sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: putin

601 articole
Internațional

Putin, deschis dialogului cu cancelarul Scholz

Putin, deschis dialogului cu cancelarul Scholz. Președintele rus Vladimir Putin este dispus să poarte discuții cu cancelarul german Olaf Scholz, conform declarației de duminică a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Putin, deschis dialogului cu cancelarul Scholz Acesta a subliniat că Rusia rămâne deschisă pentru contacte diplomatice, deși nu au existat propuneri recente din partea Germaniei pentru o convorbire telefonică. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Peskov a răspuns astfel la afirmațiile făcute vineri de Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, care a sugerat că Vladimir Putin nu ar mai dori să discute telefonic cu Olaf Scholz. Cu toate acestea, Kremlinul a reiterat disponibilitatea pentru un dialog, în ciuda tensiunilor actuale dintre Moscova și Berlin. Scholz explorează posibilități de pace Recent, cancelarul german Olaf Scholz a subliniat necesitatea explorării posibilităților de a ajunge la pace, iar informații au circulat cu privire la planificarea unei noi convorbiri telefonice între el și liderul rus. Ultima astfel de discuție între cei doi a avut loc în decembrie 2022, când Scholz a făcut apel la o soluție diplomatică și la retragerea trupelor ruse din Ucraina. La începutul lunii octombrie, Peskov a menționat că relațiile dintre Rusia și Germania sunt la cel mai scăzut nivel, dar nu din vina Rusiei, potrivit Kremlinului. Totuși, Moscova rămâne deschisă dialogului, deși, în prezent, nu există subiecte comune pe agendă.

Putin, deschis dialogului cu cancelarul Scholz (sursa: kremlin.ru)
Putin se întâlnește cu președintele Iranului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin se întâlnește cu președintele Iranului

Putin se întâlnește cu președintele Iranului. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Iranului, Masud Pezeshkian, urmează să se întâlnească pentru prima dată, vineri, în cadrul unui forum organizat în capitala Turkmenistanului, Așhabad. Anunțul a fost făcut luni de către Kremlin, marcând o reuniune de importanță strategică pentru ambele state, conform declarațiilor transmise de agențiile de presă EFE și Reuters. Putin se întâlnește cu președintele Iranului Întâlnirea celor doi lideri este considerată de mare importanță pentru relațiile bilaterale dintre Rusia și Iran, dar și pentru abordarea situației tensionate din Orientul Mijlociu. Iuri Ușakov, consilierul pe relații externe al Kremlinului, a declarat că această reuniune va oferi cadrul necesar pentru discutarea aspectelor critice legate de evoluțiile recente din regiune, inclusiv criza din Gaza și acțiunile militare din Liban și Siria. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Rusia și Iranul au condamnat în mod repetat atacurile israeliene asupra Fâșiei Gaza și bombardamentele asupra teritoriilor libanez și sirian, adoptând o poziție comună în politica externă privind Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, Kremlinul a evitat să comenteze lansarea de rachete iraniene asupra Israelului, menținându-și o poziție neutră în privința acestui aspect. Relațiile strategice dintre Rusia și Iran La mijlocul lunii septembrie, Vladimir Putin a ordonat semnarea unui acord de parteneriat strategic cu Iranul, imediat după ce Occidentul a impus noi sancțiuni împotriva Teheranului, acuzându-l de furnizarea de rachete balistice către Moscova. Această mișcare reflectă consolidarea relațiilor dintre cele două țări, în special pe fondul creșterii presiunilor internaționale asupra Iranului. Cu puțin timp înainte, Putin s-a întâlnit cu generalul Ali Akbar Ahmadian, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, la Sankt Petersburg. În cadrul întrevederii, liderul rus a subliniat că relațiile bilaterale nu s-au schimbat odată cu preluarea mandatului noului președinte iranian și că „cooperarea cu Rusia rămâne o prioritate pentru echipa noului președinte”. Planuri viitoare și reuniuni diplomatice Ușakov a confirmat, de asemenea, că întâlnirea dintre Putin și Pezeshkian va avea loc în cadrul summitului BRICS, organizat la Kazan, în perioada 22-24 octombrie. Aceasta va fi o oportunitate pentru cele două țări de a-și consolida parteneriatul economic și de a discuta despre viitoare proiecte comune în diverse domenii strategice. Cu o săptămână înainte de această întrevedere, premierul rus Mihail Mișustin s-a deplasat la Teheran, unde a subliniat dorința Moscovei de a intensifica cooperarea cu Iranul în multiple sectoare economice și politice. Această serie de întâlniri subliniază dorința ambelor părți de a dezvolta relații mai strânse și de a contracara efectele sancțiunilor internaționale. Impactul întâlnirii asupra politicii Internaționale Întâlnirea dintre Vladimir Putin și Masud Pezeshkian reprezintă un pas important în consolidarea alianței ruso-iraniene și în stabilirea unei poziții comune în contextul tensiunilor regionale din Orientul Mijlociu. Discuțiile vor aborda aspecte legate de securitate, economie și colaborare politică, având potențialul de a influența semnificativ relațiile internaționale și echilibrul de putere în regiune. Pe măsură ce Rusia și Iranul își întăresc parteneriatul, restul comunității internaționale va urmări cu atenție evoluția acestor discuții și efectele lor asupra situației geopolitice globale. În acest context, summitul BRICS va juca un rol esențial în stabilirea direcției viitoare a relațiilor dintre Moscova și Teheran, consolidându-le poziția pe scena internațională.

Talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către Moscova Foto: Twitter MFA Russia
Internațional

Talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către Moscova

Vladimir Putin și-a mai găsit un aliat: talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către regimul de la Moscova. Ministerul rus de Externe a anunţat vineri că decizia de retragere a mişcării talibanilor de pe lista Rusiei cu organizaţii teroriste "a fost luată la cel mai înalt nivel", transmite agenţia TASS, preluată de Reuters. Talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către Moscova Decizia mai trebuie urmată de o serie de proceduri legale înainte de a deveni efectivă, a precizat reprezentatul special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru Afganistan, Zamir Kabulov. Putin declarase în luna iulie că Rusia consideră talibanii afgani un aliat în combaterea terorismului. Până în prezent nicio ţară nu a recunoscut mişcarea talibanilor drept conducere legitimă a Afganistanului, dar China şi Emiratele Arabe Unite au acceptat ambasadori ai talibanilor. Rusia a înscris talibanii pe lista sa cu organizaţii teroriste în anul 2003, deşi a primit reprezentanţi ai acestora de mai multe ori înainte ca talibanii să preia puterea la Kabul în august 2021, după care Statele Unite s-au văzut nevoite să-şi retragă ultimele trupe din Afganistan. De atunci, delegaţii ale talibanilor au venit în diferite ocazii la Moscova şi au participat acolo la conferinţe pe tema soluţionării conflictelor din Afganistan. Ministrul de externe afgan, Amir Khan Muttaqi, a declarat într-un discurs la Moscova că deciziile recente ale Kazahstanului şi Kârgâzstanului de a retrage mişcarea talibanilor de pe listele lor cu grupări interzise reprezintă un pas binevenit. Taliban in MoscowA Taliban delegation*, headed by the acting head of the Afghan Foreign Ministry, arrived at the "Moscow format of consultations on Afghan issues" in MoscowThe format was created in April 2017, it unites 10 countries interested in the Afghan settlement… pic.twitter.com/fOqjQNHheU— Tony (@Cyberspec1) October 4, 2024 Lavrov vrea un dialog pragmatic La rândul său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia doreşte să menţină un "dialog pragmatic" cu actualul guvern afgan, pe care l-a lăudat pentru eforturile de a combate producţia de droguri şi de a lupta împotriva grupării Statul Islamic. Ministrul rus a cerut Statelor Unite să restituie activele confiscate Afganistanului şi a estimat că Occidentul ar trebui să-şi recunoască responsabilitatea pentru reconstrucţia post-conflict a acestei ţări. Mişcarea talibanilor se află în conflict cu gruparea Statul Islamic (ISIS), care a revendicat atacul terorist asupra sălii de concerte Crocus City Hall de la periferia Moscovei, unde au fost ucise pe 22 martie cel puţin 144 de persoane. Ţările occidentale indică spre Statul Islamic-Khorasan (SI-K), o ramură a grupării Statul Islamic şi care este activă mai ales în Afganistan.

Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE Foto: Kremlin.ru
Politică

Șpagă istorică plătită Putin opri integrarea Republicii Moldova UE

Șpagă istorică plătită de regimul Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE: 15 milioane de dolari urmau să fie împărțiți la 130.000 de alegători pentru a vota împotriva aderării la Uniune. Referendumul pentru aderarea la UE urmează să se desfășoare la 20 octombrie, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE „Stabilim un fenomen fără precedent pentru Republica Moldova, dar și pentru statele vecine și europene. Este vorba despre un amplu proces de finanțare și corupere, menit să perturbeze procesul electoral pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Viorel Cernăuțeanu, șeful poliției din Moldova. Organizația avea 130 de lideri regionali care coordonau activitatea și erau plătiți cu 45.000 de lei moldovenești. Pe scara ierarhică urmau 1.927 de președinți de sector, plătiți cu doar 4.600 de lei. În sfârșit, urmau 50.000 de activiști care strângeau datele de identitate ale simpatizanților, cu o remunerație similară președinților de sector, și peste 70.000 de simpatizanți care sunt recompensați cu sume între 5.000 și 10.000 ruble (aproximativ 900 - 1.800 lei) pentru a vota conform instrucțiunilor primite. Toate persoanele implicate sunt cercetate în stare de libertate, iar autoritățile de la Chișinău le-au recomandă cetățenilor care dețin carduri bancare legate de această schemă să le predea benevol. Dacă nu o fac, riscă să devină complici și să ajungă la închisoare. Până acum, zeci de persoane au colaborat cu oamenii legii oferind informații despre actele de corupție electorală, scrie agora.md. Banii veneau prin conturile Sberbank - bancă din Rusia care este pe lista sancțiunilor internaționale, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă

Europarlamentarul SOS România, Diana Șoșoacă, s-a lansat într-un adevărat delir pe teme de politică externă: i-ar spune lui Putin să îi dea o conductă cu gaze ieftine pe care ea să le vândă scump „Occidentului”. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Nu este clar de ce Putin i-ar face un asemenea favor și de ce nu l-a făcut pentru Viktor Orban al Ungariei, cel mai puternic susținător al poziției Rusiei în interiorul UE: Șoșoacă a mai spus, în emisiunea TU DECIZI!, moderată de Ana Maria Păcuraru, că și-ar dori „exact politica pe care a avut-o Ceaușescu”. Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Cum a răspuns, potrivit transcrierii site-ului realitatea.net, președintele SOS România când a fost întrebată ce i-ar spune lui Putin: „Aș discuta, în primul rând, de ce nu ar trebui să treacă conducta de gaz a rușilor prin România. Și aș negocia, exact cum i-a propus la un moment dat lui Băsescu, să treacă acea conductă prin România, să ne-o dea la cel mai mic preț, iar noi să o vindem către Occident, cu ce preț vrem noi. Vă dați seama că acum conduceam Europa? Eu mi-aș dori să reiau relații diplomatice și economice și cu Rusia, nu numai cu Rusia, cu China, cu țările africane, exact politica pe care a avut-o Ceaușescu, pentru că, așa, avem atâția specialiști care acum nu mai lucrează în România. Lucrează și dezvoltă alte țări și cresc bugetele altor țări. De ce să nu-mi aduc eu specialiștii mei acasă și să lucreze pentru statul român?” Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu

Putin recrutează și grațiază un canibal (sursa: rtvi.com)
Internațional

Putin recrutează și grațiază un canibal

Putin recrutează și grațiază un canibal. Rusul Dmitri Malîşev, locuitor al regiunii Volgograd, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru crimă şi canibalism şi graţiat de preşedintele rus Vladimir Putin pentru că a luptat în războiul din Ucraina, s-a întors în oraşul său natal, a anunţat duminică presa locală. Putin recrutează și grațiază un canibal "Da, s-a întors după ce a fost rănit (...) Am vorbit personal cu el. Are probleme la mandibulă şi o schijă în braţ. Pare să fie sub tratament medical. Alaltăieri l-am văzut într-un magazin şi ne-am salutat", a declarat şeful administraţiei locale, Fiodor Kadoba, pentru portalul local de ştiri V1.ru. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează El a adăugat că Malîşev l-a asigurat că va reveni pe front după ce îşi va recupera sănătatea. Cazul "canibalului din Volgograd" a zguduit societatea rusă în urmă cu un deceniu: după ce şi-a ucis în bătaie o cunoştinţă din Tadjikistan cu o rangă pentru că i-ar fi propus să facă sex, i-a smuls inima şi a prăjit-o într-o tigaie, proces pe care l-a înregistrat pe video. Condamnarea era de 25 de ani de închisoare Justiţia rusă l-a condamnat la 25 de ani de închisoare, dintre care 15 trebuia să-i execute într-o închisoare de înaltă securitate, dar după începerea războiului a fost recrutat pentru a fi trimis să lupte în Ucraina. Recrutarea puşcăriaşilor, o practică promovată de compania rusă de mercenari Wagner, a stârnit îngrijorări serioase în Rusia din cauza seriei de infracţiuni comise de unii dintre aceştia la întoarcerea de pe câmpul de luptă. După asasinarea unei fetiţe de 12 ani în regiunea rusă Kemerovo de un fost puşcăriaş întors de pe frontul din Ucraina, şefa Comisiei pentru familie şi protecţia copilului din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), Nina Ostanina, a avertizat în iunie că această situaţie s-ar putea agrava şi a cerut autorităţilor ruse să "îşi asume responsabilitatea de a proteja cetăţenii de infractori ca acesta" prin "monitorizare constantă" şi ajutându-i să se reintegreze pe piaţa muncii. De asemenea, ea a propus un proiect de lege care sa reglementeze aceasta chestiune. "Trebuie să acţionăm fără întârziere. Coşmaruri ca acesta nu pot fi permise să se întâmple din nou. Copiii noştri merită o viaţă sigură şi protecţie împotriva criminalilor nemiloşi", a spus ea. Potrivit media online independentă Viorstka, în ultimii doi ani, aproximativ 50 de persoane au murit din cauza veteranilor de război de pe frontul din Ucraina recrutaţi în închisorile ruse. Victimele sunt de obicei membri de familie sau vecini, crimele fiind comise din motive casnice şi având adeseori legătură cu consumul de alcool.

Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin (sursa: X/MeNMyRC)
Internațional

Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin

Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin. Imagini din satelit par să arate un crater masiv la un centru de testare a rachetelor în Rusia, după ce o rachetă balistică intercontinentală RS-28 "Sarmat" (Satan-2, în codificarea NATO) cu capacitate nucleară, a explodat, ceea ce constituie un eşec umilitor pentru preşedintele Vladimir Putin, relatează duminică publicaţia britanică Daily Express. Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin Această rachetă este considerată de către Kremlin un instrument puternic în arsenalul său. Citește și: Fabrica de arme din Cugir, pe cale să fabrice propriul pistol-mitralieră, un Kalashnikov pe standarde NATO Dar, conform unor informaţii, acesta ar fi al patrulea eşec succesiv, ceea ce pune sub semnul întrebării fiabilitatea noii arme. Distribuind pe reţelele sociale fotografii Planet Lab, făcute la cosmodromul Pleseţk din regiunea Arhanghelsk, analistul proiectului Osint ( Open source intelligence), care se autocodifică MeNMyR, rezumă: "După cum se vede, testul RS-28 Sarmat a fost un eşec total". Racheta, explodată în siloz Racheta a explodat în siloz, lăsând un crater imens şi distrugând locul de testare. "Sarmat este o rachetă cu combustibil lichid, astfel încât acest accident ar fi putut avea loc separat de activitatea de lansare efectivă", afirmă expertul citat. Primul şi singurul test reuşit cu Sarmat a avut loc la 20 aprilie 2022. Alte patru au eşuat, potrivit informaţiilor din surse independente. Pompierii, mobilizați Analistul citat mai remarcă faptul că patru autospeciale ale pompierilor ar fi fost mobilizate în zonă- conform versiunii oficiale - la stingerea unui incendiu de pădure. R-28 Sarmat, cu o lungime de 35 de metri, despre care responsabilii ruşi susţin că ar avea o rază de acţiune de 11.000 de mile, un exemplar fiind evaluat la 38 de milioane de lire sterline. Expertul militar ucrainean Oleksandr Kovalenko, de la Grupul de Rezistenţă Informaţională din Kiev, catalogase încă în martie racheta Satan-2 drept "nesigură şi periculoasă", declarând pentru RBC-Ucraina: "Este o rachetă foarte problematică. Ruşii nici măcar nu au putut gestiona lansările de testare". Experţii spun că explozia unei astfel de rachete în timpul testării se întâmplă extrem de rar. Un incident similar a fost înregistrat în octombrie 1960 la cosmodromul Baikonur, când a explodat o rachetă sovietică R-16. Eşecul cu racheta "Sarmat" intervine la câteva zile după ce Rusia s-a lăudat că a testat cu succes, marţi, la aceeaşi instalaţie, un lansator Angara 1.2 cu un dispozitiv spaţial de uz militar.

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina

Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina. Putin crește cu 25 % sumele pe care le primesc oamenii ce semnează contracte cu Ministerul Apărării. Cresc soldele rușilor înrolați pentru Ucraina Un rus care vrea să meargă pe front primește acum o sumă de până la două milioane de ruble (aproape 20 mii euro) la semnarea contractului cu Ministerul Apărării. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Aceasta se adaugă salariului lunar de aproximativ 200 mii de ruble (1900 euro) primit de cei care pleacă la război. Maxim Blant are 54 de ani și este analist economic și publicist rus. A absolvit Institutul de Relații Internaționale de la Moscova, iar acum scrie articole în mai multe publicații și realizează o emisiune economică la postul de radio „Svoboda” („Libertate”). În prezent, locuiește în Riga, Letonia. Analistul a explicat pentru HotNews că sumele plătite militarilor diferă în funcție de regiunile din care provin aceștia. În Moscova și Sankt Petersburg bonusurile pentru cei care semnează contracte cu Ministerul Apărării sunt de 2 milioane de ruble (20 mii euro), în timp ce în alte 10 regiuni sunt în jur de un milion de ruble. Decretul lui Putin „Putin recent a semnat un decret care prevede ca asemenea plăți trebuie să fie achitate, atât din bugetul regional, cât și din cel federal. Asta vorbește despre faptul că nu sunt suficienți oameni pentru câmpul de luptă”, a declarat Maxim Blant. „Este o lovitură dublă asupra economiei, pentru că, pe de o parte, crește numărul oamenilor care primesc banii din buget și aceștia sunt oameni care nu produc nimic, adică nici mărfuri, nici servicii. În același timp, pe piața muncii se formează o gaură, iar companiile care produc mărfuri sau servicii se confruntă cu problema găsirii angajaților și, respectiv, creșterii volumelor de produse”, mai susține Blant. Urmarea, mai spune expertul, este că Banca Centrală majorează ratele și astfel crește inflația. Un alt efect este acela că economia crește doar în contul sectorului de apărare.

„Gluma” lui Putin despre Kamala Harris( sursa: Facebook/Kamala Harris)
Internațional

„Gluma” lui Putin despre Kamala Harris

„Gluma” lui Putin despre Kamala Harris. Preşedintele rus Vladimir Putin a făcut o glumă atunci când a spus că Moscova o sprijină pe candidata democrată, vicepreşedinta Kamala Harris, în alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA, a spus ministrul de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat postului Sky News Arabia. „Gluma” lui Putin despre Kamala Harris Putin a spus la începutul acestei luni că Rusia doreşte ca Harris să câştige alegerile, într-un comentariu cu tentă ironică în care a invocat râsul ei "molipsitor" drept motiv pentru a o prefera pe candidatului republican, fostul preşedinte Donald Trump. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Remarca liderului rus a determinat Casa Alba să spună că Putin nu ar trebui să mai comenteze alegerile din 5 noiembrie. Explicațiile lui Lavrov "A fost o glumă", a spus Lavrov, întrebat cât de mult schimbarea preşedintelui american va afecta politica externă a Rusiei. "Preşedintele Putin are un bun simţ al umorului. El glumeşte deseori în declaraţiile şi interviurile sale", a adăugat Lavrov. "Nu văd diferenţe pe termen lung în atitudinea noastră faţă de alegerile actuale sau trecute în Statele Unite, pentru că acestea sunt conduse de deep-state-ul notoriu", a mai spus ministrul rus. Comentariile sale au fost publicate vineri pe site-ul Ministerului de Externe de la Moscova

Putin cere o nouă mobilizare militară (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin cere o nouă mobilizare militară

Putin cere o nouă mobilizare militară. Preşedintele rus Vladimir Putin a decretat luni că efectivele armatei ruse vor trebui să ajungă la 1,5 milioane de soldaţi până la 1 decembrie, cu 180.000 mai mulţi decât în prezent, a treia decizie de acest fel luată de liderul de la Kremlin de când a început războiul în Ucraina. Putin cere o nouă mobilizare militară Personalul armatei ruse va ajunge astfel la 2,38 milioane de persoane, inclusiv personalul administrativ, potrivit aceluiaşi decret. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Putin, care a lansat campania militară împotriva Ucrainei în februarie 2022, a dispus de asemenea guvernului să aloce fondurile necesare creşterii efectivelor armatei ruse. Ultimul decret de acest fel emis de Putin datează din decembrie 2023, când efectivele armatei ruse au crescut cu aproape 170.000, după ce ordonase în august 2022 creşterea lor cu 137.000 de militari. Mobilizarea rezerviștilor în 2022 De asemenea, în septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti pentru susţinerea operaţiunilor militare pe frontul ucrainean. În perioada scursă de atunci nu a mai ordonat nicio altă mobilizare, estimând suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei. Efectivele armatei ruse desfăşurate pe frontul din Ucraina sunt de circa 700.000 de militari. Ofensiva ucraineană Dar Rusia se confruntă de la începutul lunii august cu o ofensivă ucraineană în provincia sa de graniţă Kursk care a luat prin surprindere armata rusă. Aceasta din urmă avea în acea zonă un dispozitiv slab format mai ales din tineri recruţi, sute dintre aceştia fiind atunci luaţi uşor prizonieri de trupele ucrainene. Kievul a sperat prin această incursiune că va forţa Moscova să-şi mute trupe de pe frontul din estul Ucrainei pentru a putea astfel să oprească înaintarea armatei ruse acolo, dar aceasta a continuat să câştige teren pe acel front. Comentatorii militari remarcă faptul că, deşi comandamentul rus a retras unele unităţi din Ucraina pentru a consolida apărarea provinciei Kursk, nu a slăbit principalele axe de atac pe frontul ucrainean. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia ar fi redesfăşurat în Kursk circa 40.000 de soldaţi de pe frontul ucrainean, ceea ce a "încetinit" înaintarea rusă în estul Ucrainei. De partea sa, Putin afirmă că, dimpotrivă, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul de est prin angajarea în ofensiva din Kursk a unora dintre cele mai bine instruite şi echipate unităţi ucrainene, ceea ce ar fi permis o înaintare mai uşoară a armatei ruse pe frontul ucrainean, mai ales în direcţia oraşului Pokrovsk, un important nod logistic a cărui cucerire ar apropia Rusia de ocuparea întregii regiuni ucrainene Doneţk.

Popularitatea lui Putin este în scădere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Popularitatea lui Putin este în scădere

Popularitatea lui Putin este în scădere. Popularitatea preşedintelui rus Vladimir Putin este în scădere, la o lună după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în provincia rusă de graniţă Kursk, relevă un sondaj publicat vineri de Centrul pentru Studiul Opiniei Publice (Vtsiom). Popularitatea lui Putin este în scădere Acest sondaj recent, efectuat între 26 august şi 1 septembrie, arată că 75,5% dintre ruşi au încredere în liderul de la Kremlin, faţă de 81,5% la sfârşitul lunii iulie. Aproape 20% dintre cei chestionaţi au spus că nu au încredere în preşedinte, iar restul au preferat să nu răspundă. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Preşedintele Putin se bucura de o încredere de peste 80% înainte ca trupele ucrainene să atace direct teritoriul rus, luând prin surprindere armata rusă care era slab desfăşurată în provincia Kursk. De asemenea, 72% dintre cei chestionaţi aprobă modul în care şeful statului administrează ţara, o scădere de 6,4 procente faţă de sfârşitul lunii iulie. Armata rusă, sub semnul întrebării Incapacitatea armatei ruse de a apăra teritoriul naţional pare astfel să fi subminat încrederea populaţiei ruse în liderul de la Kremlin, deşi în acest timp trupele ruse au continuat să înainteze pe frontul din estul Ucrainei. În urma ofensivei lansate pe 6 august, armata ucraineană a înaintat câteva zeci de kilometri în interiorul Rusiei. Armata rusă a trimis întăriri şi a stabilizat acest nou front, unde în ultima vreme nu s-au mai înregistrat evoluţii semnificative. Armata ucraineană nu pare să mai fi reuşit acolo progrese suplimentare, dar nici armata rusă nu a reuşit să recâştige din teritoriul rus căzut sub control ucrainean. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susţine că armata sa controlează circa 100 de aşezări în provincia rusă Kursk şi că prin această ofensivă a forţat Rusia să mute zeci de mii de soldaţi de pe frontul din estul Ucrainei. De partea sa, Putin estimează că prin angajarea în această ofensivă a unora dintre cele mai bine instruite şi bine echipate unităţi, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul ucrainean, ceea ce a a permis Rusiei să obţină noi progrese în estul Ucrainei.

Putin ar fi putut fi arestat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ar fi putut fi arestat

Putin ar fi putut fi arestat. Uniunea Europeană a deplâns marţi că Mongolia nu l-a arestat pe preşedintele rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale oficiale la Ulaanbaatar, în conformitate cu obligaţiile sale internaţionale. Putin ar fi putut fi arestat "UE regretă că Mongolia", în calitate de stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), "nu şi-a respectat obligaţiile prin executarea mandatului de arestare" emis de CPI împotriva preşedintelui rus, a precizat un purtător de cuvânt al UE într-un comunicat. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit marţi, la Ulaanbaatar, cu omologul său mongol Ukhnaa Khurelsukh, în prima vizita oficială a liderului de la Kremlin într-o ţară membră a CPI după emiterea unui mandat de arestare pe numele său. La sosirea luni seara în capitala Mongolei, liderul rus a fost întâmpinat de garda de onoare, fără a fi arestat la coborârea din avion. Aceasta este prima călătorie a lui Putin în Mongolia în cinci ani. Sfidarea șefului de la Kremlin Vizita sa pare a fi un act de sfidare la adresa CPI, a Ucrainei aflată în război, precum şi a numeroase ţări occidentale şi organizaţii pentru drepturile omului care au cerut arestarea lui. Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Vladimir Putin, vizat de acest mandat emis de CPI în martie 2023 pentru suspiciune de deportare ilegală a unor copii ucraineni în Rusia. Atunci când o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi care se reuneşte o dată pe an, dar ale căror eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal.

În Mongolia, Putin poate fi arestat (sursa: TASS)
Internațional

În Mongolia, Putin poate fi arestat

În Mongolia, Putin poate fi arestat. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit luni în Mongolia, potrivit televiziunii ruse, marcând astfel prima sa deplasare într-o ţară membră a Curţii Penale Internaţionale (CPI) după emiterea unui mandat de arestare pe numele său. În Mongolia, Putin poate fi arestat Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Vladimir Putin, vizat de acest mandat pentru suspiciune de deportare ilegală a unor copii ucraineni în Rusia. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat cu toate acestea, săptămâna trecută, că preşedinţia rusă "nu are nici o îngrijorare" în legătură cu aceasta. "Desigur, toate aspectele vizitei au fost pregătite în mod minuţios", a adăugat Peskov. La fel ca alte state părţi ale Statutului de la Roma care a fondat CPI, Mongolia "are obligaţia de a coopera" cu aceasta, declarase un purtător al acestei jurisdicţii, Fadi el-Abdallah. Atunci când o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi care se reuneşte o dată pe an, dar ale căror eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal. În trecut, alţi indivizi ce făceau obiectul unui mandat de arestare al CPI, printre care fostul dictator sudanez Omar al-Beshir, s-au deplasat în ţări semnatare ale Statutului de la Roma fără să-şi facă griji. La rândul său, Mongolia a semnat Statutul de la Roma în anul 2000, înainte de a-l ratifica în 2002.

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși. Occidentul îi persecută în mod deschis pe jurnaliştii ruşi, a acuzat preşedintele Vladimir Putin în declaraţii publicate luni, la câteva zile după ce Moscova a interzis accesul pe teritoriul Rusiei a zeci de jurnalişti americani. Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși "Pentru a se ascunde de fapte incomode, de informaţii veridice, Occidentul, care se consideră standardul libertăţii, a lansat o persecuţie deschisă împotriva corespondenţilor ruşi", a declarat Putin în ajunul vizitei sale în Mongolia pentru ziarul local Onoodor, conform unei transcrieri publicate pe site-ul Kremlinului. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Declaraţiile sale au loc după ce Moscova a anunţat miercuri că interzice accesul în Rusia a 92 de cetăţeni americani, între care jurnalişti, avocaţi şi directori ai unor firme militare-industriale cheie, din cauza a ceea ce a descris ca fiind poziţia rusofobă a Washingtonului. Libertatea presei în Rusia Putin a afirmat, totodată, că presa este liberă în Rusia. "Singura condiţie pentru ei este respectarea legislaţiei ruse", a spus liderul de la Kremlin. "Corespondenţii străini acreditaţi în ţara noastră ar trebui să înţeleagă acest lucru", a mai spus el. Rusia a acuzat deseori ţările occidentale că impun restricţii neloiale presei sale din străinătate, inclusiv interdicţii pentru unele instituţii de presă susţinute de stat. Putin a declarat pentru ziarul mongol Onoodor că jurnaliştii ruşi se confruntă cu "cenzura directă" în aproape toate ţările occidentale. "Singurul lucru pe care îl face presa noastră este să transmită în mod convingător punctul de vedere al Rusiei asupra problemelor şi evenimentelor actuale care au loc în lume", a mai spus Putin. În mai, Parlamentul rus a adoptat un proiect de lege care le oferă procurorilor puterea de a închide birourile de presă străine de la Moscova dacă o ţară occidentală a fost "neprietenoasă" cu presa rusă. Washingtonul a impus sancţiuni împotriva unor posturi de televiziune de stat ruseşti, despre care spune că au răspândit dezinformare pentru a susţine războiul Rusiei în Ucraina.

Partenera lui Putin preferă luxul european (sursa: NPR)
Eveniment

Partenera lui Putin preferă luxul european

Partenera lui Putin preferă luxul european. Alina Kabaeva, partenera lui Putin (și poate deja a doua soție), precum și mama ultimilor trei copii ai săi, călătorea constant – în cele patru destinații europene preferate – la Torino și Milano, pentru a intra în Italia, sau a merge în Alpii italieni și francezi. Partenera lui Putin preferă luxul european Acest lucru poate fi descoperit examinând așa-numitele “Fsb border leaks”, o serie de informaţii scurse din datele de frontieră înregistrate de serviciile secrete ruse, care în ultimele săptămâni ne permit să reconstituim multe lucruri interesante despre oligarhi, miliardari și elita lui Putin. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Despre stilul lor de viață, dar și despre complicii care au putut să asigure maxima intimitate în luxoasele lor peregrinări europene până și celor mai discutate și compromise figuri ale unui regim care începuse să sufere sancțiuni din 2014 (pentru anexarea ilegală a Crimeei) și invadase și încălcase deja suveranitatea națională a Georgiei. Pe scurt, era mult în afara legalității internaționale, chiar dacă aproape toată lumea din Occident închidea ochii. Kabaeva îndrăgostită de Italia De ce iubea Kabaeva atât de mult oraşele Torino și Milano? Din diferite motive. Călătoriile înregistrate – pe care le putem consulta datorită „Agentstvo”- acoperă (este posibil totuşi ca baza de date scursă să nu fie completă) o perioadă de timp cuprinsă între septembrie 2014 și anul 2023. Primul dintre zborurile din baza de date este o călătorie de 12 zile în septembrie 2014 împreună cu mama sa, Lyubov Kabaeva la Lugano, mai precis la clinica Sant’Anna, unde în 2015 l-a născut pe primul dintre copiii ei cu Putin. După naştere, Kabaeva nu a zburat timp de un an (sau baza de date este incompletă), dar în vacanța cu ocazia Anului Nou 2016 a revenit în Italia: a călătorit de la Soci în Europa, unde a stat trei zile, aterizând la Torino și s-a întors plecând din Lyon, Franța. Între lunile martie și iunie 2016, Kabaeva a venit de trei ori în Italia, ruta fiind Soci – Milano, unde a stat două-trei zile. Călătorii care ar putea fi legate și de o sesiune de shoping în capitala modei. Tot în iunie a mers şi în oraşul ei natal, Tașkent. Vacanțele în Maldive În 2017 și 2018, Kabaeva a avut obiceiul de a petrece o săptămână în timpul primăverii în Maldive cu anturajul ei apropiat, care este compus din sora sa Leysan Kabaeva, Anna Nazarova și Olesya Fedina, fosta colegă de clasă a lui Leysan, Elena Erkhan și soția patinatorului Anton Sikharulidze, Victoria. Tot în această perioadă a efectuat alte zboruri către Alma-Ata, Tașkent, Munchen, Geneva și din nou de trei ori către Milano. Kabaeva venea des la Milano, Torino, Lugano și Lyon, și dtorită faptului că toate aceste oraşe erau destul de aproape de una dintre principalele reședințe europene pe care le folosea, vila de la Geneva a oligarhului și marelui prieten al lui Putin, Gennady Timchenko. Din iulie 2018, poate din cauza celei de-a doua nașteri, timp de un an și jumătate Kabaeva călătorește mai puțin, apoi se reîntoarce la Lugano şi la Milano, unde revine în noiembrie 2021 pentru a primi un premiu sportiv. Torino era o destinaţie convenabilă pentru a merge la schi la Courchevel, Meribel sau Courmayeur. Când a întrerupt zborurile în Europa La un moment dat, Kabaeva întrerupe pentru încă un an și jumătate zborurile în Europa: este faza imediat anterioară invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Ştia ceva Kabaeva cu mult înainte de invazie? Cert este că a decis să nu mai zboare în Europa, și nici în mult iubita sa Italie, cu mult înaintea sancțiunilor. Iar de la începutul războiului şi până în prezent, a zburat în principal doar în Uzbekistan. Şi uneori, la Minsk. Investigație La Stampa, preluată de Rador

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră