de sfidare la adresa CPI, a Ucrainei aflată în război, precum şi a numeroase ţări occidentale şi organizaţii pentru drepturile omului care au cerut arestarea lui. Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Vladimir Putin, vizat de acest mandat emis de CPI în martie 2023 pentru suspiciune de deportare ilegală a unor copii ucraineni în Rusia. Atunci când o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi care se reuneşte o dată pe an, dar ale căror eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal.

În Mongolia, Putin poate fi arestat (sursa: TASS)
Internațional

În Mongolia, Putin poate fi arestat

În Mongolia, Putin poate fi arestat. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit luni în Mongolia, potrivit televiziunii ruse, marcând astfel prima sa deplasare într-o ţară membră a Curţii Penale Internaţionale (CPI) după emiterea unui mandat de arestare pe numele său. În Mongolia, Putin poate fi arestat Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Vladimir Putin, vizat de acest mandat pentru suspiciune de deportare ilegală a unor copii ucraineni în Rusia. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat cu toate acestea, săptămâna trecută, că preşedinţia rusă "nu are nici o îngrijorare" în legătură cu aceasta. "Desigur, toate aspectele vizitei au fost pregătite în mod minuţios", a adăugat Peskov. La fel ca alte state părţi ale Statutului de la Roma care a fondat CPI, Mongolia "are obligaţia de a coopera" cu aceasta, declarase un purtător al acestei jurisdicţii, Fadi el-Abdallah. Atunci când o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi care se reuneşte o dată pe an, dar ale căror eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal. În trecut, alţi indivizi ce făceau obiectul unui mandat de arestare al CPI, printre care fostul dictator sudanez Omar al-Beshir, s-au deplasat în ţări semnatare ale Statutului de la Roma fără să-şi facă griji. La rândul său, Mongolia a semnat Statutul de la Roma în anul 2000, înainte de a-l ratifica în 2002.

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși. Occidentul îi persecută în mod deschis pe jurnaliştii ruşi, a acuzat preşedintele Vladimir Putin în declaraţii publicate luni, la câteva zile după ce Moscova a interzis accesul pe teritoriul Rusiei a zeci de jurnalişti americani. Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși "Pentru a se ascunde de fapte incomode, de informaţii veridice, Occidentul, care se consideră standardul libertăţii, a lansat o persecuţie deschisă împotriva corespondenţilor ruşi", a declarat Putin în ajunul vizitei sale în Mongolia pentru ziarul local Onoodor, conform unei transcrieri publicate pe site-ul Kremlinului. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Declaraţiile sale au loc după ce Moscova a anunţat miercuri că interzice accesul în Rusia a 92 de cetăţeni americani, între care jurnalişti, avocaţi şi directori ai unor firme militare-industriale cheie, din cauza a ceea ce a descris ca fiind poziţia rusofobă a Washingtonului. Libertatea presei în Rusia Putin a afirmat, totodată, că presa este liberă în Rusia. "Singura condiţie pentru ei este respectarea legislaţiei ruse", a spus liderul de la Kremlin. "Corespondenţii străini acreditaţi în ţara noastră ar trebui să înţeleagă acest lucru", a mai spus el. Rusia a acuzat deseori ţările occidentale că impun restricţii neloiale presei sale din străinătate, inclusiv interdicţii pentru unele instituţii de presă susţinute de stat. Putin a declarat pentru ziarul mongol Onoodor că jurnaliştii ruşi se confruntă cu "cenzura directă" în aproape toate ţările occidentale. "Singurul lucru pe care îl face presa noastră este să transmită în mod convingător punctul de vedere al Rusiei asupra problemelor şi evenimentelor actuale care au loc în lume", a mai spus Putin. În mai, Parlamentul rus a adoptat un proiect de lege care le oferă procurorilor puterea de a închide birourile de presă străine de la Moscova dacă o ţară occidentală a fost "neprietenoasă" cu presa rusă. Washingtonul a impus sancţiuni împotriva unor posturi de televiziune de stat ruseşti, despre care spune că au răspândit dezinformare pentru a susţine războiul Rusiei în Ucraina.

Partenera lui Putin preferă luxul european (sursa: NPR)
Eveniment

Partenera lui Putin preferă luxul european

Partenera lui Putin preferă luxul european. Alina Kabaeva, partenera lui Putin (și poate deja a doua soție), precum și mama ultimilor trei copii ai săi, călătorea constant – în cele patru destinații europene preferate – la Torino și Milano, pentru a intra în Italia, sau a merge în Alpii italieni și francezi. Partenera lui Putin preferă luxul european Acest lucru poate fi descoperit examinând așa-numitele “Fsb border leaks”, o serie de informaţii scurse din datele de frontieră înregistrate de serviciile secrete ruse, care în ultimele săptămâni ne permit să reconstituim multe lucruri interesante despre oligarhi, miliardari și elita lui Putin. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Despre stilul lor de viață, dar și despre complicii care au putut să asigure maxima intimitate în luxoasele lor peregrinări europene până și celor mai discutate și compromise figuri ale unui regim care începuse să sufere sancțiuni din 2014 (pentru anexarea ilegală a Crimeei) și invadase și încălcase deja suveranitatea națională a Georgiei. Pe scurt, era mult în afara legalității internaționale, chiar dacă aproape toată lumea din Occident închidea ochii. Kabaeva îndrăgostită de Italia De ce iubea Kabaeva atât de mult oraşele Torino și Milano? Din diferite motive. Călătoriile înregistrate – pe care le putem consulta datorită „Agentstvo”- acoperă (este posibil totuşi ca baza de date scursă să nu fie completă) o perioadă de timp cuprinsă între septembrie 2014 și anul 2023. Primul dintre zborurile din baza de date este o călătorie de 12 zile în septembrie 2014 împreună cu mama sa, Lyubov Kabaeva la Lugano, mai precis la clinica Sant’Anna, unde în 2015 l-a născut pe primul dintre copiii ei cu Putin. După naştere, Kabaeva nu a zburat timp de un an (sau baza de date este incompletă), dar în vacanța cu ocazia Anului Nou 2016 a revenit în Italia: a călătorit de la Soci în Europa, unde a stat trei zile, aterizând la Torino și s-a întors plecând din Lyon, Franța. Între lunile martie și iunie 2016, Kabaeva a venit de trei ori în Italia, ruta fiind Soci – Milano, unde a stat două-trei zile. Călătorii care ar putea fi legate și de o sesiune de shoping în capitala modei. Tot în iunie a mers şi în oraşul ei natal, Tașkent. Vacanțele în Maldive În 2017 și 2018, Kabaeva a avut obiceiul de a petrece o săptămână în timpul primăverii în Maldive cu anturajul ei apropiat, care este compus din sora sa Leysan Kabaeva, Anna Nazarova și Olesya Fedina, fosta colegă de clasă a lui Leysan, Elena Erkhan și soția patinatorului Anton Sikharulidze, Victoria. Tot în această perioadă a efectuat alte zboruri către Alma-Ata, Tașkent, Munchen, Geneva și din nou de trei ori către Milano. Kabaeva venea des la Milano, Torino, Lugano și Lyon, și dtorită faptului că toate aceste oraşe erau destul de aproape de una dintre principalele reședințe europene pe care le folosea, vila de la Geneva a oligarhului și marelui prieten al lui Putin, Gennady Timchenko. Din iulie 2018, poate din cauza celei de-a doua nașteri, timp de un an și jumătate Kabaeva călătorește mai puțin, apoi se reîntoarce la Lugano şi la Milano, unde revine în noiembrie 2021 pentru a primi un premiu sportiv. Torino era o destinaţie convenabilă pentru a merge la schi la Courchevel, Meribel sau Courmayeur. Când a întrerupt zborurile în Europa La un moment dat, Kabaeva întrerupe pentru încă un an și jumătate zborurile în Europa: este faza imediat anterioară invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Ştia ceva Kabaeva cu mult înainte de invazie? Cert este că a decis să nu mai zboare în Europa, și nici în mult iubita sa Italie, cu mult înaintea sancțiunilor. Iar de la începutul războiului şi până în prezent, a zburat în principal doar în Uzbekistan. Şi uneori, la Minsk. Investigație La Stampa, preluată de Rador

Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei

Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit marţi seară în Cecenia, republica rusă din Caucaz condusă cu o mână de fier de aliatul său Ramzan Kadîrov şi pe care nu a mai vizitat-o din 2011. Putin are nevoie de ajutorul Ceceniei "Putin a sosit în Republica Cecenă. Un program bogat este prevăzut în cadrul acestei vizite', a scris Kadîrov pe Telegram. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Televiziunea publică rusă a prezentat imagini cu sosirea lui Putin, coborând dintr-un elicopter şi întâmpinat de Kadîrov şi de colaboratorii săi cei mai apropiaţi. "Oamenii vor fi bucuroşi. Se vor bucura că preşedintele a venit în republică. Pentru noi, este stimulant, ne dă un plus de energie. Este o mare binecuvântare", a spus Kadîrov în faţa jurnaliştilor. Potrivit liderului cecen, Putin şi-a început vizita cu o oprire la mormântul tatălui său care i-a precedat în fruntea Ceceniei, Ahmat Kadîrov, ucis într-un atac comis de rebelii islamişti în 2004. Înaintea vizitei în Cecenia, Putin a fost marţi mai devreme la Beslan, în Osetia de Nord, o altă republică rusă din Caucaz, unde a adus un omagiu victimelor luării de ostatici sângeroase într-o şcoală de către un comando islamist cecen în 2004. Ce vrea Putin de la Kadîrov? Cecenia a cunoscut două conflicte armate majore în anii 1990 şi 2000, în care trupele ruse s-au confruntat cu o rebeliune separatistă ce a căpătat caractere islamiste, aceasta s-a răspândit în întreaga regiune şi în 2015 a jurat credinţă organizaţiei jihadiste Statul Islamic. Republica Cecenia este condusă din 2007 de Ramzan Kadîrov, ale cărui trupe sunt adesea acuzate de încălcări ale drepturilor omului în acest teritoriu. Vizita lui Putin acolo survine după ce Ucraina a deschis un al doilea front în războiul declanşat împotriva ei de Rusia, armata ucraineană lansând în urmă cu două săptămâni o ofensivă surpriză în regiunea rusă de graniţă Kursk. Unităţile cecene fac parte din forţele ruse desfăşurate acum pentru a face faţă asaltului ucrainean.

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina de ''provocare pe scară mare'', în urma relatărilor despre o ofensivă ucraineană în regiunea rusă frontalieră Kursk. Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia ''Regimul de la Kiev a întreprins o nouă provocare pe scară mare, trăgând orbeşte cu diferite tipuri de arme, inclusiv rachete, asupra unor clădiri civile, clădiri rezidenţiale şi ambulanţe'', a spus Putin în deschiderea unei şedinţe cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării, ai armatei şi ai serviciilor de informaţii ruse. Şeful statului rus a adăugat că urmează să primească rapoarte mai detaliate privind situaţia militară din Kursk. Comitetul de anchetă rus a deschis proceduri penale pentru ceea ce a descris drept un atac terorist pe teritoriul Rusiei. Rușii se plâng de atacuri Guvernatorul regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a afirmat că s-au înregistrat victime şi le-a cerut localnicilor să doneze sânge. El a adăugat că un atac ucrainean cu dronă a lovit o ambulanţă în afara oraşului Sudzha, omorând şoferul şi pe un paramedic. Anterior, Ministerul Apărării rus a confirmat că în regiunea Kursk confruntările armate continuau, la o zi după ce anunţase că forţele ruse au respins o ofensivă ucraineană. Secretarul general al Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, a anunţat că, după eşecul contraofensivei de anul trecut a Ucrainei, Rusia a avansat şi de la 14 iunie a preluat controlul asupra a 420 de kilometri pătraţi de teritoriu de la forţele ucrainene. Atât Kievul, cât şi Moscova susţin că nu vizează ţinte civile în actualul război cauzat de invazia pe scară largă lansată de Rusia asupra ţării vecine în februarie 2022. În acest an, forţe care se autointitulează paramilitare ce luptă de partea Ucrainei au intrat în regiunile ruse Belgorod şi Kursk.

Trump, felicitări lui Putin pentru schimb (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump, felicitări lui Putin pentru schimb

Trump, felicitări lui Putin pentru schimb. Fostul preşedinte american Donald Trump l-a felicitat pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru un schimb major de prizonieri între Rusia, Belarus şi mai multe state occidentale. Trump, felicitări lui Putin pentru schimb "Aş dori să-l felicit pe Vladimir Putin pentru că a făcut încă o afacere grozavă", a declarat candidatul republican la preşedinţie la un eveniment de campanie la Atlanta, în statul american Georgia. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL "I-au eliberat pe unii dintre cei mai mari ucigaşi din lume. Unii dintre cei mai răi ucigaşi pe care i-au avut. Şi ne-am recuperat oamenii, dar, o Doamne, am făcut o afacere oribilă, oribilă. Şi este frumos să spunem că i-am recuperat, dar nu cumva asta creează un precedent rău?", a spus Trump. Fără precedent Schimbul de prizonieri fără precedent a dus la eliberarea de către Rusia şi Belarus a 16 persoane care fuseseră întemniţate pentru activităţile lor ca jurnalişti şi activişti, printre altele. În schimb, zece persoane aflate în închisori în diferite ţări occidentale au fost predate Moscovei. Mai multe ţări au fost implicate în schimb, în cadrul căruia doi cetăţeni americani faimoşi, reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich şi fostul puşcaş marin american Paul Whelan, s-au întors acasă. De asemenea, ca parte a acordului, a fost eliberat asasinul rus Vadim Krasikov, care a fost condamnat la închisoare pe viaţă în Germania pentru împuşcarea în 2021, în centrul Berlinului, a unui georgian de origine cecenă. Acordul a fost negociat de administraţia preşedintelui american Joe Biden, un democrat, cu ajutorul Germaniei şi al altor aliaţi. Trump s-a referit la propriul său istoric de a aduce acasă cetăţeni americani deţinuţi în străinătate în timpul mandatului său, subliniind: "Nu am plătit niciodată nimic". Republicanul a criticat acordul cu Rusia la scurt timp după ce ştirile despre acesta au apărut joi şi a dat de înţeles, fără nicio dovadă, că au fost plătiţi bani pentru a-l încheia.

Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor Foto: Kremlin.ru
Internațional

Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor

Analiză The Times: în timpul Războiului Rece, se făcea schimb de spioni, acum Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor săi. Analiza a fost făcută de Ben Macintyre, autor al mai multor documentare ecranizate de BBC despre operațiuni de spionaj. Macintyre scrie, azi, în The Times, că schimbul de inocenți pentru spioni și un ucigaș amintește doar vag de Războiul Rece. 24 de prizonieri din Statele Unite, Rusia, Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia și Belarus au fost eliberați joi într-un schimb major între Rusia și Vest. Printre cei eliberați de Rusia se numără reporterul Evan Gershkovich, de la Wall Street Journal, jurnalista Alsu Kurmașeva de la RFE/RL și fostul pușcaș marin american Paul Whelan. Autoritățile turce, care au intermediat schimbul, au menționat că zece prizonieri, inclusiv doi minori, au fost transferați în Rusia. Putin ia ostatici și-i oferă pentru eliberarea ucigașilor „Dar, deși schimbul masiv de prizonieri din această săptămână poate aminti de Războiul Rece, aritmetica schimbului este mult mai complexă, brutală și imprevizibilă decât era acum o generație. Cei mai mulți dintre cei schimbați săptămâna aceasta nu sunt spioni în genul lui Abel și Powers. Dintre cei care se îndreaptă de la est la vest, mulți sunt ostateci nevinovați capturați în scopul unui troc cinic sau prizonieri politici. Cel mai important dintre cei transferați de la Vest la Est, pivotul întregii tranzacții, este Vadim Krasikov, un criminal condamnat”, arată The Times. Autorul arată că SUA au cerut Germaniei să-l ofere Rusiei pe Vadim Krasikov - condamnat în 2019 pentru uciderea unui militant cecen, pe care l-a împușcat în plină zi - la schimb cu Alex Navalny. „Se pare că s-a ajuns la o înțelegere pe 15 februarie; în ziua următoare, Navalny a fost găsit mort. Organizația lui Navalny susține că acesta a fost ucis pentru că, în ultimul moment, Putin nu a vrut ca el să fie eliberat în Occident, unde ar fi devenit inevitabil principalul lider al opoziției”, scrie Macintyre. În articol se amintește și modul în care Putin a obținut, anterior acestui schimb masiv de prizonieri, eliberarea traficantului de arme Victor Bout. „Chiar înainte de invazia Ucrainei de către Putin, vedeta americană de baschet Brittney Griner a fost arestată pe aeroportul din Moscova pentru că deținea o canistră vape cu 0,7 grame de ulei de canabis, pentru care avea recomandarea unui medic. Dubla medaliată cu aur la Jocurile Olimpice a fost condamnată la nouă ani de închisoare. În decembrie 2022, ea a fost schimbată cu Viktor Bout, un traficant de arme cunoscut sub numele de «Negustorul Morții», care execută o pedeapsă de 25 de ani în SUA pentru acuzații legate de terorism”, explică The Times. „Noua rată de schimb nu se referă la schimbul de spioni de valoare aproximativ egală, ci la schimbul de nevinovați cu vinovați, de ucigași cu oameni care nu au făcut nimic, sau foarte puțin rău. Putin știe că, profitând de opinia publică occidentală, poate obține o înțelegere inegală”, concluzionează Ben Macintyre. Putin a capturat și germani ca să elibereze un ucigaș Vineri, The Times relata cum a jucat Belarus pentru Putin, care avea nevoie și de ostatici germani. „În iunie, un tribunal din Minsk, capitala Belarusului, un aliat major al Rusiei, l-a condamnat la moarte pe Rico Krieger, un cetățean german, acuzat de terorism. O lună mai târziu, un Krieger în lacrimi a fost prezentat la televiziunea belarusă, implorându-l pe Scholz și guvernul german să îi salveze viața «înainte de a fi prea târziu». Nigel Gould-Davies, fostul ambasador britanic în Belarus, a declarat că nu poate fi exclus faptul că Lukașenko a ordonat arestarea lui Krieger pentru a oferi Kremlinului un ostatic german în discuțiile despre Krasikov. «Este foarte greu de spus. Dar momentul indică în acest sens», a spus el”, arată The Times. Un alt ostatic german oferit în schimbul ucigașului Krasikov a fost Kevin Lick, în vârstă de 19 ani, cu dublă cetățenie germană și rusă. El a fost arestat de FSB și acuzat de spionaj asupra unei baze militare care putea fi văzută de la fereastra dormitorului său din Maykop, un oraș din regiunea Caucazului de Nord din Rusia. El avea doar 17 ani când a fost arestat.

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Foto: Twitter
Eveniment

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia

Circa 57% dintre ucraineni sunt în favoarea negocierilor cu Rusia, potrivit unui nou sondaj realizat în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev şi finanţat prin cooperarea SUA şi a Suediei, relatează EFE. Citește și: Ciutacu, argumentul suprem că Pieleanu și Bulai sunt inocenți: pe nevasta lui n-a invitat-o nici un profesor acasă Un procent de 38% se pronunţă împotriva începerii discuţiilor cu inamicul. 57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Acesta este primul sondaj publicat de la începutul războiului în care majoritatea ucrainenilor se exprimă în favoarea iniţierii de negocieri pentru a se pune capăt conflictului. În acelaşi timp, 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Lugansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei. Mai mult, 74%, respectiv 76% resping renunţarea de către Ucraina la aspiraţiile sale de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană în cadrul unui ipotetic acord de pace cu Rusia. Sondajul a fost efectuat telefonic, între 8 şi 25 mai, pe un eşantion de peste 2.500 de adulţi care locuiesc în teritoriile ucrainene aflate sub controlul guvernului de la Kiev, ale căror numere de telefon au fost alese la întâmplare. Posibilitatea negocierilor cu Rusia a devenit tot mai prezentă în discursul oficial al Kievului şi la nivelul opiniei publice ucrainene, în contextul înaintării limitate, dar constante, a Rusiei pe linia frontului şi al lipsei de perspective evidente pentru armata ucraineană de a inversa această situaţie. Zelenski, ușoară schimbare de discurs Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, au avut în ultimele săptămâni contacte directe şi publice cu diverşi lideri care pledează pentru negocieri care să pună capăt războiului cât mai curând posibil, precum prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, şi ministrul chinez de externe Wang Yi. Zelenski a anunţat că va prezenta până la sfârşitul lunii noiembrie un plan de pace detaliat, care ar putea fi prezentat Rusiei după ce va fi aprobat de comunitatea internaţională. O pace justă pentru Ucraina, a spus preşedintele ucrainean într-un interviu acordat în această săptămână mai multor media franceze, "implică recuperarea integrităţii noastre teritoriale, dar asta nu înseamnă că acest lucru trebuie făcut doar prin arme", potrivit Reuters. Forţele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei şi avansează lent în partea de est a frontului cu o lungime de 1.000 km de la cucerirea oraşului strategic Avdiivka în februarie. Putin nu vrea să cedeze nimic Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Moscova este dispusă să negocieze încetarea războiului, dar condiţia sa este ca Ucraina să renunţe la cele patru regiuni anexate de Rusia în 2022, pe lângă Crimeea, precum şi la aspiraţia sa de a adera la NATO. Zelenski a declarat că renunţarea la teritoriu nu este o opţiune, subliniind că cedarea teritoriilor ucrainene este o chestiune "foarte, foarte dificilă", şi nu a exclus organizarea unui referendum pe această problemă. "Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre", a declarat Zelenski în interviul pentru media franceze, potrivit Ukr.net.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră