duminică 05 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: putin

609 articole
Internațional

Zelenski critică discuția dintre Scholz, Putin

Zelenski critică discuția dintre Scholz, Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că apelul telefonic al cancelarului german Olaf Scholz către Vladimir Putin a „deschis cutia Pandorei”, slăbind izolarea diplomatică a liderului rus. Zelenski a avertizat că aceste discuții ar putea genera o serie de alte apeluri similare, oferindu-i lui Putin oportunitatea de a exploata astfel de contacte. Zelenski critică discuția dintre Scholz, Putin Președintele Ucrainei a declarat că Putin așteaptă să fie scos din izolare. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei „Acesta este exact ceea ce Putin a așteptat de multă vreme: să slăbească izolarea sa”, a spus Zelenski într-o declarație publicată pe Telegram. Deși fusese informat în prealabil de intenția lui Scholz de a discuta cu Putin, Zelenski și-a exprimat dezacordul cu privire la această inițiativă. „Nu va exista Minsk-3” Zelenski a reiterat că Ucraina nu va accepta un nou acord similar cu Minsk-1 și Minsk-2, care, deși au dus la armistiții temporare, nu au reușit să soluționeze conflictul din estul Ucrainei. „Vrem să vă avertizăm: nu va exista 'Minsk-3'. Noi avem nevoie de o pace adevărată”, a declarat el, respingând ideea unei eventuale înghețări a conflictului. Acordurile Minsk-1 și Minsk-2, semnate în 2014 și 2015, au avut ca scop oprirea conflictului dintre Kiev și separatiștii proruşi susținuți de Moscova. Cu toate acestea, aceste înțelegeri nu au reușit să pună capăt violențelor și au fost încălcate de ambele părți de-a lungul timpului. Războiul și administrația Trump Într-o altă declarație, Zelenski a afirmat că războiul dintre Rusia și Ucraina s-ar putea încheia mai rapid sub administrația președintelui ales al SUA, Donald Trump. „Războiul se va încheia, însă nu există o dată exactă. Desigur, cu politica acestei echipe, care va conduce acum Casa Albă, războiul se va încheia mai repede”, a declarat Zelenski pentru radiodifuziunea ucraineană Supilne. O pace justă: prioritatea Ucrainei Președintele ucrainean a subliniat din nou că Ucraina nu va accepta altceva decât o „pace justă” care să asigure suveranitatea și integritatea teritorială a țării. El a insistat că orice soluție diplomatică trebuie să fie în interesul Ucrainei și să nu legitimeze acțiunile Rusiei. Zelenski consideră că dialogul cu Putin, precum cel inițiat de Scholz, riscă să submineze eforturile internaționale de a izola Rusia. În același timp, liderul ucrainean își menține poziția fermă pentru o pace justă, refuzând compromisuri care ar putea legitima agresiunea rusă.

Zelenski critică discuția dintre Scholz, Putin (sursa: Facebook/Bundesregierung)
Relațiile lui Musk cu oficialii ruși (sursa: X/Elon Facts)
Internațional

Relațiile lui Musk cu oficialii ruși

Relațiile lui Musk cu oficialii ruși. Doi senatori democrați, Jeanne Shaheen și Jack Reed, solicită investigații din partea Pentagonului și a Departamentului de Justiție asupra presupuselor legături dintre Elon Musk și oficiali ruși, inclusiv președintele Vladimir Putin. Aceste relații, susțin parlamentarii, ridică preocupări serioase privind securitatea națională, având în vedere rolul cheie al lui Musk în contractele guvernamentale și accesul său la informații clasificate. Relațiile lui Musk cu oficialii ruși „Aceste relații dintre un cunoscut adversar al SUA și domnul Musk, un beneficiar de miliarde de dolari în finanțări guvernamentale, ridică serioase semne de întrebare cu privire la încrederea în domnul Musk ca partener guvernamental”, au afirmat senatorii în scrisoare. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei În 2022, politologul Ian Bremmer a susținut că Musk i-a dezvăluit o conversație cu Putin despre războiul din Ucraina și „liniile roșii” ale Rusiei privind armele nucleare. Musk, despre conversația cu Putin Musk a negat afirmația, precizând că ultima discuție cu Putin avusese loc cu un an și jumătate mai devreme, pe teme spațiale. Recent, "Wall Street Journal" a raportat că Musk ar fi avut mai multe conversații cu oficiali ruși, citând surse americane, europene și ruse. Aceste informații au amplificat îngrijorările privind influențele externe asupra deciziilor lui Musk. Rolul cheie al SpaceX și Starlink Elon Musk este fondatorul SpaceX, companie ce joacă un rol crucial în comunicațiile militare și infrastructura de internet prin satelit. Rețeaua Starlink, cu aproape 7.000 de sateliți, este vitală pentru armata ucraineană, oferind conectivitate pe câmpul de luptă. În timpul invaziei ruse, Starlink a permis Ucrainei să mențină operaționale comunicațiile, după ce rețelele tradiționale au fost distruse de atacuri. Controverse Totuși, Musk a stârnit controverse în 2022 când a ordonat inginerilor să oprească rețeaua Starlink în apropierea Crimeei, blocând un atac ucrainean asupra flotei ruse de la Marea Neagră. Decizia a fost motivată de temeri că Rusia ar răspunde cu arme nucleare. Incidentul, relatat inclusiv în autobiografia lui Musk, a tensionat relațiile cu oficialii ucraineni. Poziția lui Musk în administrația Trump Elon Musk urmează să fie numit de președintele ales Donald Trump într-un rol important, supervizând eficiența cheltuielilor guvernamentale, inclusiv a contractelor Pentagonului. Nominalizarea a generat controverse, având în vedere influența sa globală și relațiile cu oficiali străini. Îngrijorările democraților Senatorii democrați subliniază că implicarea lui Musk în proiecte critice pentru securitatea națională necesită o transparență totală, având în vedere legăturile sale raportate cu Rusia. Investigațiile solicitate vizează clarificarea oricăror riscuri potențiale și asigurarea că deciziile sale sunt în interesul SUA. Situația rămâne complexă, iar dezvăluirile viitoare ar putea avea implicații majore pentru cariera lui Musk și pentru relațiile internaționale.

Băsescu îi ia peste picior pe Ponta, Năstase și Geoană Foto: Facebook
Politică

Băsescu îi ia peste picior pe Ponta, Năstase și Geoană

Traian Băsescu îi ia peste picior pe Ponta, Adrian Năstase și Geoană: „Măcar Putin a avut demnitatea să nu spună că l-a furat Maia Sandu”, a scris el pe Facebook, după ce tabăra pro-europeană din Republica Moldova a câștigat alegerile prezidențiale cu ajutorul Diasporei. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Băsescu îi ia peste picior pe Ponta, Năstase și Geoană Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale la o diferență de circa 10% față de adversarul ei, Alexandr Stoianoglu. Însă datele Comisiei Electorale Centrale arată că Stoianoglu a avut un ușor avantaj, de circa 35.000 de voturi pe teritoriul Republicii Moldova. Dar Maia Sandu a câștigat zdrobitor în Diaspora, unde a luat 271.843 de voturi, față de 56.008 pentru Stoianoglu. Băsescu se referă, în postarea sa, că, la alegerile prezidențiale din 2004, 2009 și 2014, Diaspora a contribuit - cel puțin prin semnalul politic transmis celor din țară - la înfrângerea candidaților PSD. Însă aceștia s-au plâns că au fost furați. „Cred că Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta şi preacinstitele tonomate ale presei româneşti se pot consola. Vladimir Putin, cu tot aliotmanul lui de oligarhi şi tonomate a intrat şi el în clubul select al celor bătuţi cu votul de diaspora purtătoare de paşaport românesc. Măcar Putin a avut demnitatea să nu spună că l-a furat Maia Sandu”, a scris Băsescu.

Moscova bagă sume uriașe în bătălia cu Maia Sandu Foto: Kremlin.ru
Internațional

Moscova bagă sume uriașe în bătălia cu Maia Sandu

Moscova bagă sume uriașe în bătălia cu Maia Sandu: „Putin a organizat chartere spre Istanbul, Minsk și Baku, acolo unde sunt cozi la secții. Acolo unde de regulă votau câteva sute oameni, până acum deja au votat mii”, a scris jurnalistul Alexandru Cozer pe Facebook. Citește și: Blat USR-PSD în Maramureș: președintele USR, locotenent al primarului PSD al Băii Mari și viitor vicepreședinte al CJ – presă El a arătat că și în Transnistria, controlată de Rusia, se votează masiv. Moscova bagă sume uriașe în bătălia cu Maia Sandu „Fraților, după cum vedeți, ce v-am spus ieri din păcate se adeverește. Putin a organizat chartere spre Istanbul, Minsk și Baku, acolo unde sunt cozi la secții. Acolo unde de regulă votau câteva sute oameni, până acum deja au votat mii. La secțiile deschise pentru Transnistria este un adevărat asalt. Podul de la Rezina (foto) e plin de sute de mașini care așteaptă la cozi. Ar fi frumos dacă acești oameni ar veni conștient la vot, dar noi știm bine că nu este așa. Haideți noi, cei care suntem conștienți, prin activism și mobilizare să zădărnicim tot acest asalt! Noi putem!”, a rătat Alexandru Cozer. „E un asalt, vor să ne cumpere votul. Eu am votat cu Moldova. Ieșiți la vot! Cetățenii noștri au dus mereu țara înainte, au protejat-o de rele. Hoții vor să ne cumpere votul, țara”, a declarat Maia Sandu, după ce a votat.

Putin amenință "statele mici" din Europa (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință "statele mici" din Europa

Putin amenință "statele mici" din Europa. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat speranța că avertismentele sale împotriva unui posibil sprijin occidental pentru atacuri ucrainene asupra teritoriului rus au fost auzite. Într-un interviu difuzat duminică pe Telegram, liderul rus a subliniat că Rusia ar putea lua măsuri în cazul unei astfel de escaladări. Putin: "Va trebui să luăm decizii" Vladimir Putin a declarat că Occidentul nu a oferit informații directe în acest sens, dar speră că avertismentele sale au fost înțelese. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Președintele a menționat că Rusia va lua măsuri dacă Ucraina primește permisiunea să atace ținte în adâncimea teritoriului rus cu arme occidentale. Temeri de escaladare și reacția SUA Până în prezent, Statele Unite au refuzat să furnizeze Ucrainei arme cu rază lungă de acțiune pentru atacuri directe asupra teritoriului rus, temându-se de un conflict direct cu Rusia, având în vedere statutul ambelor țări ca puteri nucleare. Putin a avertizat în septembrie că orice sprijin pentru astfel de atacuri ar implica NATO într-un conflict direct cu Rusia și ar „schimba însăși natura conflictului”. Occidentul, acuzat Pentru Rusia, chiar dacă loviturile sunt efectuate de armata ucraineană, Putin consideră că sprijinul occidental - prin furnizarea de arme și informații - face ca Occidentul să fie responsabil indirect. Liderul rus a subliniat că astfel de atacuri ar fi pregătite cu ajutorul resurselor și informațiilor furnizate de aliații Ucrainei. Putin amenință "statele mici" din Europa În primăvară, președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că Ucraina ar trebui să aibă permisiunea de a „neutraliza” locurile militare de lansare a rachetelor rusești. Această afirmație a fost percepută de Rusia ca un semn de deschidere din partea Occidentului pentru un sprijin mai direct al acțiunilor ucrainene. "În Europa, în special în ţările mici, trebuie să se gândească cu ce se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi o populaţie foarte densă", a spus Putin la acea vreme.

Întâlnire Putin, Guterres la summitul BRICS (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Întâlnire Putin, Guterres la summitul BRICS

Întâlnire Putin, Guterres la summitul BRICS. Kremlinul a anunțat luni că președintele rus Vladimir Putin se va întâlni cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în cadrul summitului BRICS de la Kazan, programat pentru joi. Aceasta va fi prima întrevedere oficială dintre cei doi în Rusia de la vizita din aprilie 2022, desfășurată la scurt timp după declanșarea ofensivei ruse în Ucraina. Întâlnire Putin, Guterres la summitul BRICS Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat într-o conferință de presă la Moscova că, la finalul summitului BRICS de la Kazan, vor avea loc "șapte întâlniri bilaterale", printre care și discuția dintre Vladimir Putin și Antonio Guterres. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Aceasta va marca prima vizită a lui Guterres în Rusia după cea din 26 aprilie 2022. Ultima întâlnire, în 2022, la Moscova Ultima întâlnire a lui Antonio Guterres cu Vladimir Putin, în aprilie 2022, a avut loc la Moscova, unde liderul rus și-a exprimat atunci speranța într-un rezultat "pozitiv" al negocierilor cu Ucraina. Între timp, însă, Moscova și Kievul au suspendat orice fel de negocieri oficiale, iar pozițiile lor par complet ireconciliabile în contextul actual al războiului. Rezistența Rusia la sancțiuni Într-un context marcat de sancțiuni internaționale severe, Rusia intenționează să utilizeze summitul BRICS de la Kazan pentru a demonstra că politica de izolare și sancțiuni impusă de țările occidentale nu a reușit să-și atingă scopul. Kremlinul dorește să transmită un mesaj clar cu privire la rezistența sa în fața presiunilor internaționale. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a subliniat înainte de summit că "Rusia nu este izolată" și că, în contextul global actual, "este foarte dificil să izolezi o țară, mai ales una ca Federația Rusă". Aceasta este o reacție la eforturile țărilor occidentale de a sancționa Rusia pentru invazia sa în Ucraina. Implicațiile globale ale summitului Întâlnirea dintre Vladimir Putin și Antonio Guterres la Kazan și discuțiile bilaterale din cadrul summitului BRICS reprezintă un eveniment semnificativ în contextul tensiunilor geopolitice actuale. Rusia încearcă să își reafirme poziția pe scena internațională, în timp ce sancțiunile și izolarea impusă de Occident continuă să fie o provocare majoră pentru Moscova.

Președintele sârb Vučić, mulțumiri către Putin (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele sârb Vučić, mulțumiri către Putin

Președintele sârb Vučić, mulțumiri către Putin. După doi ani, a avut loc o discuție telefonică între președintele sârb Aleksandar Vucic și Vladimir Putin. Președintele sârb Vučić, mulțumiri către Putin Președintele sârb Aleksandar Vucic a purtat duminică o conversație telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, fiind prima lor discuție directă în doi ani și jumătate. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Discuția are loc în contextul apropierii summitului BRICS de săptămâna viitoare, la care participarea lui Vucic rămâne incertă. Într-un mesaj video pe rețelele de socializare, Vucic i-a mulțumit lui Putin pentru asigurarea cantităților necesare de gaz pentru Serbia în această iarnă. Poziția Serbiei față de Rusia și sancțiuni Deși Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, Vucic a subliniat că țara sa își va menține poziția de a nu impune sancțiuni împotriva Rusiei în urma invaziei din Ucraina. Totuși, Serbia a condamnat încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei și a limitat discuțiile bilaterale cu Putin după invazia rusă din februarie 2022. Căutarea de surse alternative de gaz Înainte de invazia din Ucraina, Serbia era complet dependentă de gazul rusesc. De atunci, Serbia a explorat soluții alternative de aprovizionare, urmând exemplul multor state membre ale Uniunii Europene. Într-o întâlnire directă cu Putin din mai 2022, Vucic a reafirmat că Serbia nu va introduce sancțiuni împotriva Rusiei, menținându-și astfel poziția în conflictul din Ucraina. Dilema participării la summitul BRICS de la Kazan Conversația dintre cei doi lideri a avut loc și pe fondul invitației lui Putin, din septembrie, către Vucic de a participa la summitul BRICS de la Kazan, programat pentru 22-24 octombrie. Vucic a recunoscut dilema diplomatică în care se află: participarea la summit ar putea însemna o distanțare de parcursul european al Serbiei, iar o refuzare a invitației ar putea fi percepută ca o trădare față de Rusia. Președintele sârb a anunțat că va lua o decizie finală până luni. Ocazia oficială a discuției telefonice Conversația telefonică dintre Vucic și Putin a fost legată și de marcarea a 80 de ani de la eliberarea Belgradului de sub ocupația germană în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acesta este considerat a fi un moment semnificativ în istoria Serbiei și a relațiilor cu Rusia.

Trump nu comentează relația cu Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump nu comentează relația cu Putin

Trump nu comentează relația cu Putin. Candidații la Casa Albă, republicanul Donald Trump și democrata Kamala Harris, au intensificat campaniile electorale, vizitând mai multe state cheie înaintea scrutinului prezidențial. Campaniile lor au devenit din ce în ce mai personale, fiecare adresând mesaje directe electoratului vizat. Trump refuză să comenteze relația cu liderul de la Kremlin. Joe Biden îl atacă pe Donald Trump Președintele Joe Biden, într-un miting electoral organizat în Philadelphia, Pennsylvania, a lansat un atac la adresa predecesorului său, Donald Trump. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Biden a sugerat că Trump candidează pentru a evita o posibilă condamnare și și-a exprimat dorința de a vedea acest verdict realizat. Cu toate că nu a fost foarte activ în campania electorală a vicepreședintei sale, Biden și-a manifestat susținerea prin acest eveniment într-un stat crucial pentru rezultatul alegerilor. Kamala Harris vizează electoratul afro-american În timp ce Biden era în Pennsylvania, Kamala Harris s-a deplasat în Michigan, un alt stat decisiv. La Detroit, Harris a acordat un interviu lui Charlamagne tha God, un influent gazdă de radio și televiziune afro-american, încercând să atragă electoratul masculin afro-american. Harris a subliniat intenția sa de a dezincrimina consumul de marijuana în scopuri recreative, subliniind efectele disproporționate pe care politicile actuale le-au avut asupra comunității de culoare. Trump nu comentează relația cu Putin Fostul președinte Donald Trump, cunoscut pentru campaniile sale intensive, a vizitat marți orașul Chicago, un bastion tradițional democrat. Aici, Trump a participat la un eveniment economic și a reluat retorica sa privind evenimentele din 6 ianuarie 2021, descriindu-le ca o zi de "pace și iubire". De asemenea, el a evitat să răspundă clar la întrebări despre relația sa cu președintele rus Vladimir Putin, dar a menționat că este inteligent să mențină relații bune cu alți lideri mondiali. Mitinguri în Georgia și discursuri despre imigrație După vizita din Chicago, Donald Trump s-a deplasat în Georgia, un alt stat cheie. Aici, Trump a susținut un miting electoral, în care a atacat-o pe Kamala Harris, punându-i din nou la îndoială inteligența. Tema principală a discursului său a fost imigrația, pe care o descrie drept o "invazie a unei forțe militare". Trump a încercat să atragă sprijinul electoratului afro-american și hispanic, subliniind cât de bine se descurcă în sondaje cu aceste grupuri și criticând opțiunea de a vota pentru Harris. Apariții TV, neconvenționale Ambii candidați au planificat apariții mai puțin obișnuite la televiziuni în încercarea de a obține ultimele voturi. Kamala Harris va acorda primul său interviu canalului Fox News, în timp ce Donald Trump va participa la un forum cu alegători hispanici indeciși pe Univision în Miami. Aceste mișcări reflectă dorința candidaților de a-și extinde baza electorală cu cât mai puțin timp rămas până la alegeri.

Putin, deschis dialogului cu cancelarul Scholz (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, deschis dialogului cu cancelarul Scholz

Putin, deschis dialogului cu cancelarul Scholz. Președintele rus Vladimir Putin este dispus să poarte discuții cu cancelarul german Olaf Scholz, conform declarației de duminică a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Putin, deschis dialogului cu cancelarul Scholz Acesta a subliniat că Rusia rămâne deschisă pentru contacte diplomatice, deși nu au existat propuneri recente din partea Germaniei pentru o convorbire telefonică. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Peskov a răspuns astfel la afirmațiile făcute vineri de Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, care a sugerat că Vladimir Putin nu ar mai dori să discute telefonic cu Olaf Scholz. Cu toate acestea, Kremlinul a reiterat disponibilitatea pentru un dialog, în ciuda tensiunilor actuale dintre Moscova și Berlin. Scholz explorează posibilități de pace Recent, cancelarul german Olaf Scholz a subliniat necesitatea explorării posibilităților de a ajunge la pace, iar informații au circulat cu privire la planificarea unei noi convorbiri telefonice între el și liderul rus. Ultima astfel de discuție între cei doi a avut loc în decembrie 2022, când Scholz a făcut apel la o soluție diplomatică și la retragerea trupelor ruse din Ucraina. La începutul lunii octombrie, Peskov a menționat că relațiile dintre Rusia și Germania sunt la cel mai scăzut nivel, dar nu din vina Rusiei, potrivit Kremlinului. Totuși, Moscova rămâne deschisă dialogului, deși, în prezent, nu există subiecte comune pe agendă.

Putin se întâlnește cu președintele Iranului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin se întâlnește cu președintele Iranului

Putin se întâlnește cu președintele Iranului. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Iranului, Masud Pezeshkian, urmează să se întâlnească pentru prima dată, vineri, în cadrul unui forum organizat în capitala Turkmenistanului, Așhabad. Anunțul a fost făcut luni de către Kremlin, marcând o reuniune de importanță strategică pentru ambele state, conform declarațiilor transmise de agențiile de presă EFE și Reuters. Putin se întâlnește cu președintele Iranului Întâlnirea celor doi lideri este considerată de mare importanță pentru relațiile bilaterale dintre Rusia și Iran, dar și pentru abordarea situației tensionate din Orientul Mijlociu. Iuri Ușakov, consilierul pe relații externe al Kremlinului, a declarat că această reuniune va oferi cadrul necesar pentru discutarea aspectelor critice legate de evoluțiile recente din regiune, inclusiv criza din Gaza și acțiunile militare din Liban și Siria. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Rusia și Iranul au condamnat în mod repetat atacurile israeliene asupra Fâșiei Gaza și bombardamentele asupra teritoriilor libanez și sirian, adoptând o poziție comună în politica externă privind Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, Kremlinul a evitat să comenteze lansarea de rachete iraniene asupra Israelului, menținându-și o poziție neutră în privința acestui aspect. Relațiile strategice dintre Rusia și Iran La mijlocul lunii septembrie, Vladimir Putin a ordonat semnarea unui acord de parteneriat strategic cu Iranul, imediat după ce Occidentul a impus noi sancțiuni împotriva Teheranului, acuzându-l de furnizarea de rachete balistice către Moscova. Această mișcare reflectă consolidarea relațiilor dintre cele două țări, în special pe fondul creșterii presiunilor internaționale asupra Iranului. Cu puțin timp înainte, Putin s-a întâlnit cu generalul Ali Akbar Ahmadian, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, la Sankt Petersburg. În cadrul întrevederii, liderul rus a subliniat că relațiile bilaterale nu s-au schimbat odată cu preluarea mandatului noului președinte iranian și că „cooperarea cu Rusia rămâne o prioritate pentru echipa noului președinte”. Planuri viitoare și reuniuni diplomatice Ușakov a confirmat, de asemenea, că întâlnirea dintre Putin și Pezeshkian va avea loc în cadrul summitului BRICS, organizat la Kazan, în perioada 22-24 octombrie. Aceasta va fi o oportunitate pentru cele două țări de a-și consolida parteneriatul economic și de a discuta despre viitoare proiecte comune în diverse domenii strategice. Cu o săptămână înainte de această întrevedere, premierul rus Mihail Mișustin s-a deplasat la Teheran, unde a subliniat dorința Moscovei de a intensifica cooperarea cu Iranul în multiple sectoare economice și politice. Această serie de întâlniri subliniază dorința ambelor părți de a dezvolta relații mai strânse și de a contracara efectele sancțiunilor internaționale. Impactul întâlnirii asupra politicii Internaționale Întâlnirea dintre Vladimir Putin și Masud Pezeshkian reprezintă un pas important în consolidarea alianței ruso-iraniene și în stabilirea unei poziții comune în contextul tensiunilor regionale din Orientul Mijlociu. Discuțiile vor aborda aspecte legate de securitate, economie și colaborare politică, având potențialul de a influența semnificativ relațiile internaționale și echilibrul de putere în regiune. Pe măsură ce Rusia și Iranul își întăresc parteneriatul, restul comunității internaționale va urmări cu atenție evoluția acestor discuții și efectele lor asupra situației geopolitice globale. În acest context, summitul BRICS va juca un rol esențial în stabilirea direcției viitoare a relațiilor dintre Moscova și Teheran, consolidându-le poziția pe scena internațională.

Talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către Moscova Foto: Twitter MFA Russia
Internațional

Talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către Moscova

Vladimir Putin și-a mai găsit un aliat: talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către regimul de la Moscova. Ministerul rus de Externe a anunţat vineri că decizia de retragere a mişcării talibanilor de pe lista Rusiei cu organizaţii teroriste "a fost luată la cel mai înalt nivel", transmite agenţia TASS, preluată de Reuters. Talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către Moscova Decizia mai trebuie urmată de o serie de proceduri legale înainte de a deveni efectivă, a precizat reprezentatul special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru Afganistan, Zamir Kabulov. Putin declarase în luna iulie că Rusia consideră talibanii afgani un aliat în combaterea terorismului. Până în prezent nicio ţară nu a recunoscut mişcarea talibanilor drept conducere legitimă a Afganistanului, dar China şi Emiratele Arabe Unite au acceptat ambasadori ai talibanilor. Rusia a înscris talibanii pe lista sa cu organizaţii teroriste în anul 2003, deşi a primit reprezentanţi ai acestora de mai multe ori înainte ca talibanii să preia puterea la Kabul în august 2021, după care Statele Unite s-au văzut nevoite să-şi retragă ultimele trupe din Afganistan. De atunci, delegaţii ale talibanilor au venit în diferite ocazii la Moscova şi au participat acolo la conferinţe pe tema soluţionării conflictelor din Afganistan. Ministrul de externe afgan, Amir Khan Muttaqi, a declarat într-un discurs la Moscova că deciziile recente ale Kazahstanului şi Kârgâzstanului de a retrage mişcarea talibanilor de pe listele lor cu grupări interzise reprezintă un pas binevenit. Taliban in MoscowA Taliban delegation*, headed by the acting head of the Afghan Foreign Ministry, arrived at the "Moscow format of consultations on Afghan issues" in MoscowThe format was created in April 2017, it unites 10 countries interested in the Afghan settlement… pic.twitter.com/fOqjQNHheU— Tony (@Cyberspec1) October 4, 2024 Lavrov vrea un dialog pragmatic La rândul său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia doreşte să menţină un "dialog pragmatic" cu actualul guvern afgan, pe care l-a lăudat pentru eforturile de a combate producţia de droguri şi de a lupta împotriva grupării Statul Islamic. Ministrul rus a cerut Statelor Unite să restituie activele confiscate Afganistanului şi a estimat că Occidentul ar trebui să-şi recunoască responsabilitatea pentru reconstrucţia post-conflict a acestei ţări. Mişcarea talibanilor se află în conflict cu gruparea Statul Islamic (ISIS), care a revendicat atacul terorist asupra sălii de concerte Crocus City Hall de la periferia Moscovei, unde au fost ucise pe 22 martie cel puţin 144 de persoane. Ţările occidentale indică spre Statul Islamic-Khorasan (SI-K), o ramură a grupării Statul Islamic şi care este activă mai ales în Afganistan.

Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE Foto: Kremlin.ru
Politică

Șpagă istorică plătită Putin opri integrarea Republicii Moldova UE

Șpagă istorică plătită de regimul Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE: 15 milioane de dolari urmau să fie împărțiți la 130.000 de alegători pentru a vota împotriva aderării la Uniune. Referendumul pentru aderarea la UE urmează să se desfășoare la 20 octombrie, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE „Stabilim un fenomen fără precedent pentru Republica Moldova, dar și pentru statele vecine și europene. Este vorba despre un amplu proces de finanțare și corupere, menit să perturbeze procesul electoral pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Viorel Cernăuțeanu, șeful poliției din Moldova. Organizația avea 130 de lideri regionali care coordonau activitatea și erau plătiți cu 45.000 de lei moldovenești. Pe scara ierarhică urmau 1.927 de președinți de sector, plătiți cu doar 4.600 de lei. În sfârșit, urmau 50.000 de activiști care strângeau datele de identitate ale simpatizanților, cu o remunerație similară președinților de sector, și peste 70.000 de simpatizanți care sunt recompensați cu sume între 5.000 și 10.000 ruble (aproximativ 900 - 1.800 lei) pentru a vota conform instrucțiunilor primite. Toate persoanele implicate sunt cercetate în stare de libertate, iar autoritățile de la Chișinău le-au recomandă cetățenilor care dețin carduri bancare legate de această schemă să le predea benevol. Dacă nu o fac, riscă să devină complici și să ajungă la închisoare. Până acum, zeci de persoane au colaborat cu oamenii legii oferind informații despre actele de corupție electorală, scrie agora.md. Banii veneau prin conturile Sberbank - bancă din Rusia care este pe lista sancțiunilor internaționale, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă

Europarlamentarul SOS România, Diana Șoșoacă, s-a lansat într-un adevărat delir pe teme de politică externă: i-ar spune lui Putin să îi dea o conductă cu gaze ieftine pe care ea să le vândă scump „Occidentului”. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Nu este clar de ce Putin i-ar face un asemenea favor și de ce nu l-a făcut pentru Viktor Orban al Ungariei, cel mai puternic susținător al poziției Rusiei în interiorul UE: Șoșoacă a mai spus, în emisiunea TU DECIZI!, moderată de Ana Maria Păcuraru, că și-ar dori „exact politica pe care a avut-o Ceaușescu”. Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Cum a răspuns, potrivit transcrierii site-ului realitatea.net, președintele SOS România când a fost întrebată ce i-ar spune lui Putin: „Aș discuta, în primul rând, de ce nu ar trebui să treacă conducta de gaz a rușilor prin România. Și aș negocia, exact cum i-a propus la un moment dat lui Băsescu, să treacă acea conductă prin România, să ne-o dea la cel mai mic preț, iar noi să o vindem către Occident, cu ce preț vrem noi. Vă dați seama că acum conduceam Europa? Eu mi-aș dori să reiau relații diplomatice și economice și cu Rusia, nu numai cu Rusia, cu China, cu țările africane, exact politica pe care a avut-o Ceaușescu, pentru că, așa, avem atâția specialiști care acum nu mai lucrează în România. Lucrează și dezvoltă alte țări și cresc bugetele altor țări. De ce să nu-mi aduc eu specialiștii mei acasă și să lucreze pentru statul român?” Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu

Putin recrutează și grațiază un canibal (sursa: rtvi.com)
Internațional

Putin recrutează și grațiază un canibal

Putin recrutează și grațiază un canibal. Rusul Dmitri Malîşev, locuitor al regiunii Volgograd, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru crimă şi canibalism şi graţiat de preşedintele rus Vladimir Putin pentru că a luptat în războiul din Ucraina, s-a întors în oraşul său natal, a anunţat duminică presa locală. Putin recrutează și grațiază un canibal "Da, s-a întors după ce a fost rănit (...) Am vorbit personal cu el. Are probleme la mandibulă şi o schijă în braţ. Pare să fie sub tratament medical. Alaltăieri l-am văzut într-un magazin şi ne-am salutat", a declarat şeful administraţiei locale, Fiodor Kadoba, pentru portalul local de ştiri V1.ru. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează El a adăugat că Malîşev l-a asigurat că va reveni pe front după ce îşi va recupera sănătatea. Cazul "canibalului din Volgograd" a zguduit societatea rusă în urmă cu un deceniu: după ce şi-a ucis în bătaie o cunoştinţă din Tadjikistan cu o rangă pentru că i-ar fi propus să facă sex, i-a smuls inima şi a prăjit-o într-o tigaie, proces pe care l-a înregistrat pe video. Condamnarea era de 25 de ani de închisoare Justiţia rusă l-a condamnat la 25 de ani de închisoare, dintre care 15 trebuia să-i execute într-o închisoare de înaltă securitate, dar după începerea războiului a fost recrutat pentru a fi trimis să lupte în Ucraina. Recrutarea puşcăriaşilor, o practică promovată de compania rusă de mercenari Wagner, a stârnit îngrijorări serioase în Rusia din cauza seriei de infracţiuni comise de unii dintre aceştia la întoarcerea de pe câmpul de luptă. După asasinarea unei fetiţe de 12 ani în regiunea rusă Kemerovo de un fost puşcăriaş întors de pe frontul din Ucraina, şefa Comisiei pentru familie şi protecţia copilului din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), Nina Ostanina, a avertizat în iunie că această situaţie s-ar putea agrava şi a cerut autorităţilor ruse să "îşi asume responsabilitatea de a proteja cetăţenii de infractori ca acesta" prin "monitorizare constantă" şi ajutându-i să se reintegreze pe piaţa muncii. De asemenea, ea a propus un proiect de lege care sa reglementeze aceasta chestiune. "Trebuie să acţionăm fără întârziere. Coşmaruri ca acesta nu pot fi permise să se întâmple din nou. Copiii noştri merită o viaţă sigură şi protecţie împotriva criminalilor nemiloşi", a spus ea. Potrivit media online independentă Viorstka, în ultimii doi ani, aproximativ 50 de persoane au murit din cauza veteranilor de război de pe frontul din Ucraina recrutaţi în închisorile ruse. Victimele sunt de obicei membri de familie sau vecini, crimele fiind comise din motive casnice şi având adeseori legătură cu consumul de alcool.

Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin (sursa: X/MeNMyRC)
Internațional

Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin

Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin. Imagini din satelit par să arate un crater masiv la un centru de testare a rachetelor în Rusia, după ce o rachetă balistică intercontinentală RS-28 "Sarmat" (Satan-2, în codificarea NATO) cu capacitate nucleară, a explodat, ceea ce constituie un eşec umilitor pentru preşedintele Vladimir Putin, relatează duminică publicaţia britanică Daily Express. Testele rachetei Satan-2, eșecul lui Putin Această rachetă este considerată de către Kremlin un instrument puternic în arsenalul său. Citește și: Fabrica de arme din Cugir, pe cale să fabrice propriul pistol-mitralieră, un Kalashnikov pe standarde NATO Dar, conform unor informaţii, acesta ar fi al patrulea eşec succesiv, ceea ce pune sub semnul întrebării fiabilitatea noii arme. Distribuind pe reţelele sociale fotografii Planet Lab, făcute la cosmodromul Pleseţk din regiunea Arhanghelsk, analistul proiectului Osint ( Open source intelligence), care se autocodifică MeNMyR, rezumă: "După cum se vede, testul RS-28 Sarmat a fost un eşec total". Racheta, explodată în siloz Racheta a explodat în siloz, lăsând un crater imens şi distrugând locul de testare. "Sarmat este o rachetă cu combustibil lichid, astfel încât acest accident ar fi putut avea loc separat de activitatea de lansare efectivă", afirmă expertul citat. Primul şi singurul test reuşit cu Sarmat a avut loc la 20 aprilie 2022. Alte patru au eşuat, potrivit informaţiilor din surse independente. Pompierii, mobilizați Analistul citat mai remarcă faptul că patru autospeciale ale pompierilor ar fi fost mobilizate în zonă- conform versiunii oficiale - la stingerea unui incendiu de pădure. R-28 Sarmat, cu o lungime de 35 de metri, despre care responsabilii ruşi susţin că ar avea o rază de acţiune de 11.000 de mile, un exemplar fiind evaluat la 38 de milioane de lire sterline. Expertul militar ucrainean Oleksandr Kovalenko, de la Grupul de Rezistenţă Informaţională din Kiev, catalogase încă în martie racheta Satan-2 drept "nesigură şi periculoasă", declarând pentru RBC-Ucraina: "Este o rachetă foarte problematică. Ruşii nici măcar nu au putut gestiona lansările de testare". Experţii spun că explozia unei astfel de rachete în timpul testării se întâmplă extrem de rar. Un incident similar a fost înregistrat în octombrie 1960 la cosmodromul Baikonur, când a explodat o rachetă sovietică R-16. Eşecul cu racheta "Sarmat" intervine la câteva zile după ce Rusia s-a lăudat că a testat cu succes, marţi, la aceeaşi instalaţie, un lansator Angara 1.2 cu un dispozitiv spaţial de uz militar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră