vineri 03 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: putin

609 articole
Internațional

Planul secret al unui spion apropiat de Putin: relansarea Nord Stream 2 cu bani americani

Nord Stream 2, o posibilă relansare. Un fost spion și prieten apropiat al lui Vladimir Putin încearcă să reactiveze controversatul gazoduct Nord Stream 2 către Europa, cu sprijinul unor investitori americani, potrivit Financial Times. Mișcarea, de neconceput până recent, arată amploarea reconcilierii dintre Donald Trump și Moscova. Nord Stream 2, o posibilă relansare Matthias Warnig, fost ofițer Stasi și până în 2023 director al companiei-mamă Nord Stream 2 controlate de Gazprom, este cel care a pus în mișcare discuțiile pentru repornirea gazoductului. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Surse apropiate negocierilor susțin că Warnig a inițiat contacte cu echipa Trump prin intermediul unor oameni de afaceri americani, într-o încercare discretă de a încheia războiul din Ucraina și de a reface legăturile economice dintre SUA și Rusia. Investitori americani interesați de Nord Stream 2 Conform informațiilor disponibile, un consorțiu condus de investitori americani ar fi conturat deja un plan preliminar pentru un acord post-sanctiuni cu Gazprom. Chiar dacă identitatea investitorilor rămâne confidențială, inițiativa a atras atenția administrației Trump și a unor oficiali din Washington. Europa, îngrijorată de posibila revenire a gazului rusesc În ultimele săptămâni, oficialii UE au aflat despre aceste discuții, iar liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea. Reluarea livrărilor prin Nord Stream 2 ar repune în discuție eforturile depuse după invazia rusă pentru a reduce dependența energetică față de Moscova. Provocările majore pentru relansarea Nord Stream 2 Planul ar putea oferi SUA o influență fără precedent asupra aprovizionării cu energie a Europei. Totuși, obstacolele sunt considerabile. Sancțiunile americane împotriva Rusiei ar trebui ridicate. Exporturile de gaz din partea Rusiei ar trebui reluate. Și nu în ultimul rând, Germania ar trebui să-și dea acordul pentru operarea gazoductului. Un fost oficial american a rezumat situația: „Americanii ar încasa bani fără să facă nimic, pe ideea că Rusia devine de încredere datorită implicării lor.” Trump, pacea cu Rusia și excluziunea Europei Administrația Trump accelerează negocierile bilaterale cu Rusia, fără implicarea Europei și Ucrainei, ceea ce a stârnit temeri în capitalele europene. Trump a promis cooperare economică extinsă cu Rusia, condiționată de încheierea unui acord de pace. Putin susține că mai multe companii americane s-au arătat interesate de afaceri cu Rusia în perspectiva unui acord, iar Gazprom mizează pe salvarea Nord Stream 2, mai ales că procedura de faliment a companiei-mamă a fost suspendată temporar, invocând contextul geopolitic și viitoarele alegeri din Germania și SUA. Relația personală dintre Warnig și Putin Prietenia strânsă dintre Warnig și Putin datează din anii '90, când Warnig conducea filiala Dresdner Bank în Sankt Petersburg. De atunci, legătura lor s-a consolidat, iar Putin chiar i-a încredințat fiicele în momente dificile. Totuși, Warnig a criticat public invazia Ucrainei și s-a retras din funcțiile sale din companiile energetice rusești în 2022. Cumpărători americani pentru Nord Stream 2 În 2022, omul de afaceri american Stephen Lynch a încercat să cumpere Nord Stream 2, dar administrația Biden nu a manifestat interes. Între timp, alți potențiali investitori americani s-au arătat interesați, iar discuțiile cu Gazprom avansează cu un consorțiu diferit de cel condus de Lynch.

Nord Stream 2, o posibilă relansare (sursa: kyivindependent.com)
Mircea Marian
Opinii

Doar dacă vrem să-l ajutăm pe Putin, ne certăm acum cu toată America

Cea mai mare greșeală pe care o poate face România, acum, este să se certe cu SUA pornind de la câteva relatări „pe surse”. Nu exclud ca, de fapt, să asistăm la o campanie electorală, menită să genereze emoție și să ne facă să uităm de eșecul economic al acestei guvernări.  Oricum, chiar dacă teoria mea conspiraționistă este falsă, doar Rusia câștigă când un aliat ferm al SUA își schimbă, nervos, direcția de politică externă... Pentru că SUA NU și-au schimbat-o, tot ce citim este „pe surse”. Rușii au cerut, Washingtonul a refuzat.  S-a întâmplat ceva, până acum? A plecat vreun soldat american din România? Nu. Și, ca să plece, ar fi un proces lung și costisitor care probabil s-ar extinde dincolo de mandatul lui Donald Trump.  Ok, Trump s-a rățoit la Zelenski. E stilul său, toți știam asta. Toți, inclusiv Zelenski, trebuiau să-l ignore - o spun oameni care au studiat atent comportamentul actualului președinte al SUA, nu eu.  Ce mesaje oficiale ne-a transmis până acum noua administrație de la Casa Albă? 1) Să ne consolidăm democrația și să nu mai înghițim informațiile subțiri ale unui servicu secret. E cineva care nu recunoaște că democrația din România era la pământ, că suntem foarte, foarte, aproape de ceea ce se numește o cleptocrație? 2) Să creștem alocarea pentru Apărare, să nu mai așteptăm ca doar SUA să cheltuie pentru protecția noastră. Mi se pare foarte corect. Ce vrem acum, să stăm la mâna Germaniei și Franței? Va trece isteria aceasta și vom vedea din nou Germania tânjind după gaze ieftine din Rusia și exporturi masive în China comunistă. Am uitat că Franța a fost la un pas să vândă fregate ultramoderne Rusiei, ceea ce ar fi schimbat complet jocul în Marea Neagră?  Eu nu spun să nu facem nimic. Dar acum suntem în etapa cu drobul de sare: ne văicărim steril. Ne trebuie un plan B, discret. Ne trebuie un plan pentru Republica Moldova. Ne trebuie investiții consistente în Apărare. Dar suntem siguri că banii nu ar fi furați, de generalii de tip Zisu?  Însă, mă întorc la ceea ce scriam la început: să așteptăm, cu calm. Este extrem de posibil ca Trump să realizeze nu doar că Putin vrea să îl păcălească, dar încurajează China să atace Taiwanul și cine știe unde se va duce, ulterior... Mă tem că relația cu SUA a devenit subiect de campanie electorală, pentru ca PSD și PNL să arate că fac ceva, în timp ce reformele economice, PNRR-ul, sunt blocate.  Rămân un susținător al parteneriatului strategic cu SUA și cred că este o mare greșeală ca, dintr-un impuls de moment, să îl transformăm noi în literă moartă. Vom vedea ce fac alții...

Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini
Eveniment

Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini

Ciprian Mega, preotul Moscovei, a fost reținut, azi, pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Preotul-regizor Ciprian Mega și-a dus recent filmul la Festivalul Internațional de la Moscova, unde s-ar fi întâlnit cu Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, dar și cu Vladimir Putin, potrivit propriilor afirmații. El este un susținător al lui Călin Georgescu. Citește și: Șoșoacă a luat cu asalt CCR, dar principalul atac a fost asupra casetelor cu mâncare: „Ciorbică de perișoare…Ce mai avem pe aici? Brânzică, prăjituri” Preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuş a dispus, luni, reţinerea pentru 24 de ore a preotului regizor Ciprian Mega, acesta fiind cercetat penal în legătură cu infracţiunea de complicitate la distrugere, în legătură cu incendierea unei maşini, potrivit unor surse judiciare. Totodată, în acelaşi dosar mai este cercetat şi un al doilea bărbat, pentru complicitate la distrugere. Publicația Bihoreanul explică cum și-a incendiat acesta propria mașină în noaptea de 4 spre 5 februarie, când mergea spre București, la o ședință a Sfântului Sinod. „Înainte de plecare, unul dintre apropiații săi a cumpărat o canistră cu benzină. Tot atunci, Mega a contactat mai mulți preoți din zona Beiușului și i-a chemat la o întâlnire - un alibi menit să-l plaseze departe de locul unde urma să fie incendiată mașina. În noaptea de 4 spre 5 februarie, preotul a plecat pe DN76 spre București și s-a oprit într-o parcare între Beiuș și Drăgănești, unde stabilise să se întâlnească cu clericii din zonă. După miezul nopții, Mega și-a abandonat autoturismul, în care se aflau laptopul și geamantanul cu presupusele documente, și a urcat în mașina celorlalți preoți. La scurt timp după plecarea acestora, complicele său, rămas la fața locului, a stropit autoturismul cu benzină și i-a dat foc (…) Văzând flăcările de pe drum, Mega le-a cerut preoților să se întoarcă la locul incidentului. Odată ajuns lângă mașina în flăcări, a sunat la 112 și a alertat autoritățile, pretinzând că incendiul s-a produs spontan”, scrie Bihoreanul. Însă parcarea era supravegheată video și autoritățile au văzut că inendiul nu era spontan. Mega a fost suspendat din funcția de paroh și retras din slujire pentru 30 de zile, la 14 ianuarie, fiind acuzat de legături cu Biserica Rusă.

Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski

Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski. Vladimir Putin și Donald Trump au avut miercuri o discuție telefonică de aproape o oră și jumătate, conform Kremlinului. Cei doi lideri au convenit să se întâlnească în viitorul apropiat, iar Trump a anunțat că negocierile privind Ucraina vor începe „imediat”. După ce a discutat cu Puțin, președintele Trump a vorbit și cu Volodimir Zelenski. Invitație la Moscova Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că discuțiile dintre Putin și Trump au vizat mai multe subiecte cheie: relațiile bilaterale dintre SUA și Rusia, conflictul din Ucraina, criza din Orientul Mijlociu și un posibil schimb de prizonieri între Washington și Moscova. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Un alt aspect important al conversației a fost invitația oficială a lui Vladimir Putin pentru Donald Trump de a vizita Moscova. Ultima interacțiune a lui Vladimir Putin cu un președinte american în funcție a avut loc în februarie 2022, când a discutat cu Joe Biden. Această convorbire a avut loc cu puțin timp înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina, declanșând conflictul armat. Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski Donald Trump a reafirmat în mai multe rânduri că își dorește să încheie conflictul dintre Rusia și Ucraina. În mesajul său pe Truth Social, Trump a descris discuția cu Putin drept „foarte productivă” și a subliniat angajamentul de a începe „imediat” negocierile de pace. Donald Trump a menționat că Vladimir Putin a folosit expresia „Bun simț”, care este și unul dintre sloganurile de campanie ale fostului președinte american. Trump a interpretat acest lucru ca un semn al viziunii comune asupra colaborării dintre cele două națiuni. În finalul mesajului său, Trump i-a mulțumit lui Putin pentru eliberarea lui Marc Fogel, un cetățean american deținut anterior în Rusia. După ce a discutat cu președintele rus Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a avut miercuri o convorbire telefonică și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Convorbire de o oră Președinția de la Kiev a confirmat dialogul între președintele Zelenski și Donald Trump. Discuția telefonică dintre cei doi lideri a durat aproape o oră, conform agenției Unian. Un consilier al președintelui ucrainean, Dmitro Litvin, a precizat că apelul „tocmai s-a încheiat”, în timp ce purtătorul de cuvânt al lui Zelenski, Serghii Nikiforov, a confirmat conversația cu un răspuns scurt: „Da.”

Calin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei Foto: Kremlin.ru
Politică

Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei

„Călin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei. Este un pericol real”, acuză un profesor universitar, Radu Carp, care demontează propunerile lui Georgescu ca România să ia de la Ucraina Maramureșul de Nord, Bucovina de Nord și Bugeacul. „Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a spus, acum două zile, fostul candidat independent. Acum, Carp explică de ce Georgescu nu face decât să prezinte planul de pace al Rusiei și să-i dea credibilitate. Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei „Am impresia ca nu luam in serios declaratiile domnului Calin Georgescu, ne rezumam sa il declaram "pro-rus" si gata, nu vrem sa intelegem cu ce ne confruntam. In realitate, domnul Georgescu este calculat pana la ultima consecinta posibila. Rece, calculat si pragmatic. Am enuntat la inceputul lunii ianuarIe teoria "oglinzilor paralele" pentru a descrie relatia dintre CG si propaganda rusa, am declarat ca este simultan emitator si receptor. Iata ca si in chestiunea legata de partajarea Ucrainei a aparut la suprafata acelasi mecanism. In Rusia problema istoriei este politica 100%. Putin actioneaza potrivit divide et impera: Ministerul Apararii controleaza Societatea de Istorie Militara (SIM), SVR Societatea de Istorie Rusa (SIR). Dupa ce Putin a afirmat ca negocieri de pace vor avea loc daca va mai exista Ucraina pana atunci, Nariskin, seful SVR dar si al SIR a tinut un discurs in fata istoricilor: sa invitam istorici unguri, polonezi si slovaci sa discutam despre impartirea Ucrainei. In noiembrie 2024 Ministerul Apararii rus elabora o viziune strategica pana in 2045: o Ucraina inclusa in Rusia, o Ucraina cu capitala la Kyiv, cu un regim pro-rus si "teritorii disputate" in Ucraina de Vest. Putin incurajeaza competitia intre SIM si SIR de multi ani. Acum miza este cine vine cu un plan mai bun de partajare a Ucrainei. Sa observam ca Nariskin nu a vorbit despre "invitarea istoricilor romani" la dezbaterile SIR. Motivul? A doua zi CG a prezentat propria varianta de divizare a vestului Ucrainei. Un dialog la distanta. Imediat, este preluat de propaganda rusa. Se insinueaza ideea: CG a prezentat pozitia OFICIALA a Romaniei. Corect, nu este el prezentat zilnic drept "presedintele ales al Romaniei"? Reactia la noi a dovedit ca nu s-a inteles nimic din acest joc de comunicare strategica. Singura reactie, sah-mat: CG nu vorbeste in numele Romaniei. Eventual, in plus, afirmat ca istoricii romani nu vor participa niciodata la vreo dezbatere SIR care este un instrument de propaganda, condusa de un sef al unui serviciu de spionaj. Ce am avut in schimb? Reactii de tipul "Romania recunoaste suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei"...etc, etc., etc. Am cazut in capcana Kremlinului. Intrebarea fundamentala este: ce i-a apucat pe Putin si pe Nariskin sa reancalzeasca supa eterna a partajarii Ucrainei? Putin mizeaza pe mentalitatea tranzactionala a lui Trump. Planul "de pace" rus este: lasati-ne noua teritoriile ocupate, Ucraina de azi devine una mai mica, cu un regim pro-rus 100%, iar partea de vest...aici incepe partea interesanta. Partea de vest a Ucrainei ar putea, in viziunea Moscovei sa intre in NATO dar intr-o singura ipoteza: alipirea ei la tari NATO, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romania. Se va spune: ce plan simplu si idiot! Asta inseamna a recunoaste ca rapturile teritoriale in baza Pactului Ribbentrop - Molotov sunt nule! Nu, nu asta e planul Moscovei! Partea de sud a Ucrainei ar urma sa ramana in Ucraina pro-rusa, de exemplu. De ce sa renunte Rusia la obiectivul de a controla Gurile Dunarii?! Iar acum vine partea cea mai interesanta. CG a afirmat ca Romania ar trebui sa ia de la Ucraina si Maramuresul istoric, la nord de Tisa. O regiune care nu a apartinut niciodata Romaniei! De ce? Deoarece in planul "de pace" rus Ucraina de Vest urmeaza a fi scoasa la mezat dupa dorintele statelor NATO invecinate. Vreti Maramuresul de Nord? E al vostru. Vreti si Ivano-Frankivsk? E al vostru. CG ne prezinta exact, foarte exact planul "de pace" rus. Noi insa nu il auzim, nu il vedem, nu il luam in serios, aruncam dupa el un "buzdugan" verbal, doua - trei expresii din vocabularul limba de lemn. Nu vrem sa stim ca exista. Din pacate, CG exista si este un pericol real”, a scris Carp. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR

Ponta face reclamă taberei lui Georgescu Foto: Digi 24
Eveniment

Ponta face reclamă taberei lui Georgescu

Deputatul PSD Victor Ponta face reclamă taberei lui Georgescu: „Donald Trump va impune suveranismul în Europa, deci și în România”. El a făcut această afirmație într-o emisiune pe YouTube a lui Ion Cristoiu. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei În emisiune, Ponta a susținut că, dacă s-ar relua turul II al alegerilor prezidențiale, Lasconi ar pierde „landslide”. El l-a atacat pe Crin Antonescu, deși nu i-a menționat numele: „Să n-ai nici o idee despre economie...Vii așa, după zece ani în Tibet, dar tu nici nu știi cât e salariul minim”. Cristoiu a decretat, acum câteva zile: „Omul anului 2024: Călin Georgescu”. Pe locul II el l-a plasat pe Marcel Ciolacu. Ponta face reclamă taberei lui Georgescu Într-o postare de azi, pe Facebook, deputatul PSD Victor Ponta laudă victoria, la alegerile prezidențiale din Croația, a lui Zoran Milanovic, considerat un fan al lui Putin. De altfel, chiar Ponta postează o captură de ecran cu o declarație a lui Milanovic, care anunță că Crimeea nu va mai face parte din Ucraina. „Felicitari prietenului meu ( si al Romaniei) Zoran Milanovic ! Presa progresista din Romania l-a catalogat drept “putinist” ( pentru ca a criticat Ucraina) ; pe urma au spus ca e “anti european” ( pentru ca a criticat Comisia Europeana) ; ba chiar ca e “dictator” pentru ca a considerat abuzive niste decizii ale Curtii Constitutionale! Iata ca cetatenii croati au alta parere ! Si s-au schimbat si titlurire din presa noastra : acum nu mai este numit “aliatul lui Putin , antieuropeanul” - acum este “Trump al Croatiei” Presedintele Zoran Milanovic a fost liderul Partidului Social Democrat si Prim Ministru al Croatiei in perioada 2011 - 2016 ”, a scris Ponta.

Putin și Fico, întâlnire la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Fico, întâlnire la Kremlin

Putin și Fico, întâlnire la Kremlin. Președintele rus Vladimir Putin l-a primit duminică la Kremlin pe premierul slovac Robert Fico, unul dintre puținii lideri europeni cu care menține relații apropiate. Imaginile întâlnirii au fost transmise de televiziunea rusă. Putin și Fico, întâlnire la Kremlin Pavel Zarubin, jurnalist de la postul public de televiziune rus și apropiat al Kremlinului, a anunțat întâlnirea pe Telegram, publicând și o scurtă înregistrare video. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că vizita a fost planificată „în urmă cu câteva zile”, fără a oferi detalii despre subiectele abordate. Tranzitul gazului rusesc Deși agenda întâlnirii nu a fost dezvăluită, Peskov a sugerat că este posibil să se discute despre tranzitul gazului rusesc. Ucraina a anunțat în această vară că nu va prelungi contractul pentru tranzitul gazului către Europa după 31 decembrie, ceea ce a stârnit îngrijorare în Slovacia și Ungaria, ambele foarte dependente de gazul rusesc. Premierul slovac și Ucraina Robert Fico, premierul Slovaciei din toamna anului trecut, a adoptat o poziție diferită față de majoritatea liderilor europeni. Slovacia, membră a UE și NATO, a oprit sprijinul militar pentru Ucraina. Fico pledează pentru negocieri de pace cu Rusia, urmând exemplul premierului ungar Viktor Orban. Îngrijorări europene Cu perspectiva unui posibil blocaj al gazului rusesc de la 1 ianuarie, Slovacia și Ungaria încearcă să găsească soluții alternative. Între timp, pozițiile liderilor slovac și ungar evidențiază divergențe în politica externă europeană, în special în ceea ce privește războiul din Ucraina. Această vizită neanunțată la Kremlin subliniază complexitatea relațiilor dintre Moscova și anumite state europene, marcate de interdependență economică și diferențe de viziune geopolitică.

Zelenski critică discuția telefonică Orban, Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski critică discuția telefonică Orban, Putin

Zelenski critică discuția telefonică Orban, Puțin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat miercuri un atac dur asupra premierului ungar Viktor Orban, acuzându-l de slăbirea unității europene în fața agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Motivul? Apelul telefonic recent dintre Orban și președintele rus Vladimir Putin. Zelenski critică discuția telefonică Orban, Putin Într-un mesaj postat pe Telegram, Zelenski a subliniat importanța solidarității europene pentru contracararea invaziei ruse. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 „Nimeni nu își poate promova propria imagine în detrimentul unității. Unitatea în Europa a fost întotdeauna cheia pentru a pune capăt invaziei ruse”, a declarat liderul ucrainean. El a adăugat: „Nu pot exista discuții fără Ucraina despre războiul pe care Rusia îl desfășoară împotriva Ucrainei”. Apelul telefonic Miercuri, premierul ungar Viktor Orban și președintele rus Vladimir Putin au purtat o discuție telefonică despre situația din Ucraina și despre cooperarea bilaterală în domeniul energiei. Potrivit Kremlinului, „a avut loc un schimb substanțial de opinii cu privire la conflictul din Ucraina”. Orban ar fi exprimat „interesul de a sprijini căutarea comună a unor soluții politico-diplomatice la criză, ținând cont de contactele sale cu o serie de lideri occidentali”, a relatat Kremlinul. În același timp, Putin a acuzat regimul de la Kiev de o „politică distructivă” care „exclude posibilitatea unei soluții pașnice a conflictului”. Viktor Orban, aliat controversat al Kremlinului în UE Premierul ungar Viktor Orban este cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Rusia, o poziție care adesea contravine liniei oficiale a Uniunii Europene. În ciuda criticilor din partea statelor membre, Orban a continuat să mențină legături cu Vladimir Putin și chiar a efectuat vizite în Rusia în încercarea de a promova o soluție diplomatică pentru războiul din Ucraina. Această poziție a premierului ungar a generat controverse în cadrul Uniunii Europene, fiind percepută ca o posibilă subminare a eforturilor comune pentru sprijinirea Ucrainei și sancționarea Rusiei. Relațiile UE-Ungaria Relațiile tensionate dintre Viktor Orban și restul liderilor europeni sunt tot mai evidente. Deși premierul ungar pledează pentru dialog și soluții diplomatice, gesturile sale sunt interpretate ca o abatere de la linia de unitate promovată de majoritatea statelor UE în sprijinul Ucrainei.

Putin ironizează renumărarea voturilor alegerile prezidențiale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ironizează renumărarea voturilor alegerile prezidențiale

Putin ironizează renumărarea voturilor alegerile prezidențiale. Președintele rus Vladimir Putin a făcut luni declarații ironice referitoare la decizia de a renumăra voturile din primul tur al alegerilor prezidențiale din România, după victoria surprinzătoare a candidatului pro-rus Călin Georgescu. Putin ironizează renumărarea voturilor alegerile prezidențiale Liderul de la Kremlin a declarat, în timpul unei întâlniri cu tineri oameni de știință, eveniment transmis la televiziunea de stat: Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga "Un candidat nu a fost pe placul autorităţilor şi au decis să repete numărarea voturilor". Comentariile lui Vladimir Putin reflectă interesul Moscovei pentru situația politică din România, în contextul competiției dintre candidații cu orientări politice opuse. Rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale ar putea influența relațiile dintre România și Rusia, precum și poziționarea țării pe scena geopolitică europeană. Contextul renumărării voturilor în România Decizia renumărării celor 9,4 milioane de voturi a fost luată săptămâna trecută de Biroul Electoral Central, în urma unui ordin al Curții Constituționale. Situația a generat controverse, mai ales având în vedere rezultatele strânse dintre candidați. Călin Georgescu, candidat pro-rus, a câștigat primul tur al alegerilor cu aproape 23% din voturi, depășind-o pe candidata pro-europeană Elena Lasconi, care a obținut locul al doilea. Premierul social-democrat Marcel Ciolacu s-a clasat pe locul al treilea, fiind la doar 2.740 de voturi diferență de Lasconi. Validarea rezultatelor Curtea Constituțională din România a validat luni seară rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, respingând solicitarea candidatului Cristian Terheș de anulare a acestora. Turul al doilea al scrutinului este programat să aibă loc pe 8 decembrie.

Mai legionar decât Simion, mai pro-Rusia decât Șoșoacă, dar cu banii in banca ungurească (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Mai legionar decât Simion, mai pro-Rusia decât Șoșoacă

Candidatul-surpriză Călin Georgescu (62 de ani), care este deocamdată pe locul III în competiția de la prezidențiale, pare a fi mai legionar decât George Simion și mai pro-Rusia decât Diana Șoșoacă, deși a lucrat la ONU și la ministerul de Externe. O vreme, AUR a susținut că îl va numi premier, dacă va avea majoritate parlamentară. În conturile sale bancare el deține 264.000 de euro, aflați la banca OTP, a cărei sediu este la Budapesta. Georgescu are o Toyota Yaris, din 2022. În declarația de avere nu figurează o casă, el trecând, probabil din greșeală, la rubrica privind imobilele deținute, un teren de 3.903 mp din Brașov. În anul fiscal 2023, el a primit un salariu de 72.000 de lei de la Universitatea Pitești și 25.000 de lei de la o structură pe care a secretizat-o. Citește și: BREAKING Primele rezultate oficiale de la exit-poll-uri: Ciolacu, locul I; Lasconi este pe locul II, dar diferența față de Georgescu și Simion, în marja de eroare Georgescu are un copil, dar este divorțat. Mai legionar decât Simion, mai pro-Rusia decât Șoșoacă „Neamul românesc niciodată nu a trait prin sclavi, ci a trait prin Mihai Viteazu, prin Horea, prin Avram Iancu, Cuza, Kogălniceazu, Cuza, prin Corneliu Zelea Codreanu, prin mareșalul Ion Antonescu și mulți, mulți alți eroi. Prin ei a trait istoria națională. Prin ei a trait istoria națională și nu prin lacheii de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”, spunea el. „Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”, mai afirma Georgescu, intrebat fiind de asasinatele coordonate de acesta. „Vladimir Putin este un om care-și iubește țara. E o persoană care, din punctul meu de vedere, cunoaște foarte bine unghiurile diplomatice, le stăpânește și este înconjurat de foarte buni profesioniști”, afirma acesta despre dictatorul de la Kremlin. Georgescu afirma, în aprilie 2021, că „șansa României este înțelepciunea rusească”, referindu-se la situația tensionată din Ucraina. Ucraina este un „stat inventat” şi că România „ar fi avut mai mult de câştigat” „dacă întreţinea relaţii mai bune cu China şi Rusia”, mai susținea el - acestea fiind exact temele propagandei rusești în România. Călin Georgescu este unul dintre experţii în domeniul dezvoltării durabile, având în spate o experienţă de peste 15 ani în cadrul structurilor ONU, dar şi reprezentant al Comitetului Naţional UNEP pentru România, se arată în descrierea sa publică. Acesta a mai ocupat funcţii de consilier şi de secretar general al Ministerului Mediului, director al Departamentului Organizaţiilor Economice Internaţionale din Ministerul Afacerilor Externe şi secretar general al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma. Pe vremea regimului Ceaușescu, a fost inginer la IEELIF Făgăraş (1986-1990). „Poporul român a strigat pace!” Azi, după anunțarea rezultatelor exit-poll-urilor, el a vorbit despre „pace”, obișnuitul mesaj al lui Viktor Orban în favoarea unei păci impuse de Rusia în Ucraina. „Poporul român a strigat «pace» şi a strigat foarte tare, extrem de tare. Dacă partidele politice ar fi avut puţin timp să asculte şi mai puţin timp să vorbească, poate că strigătul acesta nu ar fi fost atât de tare, iar acest strigăt pentru pace nu a fost un strigăt de bucurie, a fost unul de suferinţă. (...) Poporul român a trecut astăzi prin urechile acului, iar sistemul oligarhic nu. Cu alte cuvinte, bogaţii sistemului, astăzi, în România au sărăcit, iar «săracul» popor român s-a îmbogăţit", a spus Călin Georgescu.

Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea

Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea. Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege prin care soldații ce semnează un contract cu Ministerul Apărării pentru a lupta în Ucraina sunt exonerați de datorii financiare. Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea Această lege permite anularea datoriilor de până la 10 milioane de ruble (aproximativ 95.835 de dolari) pentru recruții care au datorii în procedură de recuperare până la 1 decembrie. Citește și: PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România Condiția este ca aceștia să semneze un contract ce implică o perioadă minimă de un an de serviciu pe frontul ucrainean. Stimulente financiare pentru recrutare Rusia caută să atragă voluntari prin oferte financiare atractive, inclusiv prin mărirea soldelor militare. Totuși, aceste beneficii diferă semnificativ în funcție de regiune, în unele cazuri ajungând la echivalentul mai multor salarii medii. Mobilizarea În septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a 300.000 de rezerviști, ceea ce a dus la un exod masiv al cetățenilor ruși temători de recrutare. De atunci, președintele rus a declarat că nu va decreta o nouă mobilizare, mizând pe voluntariat. Cu toate acestea, recrutarea voluntarilor a înregistrat o scădere semnificativă în prima jumătate a acestui an, urmând să crească abia după atacurile ucrainene asupra regiunii Kursk, în august. Războiul de uzură Conflictul dintre Rusia și Ucraina, declanșat în februarie 2022, a evoluat într-un război de uzură marcat de pierderi masive de vieți omenești de ambele părți, greu de compensat. Ucraina, în schimb, a impus măsuri stricte de mobilizare, care au generat atât tentative de fugă, cât și cazuri de corupție și recrutări forțate. Această lege reprezintă una dintre multiplele strategii ale Kremlinului de a susține efortul de război în fața provocărilor recrutării.

Simion, noi mesaje către Putin: va tăia ajutorul acordat Ucrainei Foto: Inquam / Simion Sebastian Tătaru
Politică

Simion, noi mesaje către Putin

George Simion trimite noi mesaje către Putin: dacă el ajunge președinte, ajutorul către Ucraina va fi tăiat până când Kievul îndeplinește condițiile sale. Mesajul său este copy-paste după cel al Viktor Orban, premierul Ungariei, considerat a fi un alt agent de influență al Rusiei în UE. Citește și: Estimare pe baza sondajelor existente: Ciucă și Lasconi au șanse să-l depășească pe Simion, dar nu foarte mari Simion, noi mesaje către Putin „Prima discuție va fi despre înregistrarea Bisericii Ortodoxe în Ucraina. Ne raliem poziției BOR, să fie biserici, școli și să fie respectate drepturile României. Vom condiționa ajutorul de aceste chestiuni, nu înțeleg de ce Ciucă și Ciolacu. Eu nu sunt servil, nu sunt slugarnic, eu zic ce mă interesează pe mine și ce ar trebui să intereseze România. Dacă românii nu mă votează pe mine, ce ar trebui să facem? Să stăm servili. Să ne închinăm la Ucraina?", a spus Simion la Prima News, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro. Însă mesajele sale sunt aproape identice cu cele ale lui Viktor Orban care, sub pretextul dorinței de a proteja minoritatea maghairă din Ucraina, blochează ajutoarele către Kiev. În mai 2024, într-un discurs rostit în fața parlamentului de la Budapesta, Orbán a declarat că etnicii maghiari din Ucraina „trebuie să primească dublă cetățenie, trebuie să se bucure de toate drepturile comunitare și trebuie să li se acorde posibilitatea de autonomie”.

Putin refuză pacea, susține Emmanuel Macron (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Putin refuză pacea, susține Emmanuel Macron

Putin refuză pacea, susține Emmanuel Macron. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că președintele rus Vladimir Putin „nu vrea pace” și nu este dispus să negocieze, reacționând la unul dintre cele mai intense atacuri rusești asupra rețelei energetice ucrainene. Putin refuză pacea, susține Emmanuel Macron „Este clar că intențiile președintelui Putin sunt de a intensifica luptele”, a afirmat Macron la Buenos Aires, subliniind că acțiunile recente ale Rusiei demonstrează lipsa unei dorințe reale de a pune capăt conflictului. Citește și: Raport Finanțe: Guvernul trebuia să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune, dar a încasat zero în nouă luni Macron a subliniat importanța respectării angajamentelor față de Ucraina prin livrarea de arme și echipamente, pentru a sprijini eforturile țării în „războiul de rezistență”. Înainte de a pleca spre summitul G20 din Brazilia, președintele francez a precizat că aliații Ucrainei trebuie să promoveze „o pace care să nu fie capitularea Ucrainei”. Inițiativele diplomatice ale liderilor europeni Întrebat despre recenta convorbire telefonică dintre cancelarul german Olaf Scholz și Vladimir Putin, care a provocat indignare la Kiev, Macron a evitat să comenteze, declarând că fiecare lider este liber să aibă inițiative proprii. El a menționat că nu exclude discuțiile cu Putin în viitor, dar doar „când condițiile vor fi potrivite”. Sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina Premierul britanic Keir Starmer, aflat și el în drum spre G20, a declarat că „nu are intenția să vorbească” cu Vladimir Putin, subliniind necesitatea de a intensifica sprijinul militar pentru Ucraina. Starmer a făcut apel la redublarea eforturilor pentru consolidarea ajutorului acordat Kievului. Rețeaua energetică a Ucrainei, grav afectată În weekend, rețeaua energetică ucraineană, deja fragilă, a fost ținta unui atac masiv, soldat cu zece morți și 20 de răniți. Autoritățile ucrainene au anunțat măsuri de restricționare a consumului de electricitate în toate regiunile, începând de luni, pentru a face față crizei. Macron și liderii europeni continuă să sprijine Ucraina, insistând pe necesitatea de a oferi sprijin militar și logistic, în timp ce critică dur lipsa de deschidere a Moscovei pentru negocieri. Această poziție subliniază angajamentul Occidentului de a susține Ucraina într-un conflict care continuă să afecteze stabilitatea globală.

Olaf Scholz apără convorbirea cu Putin (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Olaf Scholz apără convorbirea cu Putin

Olaf Scholz apără convorbirea cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat sprijinul neclintit al Germaniei pentru Ucraina, în contextul criticilor legate de recenta convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin. Scholz a asigurat că nicio decizie privind sfârșitul războiului nu va fi luată fără consultarea Kievului. „Ucraina poate conta pe noi” Înainte de a pleca spre summitul G20 din Rio de Janeiro, Olaf Scholz a reiterat sprijinul Germaniei pentru Ucraina: Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei „Ucraina poate conta pe noi. Acest principiu este cel care prevalează și nicio decizie nu va fi luată peste capul Ucrainei.” Cancelarul a subliniat importanța coordonării internaționale pentru a susține independența și suveranitatea Ucrainei, Germania fiind un susținător major al Kievului în Europa, inclusiv prin ajutor militar și livrări de armament. Olaf Scholz apără convorbirea cu Putin Cancelarul a explicat că discuția cu Vladimir Putin, prima după aproape doi ani, a avut ca scop reafirmarea sprijinului constant al Germaniei pentru Ucraina: „Era important să-i spun că nu trebuie să conteze pe faptul că sprijinul Germaniei, al Europei și al multor altora din lume pentru Ucraina va slăbi.” El a justificat gestul prin contextul internațional, menționând promisiunile lui Donald Trump de a pune capăt războiului fără a explica modul în care ar realiza acest lucru. Scholz a argumentat că o astfel de discuție diplomatică este necesară pentru ca Germania să rămână un actor relevant în negocierile viitoare: „Nu ar fi o idee bună ca, într-un viitor apropiat, să existe discuții între președintele american și președintele rus fără ca liderul unei importante țări europene să poarte el însuși discuții.” Reacția Kievului: „Cutia Pandorei” deschisă de Scholz Convorbirea telefonică a fost primită cu indignare la Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Scholz că ar fi deschis „cutia Pandorei”, exprimând temeri legate de consecințele diplomatice ale gestului cancelarului german. Nici o schimbare în poziția lui Putin privind războiul Olaf Scholz a remarcat că discuția cu Putin nu a relevat o schimbare în gândirea liderului rus cu privire la războiul din Ucraina: „Conversația a fost foarte detaliată și mi-a permis să constat că opiniile președintelui rus cu privire la război s-au schimbat foarte puțin – și asta nu este o veste bună.” Situația politică a lui Scholz Poziția cancelarului german este fragilizată de lipsa unei majorități în parlament, iar alegerile anticipate preconizate pentru februarie ar putea reprezenta o provocare pentru Scholz. El a reafirmat duminică intenția de a candida pentru un al doilea mandat. Totuși, în tabăra sa politică cresc apelurile pentru ca el să cedeze locul popularului ministru al apărării, Boris Pistorius. În ciuda criticilor interne și externe, Olaf Scholz rămâne ferm în sprijinul pentru Ucraina. Convorbirea cu Putin și poziția sa în negocierile internaționale subliniază rolul activ pe care Germania dorește să-l joace în găsirea unei soluții pentru încheierea războiului. Totuși, situația politică internă adaugă presiune asupra liderului german, aflat într-o etapă dificilă a mandatului său.

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz se confruntă cu critici acerbe din partea opoziției conservatoare, care îl acuză că a oferit Kremlinului un „succes propagandistic” prin inițierea unui apel telefonic cu președintele rus Vladimir Putin. Această discuție, prima în aproape doi ani, a generat controverse atât pe plan intern, cât și pe scena internațională. Scholz, criticat pentru conversația cu Putin Jurgen Hardt, purtătorul de cuvânt al CDU pentru politică externă, a declarat că Vladimir Putin ar putea interpreta apelul telefonic ca pe un semn de slăbiciune din partea Germaniei, mai degrabă decât ca pe o manifestare de putere. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții Hardt a criticat cancelarul Scholz pentru lipsa unei poziții ferme și a unui mesaj clar în timpul discuției, considerând că această inițiativă a fost mai degrabă motivată de calcule politice interne. Context politic complicat pentru Olaf Scholz Apelul telefonic vine într-un moment dificil pentru Scholz, al cărui partid social-democrat (SPD) se află în scădere în sondaje, fiind creditat cu doar 15% din intențiile de vot, comparativ cu 32% pentru alianța conservatoare CDU/CSU. După destrămarea coaliției guvernamentale, Scholz se pregătește pentru realegerile din februarie anul viitor. Criticii sugerează că Scholz a dorit să-și consolideze imaginea pe plan intern, poziționându-se ca un lider care susține negocierile și dialogul, însă această strategie a fost primită cu scepticism de opoziție și de aliații internaționali. Ce s-a discutat între Scholz și Putin? Conform unui comunicat oficial al guvernului german, Scholz i-a cerut lui Putin să demonstreze „dorința de a începe negocieri pentru o pace justă și durabilă” în conflictul din Ucraina. În același timp, potrivit ziarului "Der Spiegel", cancelarul a dorit să-l confrunte pe liderul rus cu realitatea războiului și să sublinieze criticile venite din partea comunității internaționale. Cu toate acestea, opoziția germană consideră că apelul nu a avut un impact concret asupra poziției Kremlinului, iar Scholz nu a venit cu propuneri noi sau cu un mesaj suficient de puternic. Reacții din Ucraina și Germania Discuția telefonică a fost privită cu scepticism și în Ucraina, unde președintele Volodimir Zelenski a criticat inițiativa cancelarului german. Zelenski a comparat apelul cu deschiderea unei „cutii a Pandorei”, acuzându-l pe Scholz că încearcă să liniștească Moscova. Pe de altă parte, Matthias Miersch, secretarul general al SPD, a apărat apelul telefonic, subliniind importanța continuării eforturilor diplomatice în conflictul ruso-ucrainean. Republica Federală, un partener important pentru Ucraina Deși Germania este al doilea cel mai mare furnizor de arme pentru Ucraina, după Statele Unite, Berlinul a evitat să trimită arme cu rază lungă de acțiune, temându-se de o escaladare suplimentară a conflictului. Această abordare moderată a fost adesea criticată atât de opoziția germană, cât și de aliații internaționali ai Ucrainei, care cer un sprijin mai ferm. Apelul telefonic al cancelarului Olaf Scholz către Vladimir Putin a declanșat o dezbatere intensă despre strategia Germaniei în conflictul din Ucraina. Criticile venite din partea opoziției, dar și reacțiile internaționale, pun presiune asupra liderului german, care încearcă să găsească un echilibru între dialogul diplomatic și sprijinul militar acordat Kievului. Viitoarele decizii ale guvernului german vor avea un impact semnificativ asupra poziției țării pe scena geopolitică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră