vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: putin

601 articole
Internațional

Putin ironizează renumărarea voturilor alegerile prezidențiale

Putin ironizează renumărarea voturilor alegerile prezidențiale. Președintele rus Vladimir Putin a făcut luni declarații ironice referitoare la decizia de a renumăra voturile din primul tur al alegerilor prezidențiale din România, după victoria surprinzătoare a candidatului pro-rus Călin Georgescu. Putin ironizează renumărarea voturilor alegerile prezidențiale Liderul de la Kremlin a declarat, în timpul unei întâlniri cu tineri oameni de știință, eveniment transmis la televiziunea de stat: Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga "Un candidat nu a fost pe placul autorităţilor şi au decis să repete numărarea voturilor". Comentariile lui Vladimir Putin reflectă interesul Moscovei pentru situația politică din România, în contextul competiției dintre candidații cu orientări politice opuse. Rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale ar putea influența relațiile dintre România și Rusia, precum și poziționarea țării pe scena geopolitică europeană. Contextul renumărării voturilor în România Decizia renumărării celor 9,4 milioane de voturi a fost luată săptămâna trecută de Biroul Electoral Central, în urma unui ordin al Curții Constituționale. Situația a generat controverse, mai ales având în vedere rezultatele strânse dintre candidați. Călin Georgescu, candidat pro-rus, a câștigat primul tur al alegerilor cu aproape 23% din voturi, depășind-o pe candidata pro-europeană Elena Lasconi, care a obținut locul al doilea. Premierul social-democrat Marcel Ciolacu s-a clasat pe locul al treilea, fiind la doar 2.740 de voturi diferență de Lasconi. Validarea rezultatelor Curtea Constituțională din România a validat luni seară rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, respingând solicitarea candidatului Cristian Terheș de anulare a acestora. Turul al doilea al scrutinului este programat să aibă loc pe 8 decembrie.

Putin ironizează renumărarea voturilor alegerile prezidențiale (sursa: kremlin.ru)
Mai legionar decât Simion, mai pro-Rusia decât Șoșoacă, dar cu banii in banca ungurească (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Mai legionar decât Simion, mai pro-Rusia decât Șoșoacă

Candidatul-surpriză Călin Georgescu (62 de ani), care este deocamdată pe locul III în competiția de la prezidențiale, pare a fi mai legionar decât George Simion și mai pro-Rusia decât Diana Șoșoacă, deși a lucrat la ONU și la ministerul de Externe. O vreme, AUR a susținut că îl va numi premier, dacă va avea majoritate parlamentară. În conturile sale bancare el deține 264.000 de euro, aflați la banca OTP, a cărei sediu este la Budapesta. Georgescu are o Toyota Yaris, din 2022. În declarația de avere nu figurează o casă, el trecând, probabil din greșeală, la rubrica privind imobilele deținute, un teren de 3.903 mp din Brașov. În anul fiscal 2023, el a primit un salariu de 72.000 de lei de la Universitatea Pitești și 25.000 de lei de la o structură pe care a secretizat-o. Citește și: BREAKING Primele rezultate oficiale de la exit-poll-uri: Ciolacu, locul I; Lasconi este pe locul II, dar diferența față de Georgescu și Simion, în marja de eroare Georgescu are un copil, dar este divorțat. Mai legionar decât Simion, mai pro-Rusia decât Șoșoacă „Neamul românesc niciodată nu a trait prin sclavi, ci a trait prin Mihai Viteazu, prin Horea, prin Avram Iancu, Cuza, Kogălniceazu, Cuza, prin Corneliu Zelea Codreanu, prin mareșalul Ion Antonescu și mulți, mulți alți eroi. Prin ei a trait istoria națională. Prin ei a trait istoria națională și nu prin lacheii de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”, spunea el. „Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”, mai afirma Georgescu, intrebat fiind de asasinatele coordonate de acesta. „Vladimir Putin este un om care-și iubește țara. E o persoană care, din punctul meu de vedere, cunoaște foarte bine unghiurile diplomatice, le stăpânește și este înconjurat de foarte buni profesioniști”, afirma acesta despre dictatorul de la Kremlin. Georgescu afirma, în aprilie 2021, că „șansa României este înțelepciunea rusească”, referindu-se la situația tensionată din Ucraina. Ucraina este un „stat inventat” şi că România „ar fi avut mai mult de câştigat” „dacă întreţinea relaţii mai bune cu China şi Rusia”, mai susținea el - acestea fiind exact temele propagandei rusești în România. Călin Georgescu este unul dintre experţii în domeniul dezvoltării durabile, având în spate o experienţă de peste 15 ani în cadrul structurilor ONU, dar şi reprezentant al Comitetului Naţional UNEP pentru România, se arată în descrierea sa publică. Acesta a mai ocupat funcţii de consilier şi de secretar general al Ministerului Mediului, director al Departamentului Organizaţiilor Economice Internaţionale din Ministerul Afacerilor Externe şi secretar general al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma. Pe vremea regimului Ceaușescu, a fost inginer la IEELIF Făgăraş (1986-1990). „Poporul român a strigat pace!” Azi, după anunțarea rezultatelor exit-poll-urilor, el a vorbit despre „pace”, obișnuitul mesaj al lui Viktor Orban în favoarea unei păci impuse de Rusia în Ucraina. „Poporul român a strigat «pace» şi a strigat foarte tare, extrem de tare. Dacă partidele politice ar fi avut puţin timp să asculte şi mai puţin timp să vorbească, poate că strigătul acesta nu ar fi fost atât de tare, iar acest strigăt pentru pace nu a fost un strigăt de bucurie, a fost unul de suferinţă. (...) Poporul român a trecut astăzi prin urechile acului, iar sistemul oligarhic nu. Cu alte cuvinte, bogaţii sistemului, astăzi, în România au sărăcit, iar «săracul» popor român s-a îmbogăţit", a spus Călin Georgescu.

Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea

Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea. Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege prin care soldații ce semnează un contract cu Ministerul Apărării pentru a lupta în Ucraina sunt exonerați de datorii financiare. Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea Această lege permite anularea datoriilor de până la 10 milioane de ruble (aproximativ 95.835 de dolari) pentru recruții care au datorii în procedură de recuperare până la 1 decembrie. Citește și: PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România Condiția este ca aceștia să semneze un contract ce implică o perioadă minimă de un an de serviciu pe frontul ucrainean. Stimulente financiare pentru recrutare Rusia caută să atragă voluntari prin oferte financiare atractive, inclusiv prin mărirea soldelor militare. Totuși, aceste beneficii diferă semnificativ în funcție de regiune, în unele cazuri ajungând la echivalentul mai multor salarii medii. Mobilizarea În septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a 300.000 de rezerviști, ceea ce a dus la un exod masiv al cetățenilor ruși temători de recrutare. De atunci, președintele rus a declarat că nu va decreta o nouă mobilizare, mizând pe voluntariat. Cu toate acestea, recrutarea voluntarilor a înregistrat o scădere semnificativă în prima jumătate a acestui an, urmând să crească abia după atacurile ucrainene asupra regiunii Kursk, în august. Războiul de uzură Conflictul dintre Rusia și Ucraina, declanșat în februarie 2022, a evoluat într-un război de uzură marcat de pierderi masive de vieți omenești de ambele părți, greu de compensat. Ucraina, în schimb, a impus măsuri stricte de mobilizare, care au generat atât tentative de fugă, cât și cazuri de corupție și recrutări forțate. Această lege reprezintă una dintre multiplele strategii ale Kremlinului de a susține efortul de război în fața provocărilor recrutării.

Simion, noi mesaje către Putin: va tăia ajutorul acordat Ucrainei Foto: Inquam / Simion Sebastian Tătaru
Politică

Simion, noi mesaje către Putin

George Simion trimite noi mesaje către Putin: dacă el ajunge președinte, ajutorul către Ucraina va fi tăiat până când Kievul îndeplinește condițiile sale. Mesajul său este copy-paste după cel al Viktor Orban, premierul Ungariei, considerat a fi un alt agent de influență al Rusiei în UE. Citește și: Estimare pe baza sondajelor existente: Ciucă și Lasconi au șanse să-l depășească pe Simion, dar nu foarte mari Simion, noi mesaje către Putin „Prima discuție va fi despre înregistrarea Bisericii Ortodoxe în Ucraina. Ne raliem poziției BOR, să fie biserici, școli și să fie respectate drepturile României. Vom condiționa ajutorul de aceste chestiuni, nu înțeleg de ce Ciucă și Ciolacu. Eu nu sunt servil, nu sunt slugarnic, eu zic ce mă interesează pe mine și ce ar trebui să intereseze România. Dacă românii nu mă votează pe mine, ce ar trebui să facem? Să stăm servili. Să ne închinăm la Ucraina?", a spus Simion la Prima News, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro. Însă mesajele sale sunt aproape identice cu cele ale lui Viktor Orban care, sub pretextul dorinței de a proteja minoritatea maghairă din Ucraina, blochează ajutoarele către Kiev. În mai 2024, într-un discurs rostit în fața parlamentului de la Budapesta, Orbán a declarat că etnicii maghiari din Ucraina „trebuie să primească dublă cetățenie, trebuie să se bucure de toate drepturile comunitare și trebuie să li se acorde posibilitatea de autonomie”.

Putin refuză pacea, susține Emmanuel Macron (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Putin refuză pacea, susține Emmanuel Macron

Putin refuză pacea, susține Emmanuel Macron. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că președintele rus Vladimir Putin „nu vrea pace” și nu este dispus să negocieze, reacționând la unul dintre cele mai intense atacuri rusești asupra rețelei energetice ucrainene. Putin refuză pacea, susține Emmanuel Macron „Este clar că intențiile președintelui Putin sunt de a intensifica luptele”, a afirmat Macron la Buenos Aires, subliniind că acțiunile recente ale Rusiei demonstrează lipsa unei dorințe reale de a pune capăt conflictului. Citește și: Raport Finanțe: Guvernul trebuia să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune, dar a încasat zero în nouă luni Macron a subliniat importanța respectării angajamentelor față de Ucraina prin livrarea de arme și echipamente, pentru a sprijini eforturile țării în „războiul de rezistență”. Înainte de a pleca spre summitul G20 din Brazilia, președintele francez a precizat că aliații Ucrainei trebuie să promoveze „o pace care să nu fie capitularea Ucrainei”. Inițiativele diplomatice ale liderilor europeni Întrebat despre recenta convorbire telefonică dintre cancelarul german Olaf Scholz și Vladimir Putin, care a provocat indignare la Kiev, Macron a evitat să comenteze, declarând că fiecare lider este liber să aibă inițiative proprii. El a menționat că nu exclude discuțiile cu Putin în viitor, dar doar „când condițiile vor fi potrivite”. Sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina Premierul britanic Keir Starmer, aflat și el în drum spre G20, a declarat că „nu are intenția să vorbească” cu Vladimir Putin, subliniind necesitatea de a intensifica sprijinul militar pentru Ucraina. Starmer a făcut apel la redublarea eforturilor pentru consolidarea ajutorului acordat Kievului. Rețeaua energetică a Ucrainei, grav afectată În weekend, rețeaua energetică ucraineană, deja fragilă, a fost ținta unui atac masiv, soldat cu zece morți și 20 de răniți. Autoritățile ucrainene au anunțat măsuri de restricționare a consumului de electricitate în toate regiunile, începând de luni, pentru a face față crizei. Macron și liderii europeni continuă să sprijine Ucraina, insistând pe necesitatea de a oferi sprijin militar și logistic, în timp ce critică dur lipsa de deschidere a Moscovei pentru negocieri. Această poziție subliniază angajamentul Occidentului de a susține Ucraina într-un conflict care continuă să afecteze stabilitatea globală.

Olaf Scholz apără convorbirea cu Putin (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Olaf Scholz apără convorbirea cu Putin

Olaf Scholz apără convorbirea cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat sprijinul neclintit al Germaniei pentru Ucraina, în contextul criticilor legate de recenta convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin. Scholz a asigurat că nicio decizie privind sfârșitul războiului nu va fi luată fără consultarea Kievului. „Ucraina poate conta pe noi” Înainte de a pleca spre summitul G20 din Rio de Janeiro, Olaf Scholz a reiterat sprijinul Germaniei pentru Ucraina: Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei „Ucraina poate conta pe noi. Acest principiu este cel care prevalează și nicio decizie nu va fi luată peste capul Ucrainei.” Cancelarul a subliniat importanța coordonării internaționale pentru a susține independența și suveranitatea Ucrainei, Germania fiind un susținător major al Kievului în Europa, inclusiv prin ajutor militar și livrări de armament. Olaf Scholz apără convorbirea cu Putin Cancelarul a explicat că discuția cu Vladimir Putin, prima după aproape doi ani, a avut ca scop reafirmarea sprijinului constant al Germaniei pentru Ucraina: „Era important să-i spun că nu trebuie să conteze pe faptul că sprijinul Germaniei, al Europei și al multor altora din lume pentru Ucraina va slăbi.” El a justificat gestul prin contextul internațional, menționând promisiunile lui Donald Trump de a pune capăt războiului fără a explica modul în care ar realiza acest lucru. Scholz a argumentat că o astfel de discuție diplomatică este necesară pentru ca Germania să rămână un actor relevant în negocierile viitoare: „Nu ar fi o idee bună ca, într-un viitor apropiat, să existe discuții între președintele american și președintele rus fără ca liderul unei importante țări europene să poarte el însuși discuții.” Reacția Kievului: „Cutia Pandorei” deschisă de Scholz Convorbirea telefonică a fost primită cu indignare la Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Scholz că ar fi deschis „cutia Pandorei”, exprimând temeri legate de consecințele diplomatice ale gestului cancelarului german. Nici o schimbare în poziția lui Putin privind războiul Olaf Scholz a remarcat că discuția cu Putin nu a relevat o schimbare în gândirea liderului rus cu privire la războiul din Ucraina: „Conversația a fost foarte detaliată și mi-a permis să constat că opiniile președintelui rus cu privire la război s-au schimbat foarte puțin – și asta nu este o veste bună.” Situația politică a lui Scholz Poziția cancelarului german este fragilizată de lipsa unei majorități în parlament, iar alegerile anticipate preconizate pentru februarie ar putea reprezenta o provocare pentru Scholz. El a reafirmat duminică intenția de a candida pentru un al doilea mandat. Totuși, în tabăra sa politică cresc apelurile pentru ca el să cedeze locul popularului ministru al apărării, Boris Pistorius. În ciuda criticilor interne și externe, Olaf Scholz rămâne ferm în sprijinul pentru Ucraina. Convorbirea cu Putin și poziția sa în negocierile internaționale subliniază rolul activ pe care Germania dorește să-l joace în găsirea unei soluții pentru încheierea războiului. Totuși, situația politică internă adaugă presiune asupra liderului german, aflat într-o etapă dificilă a mandatului său.

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz se confruntă cu critici acerbe din partea opoziției conservatoare, care îl acuză că a oferit Kremlinului un „succes propagandistic” prin inițierea unui apel telefonic cu președintele rus Vladimir Putin. Această discuție, prima în aproape doi ani, a generat controverse atât pe plan intern, cât și pe scena internațională. Scholz, criticat pentru conversația cu Putin Jurgen Hardt, purtătorul de cuvânt al CDU pentru politică externă, a declarat că Vladimir Putin ar putea interpreta apelul telefonic ca pe un semn de slăbiciune din partea Germaniei, mai degrabă decât ca pe o manifestare de putere. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții Hardt a criticat cancelarul Scholz pentru lipsa unei poziții ferme și a unui mesaj clar în timpul discuției, considerând că această inițiativă a fost mai degrabă motivată de calcule politice interne. Context politic complicat pentru Olaf Scholz Apelul telefonic vine într-un moment dificil pentru Scholz, al cărui partid social-democrat (SPD) se află în scădere în sondaje, fiind creditat cu doar 15% din intențiile de vot, comparativ cu 32% pentru alianța conservatoare CDU/CSU. După destrămarea coaliției guvernamentale, Scholz se pregătește pentru realegerile din februarie anul viitor. Criticii sugerează că Scholz a dorit să-și consolideze imaginea pe plan intern, poziționându-se ca un lider care susține negocierile și dialogul, însă această strategie a fost primită cu scepticism de opoziție și de aliații internaționali. Ce s-a discutat între Scholz și Putin? Conform unui comunicat oficial al guvernului german, Scholz i-a cerut lui Putin să demonstreze „dorința de a începe negocieri pentru o pace justă și durabilă” în conflictul din Ucraina. În același timp, potrivit ziarului "Der Spiegel", cancelarul a dorit să-l confrunte pe liderul rus cu realitatea războiului și să sublinieze criticile venite din partea comunității internaționale. Cu toate acestea, opoziția germană consideră că apelul nu a avut un impact concret asupra poziției Kremlinului, iar Scholz nu a venit cu propuneri noi sau cu un mesaj suficient de puternic. Reacții din Ucraina și Germania Discuția telefonică a fost privită cu scepticism și în Ucraina, unde președintele Volodimir Zelenski a criticat inițiativa cancelarului german. Zelenski a comparat apelul cu deschiderea unei „cutii a Pandorei”, acuzându-l pe Scholz că încearcă să liniștească Moscova. Pe de altă parte, Matthias Miersch, secretarul general al SPD, a apărat apelul telefonic, subliniind importanța continuării eforturilor diplomatice în conflictul ruso-ucrainean. Republica Federală, un partener important pentru Ucraina Deși Germania este al doilea cel mai mare furnizor de arme pentru Ucraina, după Statele Unite, Berlinul a evitat să trimită arme cu rază lungă de acțiune, temându-se de o escaladare suplimentară a conflictului. Această abordare moderată a fost adesea criticată atât de opoziția germană, cât și de aliații internaționali ai Ucrainei, care cer un sprijin mai ferm. Apelul telefonic al cancelarului Olaf Scholz către Vladimir Putin a declanșat o dezbatere intensă despre strategia Germaniei în conflictul din Ucraina. Criticile venite din partea opoziției, dar și reacțiile internaționale, pun presiune asupra liderului german, care încearcă să găsească un echilibru între dialogul diplomatic și sprijinul militar acordat Kievului. Viitoarele decizii ale guvernului german vor avea un impact semnificativ asupra poziției țării pe scena geopolitică.

Zelenski critică discuția dintre Scholz, Putin (sursa: Facebook/Bundesregierung)
Internațional

Zelenski critică discuția dintre Scholz, Putin

Zelenski critică discuția dintre Scholz, Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că apelul telefonic al cancelarului german Olaf Scholz către Vladimir Putin a „deschis cutia Pandorei”, slăbind izolarea diplomatică a liderului rus. Zelenski a avertizat că aceste discuții ar putea genera o serie de alte apeluri similare, oferindu-i lui Putin oportunitatea de a exploata astfel de contacte. Zelenski critică discuția dintre Scholz, Putin Președintele Ucrainei a declarat că Putin așteaptă să fie scos din izolare. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei „Acesta este exact ceea ce Putin a așteptat de multă vreme: să slăbească izolarea sa”, a spus Zelenski într-o declarație publicată pe Telegram. Deși fusese informat în prealabil de intenția lui Scholz de a discuta cu Putin, Zelenski și-a exprimat dezacordul cu privire la această inițiativă. „Nu va exista Minsk-3” Zelenski a reiterat că Ucraina nu va accepta un nou acord similar cu Minsk-1 și Minsk-2, care, deși au dus la armistiții temporare, nu au reușit să soluționeze conflictul din estul Ucrainei. „Vrem să vă avertizăm: nu va exista 'Minsk-3'. Noi avem nevoie de o pace adevărată”, a declarat el, respingând ideea unei eventuale înghețări a conflictului. Acordurile Minsk-1 și Minsk-2, semnate în 2014 și 2015, au avut ca scop oprirea conflictului dintre Kiev și separatiștii proruşi susținuți de Moscova. Cu toate acestea, aceste înțelegeri nu au reușit să pună capăt violențelor și au fost încălcate de ambele părți de-a lungul timpului. Războiul și administrația Trump Într-o altă declarație, Zelenski a afirmat că războiul dintre Rusia și Ucraina s-ar putea încheia mai rapid sub administrația președintelui ales al SUA, Donald Trump. „Războiul se va încheia, însă nu există o dată exactă. Desigur, cu politica acestei echipe, care va conduce acum Casa Albă, războiul se va încheia mai repede”, a declarat Zelenski pentru radiodifuziunea ucraineană Supilne. O pace justă: prioritatea Ucrainei Președintele ucrainean a subliniat din nou că Ucraina nu va accepta altceva decât o „pace justă” care să asigure suveranitatea și integritatea teritorială a țării. El a insistat că orice soluție diplomatică trebuie să fie în interesul Ucrainei și să nu legitimeze acțiunile Rusiei. Zelenski consideră că dialogul cu Putin, precum cel inițiat de Scholz, riscă să submineze eforturile internaționale de a izola Rusia. În același timp, liderul ucrainean își menține poziția fermă pentru o pace justă, refuzând compromisuri care ar putea legitima agresiunea rusă.

Relațiile lui Musk cu oficialii ruși (sursa: X/Elon Facts)
Internațional

Relațiile lui Musk cu oficialii ruși

Relațiile lui Musk cu oficialii ruși. Doi senatori democrați, Jeanne Shaheen și Jack Reed, solicită investigații din partea Pentagonului și a Departamentului de Justiție asupra presupuselor legături dintre Elon Musk și oficiali ruși, inclusiv președintele Vladimir Putin. Aceste relații, susțin parlamentarii, ridică preocupări serioase privind securitatea națională, având în vedere rolul cheie al lui Musk în contractele guvernamentale și accesul său la informații clasificate. Relațiile lui Musk cu oficialii ruși „Aceste relații dintre un cunoscut adversar al SUA și domnul Musk, un beneficiar de miliarde de dolari în finanțări guvernamentale, ridică serioase semne de întrebare cu privire la încrederea în domnul Musk ca partener guvernamental”, au afirmat senatorii în scrisoare. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei În 2022, politologul Ian Bremmer a susținut că Musk i-a dezvăluit o conversație cu Putin despre războiul din Ucraina și „liniile roșii” ale Rusiei privind armele nucleare. Musk, despre conversația cu Putin Musk a negat afirmația, precizând că ultima discuție cu Putin avusese loc cu un an și jumătate mai devreme, pe teme spațiale. Recent, "Wall Street Journal" a raportat că Musk ar fi avut mai multe conversații cu oficiali ruși, citând surse americane, europene și ruse. Aceste informații au amplificat îngrijorările privind influențele externe asupra deciziilor lui Musk. Rolul cheie al SpaceX și Starlink Elon Musk este fondatorul SpaceX, companie ce joacă un rol crucial în comunicațiile militare și infrastructura de internet prin satelit. Rețeaua Starlink, cu aproape 7.000 de sateliți, este vitală pentru armata ucraineană, oferind conectivitate pe câmpul de luptă. În timpul invaziei ruse, Starlink a permis Ucrainei să mențină operaționale comunicațiile, după ce rețelele tradiționale au fost distruse de atacuri. Controverse Totuși, Musk a stârnit controverse în 2022 când a ordonat inginerilor să oprească rețeaua Starlink în apropierea Crimeei, blocând un atac ucrainean asupra flotei ruse de la Marea Neagră. Decizia a fost motivată de temeri că Rusia ar răspunde cu arme nucleare. Incidentul, relatat inclusiv în autobiografia lui Musk, a tensionat relațiile cu oficialii ucraineni. Poziția lui Musk în administrația Trump Elon Musk urmează să fie numit de președintele ales Donald Trump într-un rol important, supervizând eficiența cheltuielilor guvernamentale, inclusiv a contractelor Pentagonului. Nominalizarea a generat controverse, având în vedere influența sa globală și relațiile cu oficiali străini. Îngrijorările democraților Senatorii democrați subliniază că implicarea lui Musk în proiecte critice pentru securitatea națională necesită o transparență totală, având în vedere legăturile sale raportate cu Rusia. Investigațiile solicitate vizează clarificarea oricăror riscuri potențiale și asigurarea că deciziile sale sunt în interesul SUA. Situația rămâne complexă, iar dezvăluirile viitoare ar putea avea implicații majore pentru cariera lui Musk și pentru relațiile internaționale.

Băsescu îi ia peste picior pe Ponta, Năstase și Geoană Foto: Facebook
Politică

Băsescu îi ia peste picior pe Ponta, Năstase și Geoană

Traian Băsescu îi ia peste picior pe Ponta, Adrian Năstase și Geoană: „Măcar Putin a avut demnitatea să nu spună că l-a furat Maia Sandu”, a scris el pe Facebook, după ce tabăra pro-europeană din Republica Moldova a câștigat alegerile prezidențiale cu ajutorul Diasporei. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Băsescu îi ia peste picior pe Ponta, Năstase și Geoană Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale la o diferență de circa 10% față de adversarul ei, Alexandr Stoianoglu. Însă datele Comisiei Electorale Centrale arată că Stoianoglu a avut un ușor avantaj, de circa 35.000 de voturi pe teritoriul Republicii Moldova. Dar Maia Sandu a câștigat zdrobitor în Diaspora, unde a luat 271.843 de voturi, față de 56.008 pentru Stoianoglu. Băsescu se referă, în postarea sa, că, la alegerile prezidențiale din 2004, 2009 și 2014, Diaspora a contribuit - cel puțin prin semnalul politic transmis celor din țară - la înfrângerea candidaților PSD. Însă aceștia s-au plâns că au fost furați. „Cred că Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta şi preacinstitele tonomate ale presei româneşti se pot consola. Vladimir Putin, cu tot aliotmanul lui de oligarhi şi tonomate a intrat şi el în clubul select al celor bătuţi cu votul de diaspora purtătoare de paşaport românesc. Măcar Putin a avut demnitatea să nu spună că l-a furat Maia Sandu”, a scris Băsescu.

Moscova bagă sume uriașe în bătălia cu Maia Sandu Foto: Kremlin.ru
Internațional

Moscova bagă sume uriașe în bătălia cu Maia Sandu

Moscova bagă sume uriașe în bătălia cu Maia Sandu: „Putin a organizat chartere spre Istanbul, Minsk și Baku, acolo unde sunt cozi la secții. Acolo unde de regulă votau câteva sute oameni, până acum deja au votat mii”, a scris jurnalistul Alexandru Cozer pe Facebook. Citește și: Blat USR-PSD în Maramureș: președintele USR, locotenent al primarului PSD al Băii Mari și viitor vicepreședinte al CJ – presă El a arătat că și în Transnistria, controlată de Rusia, se votează masiv. Moscova bagă sume uriașe în bătălia cu Maia Sandu „Fraților, după cum vedeți, ce v-am spus ieri din păcate se adeverește. Putin a organizat chartere spre Istanbul, Minsk și Baku, acolo unde sunt cozi la secții. Acolo unde de regulă votau câteva sute oameni, până acum deja au votat mii. La secțiile deschise pentru Transnistria este un adevărat asalt. Podul de la Rezina (foto) e plin de sute de mașini care așteaptă la cozi. Ar fi frumos dacă acești oameni ar veni conștient la vot, dar noi știm bine că nu este așa. Haideți noi, cei care suntem conștienți, prin activism și mobilizare să zădărnicim tot acest asalt! Noi putem!”, a rătat Alexandru Cozer. „E un asalt, vor să ne cumpere votul. Eu am votat cu Moldova. Ieșiți la vot! Cetățenii noștri au dus mereu țara înainte, au protejat-o de rele. Hoții vor să ne cumpere votul, țara”, a declarat Maia Sandu, după ce a votat.

Putin amenință "statele mici" din Europa (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință "statele mici" din Europa

Putin amenință "statele mici" din Europa. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat speranța că avertismentele sale împotriva unui posibil sprijin occidental pentru atacuri ucrainene asupra teritoriului rus au fost auzite. Într-un interviu difuzat duminică pe Telegram, liderul rus a subliniat că Rusia ar putea lua măsuri în cazul unei astfel de escaladări. Putin: "Va trebui să luăm decizii" Vladimir Putin a declarat că Occidentul nu a oferit informații directe în acest sens, dar speră că avertismentele sale au fost înțelese. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Președintele a menționat că Rusia va lua măsuri dacă Ucraina primește permisiunea să atace ținte în adâncimea teritoriului rus cu arme occidentale. Temeri de escaladare și reacția SUA Până în prezent, Statele Unite au refuzat să furnizeze Ucrainei arme cu rază lungă de acțiune pentru atacuri directe asupra teritoriului rus, temându-se de un conflict direct cu Rusia, având în vedere statutul ambelor țări ca puteri nucleare. Putin a avertizat în septembrie că orice sprijin pentru astfel de atacuri ar implica NATO într-un conflict direct cu Rusia și ar „schimba însăși natura conflictului”. Occidentul, acuzat Pentru Rusia, chiar dacă loviturile sunt efectuate de armata ucraineană, Putin consideră că sprijinul occidental - prin furnizarea de arme și informații - face ca Occidentul să fie responsabil indirect. Liderul rus a subliniat că astfel de atacuri ar fi pregătite cu ajutorul resurselor și informațiilor furnizate de aliații Ucrainei. Putin amenință "statele mici" din Europa În primăvară, președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că Ucraina ar trebui să aibă permisiunea de a „neutraliza” locurile militare de lansare a rachetelor rusești. Această afirmație a fost percepută de Rusia ca un semn de deschidere din partea Occidentului pentru un sprijin mai direct al acțiunilor ucrainene. "În Europa, în special în ţările mici, trebuie să se gândească cu ce se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi o populaţie foarte densă", a spus Putin la acea vreme.

Întâlnire Putin, Guterres la summitul BRICS (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Întâlnire Putin, Guterres la summitul BRICS

Întâlnire Putin, Guterres la summitul BRICS. Kremlinul a anunțat luni că președintele rus Vladimir Putin se va întâlni cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în cadrul summitului BRICS de la Kazan, programat pentru joi. Aceasta va fi prima întrevedere oficială dintre cei doi în Rusia de la vizita din aprilie 2022, desfășurată la scurt timp după declanșarea ofensivei ruse în Ucraina. Întâlnire Putin, Guterres la summitul BRICS Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat într-o conferință de presă la Moscova că, la finalul summitului BRICS de la Kazan, vor avea loc "șapte întâlniri bilaterale", printre care și discuția dintre Vladimir Putin și Antonio Guterres. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Aceasta va marca prima vizită a lui Guterres în Rusia după cea din 26 aprilie 2022. Ultima întâlnire, în 2022, la Moscova Ultima întâlnire a lui Antonio Guterres cu Vladimir Putin, în aprilie 2022, a avut loc la Moscova, unde liderul rus și-a exprimat atunci speranța într-un rezultat "pozitiv" al negocierilor cu Ucraina. Între timp, însă, Moscova și Kievul au suspendat orice fel de negocieri oficiale, iar pozițiile lor par complet ireconciliabile în contextul actual al războiului. Rezistența Rusia la sancțiuni Într-un context marcat de sancțiuni internaționale severe, Rusia intenționează să utilizeze summitul BRICS de la Kazan pentru a demonstra că politica de izolare și sancțiuni impusă de țările occidentale nu a reușit să-și atingă scopul. Kremlinul dorește să transmită un mesaj clar cu privire la rezistența sa în fața presiunilor internaționale. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a subliniat înainte de summit că "Rusia nu este izolată" și că, în contextul global actual, "este foarte dificil să izolezi o țară, mai ales una ca Federația Rusă". Aceasta este o reacție la eforturile țărilor occidentale de a sancționa Rusia pentru invazia sa în Ucraina. Implicațiile globale ale summitului Întâlnirea dintre Vladimir Putin și Antonio Guterres la Kazan și discuțiile bilaterale din cadrul summitului BRICS reprezintă un eveniment semnificativ în contextul tensiunilor geopolitice actuale. Rusia încearcă să își reafirme poziția pe scena internațională, în timp ce sancțiunile și izolarea impusă de Occident continuă să fie o provocare majoră pentru Moscova.

Președintele sârb Vučić, mulțumiri către Putin (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele sârb Vučić, mulțumiri către Putin

Președintele sârb Vučić, mulțumiri către Putin. După doi ani, a avut loc o discuție telefonică între președintele sârb Aleksandar Vucic și Vladimir Putin. Președintele sârb Vučić, mulțumiri către Putin Președintele sârb Aleksandar Vucic a purtat duminică o conversație telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, fiind prima lor discuție directă în doi ani și jumătate. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Discuția are loc în contextul apropierii summitului BRICS de săptămâna viitoare, la care participarea lui Vucic rămâne incertă. Într-un mesaj video pe rețelele de socializare, Vucic i-a mulțumit lui Putin pentru asigurarea cantităților necesare de gaz pentru Serbia în această iarnă. Poziția Serbiei față de Rusia și sancțiuni Deși Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, Vucic a subliniat că țara sa își va menține poziția de a nu impune sancțiuni împotriva Rusiei în urma invaziei din Ucraina. Totuși, Serbia a condamnat încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei și a limitat discuțiile bilaterale cu Putin după invazia rusă din februarie 2022. Căutarea de surse alternative de gaz Înainte de invazia din Ucraina, Serbia era complet dependentă de gazul rusesc. De atunci, Serbia a explorat soluții alternative de aprovizionare, urmând exemplul multor state membre ale Uniunii Europene. Într-o întâlnire directă cu Putin din mai 2022, Vucic a reafirmat că Serbia nu va introduce sancțiuni împotriva Rusiei, menținându-și astfel poziția în conflictul din Ucraina. Dilema participării la summitul BRICS de la Kazan Conversația dintre cei doi lideri a avut loc și pe fondul invitației lui Putin, din septembrie, către Vucic de a participa la summitul BRICS de la Kazan, programat pentru 22-24 octombrie. Vucic a recunoscut dilema diplomatică în care se află: participarea la summit ar putea însemna o distanțare de parcursul european al Serbiei, iar o refuzare a invitației ar putea fi percepută ca o trădare față de Rusia. Președintele sârb a anunțat că va lua o decizie finală până luni. Ocazia oficială a discuției telefonice Conversația telefonică dintre Vucic și Putin a fost legată și de marcarea a 80 de ani de la eliberarea Belgradului de sub ocupația germană în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acesta este considerat a fi un moment semnificativ în istoria Serbiei și a relațiilor cu Rusia.

Trump nu comentează relația cu Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump nu comentează relația cu Putin

Trump nu comentează relația cu Putin. Candidații la Casa Albă, republicanul Donald Trump și democrata Kamala Harris, au intensificat campaniile electorale, vizitând mai multe state cheie înaintea scrutinului prezidențial. Campaniile lor au devenit din ce în ce mai personale, fiecare adresând mesaje directe electoratului vizat. Trump refuză să comenteze relația cu liderul de la Kremlin. Joe Biden îl atacă pe Donald Trump Președintele Joe Biden, într-un miting electoral organizat în Philadelphia, Pennsylvania, a lansat un atac la adresa predecesorului său, Donald Trump. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Biden a sugerat că Trump candidează pentru a evita o posibilă condamnare și și-a exprimat dorința de a vedea acest verdict realizat. Cu toate că nu a fost foarte activ în campania electorală a vicepreședintei sale, Biden și-a manifestat susținerea prin acest eveniment într-un stat crucial pentru rezultatul alegerilor. Kamala Harris vizează electoratul afro-american În timp ce Biden era în Pennsylvania, Kamala Harris s-a deplasat în Michigan, un alt stat decisiv. La Detroit, Harris a acordat un interviu lui Charlamagne tha God, un influent gazdă de radio și televiziune afro-american, încercând să atragă electoratul masculin afro-american. Harris a subliniat intenția sa de a dezincrimina consumul de marijuana în scopuri recreative, subliniind efectele disproporționate pe care politicile actuale le-au avut asupra comunității de culoare. Trump nu comentează relația cu Putin Fostul președinte Donald Trump, cunoscut pentru campaniile sale intensive, a vizitat marți orașul Chicago, un bastion tradițional democrat. Aici, Trump a participat la un eveniment economic și a reluat retorica sa privind evenimentele din 6 ianuarie 2021, descriindu-le ca o zi de "pace și iubire". De asemenea, el a evitat să răspundă clar la întrebări despre relația sa cu președintele rus Vladimir Putin, dar a menționat că este inteligent să mențină relații bune cu alți lideri mondiali. Mitinguri în Georgia și discursuri despre imigrație După vizita din Chicago, Donald Trump s-a deplasat în Georgia, un alt stat cheie. Aici, Trump a susținut un miting electoral, în care a atacat-o pe Kamala Harris, punându-i din nou la îndoială inteligența. Tema principală a discursului său a fost imigrația, pe care o descrie drept o "invazie a unei forțe militare". Trump a încercat să atragă sprijinul electoratului afro-american și hispanic, subliniind cât de bine se descurcă în sondaje cu aceste grupuri și criticând opțiunea de a vota pentru Harris. Apariții TV, neconvenționale Ambii candidați au planificat apariții mai puțin obișnuite la televiziuni în încercarea de a obține ultimele voturi. Kamala Harris va acorda primul său interviu canalului Fox News, în timp ce Donald Trump va participa la un forum cu alegători hispanici indeciși pe Univision în Miami. Aceste mișcări reflectă dorința candidaților de a-și extinde baza electorală cu cât mai puțin timp rămas până la alegeri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră