vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: promisiune

12 articole
Internațional

Macron promite recuperarea bijuteriilor furate de la Luvru, dar și schimbări în muzeu

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri, în timpul unei vizite oficiale în Mexic, că bijuteriile Coroanei furate din Muzeul Luvru vor fi recuperate, iar sistemul de securitate al muzeului parizian va fi complet revizuit. Macron promite găsirea bijuteriilor furate „Am început să interogăm o parte din banda care a participat la jaf. Bijuteriile vor fi găsite, aceștia vor fi arestați, vor fi judecați”, a promis Emmanuel Macron într-un interviu acordat postului mexican Televisa, în cadrul turneului său în America Latină. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Președintele a descris furtul ca pe „un șoc pentru toată lumea”, subliniind că incidentul trebuie transformat într-o ocazie de consolidare a instituției: „Este o ocazie de a deveni încă și mai puternici.” Furt de 88 de milioane de euro din inima Parisului Jaful de la Luvru a avut loc pe 19 octombrie, când hoții au pătruns în celebrul muzeu și au furat bijuterii în valoare de 88 de milioane de euro. Patru suspecți au fost deja reținuți și puși sub acuzare de poliția franceză, însă podoabele rămân de negăsit. Printre cele opt piese furate, considerate de „valoare patrimonială inestimabilă”, se numără diadema împărătesei Eugénie, soția lui Napoleon al III-lea, o capodoperă istorică încrustată cu aproape 2.000 de diamante. Critici severe la adresa managementului Luvrului Furtul a relansat dezbaterea privind lipsa de securitate din Muzeul Luvru, cea mai vizitată instituție culturală din lume. Curtea de Conturi a Franței a criticat în mod repetat conducerea muzeului, acuzând-o că a neglijat protecția patrimoniului în favoarea „atractivității turistice”. Într-un raport publicat joi, instituția a subliniat că măsurile de siguranță sunt insuficiente, mai ales în zonele exterioare ale complexului, unde nu existau camere de supraveghere. „Securitatea Muzeului Luvru va fi complet regândită” Ca reacție la scandal, Emmanuel Macron a anunțat că securitatea Luvrului va fi reorganizată din temelii, în cadrul planului guvernamental „Noua Renaștere a Luvrului”, prezentat în ianuarie. Proiectul include o nouă intrare principală și o sală specială dedicată Giocondei lui Leonardo da Vinci, menită să fluidizeze fluxul de vizitatori și să îmbunătățească protecția operelor de artă. Totuși, Curtea de Conturi a revizuit în creștere costurile planului, estimându-le la 1,15 miliarde de euro, față de cele 700-800 de milioane de euro anunțate inițial. Instituția a avertizat că, în prezent, proiectul nu are finanțare completă. Măsuri de urgență pentru protejarea patrimoniului În paralel, conducerea Muzeului Luvru a convocat un consiliu extraordinar de administrație, unde au fost prezentate măsuri de urgență pentru întărirea siguranței. Printre acestea se numără crearea unui post de coordonator al siguranței, instalarea de camere suplimentare de supraveghere, inclusiv în zonele exterioare și revizuirea protocoalelor de acces și patrulare. Aceste măsuri vin pe fondul unei presiuni publice crescânde, după ce jaful a scos la iveală vulnerabilități majore în protecția unuia dintre cele mai prestigioase muzee din lume.

Macron promite găsirea bijuteriilor furate (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
TVA nu crește în 2026, promite Bolojan (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Nici TVA, nici alte taxe nu vor crește în 2026, promite premierul Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat, duminică seara, la Digi 24, că taxa pe valoare adăugată nu va crește anul viitor și nici alte taxe nu vor fi majorate. Bolojan a subliniat însă că menținerea echilibrelor bugetare depinde de continuarea reducerilor de cheltuieli. Potrivit premierului, România are un deficit anual de 30 de miliarde de lei, iar soluția este una combinată – creșterea veniturilor și diminuarea cheltuielilor, inclusiv prin eșalonarea investițiilor. Reduceri de personal, o „necesitate” în administrația centrală și locală Ilie Bolojan a reiterat necesitatea reformei în administrația publică, afirmând că nu există altă soluție decât reducerea personalului atât la nivel local, cât și central. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Premierul a avertizat că, în lipsa acestor măsuri, dobânzile și datoriile acumulate pot împinge țara într-o situație financiară critică. „Indiferent cine va fi la guvernare, fără aceste ajustări se va ajunge din nou într-o poziție incomodă”, a declarat el. Măsuri cu efecte reale, nu doar „paliative” Premierul a insistat ca reformele să aibă efecte concrete și să nu se limiteze la tăieri de posturi vacante. El a subliniat că Guvernul trebuie să adopte soluții care produc rezultate reale, nu doar cosmetizări administrative. „Dacă facem doar paliative, n-am rezolvat nimic. Cât timp sunt în funcție, vreau să știu că am corectat lucrurile care s-au adunat în timp”, a afirmat Bolojan. Reforma pensiilor magistraților, prioritate în noiembrie Ilie Bolojan a anunțat că în luna noiembrie Guvernul va aborda și reforma pensiilor speciale ale magistraților. Premierul consideră că aceste măsuri sunt complementare și esențiale pentru corectarea nedreptăților acumulate de-a lungul anilor. „Dacă nu corectezi nedreptăți, nu ai legitimitatea să iei alte măsuri”, a conchis șeful Executivului.

Grindeanu promite o nouă lege pentru pensiile magistraților (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Politică

Grindeanu vine cu propria versiune de reformă a pensiilor magistraților și îl atacă pe Bolojan

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va veni cu o nouă propunere legislativă privind pensiile magistraților, menită să corecteze excesele și să reziste tuturor testelor de constituționalitate. O lege „care va trece de CCR” și va aduce echilibru în sistem Declarația vine în contextul în care Curtea Constituțională a respins anterior o parte dintre modificările aduse sistemului de pensii speciale. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” „PSD va veni cu o propunere de lege care va readuce în parametrii decenței toate aceste excese”, a afirmat Sorin Grindeanu, făcând referire la situațiile în care unii magistrați se pensionează la 48–49 de ani, cu pensii între 7.000 și 10.000 de euro. „Nu este normal să ieși la pensie la 48–49 de ani cu 7–10.000 de euro. Astea nu sunt lucruri normale și trebuie îndreptate”, a spus liderul PSD. El a adăugat că noua lege va fi elaborată în consultare cu sistemul judiciar și cu ministrul Justiției, pentru a evita erorile din trecut și pentru a garanta respectarea Constituției. „Vă asigurăm că vom propune o lege care va trece și de CCR, și de toate controalele de constituționalitate, și va readuce normalitatea în sistemul de pensii speciale din România”, a subliniat Grindeanu. Atac la Bolojan Sorin Grindeanu a criticat partenerii de guvernare pentru modul în care au gestionat reforma pensiilor speciale, acuzându-i că au ignorat observațiile Ministerului Justiției. „Nu poți să spui că vrei să elimini pensiile speciale pentru magistrați și să ignori o hârtie oficială trimisă de ministrul Justiției, care cere respectarea termenului legal de aviz al CSM. Dacă vrei să îndrepți aceste nedreptăți, trebuie să o faci corect, nu prin spectacole de sunet și lumini”, a afirmat Grindeanu. El a transmis că PSD, ca principal partid din coaliție, își va impune punctul de vedere în privința marilor decizii legislative și nu va mai accepta compromisuri dăunătoare interesului public: „După congresul din 7 noiembrie, aceste lucruri nu vor mai fi tolerate nici măcar un milimetru, pentru că nu sunt bune pentru români.” „Românii așteaptă respect și soluții, nu discursuri” În fața delegaților PSD Dolj, Grindeanu a transmis un mesaj de unitate și responsabilitate. El a subliniat că românii așteaptă fapte concrete, nu promisiuni politice. „Vreau să vă îndemn să le dăm românilor ceea ce ne cer: respect, siguranță și un nivel de trai mai bun. Țara așteaptă de la noi mai mult decât discursuri – așteaptă soluții”, a spus liderul social-democrat. Totodată, Grindeanu a subliniat că PSD trebuie să se schimbe fără să-și renege rădăcinile, guvernând „cu inima deschisă, nu cu sprânceana încruntată către propriii cetățeni”. Claudiu Manda se retrage de la conducerea PSD Dolj și intră în echipa Grindeanu La conferința extraordinară a PSD Dolj, Sorin Grindeanu a fost desemnat oficial candidatul organizației pentru funcția de președinte al partidului, la congresul din 7 noiembrie. Cu aceeași ocazie, europarlamentarul Claudiu Manda a anunțat că se retrage din funcția de președinte al organizației județene, după 12 ani, și va candida pentru funcția de secretar general al PSD, alături de Grindeanu. Manda l-a propus pe Cosmin Vasile pentru conducerea filialei PSD Dolj, acesta fiind ales cu unanimitate de voturi.

Donald Trump promite apărarea țărilor baltice (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump promite apărarea Poloniei și a țărilor baltice în fața Rusiei

Donald Trump promite apărarea țărilor baltice. Președintele american Donald Trump a declarat duminică, de la Casa Albă, că Statele Unite vor participa la apărarea Poloniei și a țărilor baltice, Estonia, Letonia și Lituania, dacă Rusia își intensifică activitatea militară în regiune. Donald Trump promite apărarea țărilor baltice Întrebat de jurnaliști dacă va sprijini aceste patru state membre NATO în cazul unor noi agresiuni rusești, liderul american a răspuns ferm: Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 „Da, o voi face, o voi face”. Incursiunea avioanelor rusești în spațiul aerian estonian Declarația lui Trump vine la doar două zile după ce trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, deasupra golfului Finlandei. Aeronavele au rămas aproximativ 12 minute în zonă, fapt ce a declanșat imediat reacția autorităților de la Tallinn și a NATO. „Nu ne place asta”, a afirmat președintele american, condamnând incidentul. Reacția NATO și a statelor nordice Italia, care are în cadrul NATO o misiune de poliție aeriană în zona baltică, a ridicat avioane pentru interceptare. De asemenea, Suedia și Finlanda au trimis aparate de la sol, pentru a răspunde incursiunii rusești. Ministerul estonian de Externe a anunțat că luni va avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU, convocată la cererea Tallinnului, pentru a discuta situația de securitate din regiune. Dronelor rusești doborâte deasupra Poloniei Incidentul din Estonia are loc la scurt timp după un alt episod tensionat: în noaptea de 9 spre 10 septembrie, avioane NATO au doborât drone rusești care pătrunseseră în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Referindu-se la acea intruziune, Donald Trump a declarat atunci că ar fi putut fi „o eroare”, însă noile incursiuni par să confirme escaladarea tensiunilor în regiunea baltică.

Trump promite implicarea în securitatea Ucrainei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, foarte vag în privința garanțiilor de securitate pentru Ucraina: Vom fi implicați

Trump promite implicarea în securitatea Ucrainei. Preşedintele american Donald Trump a declarat luni, în timpul unei întâlniri la Casa Albă cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, că Statele Unite „vor fi implicate” în viitoarea securitate a Ucrainei. Trump promite implicarea în securitatea Ucrainei Liderul american a explicat că Ucraina şi aliaţii europeni reprezintă prima linie de apărare în faţa agresiunii ruse, însă Washingtonul nu va rămâne deoparte. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Ei sunt prima linie de apărare pentru că sunt acolo, pentru că este Europa, dar îi vom ajuta şi pe ei. Vom fi implicaţi”, a declarat Donald Trump, referindu-se la liderii europeni care l-au însoţit pe Zelenski la Washington. Zelenski cere garanţii de securitate totale Întrebat ce fel de garanţii de securitate doreşte pentru ţara sa, preşedintele Ucrainei a avut un răspuns ferm: „Totul”. Declaraţiile au fost făcute în contextul eforturilor diplomatice intense de la Washington, unde liderii occidentali caută o strategie comună pentru a consolida securitatea Ucrainei pe termen lung.

Atac rusesc fără precedent asupra Ucrainei (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Rusia, atac sălbatic asupra Ucrainei: 728 de drone, 13 rachete. Trump promite interceptoare Patriot

Atac rusesc fără precedent asupra Ucrainei. Forțele aeriene ucrainene au anunțat miercuri că Rusia a declanșat cel mai masiv atac aerian din ultimele luni, lansând un număr record de 728 de drone și 13 rachete în noaptea de marți spre miercuri. Apărarea antiaeriană a reușit să distrugă 718 drone și 7 rachete. Donald Trump a promis Ucrainei interceptoare Patriot Atac rusesc fără precedent asupra Ucrainei Atacurile au vizat în special regiunile vestice ale Ucrainei, departe de linia frontului, inclusiv orașele Luțk, Hmelnițki și Ternopil. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată La Luțk, sirenele au răsunat în timpul nopții, iar locuitorii au fost îndemnați să se adăpostească. Conform relatărilor din presa locală, exploziile s-au produs înainte de ora 04:00, Luțk fiind printre cele mai grav afectate orașe în acest val de atacuri. Guvernatorul regiunii Volîn, Ivan Rudnițki, a declarat că peste 50 de drone și rachete au fost lansate spre regiune, majoritatea îndreptându-se spre Luțk. Primarul orașului, Ihor Polișciuk, a confirmat că un sit industrial și un garaj au fost avariate, calificând acțiunea drept „cel mai masiv atac rusesc asupra orașului” de la începutul invaziei pe scară largă. Explozii și în Kiev, Zaporojie și Dnipro Explozii au fost raportate și în zone mai apropiate de linia frontului, precum Sumî, Zaporojie și Dnipro. În Kiev, primarul Vitali Kliciko a confirmat că centrul orașului a fost lovit, iar apărarea antiaeriană a fost activă toată noaptea. În localitatea Brovarî, o femeie a fost rănită în urma atacurilor, potrivit administrației militare regionale. Rachetă hipersonică Kinjal lansată spre vestul Ucrainei Forțele aeriene ucrainene au raportat marți seara că Rusia a lansat și o rachetă hipersonică Kinjal spre regiunea Jitomir, una dintre cele mai greu de interceptat arme din arsenalul rus. Sirenele de raid aerian au răsunat pe tot teritoriul Ucrainei în timpul nopții, semn al gravității și amploarei atacului. Polonia își ridică avioanele de vânătoare Ca reacție la atacurile nocturne, Forțele aeriene poloneze au ridicat mai multe avioane de vânătoare pentru a proteja spațiul aerian național. Alerta de raid aerian în vestul Ucrainei a fost ridicată abia la ora locală 06:15, după aproape șapte ore de tensiune. Ucraina cere sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană Pe fondul intensificării atacurilor ruse, Kievul a cerut din nou ajutor militar din partea aliaților occidentali. Moscova a adoptat o strategie tot mai agresivă de copleșire a sistemului ucrainean de apărare, prin atacuri succesive cu drone kamikaze și rachete balistice, care au ucis zeci de civili în ultimele săptămâni. Trump promite interceptoare Patriot În acest context, fostul președinte american Donald Trump a promis trimiterea a 10 interceptoare Patriot în Ucraina, într-o declarație făcută pe 8 iulie. Trump a criticat în mod neașteptat acțiunile președintelui rus Vladimir Putin, afirmând: „Sunt dezamăgit că președintele Putin nu a oprit atacurile. Este un lucru oribil.”

Ucraina, Trump nu poate opri războiul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump a recunoscut că nu poate opri războiul din Ucraina

Ucraina, Trump nu poate opri războiul. Donald Trump a declarat că nu este sigur dacă va reuși să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, contrazicând promisiunile făcute în campania electorală, când susținea că va opri conflictul „din prima zi” a mandatului său. Ucraina, Trump nu poate opri războiul Întrebat de jurnaliști la bordul avionului Air Force One dacă este încrezător că poate pune capăt luptelor, Trump a răspuns: Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar „Nu știu. Nu pot să vă spun dacă se va întâmpla sau nu.” Totuși, el a afirmat că încheierea războiului rămâne o prioritate: „Da. Mi-ar plăcea să se întâmple.” Trump recunoaște că a exagerat De-a lungul campaniei electorale, Donald Trump a susținut în repetate rânduri că va opri imediat războiul dintre Rusia și Ucraina. Ulterior, într-un interviu pentru revista TIME, a recunoscut că această promisiune a fost „o exagerare”. „Am ajutat multe țări”, a spus el vineri. „Situația din Ucraina – e treaba lui Biden, nu a lui Trump. Eu doar încerc să o închei.” Încercări de mediere: convorbiri cu Putin și Zelenski Trump a confirmat că a vorbit telefonic săptămâna aceasta atât cu președintele rus Vladimir Putin, cât și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski. Referitor la discuția cu Putin, Trump a declarat că nu s-a înregistrat niciun progres: „Nu a fost bine. Vrea să meargă până la capăt, doar să continue să omoare oameni. Nu e bine.” În schimb, conversația cu Zelenski a fost, potrivit fostului președinte, „foarte bună” și „strategică”. Zelenski: discuție „importantă și productivă” cu Trump Președintele Ucrainei a confirmat printr-o postare pe rețelele sociale că discuția cu Trump a fost „foarte importantă și productivă”. Cei doi lideri au abordat subiecte precum apărarea antiaeriană a Ucrainei, cooperarea în domeniul producției de armament și investițiile comune în materie de securitate. Livrările de arme către Ucraina, puse pe pauză La începutul săptămânii, Pentagonul a decis să suspende temporar unele transporturi de arme către Ucraina, invocând nivelul critic al stocurilor de muniție ale SUA. Întrebat despre această decizie, Trump a afirmat: „Nu am suspendat. Dăm arme. Am dat deja foarte multe arme. Continuăm să colaborăm și să-i ajutăm. Dar nu am suspendat.”

Trump va respecta Articolul 5 (NATO) (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Internațional

Trump s-a mai îmbunat, promit să respecte Articolul 5 din Tratatul NATO

Trump va respecta Articolul 5 (NATO). În cadrul summitului NATO de la Haga, mai mulți lideri internaționali, inclusiv secretarul general al alianței, Mark Rutte, și liderii din Regatul Unit, Norvegia și Lituania, au subliniat sprijinul ferm al Statelor Unite față de Articolul 5 al tratatului fondator al NATO. Deși declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump au stârnit îndoieli, acesta a confirmat că SUA rămân angajate în apărarea colectivă a aliaților. „Statele Unite sunt pe deplin angajate față de NATO” Mark Rutte, noul secretar general al NATO, a declarat că SUA, sub conducerea lui Donald Trump, vor apăra un stat membru în caz de atac. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Acesta a adăugat că nu există loc de interpretări: „Din punctul meu de vedere, există o claritate absolută că Statele Unite s-au angajat pe deplin față de NATO, pe deplin față de Articolul 5.” Rutte a punctat și contribuția esențială a Statelor Unite în alianță, menționând cheltuielile de aproape un trilion de dolari pentru apărare și rolul de principal aliat strategic: „SUA furnizează toți factorii-cheie pentru NATO și reprezintă 50% din economia totală a alianței.” Trump va respecta Articolul 5 (NATO) Chestionat din nou miercuri despre Articolul 5, Trump a declarat, înaintea unei reuniuni cu liderii NATO: „Suntem alături de ei până la capăt.” Anterior, el menționase că există „numeroase definiții” ale articolului de apărare colectivă, dar a adăugat că va oferi propria sa viziune în cadrul summitului, subliniind că este „angajat să salveze vieți”. Articolul 5 stipulează că un atac asupra unui stat membru din Europa sau America de Nord este considerat un atac împotriva tuturor membrilor. „SUA respectă sută la sută obligațiile față de NATO” Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store și-a exprimat, la rândul său, încrederea în angajamentul american: „Cred că Statele Unite își respectă sută la sută obligațiile față de NATO și Articolul 5.” Store a evidențiat importanța istorică a summitului de la Haga, unde liderii au convenit să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. De asemenea, a pledat pentru investiții comune în echipamente militare, creșterea prezenței în Arctica și sprijinirea Ucrainei. „NATO este la fel de relevantă și importantă ca întotdeauna” Premierul britanic Keir Starmer a reafirmat angajamentul Regatului Unit față de NATO și apărarea colectivă: „Trăim într-o lume foarte volatilă, iar astăzi este vorba despre unitatea NATO, despre demonstrarea acestei forțe.” Starmer a anunțat că guvernul britanic intenționează să crească cheltuielile pentru securitate la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru securitatea internă și reziliență națională. Potrivit NATO, Regatul Unit va atinge 4,1% din PIB până în 2027. „Articolul 5 este clar: unul pentru toți, toți pentru unul” Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei, a subliniat simplitatea și claritatea Articolului 5: „Este destul de clar și foarte simplu: unul pentru toți, toți pentru unul.” Nauseda a adăugat că, dacă Donald Trump nu ar fi interesat de NATO, nu ar susține creșterea contribuției la 5% din PIB, ceea ce dovedește, în opinia sa, implicarea reală a liderului american în apărarea colectivă.

Israelul promite noi atacuri în Iran (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu promite să lovească toate siturile nucleare ale Teheranului

Israelul promite noi atacuri în Iran. Armata israeliană anunță că are controlul cerului din vestul Iranului și vizează infrastructura militară și nucleară a Teheranului. Israelul promite noi atacuri în Iran Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat sâmbătă că Israelul are „sprijinul clar” al președintelui american Donald Trump și că intenționează să lovească „toate siturile și țintele regimului iranian”. Citește și: Cea mai nerușinată sinecură: comitetul secret de unde 17 penali și politruci de top iau, fiecare, câte 21.000 de lei pe lună „Foarte curând veți vedea avioane israeliene pe cerul Teheranului”, a spus Netanyahu, subliniind că Israelul a dat „o lovitură reală programului lor nuclear”. Peste 200 de ținte lovite, zeci de comandanți uciși Conform armatei israeliene, ofensiva declanșată vineri a vizat peste 200 de obiective militare și nucleare din Iran. Israelul afirmă că a ucis peste 20 de comandanți de rang înalt ai forțelor iraniene și a distrus sisteme de apărare și lansatoare de rachete din regiunea Teheran. Iranul reacționează Purtătorul de cuvânt iranian la ONU a raportat cel puțin 78 de morți și peste 320 de răniți, majoritatea civili. Televiziunea iraniană Press TV a transmis că 60 de persoane, inclusiv 20 de copii, au murit într-un atac asupra unei clădiri rezidențiale din Teheran. Președintele iranian Masud Pezeshkian a avertizat că Iranul pregătește o ripostă militară mai puternică dacă Israelul continuă atacurile. Iranul a anunțat că va considera ținte legitime toate bazele sau țările din regiune care sprijină Israelul în interceptarea atacurilor iraniene. Daune și victime confirmate de ambele părți Israelul susține că a dezmembrat instalații strategice, precum fabrica de conversie a uraniului din Isfahan și baza militară din Tabriz. De asemenea, Iranul a confirmat moartea unor înalți oficiali: Generalul Hossein Salami (Gardienii Revoluției) Amirali Hajizadeh (comandant al forței aerospațiale) Generalul Mohammad Bagheri (șeful Statului Major) Nouă oameni de știință din programul nuclear În paralel, Iranul a lansat rachete asupra Israelului, dintre care multe au fost interceptate. Cu toate acestea, în Tel Aviv s-au înregistrat trei morți și zeci de răniți. Israelul anunță „libertate de acțiune aeriană” în vestul Iranului Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Effie Defrin, a declarat că Israelul are în prezent controlul cerului din vestul Iranului până la Teheran. Atacuri aeriene și cu drone au fost raportate în Lorestan, Hamedan, Kermanshah și asupra unei rafinării strategice din sudul Iranului. Situație critică: spațiul aerian închis, aeroporturi blocate Atât Iranul, cât și Israelul au închis spațiul aerian. Aeroportul internațional Ben Gurion, aproape de Tel Aviv, este momentan inoperabil. Companiile aeriene internaționale au început să anuleze sau să redirecționeze zboruri, iar prețul petrolului a crescut brusc. Mossad ar beneficia de criza internă iraniană Potrivit analistului Michael Horowitz, Israelul ar fi infiltrat aparatul de securitate iranian, profitând de nemulțumirea internă față de regim, ceea ce oferă avantaje semnificative pentru Mossad. În ciuda apelurilor globale la încetarea ostilităților, premierul Netanyahu a declarat că "vor fi mai multe atacuri la orizont", sugerând că operațiunea este departe de a se fi încheiat.

Nicușor Dan menține poziția TVA nemodificat (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Toate discuțiile pe buget pleacă de la premisa că TVA nu crește, spune președintele

Nicușor Dan menține poziția: TVA nemodificat. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, în prima sa conferință de presă la Palatul Cotroceni, că își menține poziția privind menținerea actualului nivel al TVA. Nicușor Dan menține poziția: TVA nemodificat Președintele României a precizat că toate negocierile politice pe care le poartă pornesc de la această premisă. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare „În ceea ce mă priveşte, toate discuţiile pornesc de la asta”, a afirmat șeful statului. Nicușor Dan a subliniat că, în dialogurile cu partidele pro-occidentale, menținerea TVA-ului este punctul de plecare. Angajamentele electorale, reafirmate El a reafirmat angajamentele luate în campania electorală, inclusiv în ceea ce privește fiscalitatea. „Tot ce vă spun este că pornesc de la această premisă în discuţia cu coaliţia”, a reiterat președintele. Discuții cu toate partidele pro-occidentale Președintele a menționat că a avut sau va avea consultări cu principalele formațiuni pro-europene – PSD, PNL, USR, UDMR – precum și cu reprezentanții minorităților naționale. Toate aceste discuții se desfășoară în contextul formării unui nou guvern și al stabilirii priorităților economice.

Elena Lasconi promite schimbarea premierului Ciolacu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Lasconi îl acuză pe Ciolacu că "a dus țara în gard". Promite că Marcel Ciolacu nu va mai fi premier

Elena Lasconi promite schimbarea premierului Ciolacu. Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale, a declarat luni, în cadrul dezbaterii electorale de la Palatul Cotroceni, că Marcel Ciolacu nu va mai ocupa funcția de prim-ministru dacă ea va fi aleasă președinte. Elena Lasconi promite schimbarea premierului Ciolacu „Sigur că Marcel Ciolacu nu o să mai fie premierul României cu mine președinte", a declarat Elena Lasconi, în timpul dezbaterii. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania "Categoric nu o să fie premier. A adus țara asta în gard. Vorbim la televizor, e o telenovelă electorală, de parcă am candida pentru altă țară, poate pentru Venezuela, când problemele noastre sunt extrem de mari: deficit uriaș, multe dificultăți, iar nimeni nu vorbește despre ele", a adăugat Lasconi. Reforma diplomației, una dintre prioritățile anunțate Întrebată cu ce echipă va lucra în plan extern, în contextul în care „partidul a abandonat-o”, Elena Lasconi a respins această idee, afirmând că partidul este format din 20.000 de membri, iar „cei 16 pucişti” nu reprezintă întreaga formațiune. Lasconi a subliniat că își dorește o reformă profundă a diplomației românești: „Îmi doresc să recrutăm diplomați de valoare pentru ambasade și consulate din întreaga lume”. Ea a adăugat că vrea să lucreze cu oameni profesioniști, fără carnet de partid, și că una dintre calitățile sale este capacitatea de a negocia eficient în plan extern.

Autostrada A7, promisiune de la 1859 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Autostrada A7, promisiune de la 1859

Autostrada A7, promisiune de la 1859. Una dintre cele mai vechi promisiuni ale Bucureştiului faţă de Moldova a început să fie îndeplinită după 164 de ani. Autostrada A7, promisiune de la 1859 Istoricii consemnează faptul că, la momentul 1859, când s-a discutat despre mutarea capitalei din Iaşi în Bucureşti, una dintre promisiunile făcute Moldovei a fost aceea că se va înfiinţa un drum de mare viteză care să lege cele două capitale. Abia anul acesta, promisiunea începe să prindă contur: au apărut primele şantiere pe A7. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a plasat o beizadea de lux, vice la TSD, ca viitor adjunct la Poșta Română Timiș. „Care e problema dacă sunt întreținut de părinți?”, spune Iasmin Zarici E vorba despre prima autostradă de pe teritoriul Moldovei, cu excepţia celor câţiva kilometri de centură a Bacăului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră