vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: putin

606 articole
Internațional

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere. Doar în perioada Anului Nou au fost atacate cinci astfel de instalații, printre care rafinăria Ilsky sau depozitul de carburanți din Rovenko. Citește și: Cum îl trolează un pilot taiwanez pe cel al Chinei comuniste: „Ești sclavul Partidului Comunist” Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere Ucraina are o strategie deliberată care vizează producția de petrol a Rusiei și infrastructura aferentă. Această abordare s-a intensificat în 2024 și a continuat în perioada 2025-2026, folosind drone, rachete și atacuri coordonate pentru a perturba veniturile Rusiei din energie, venituri care finanțează invazia din Ucraina. Până la sfârșitul anului 2025, lovitorile au afectat peste 50% din cele 38 de rafinării majore ale Rusiei, deteriorând aproximativ 15-20% din capacitatea de rafinare. Ucraina selectează instalații care nu dispun de sisteme de apărare aeriană, cu materiale inflamabile care amplifică daunele provocate de drone, evitând în același timp terminalele de export de țiței pentru a limita creșterile globale ale prețurilor. New York Times scrie că informațiile furnizate de CIA au ajutat la identificarea unor așa numite „dispozitive de cuplare” esențiale pentru operațiunile rafinăriilor. Distrugerea lor a făcut ca unele fabrici să fie scoase din producție pentru luni întregi.  Aceste dispozitive de cuplare permit transferul sigur al fluidelor între etapele de rafinare, cum ar fi turnurile de distilare, instalațiile de cracare și depozitare, permițând în același timp deconectarea rapidă pentru întreținere sau situații de urgență. Avariile perturbă întregi linii de producție, forțând opriri ale rafinăriilor.  Bloomberg a numărat 24 de atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești în decembrie – 10 rafinării, 11 porturi, 2 tancuri petroliere, 1 conductă – depășind cele 23 din noiembrie. Acest val de atacuri costăRusia  75 de milioane de dolari pe zi, potrivit CIA, reducând veniturile pe măsură ce oboseala de război se accentuează. Ce atacuri au avut loc doar în prima zi din 2026: ▪️ Terminalul petrolier/gazeier Tamanneftegaz▪️ Rafinăria de petrol Tuapse▪️ Depozitul petrolier Temp▪️ Rafinăria de petrol Ilsky▪️ Baza petrolieră/aerodromul Rovenki▪️ Radarul KASTA-2E2 + radarul aerodromului Guards, Crimeea▪️ Aerodromul Balashivka▪️ Depozitul de combustibil, Belgorod▪️ Baza fluvială, Crimeea

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere Foto: X/Twitter
Presupusul atac asupra reședinței lui Putin (sursa: TASS)
Internațional

VIDEO „Dovada” că o reședință a lui Putin ar fi fost atacată: resturi nelocalizate de dronă în omăt

Ministerul Apărării din Rusia a prezentat detalii despre un presupus atac ucrainean cu drone asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din localitatea Valdai. Atacul ar fi avut loc în noaptea dintre 28 și 29 decembrie, potrivit autorităților ruse. Ministerul Apărării rus: 91 de drone ar fi vizat zona Valdai Generalul Aleksandr Romanenkov, responsabil cu apărarea antiaeriană a armatei ruse, a declarat că „regimul de la Kiev” ar fi lansat un atac cu vehicule aeriene fără pilot cu rază lungă de acțiune asupra reședinței prezidențiale din regiunea Novgorod. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Conform datelor prezentate de Moscova, un total de 91 de drone ar fi fost lansate din puncte diferite, traversând regiunile Briansk, Smolensk, Tver și Novgorod. Drone doborâte în mai multe regiuni rusești Autoritățile ruse susțin că sistemele antiaeriene au doborât: 49 de drone în regiunea Briansk 1 dronă în regiunea Smolensk 41 de drone în regiunea Novgorod Primele atacuri ar fi avut loc pe 28 decembrie, în jurul orei 19:00, cu drone care zburau la joasă altitudine și ar fi decolat din regiunile ucrainene Sumî și Cernihiv. Atacul ar fi fost „planificat și direcționat” către reședința prezidențială Potrivit lui Romanenkov, numărul dronelor și coordonarea acestora „confirmă” că ținta ar fi fost reședința președintelui rus din regiunea Novgorod. El a descris operațiunea ca fiind „selectivă și atent planificată”. Moscova: nu au existat victime sau pagube Ministerul Apărării rus a precizat că atacul nu a provocat victime sau distrugeri pe teritoriul Rusiei și că reședința prezidențială nu a fost afectată. Instituția a publicat și o înregistrare video cu resturi ale unei drone și o hartă a traiectoriilor presupuselor aparate fără pilot. Reacția Kremlinului: referire și la negocierile de pace Kremlinul a asociat presupusul atac și cu procesul negocierilor de pace, susținând că incidentul ar submina demersurile președintelui american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că Rusia își va „înăspri poziția” la negocieri, fără a oferi detalii. Reacții internaționale: condamnări și scepticism Iranul și Belarus au condamnat atacul raportat de Rusia. În schimb, mai multe state europene, inclusiv Franța, au exprimat rezerve și au invocat lipsa unor dovezi clare privind incidentul. Tentative raportate și nivel ridicat de securitate De la începutul războiului din Ucraina, Kievul a relatat despre peste 12 tentative de asasinat sau răpire îndreptate împotriva președintelui Volodimir Zelenski. Este pentru prima dată când Moscova relatează un posibil atac îndreptat asupra liderului rus, a cărui securitate a fost semnificativ consolidată după 2022. Între timp, Donald Trump, care a discutat recent atât cu Zelenski, cât și cu Putin, și-a exprimat public furia după apariția informațiilor despre presupusul atac.

Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, este politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge”, titrează cotidianul britanic.  Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph „Maia Sandu este desemnată de The Telegraph Liderul Mondial al Anului, după ce a sfidat Kremlinul și a transformat Republica Moldova într-o linie de front a democrației europene. (…) Poate că este cel mai sărac șef de stat din lume. Însă, într-un an în care decența a fost supusă unor încercări constante, Maia Sandu s-a dovedit a fi cel mai puternic apărător al acesteia”, își explică The Telegraph decizia.  „Sunt liderul unei țări mici”, a declarat ea pentru „The Telegraph” în biblioteca Președinției din Chișinău. „Facem tot posibilul să încercăm să îmbunătățim eficiența cheltuielilor publice și să cheltuim cât mai puțin posibil. Deci, așa se întâmplă. Este normal.” Potrivit „The Telegraph”, această modestie nevinovată explică într-o oarecare măsură cum a reușit să păstreze încrederea publicului de-a lungul anilor de greutăți, multe dintre ele nefiind cauzate de Republica Moldova.  Publicația britanică face o comparație cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, asociat cu o politică bazată pe forță și confruntare, contrast care evidențiază diferența dintre autoritarism și respectul pentru regulile internaționale.  The Telegraph mai arată că, în pofida resurselor limitate ale Republicii Moldova, Maia Sandu a reușit să mențină direcția pro-europeană a Republicii Moldova și să devină una dintre cele mai credibile voci ale democrației în Europa de Est.  „Procesul de aderare la UE este, de fapt, o strategie de supraviețuire. Este vorba despre supraviețuirea Moldovei ca democrație”, a declarat șefa statului pentru revista britanică. „Maia Sandu știe că propriul ei rol se apropie de final. Are în față trei ani critici, dar promisiunea eliberării de poverile funcției de stat o atrage în mod ispititor – o perioadă în care nu va mai fi supusă interviurilor cu ziare britanice, în care își va putea plimba câinii, va petrece timp cu mama și sora ei și, poate, va accepta un loc de muncă plătit puțin mai bine decât cele 938 de lire pe lună pe care le câștigă în prezent, mai puțin de jumătate din salariul minim din Regatul Unit”, scrie The Telegraph, citat de Ziarul de Gardă.   

Atacul asupra reședinței lui Putin, o minciună (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Minciuna despre atacul asupra reședinței lui Putin, demontată. Medvedev îl vrea mort pe Zelenski

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev l-a amenințat cu moartea iminentă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat marți pe Telegram și presărat cu insulte. Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, este cunoscut pentru declarațiile sale agresive la adresa Kievului și a aliaților occidentali. Reacție la discursul de Crăciun al lui Zelenski Medvedev a comentat discursul de Crăciun al președintelui ucrainean, afirmând că Zelenski ar fi dorit moartea unei „persoane”, interpretată ca fiind Vladimir Putin. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Acesta a acuzat că liderul ucrainean dorește moartea „întregii Rusii” și că ar fi ordonat atacuri masive împotriva țării. Limbaj insultător și amenințări explicite În mesajul său, Medvedev a recurs la jigniri și sugestii privind o „moarte violentă” a lui Zelenski, susținând că „Doamna cu coasa” i-ar „sufla în ceafă”. El nu l-a numit direct pe președintele ucrainean, dar referirile au fost evidente. Mai mult, fostul președinte rus a sugerat că, după moarte, corpul lui Zelenski ar trebui expus la muzeul Kunstkamera din Sankt Petersburg „în scopuri științifice”. Referințe istorice: muzeul Kunstkamera și Petru cel Mare Kunstkamera, fondată în secolul al XVIII-lea de țarul Petru I, este cunoscută pentru colecțiile sale de curiozități, inclusiv exponate cu malformații. Medvedev a făcut referire la această instituție pentru a-și întări mesajul provocator. Declarațiile lui Zelenski: dorința de pace pentru Ucraina În mesajul său de Ajunul Crăciunului, Zelenski a rostit fraza: „Fie ca el să piară”, fără a menționa nume. Ulterior, el a subliniat că ucrainenii cer „ceva mai mare”: pace pentru Ucraina. Acuzații privind atacuri cu drone asupra reședinței lui Putin Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească cu drone o reședință a lui Vladimir Putin în regiunea Novgorod. Kievul a respins ferm acuzațiile. Donald Trump a afirmat că a fost informat de Putin în legătură cu presupusul incident în timpul unei convorbiri telefonice. Lipsa dovezilor privind atacul: relatări locale contrazic Kremlinul Locuitorii din regiunea Novgorod au declarat că nu au auzit explozii sau drone și că nu au fost emise alerte aeriene. Publicația independentă rusă „Mojem Obiasniti” notează că povestea unui atac masiv cu drone pare neverosimilă în lipsa oricăror dovezi locale. Divergențe în cifrele comunicate de autoritățile ruse Lavrov a vorbit despre 91 de drone ucrainene lansate asupra reședinței prezidențiale. Ministerul rus al Apărării a raportat însă 89 de drone la nivelul întregii Federații Ruse, dintre care 23 în regiunea Novgorod, fără a menționa explicit reședința lui Putin. ISW: nu există dovezi care să confirme atacul Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a precizat că nu a identificat dovezi în surse deschise care să confirme un astfel de atac. În mod obișnuit, astfel de operațiuni sunt însoțite de imagini și relatări locale. Suspiciuni privind o „diversiune” a Kremlinului Anumiți analiști ruși din exil consideră că povestea atacului ar putea fi o diversiune pentru a afecta negocierile de pace. Ei susțin că narațiunea a apărut după întâlnirea dintre Zelenski și Donald Trump, în cadrul căreia s-ar fi discutat un posibil acord pentru încetarea războiului.

Nu și-au mai vorbit din 2020, acum se pregătesc de o discuție telefonică Foto: X Volodimir Zelensky
Internațional

Nu și-au mai vorbit din 2020, acum se pregătesc de o discuție telefonică

Nu și-au mai vorbit din 2020, acum se pregătesc de o discuție telefonică: Zelenski și Putin ar putea avea o convorbire directă, susține Fox News, citând surse politice. O astfel de discuție ar fi efectul negocierilor dintre președintele Donald Trump și Vladimir Zelenski, de duminică, la Mar-a-Lago, în Florida.  Citește și: VIDEO Nici un rezultat concret după întâlnirea Trump-Zelenski. Donbasul, cea mai mare problemă: Ucraina nu renunță la teritoriu Nu și-au mai vorbit din 2020, acum se pregătesc de o discuție telefonică „Discuțiile de duminică dintre președintele Donald Trump și Volodimir Zelenski ar putea deschide calea pentru prima convorbire telefonică dintre Zelenski și președintele rus Vladimir Putin în mai bine de cinci ani, a declarat o sursă familiarizată cu discuțiile. Și, deși întâlnirea de la Mar-a-Lago a fost prezentată ca un pas înainte în eforturile de pace conduse de Trump, sursa a descris, de asemenea, modul în care asigurarea unei convorbiri telefonice directe între Zelenski și Putin ar fi o «victorie diplomatică» pentru președinte. «Dacă Putin ar fi participat la o convorbire telefonică duminică, aceasta ar fi fost cea mai mare realizare în pregătirea negocierilor de pace și primul pas real în procesul de pace», a declarat sursa pentru Fox News Digital, sub condiția anonimatului”, scrie Fox News.  Ultima convorbire dintre președinții Ucrainei și Rusiei a avut loc în iulie 2020. Ulterior, Putin ar fi fost cel care ar fi refuzat să mai discute cu Zelenski.     

Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative

Pe rețelele sociale se pune tot mai des întrebarea: va permite România survolul avionului lui Putin, în drum spre Budapesta, la întâlnirea cu președintele SUA, Donald Trump? Și, dacă răspunsul este „Nu”, cum poate președintele Rusiei să ajungă în capitala Ungariei? Citește și: Flavia Groșan, medicul antivaccinist, în comă profundă cu metastaze pulmonare, cerebrale, hepatice Traversarea Ucrainei este, bineînțeles, exclusă.  Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? De la începutul agresiunii asupra Ucrainei, statele UE și NATO au închis spațiul aerian pentru avioanele Rusiei. În acest caz deosebit, statele UE care se află pe ruta Moscova-Budapesta - fie Polonia, fie România, fie Bulgaria și, bineînțeles, Ungaria- ar trebui să ofere o dispensă.  Ca să ajungă la Budapesta, avionul Ilyushin-96 al lui Putin are o variantă de traseu prin Polonia, una din țările cele mai ostile Rusiei: este exclus ca Varșovia să-i dea drept de survol. Prin România ar fi cea mai scurtă rută pentru Putin, venind dinspre Marea Neagră, dar ar presupune să treacă aproape de aeroportul Kogălniceanu, unde va fi cea mai mare bază NATO din Europa.  O altă variantă este prin Bulgaria, unde de asemenea se lucrează la o bază NATO. BBC a întrebat ministerele de Externe din cele două țări dacă va permite survolul avionului lui Putin, dar articolul nu consemnează un răspuns.  În sfârșit, Putin poate ocoli statele UE zburând peste Turcia, în Mediterana, ocolind Grecia, după care poate urma ruta Muntenegru-Serbia-Ungaria. Acest traseu mărește distanța de zbor de la aproximativ 1.500 km (rută directă) la aproximativ 5.000 km, adăugând aproximativ trei ore la durata zborului, arată airlive.net.  „Nu ar fi prima dată când Putin sau alți oficiali ruși ar trebui să recurgă la metode creative pentru a participa la summituri internaționale. De la impunerea interdicțiilor de zbor în spațiul aerian occidental la începutul anului 2022, avioanele diplomatice rusești au fost nevoite să ocolească prin Asia Centrală, Orientul Mijlociu sau Balcani pentru a ajunge la destinații care se aflau la doar câteva ore distanță. În iunie 2023, de exemplu, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a luat o rută ocolitoare prin Iran și Africa de Nord pentru a ajunge la o reuniune BRICS în Africa de Sud”, mai arată airlive. 

Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie a lui Putin să fie mai apropiat de Zelenski Foto: The White House
Internațional

Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie ale lui Putin să fie apropiat de Zelenski - FT

Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie ale lui Putin să fie mai apropiat de Zelenski: Financial Times relatează, azi, că, la întâlnirea din Alaska cu conducătorul Rusiei, președintele SUA a trebuit să suporte o lungă și enervantă lecție de istorie.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie a lui Putin să fie mai apropiat de Zelenski Discursul lui Putin, care a început cu respingerea oricărui acord de oprire a focului și a continuat cu ceea ce Financial Times numește „o digresiune istorică” despre prinții medievali Rurik de Novgorod și Iaroslav cel Înțelept sau căpetenia cazacilor din secolul al XVII-lea, Bohdan Hmelnițki, l-a făcut pe Trump să ridice tonul și să amenințe că va părăsi discuțiile.  În plus, președintele Rusiei a spus că războiul se va încheia doar cu capitularea Ucrainei și cedarea de noi teritorii în Donbas.  Spre final, președintele SUA a scurtat întâlnirea și a anulat un prânz cu delegația rusă extinsă.  „Summitul s-a dovedit a fi un punct de cotitură (...): un punct culminant negativ în relația dintre Trump și Putin, care a declanșat o schimbare a poziției SUA în favoarea Ucrainei”, apreciază FT.  Relatarea summitului din Alaska se bazează pe interviuri cu opt oficiali și diplomați occidentali și ucraineni informați cu privire la întâlnire, precum și cu persoane din Moscova, precizează publicația britanică.  „Pe măsură ce Trump devine din ce în ce mai exasperat de Putin, administrația sa a permis aliaților europeni să achiziționeze arme din stocurile SUA pentru Ucraina, a contribuit la coordonarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești și l-a amenințat pe Putin cu vânzarea către Kiev a rachetelor cu rază lungă de acțiune capabile să lovească Moscova. Washingtonul a impus, de asemenea, o taxă suplimentară de 25% asupra importurilor indiene, ca răspuns la achizițiile continue de petrol rusesc, îndemnând în același timp și alte țări să ia măsuri”, arată Financial Times. 

„Zile critice pentru capacitatea Ucrainei de a opri avansul accelerat al rusilor” Foto: Defense of Ukraine
Internațional

„Zile critice pentru capacitatea Ucrainei de a opri avansul accelerat al rușilor” - analiză

„Zile critice pentru capacitatea Ucrainei de a opri avansul accelerat al rusilor”, arată o analiză publicată de Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the study of war - ISW) în această dimineață. Totuși, analiză începe arătând că „este prematur să numim avansurile rusești în zona Dobropillya o străpungere la nivel operațional”. Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” „Zile critice pentru capacitatea Ucrainei de a opri avansul accelerat al rusilor” „Este prematur să numim avansurile rusești în zona Dobropillya o străpungere la nivel operațional, deși forțele rusești vor încerca foarte probabil să transforme avansurile tactice într-o străpungere la nivel operațional în zilele următoare. Forțele ruse au folosit o penetrare tactică similară la mijlocul lunii aprilie 2024 pentru a facilita capturarea unui teritoriu important din punct de vedere operațional la nord-vest de Avdiivka. Următoarele câteva zile în zona de operațiuni Pokrovsk vor fi probabil critice pentru capacitatea Ucrainei de a împiedica avansul accelerat al rușilor la nord și nord-vest de Pokrovsk. Rusia se concentrează probabil pe avansarea către Dobropillya pentru a crea condiții informale înaintea summitului SUA-Rusia din 15 august. ISW continuă să evalueze că Putin încearcă să prezinte capturarea de către Rusia a regiunilor Luhansk, Donetsk, Zaporizhia și Kherson ca fiind inevitabilă, pentru a împinge Ucraina și Occidentul să capituleze în fața cererilor Kremlinului. Ocuparea celor patru regiuni de către Rusia nu este nici inevitabilă, nici iminentă, întrucât forțele ruse se vor confrunta cu obstacole operaționale serioase, în special în cadrul eforturilor care vor dura probabil mai mulți ani în regiunea Donețk. Putin încearcă probabil să profite de intensificarea ofensivelor tactice în Avdiivka pentru a crea condiții favorabile obținerii de concesii din partea SUA în ceea ce privește războiul Rusiei în Ucraina”, a scris ISW pe Twitter. 

Noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, spune că va ajuta Ucraina Foto: Facebook
Internațional

Noul președinte al Poloniei spune că Putin este un criminal de război, iar țara sa va ajuta Ucraina

Noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, spune că Putin este un criminal de război, iar țara sa va ajuta Ucraina în continuare. El a făcut aceste afirmații într-un interviu pentru o publicație din Ungaria, Mandiner. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Nawrocki își va prelua mandatul în august. Noul președinte al Poloniei spune că va ajuta Ucraina „Pe de o parte, trebuie să sprijinim Ucraina în conflictul său cu Federația Rusă, dar Ucraina trebuie să înțeleagă că și alte țări, inclusiv Polonia, Ungaria și alte țări europene, au propriile lor interese", a spus el. Nawrocki a menționat „concurența neloială” cu agricultura poloneză sau cu sectorul logistic. „Trebuie să găsim un compromis, un consens cu privire la acestea”, a spus el. Nawrocki i-a afirmat pentru publicația Mandiner că Rusia și politica sa agresivă sunt cel mai important inamic din est. „Este un stat neo-comunist post-imperialist condus de Vladimir Putin. El este un criminal de război, iar eu sunt foarte critic la adresa Federației Ruse", a spus el. Nawrocki a amintitt că activitatea sa ca șef al Institutului Național al Memoriei din Polonia l-a pus în conflict direct cu statul rus. „De aceea consider că Ucraina a fost foarte curajoasă în apărarea sa împotriva Federației Ruse, dar trebuie să respecte și interesele altor țări care sprijină Ucraina”, a spus el. Viitorul președinte al Poloniei a mai spus că dorește să stabilească legături mai strânse cu Grupul celor nouă de la București (B9), Polonia, România, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Ungaria. „Putem continua nu numai cooperarea noastră militară în cadrul celor Nouă de la București, ci și să construim relații sociale, economice și culturale în cadrul Grupului de la Visegrád”, a explicat Nawrocki.         

Ideologul lui Putin, Dughin, s-a supărat pe victoria lui Nicușor Dan și îndeamnă la revoluție Foto: Twitter
Politică

Ideologul lui Putin, Dughin, s-a supărat pe victoria lui Nicușor Dan și îndeamnă la revoluție

Ideologul lui Putin, Dughin, s-a supărat pe victoria lui Nicușor Dan și îndeamnă la revoluție în toată Europa. El a scris, pe Twitter, că președintele Franței, Emanuel Macron, a intervenit deschis în alegerile din România.  Citește și: Victorie aproape ceaușistă a lui Nicușor Dan în Cluj Napoca, pe fondul unei prezențe imense Ideologul lui Putin, Dughin, s-a supărat pe victoria lui Nicușor Dan De altfel, Rusia a dat deja semnale că nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale din România. „V-aș ruga să nu le numiți alegeri", a scris, pe Telegram, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Dughin a sugerat și ce urmărește Rusia: „revoluții”. „Macron a intervenit deschis în alegerile din România încă o dată, nimeni nu va remarca acest lucru. UE este dictatură liberală pură. Fără o revoluție la scară largă, europenii nu au nicio șansă de a restabili reprezentarea corectă a voinței poporului”,a scris ideologul putinist.  Purtătorul de cuvânt al MAE român, Andrei Ţărnea, a afirmat duminică că au fost detectate semne ale "interferenţei ruse" în procesul electoral de alegere a preşedintelui României. "În timpul alegerilor prezidenţiale care sunt în desfăşurare în România vedem semnele distinctive ale interferenţei Rusiei. O campanie virală de fake news pe Telegram şi pe alte platforme de social media are ca ţintă influenţarea procesului electoral. Ne aşteptam la acest lucru, iar autorităţile române au demascat aceste fake news", a scris Ţărnea pe X.

Putin nu ar vrea „toată” Europa (sursa: foxnews.com)
Internațional

Emisarul lui Trump minimalizează riscul rusesc: Putin nu vrea să preia toată Europa

Putin nu ar vrea „toată” Europa. Steve Witkoff, emisarul special al fostului președinte american Donald Trump, a declarat că nu crede că Vladimir Putin are intenția de a extinde agresiunea dincolo de Ucraina și de a „prelua toată Europa”. Declarația sa a fost făcută în cadrul unui interviu pentru postul de televiziune Fox News. Putin nu ar vrea „toată” Europa Întrebat dacă Rusia ar putea avansa mai departe în cazul unor concesii, Witkoff a comparat situația actuală cu cea din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, afirmând că există diferențe fundamentale față de perioada în care Armata Roșie a ajuns la Berlin în lupta împotriva Germaniei naziste. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu În același interviu, Steve Witkoff a menționat că luni sunt așteptate „progrese reale” în cadrul discuțiilor desfășurate în Arabia Saudită, menite să aducă o soluție pentru încetarea conflictului dintre Rusia și Ucraina. Întâlniri la Riad pentru un posibil armistițiu Duminică seara, la Riad, în Arabia Saudită, au avut loc discuții între delegațiile ucrainene și americane cu privire la un posibil armistițiu. Informația a fost confirmată de o sursă din cadrul delegației ucrainene.

Mamele soldaților ruși uciși în Ucraina au primit cadou tocătoare de carne Foto: Contul VK al Rusiei Unite
Internațional

Cinismul lui Putin: mamele soldaților ruși uciși în Ucraina au primit cadou tocătoare de carne

Cinismul lui Putin: mamele soldaților ruși uciși în Ucraina au primit cadou, de la partidul Rusia Unită - formațiunea liderului de la Kremlin, tocătoare de carne. Dar „tocătoarele de carne” („meat grinder”) sunt simbolul pierderilor uriașe suferite de armata rusă în luptele pentru invadarea țării vecine.  Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Mamele soldaților ruși uciși în Ucraina au primit cadou tocătoare de carne „Partidul de guvernământ Rusia Unită din regiunea Murmansk din nordul Rusiei a stârnit controverse după ce a făcut cadou mașini de tocat carne mamelor soldaților uciși în Ucraina. Aparatul de bucătărie a devenit un simbol sinistru al atacurilor cu un număr mare de victime ale armatei ruse în războiul din Ucraina. Grupul de mercenari Wagner a acordat anterior luptătorilor săi medalii „Bakhmut Meat Grinder”. Filiala locală a Rusiei Unite din orașul Polyarnye Zori a inclus mașini de tocat carne în pachetele cadou pentru mamele ale căror fii au murit în război, conform fotografiilor publicate miercuri pe contul de social media al partidului”, scrie Moscow Times.  Știrea a devenit virală pe rețelele sociale.  „În America, când un soldat moare în război, are parte de funeralii de stat, iar familiei sale i se permite să plângă în privat. În Rusia, atunci când un soldat moare, este o ocazie pentru o ședință foto pentru oficialii locali care zâmbesc în timp ce îi dau mamei un tocător de carne”, scrie un comentator de pe X. Rusia Unită a reacționat agresiv la această știre, spunând că mamele au cerut un tocător de carne, iar liderii locali nu au putut să le refuze. 

Nord Stream 2, o posibilă relansare (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Planul secret al unui spion apropiat de Putin: relansarea Nord Stream 2 cu bani americani

Nord Stream 2, o posibilă relansare. Un fost spion și prieten apropiat al lui Vladimir Putin încearcă să reactiveze controversatul gazoduct Nord Stream 2 către Europa, cu sprijinul unor investitori americani, potrivit Financial Times. Mișcarea, de neconceput până recent, arată amploarea reconcilierii dintre Donald Trump și Moscova. Nord Stream 2, o posibilă relansare Matthias Warnig, fost ofițer Stasi și până în 2023 director al companiei-mamă Nord Stream 2 controlate de Gazprom, este cel care a pus în mișcare discuțiile pentru repornirea gazoductului. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Surse apropiate negocierilor susțin că Warnig a inițiat contacte cu echipa Trump prin intermediul unor oameni de afaceri americani, într-o încercare discretă de a încheia războiul din Ucraina și de a reface legăturile economice dintre SUA și Rusia. Investitori americani interesați de Nord Stream 2 Conform informațiilor disponibile, un consorțiu condus de investitori americani ar fi conturat deja un plan preliminar pentru un acord post-sanctiuni cu Gazprom. Chiar dacă identitatea investitorilor rămâne confidențială, inițiativa a atras atenția administrației Trump și a unor oficiali din Washington. Europa, îngrijorată de posibila revenire a gazului rusesc În ultimele săptămâni, oficialii UE au aflat despre aceste discuții, iar liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea. Reluarea livrărilor prin Nord Stream 2 ar repune în discuție eforturile depuse după invazia rusă pentru a reduce dependența energetică față de Moscova. Provocările majore pentru relansarea Nord Stream 2 Planul ar putea oferi SUA o influență fără precedent asupra aprovizionării cu energie a Europei. Totuși, obstacolele sunt considerabile. Sancțiunile americane împotriva Rusiei ar trebui ridicate. Exporturile de gaz din partea Rusiei ar trebui reluate. Și nu în ultimul rând, Germania ar trebui să-și dea acordul pentru operarea gazoductului. Un fost oficial american a rezumat situația: „Americanii ar încasa bani fără să facă nimic, pe ideea că Rusia devine de încredere datorită implicării lor.” Trump, pacea cu Rusia și excluziunea Europei Administrația Trump accelerează negocierile bilaterale cu Rusia, fără implicarea Europei și Ucrainei, ceea ce a stârnit temeri în capitalele europene. Trump a promis cooperare economică extinsă cu Rusia, condiționată de încheierea unui acord de pace. Putin susține că mai multe companii americane s-au arătat interesate de afaceri cu Rusia în perspectiva unui acord, iar Gazprom mizează pe salvarea Nord Stream 2, mai ales că procedura de faliment a companiei-mamă a fost suspendată temporar, invocând contextul geopolitic și viitoarele alegeri din Germania și SUA. Relația personală dintre Warnig și Putin Prietenia strânsă dintre Warnig și Putin datează din anii '90, când Warnig conducea filiala Dresdner Bank în Sankt Petersburg. De atunci, legătura lor s-a consolidat, iar Putin chiar i-a încredințat fiicele în momente dificile. Totuși, Warnig a criticat public invazia Ucrainei și s-a retras din funcțiile sale din companiile energetice rusești în 2022. Cumpărători americani pentru Nord Stream 2 În 2022, omul de afaceri american Stephen Lynch a încercat să cumpere Nord Stream 2, dar administrația Biden nu a manifestat interes. Între timp, alți potențiali investitori americani s-au arătat interesați, iar discuțiile cu Gazprom avansează cu un consorțiu diferit de cel condus de Lynch.

Mircea Marian
Opinii

Doar dacă vrem să-l ajutăm pe Putin, ne certăm acum cu toată America

Cea mai mare greșeală pe care o poate face România, acum, este să se certe cu SUA pornind de la câteva relatări „pe surse”. Nu exclud ca, de fapt, să asistăm la o campanie electorală, menită să genereze emoție și să ne facă să uităm de eșecul economic al acestei guvernări.  Oricum, chiar dacă teoria mea conspiraționistă este falsă, doar Rusia câștigă când un aliat ferm al SUA își schimbă, nervos, direcția de politică externă... Pentru că SUA NU și-au schimbat-o, tot ce citim este „pe surse”. Rușii au cerut, Washingtonul a refuzat.  S-a întâmplat ceva, până acum? A plecat vreun soldat american din România? Nu. Și, ca să plece, ar fi un proces lung și costisitor care probabil s-ar extinde dincolo de mandatul lui Donald Trump.  Ok, Trump s-a rățoit la Zelenski. E stilul său, toți știam asta. Toți, inclusiv Zelenski, trebuiau să-l ignore - o spun oameni care au studiat atent comportamentul actualului președinte al SUA, nu eu.  Ce mesaje oficiale ne-a transmis până acum noua administrație de la Casa Albă? 1) Să ne consolidăm democrația și să nu mai înghițim informațiile subțiri ale unui servicu secret. E cineva care nu recunoaște că democrația din România era la pământ, că suntem foarte, foarte, aproape de ceea ce se numește o cleptocrație? 2) Să creștem alocarea pentru Apărare, să nu mai așteptăm ca doar SUA să cheltuie pentru protecția noastră. Mi se pare foarte corect. Ce vrem acum, să stăm la mâna Germaniei și Franței? Va trece isteria aceasta și vom vedea din nou Germania tânjind după gaze ieftine din Rusia și exporturi masive în China comunistă. Am uitat că Franța a fost la un pas să vândă fregate ultramoderne Rusiei, ceea ce ar fi schimbat complet jocul în Marea Neagră?  Eu nu spun să nu facem nimic. Dar acum suntem în etapa cu drobul de sare: ne văicărim steril. Ne trebuie un plan B, discret. Ne trebuie un plan pentru Republica Moldova. Ne trebuie investiții consistente în Apărare. Dar suntem siguri că banii nu ar fi furați, de generalii de tip Zisu?  Însă, mă întorc la ceea ce scriam la început: să așteptăm, cu calm. Este extrem de posibil ca Trump să realizeze nu doar că Putin vrea să îl păcălească, dar încurajează China să atace Taiwanul și cine știe unde se va duce, ulterior... Mă tem că relația cu SUA a devenit subiect de campanie electorală, pentru ca PSD și PNL să arate că fac ceva, în timp ce reformele economice, PNRR-ul, sunt blocate.  Rămân un susținător al parteneriatului strategic cu SUA și cred că este o mare greșeală ca, dintr-un impuls de moment, să îl transformăm noi în literă moartă. Vom vedea ce fac alții...

Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini
Eveniment

Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini

Ciprian Mega, preotul Moscovei, a fost reținut, azi, pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Preotul-regizor Ciprian Mega și-a dus recent filmul la Festivalul Internațional de la Moscova, unde s-ar fi întâlnit cu Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, dar și cu Vladimir Putin, potrivit propriilor afirmații. El este un susținător al lui Călin Georgescu. Citește și: Șoșoacă a luat cu asalt CCR, dar principalul atac a fost asupra casetelor cu mâncare: „Ciorbică de perișoare…Ce mai avem pe aici? Brânzică, prăjituri” Preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuş a dispus, luni, reţinerea pentru 24 de ore a preotului regizor Ciprian Mega, acesta fiind cercetat penal în legătură cu infracţiunea de complicitate la distrugere, în legătură cu incendierea unei maşini, potrivit unor surse judiciare. Totodată, în acelaşi dosar mai este cercetat şi un al doilea bărbat, pentru complicitate la distrugere. Publicația Bihoreanul explică cum și-a incendiat acesta propria mașină în noaptea de 4 spre 5 februarie, când mergea spre București, la o ședință a Sfântului Sinod. „Înainte de plecare, unul dintre apropiații săi a cumpărat o canistră cu benzină. Tot atunci, Mega a contactat mai mulți preoți din zona Beiușului și i-a chemat la o întâlnire - un alibi menit să-l plaseze departe de locul unde urma să fie incendiată mașina. În noaptea de 4 spre 5 februarie, preotul a plecat pe DN76 spre București și s-a oprit într-o parcare între Beiuș și Drăgănești, unde stabilise să se întâlnească cu clericii din zonă. După miezul nopții, Mega și-a abandonat autoturismul, în care se aflau laptopul și geamantanul cu presupusele documente, și a urcat în mașina celorlalți preoți. La scurt timp după plecarea acestora, complicele său, rămas la fața locului, a stropit autoturismul cu benzină și i-a dat foc (…) Văzând flăcările de pe drum, Mega le-a cerut preoților să se întoarcă la locul incidentului. Odată ajuns lângă mașina în flăcări, a sunat la 112 și a alertat autoritățile, pretinzând că incendiul s-a produs spontan”, scrie Bihoreanul. Însă parcarea era supravegheată video și autoritățile au văzut că inendiul nu era spontan. Mega a fost suspendat din funcția de paroh și retras din slujire pentru 30 de zile, la 14 ianuarie, fiind acuzat de legături cu Biserica Rusă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră