joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: președinte

118 articole
Politică

Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR

După ce expiră mandatul lui Valer Dorneanu, în iunie 2022, o altă creație politică a lui Iliescu ar putea ajunge președinte al CCR, afirmă surse politice: Marian Enache, consilier la Cotroceni între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR Potrivit declarației de avere, Enache a beneficiat, în 2020, de două pensii speciale uriașe: una de peste 445.000 de lei și alta, de la Camera Deputaților, de peste 96.000 de lei. În total, Enache a beneficat, în 2020, de pensii în valoare de 9.000 de euro pe lună. La acestea se adaugă salariul de la CCR, de 322.000 de lei pe an. În 2009, CNSAS arăta că numele lui Enache apărea într-un dosar „Fond rețea” a Securității, dar dosarul era de negăsit. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Marian Enache a trecut prin nenumărate partide, începând cu FSN, dar, în ultimii ani de activitate politică, el a fost membru în Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu și-n UNPR-ul înființat de Gabriel Oprea. Întrucât a participat, în decembrie 1989, la revoluția de la Vaslui, el a încasat, o vreme, și indemnizație de revoluționar, dar ea nu mai apare în ultimele declarații de avere. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Marian Enache a fost numit în CCR de Senat, în iulie 2016, deci mandatul său ar înceta abia în 2025.

Marian Enache, Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR Foto: Inquam/ Octav Ganea
Macron și Le Pen, turul doi (sursa: Agerpres)
Eveniment

Macron și Le Pen, turul doi

Macron și Le Pen, turul doi. "Nimic nu este jucat" pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa de la 24 aprilie a lansat duminică după încheierea primului tur preşedintele în exerciţiu, Emmanuel Macron, care s-a situat în faţa candidatei de extremă-dreaptă Marine Le Pen, scrie AFP. Macron și Le Pen, turul doi "Dezbaterea pe care o vom avea timp de 15 zile va fi decisivă pentru ţara noastră şi pentru Europa", a afirmat el în faţa partizanilor săi, salutând "claritatea cu privire la extrema dreaptă" a mai multor candidaţi eliminaţi care au lansat un apel la votul în favoarea lui, declarându-se pregătit "să inventeze ceva nou" pentru a uni oamenii. Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) Reprezentantul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, care s-a clasat pe locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, şi-a îndemnat partizanii duminică seară "să nu îi dea niciun vot lui Marine Le Pen". Candidaţii ecologist, Yannick Jadot, comunist, Fabien Roussel, şi socialist, Anne Hidalgo, în primul tur al alegerilor prezidenţiale au îndemnat duminică la votul în favoarea lui Emmanuel Macron în turul al doilea, pentru a o bloca Marine Le Pen. Absenteism de aproape 30% Candidata dreptei, Valérie Pecresse, a indicat că, personal, îl va vota pe Emmanuel Macron. Aceşti patru candidaţi au obţinut în total aproximativ 15% din voturi în primul tur. Potrivit estimărilor a trei institute de sondare, Macron se află în frunte cu scoruri între 28,6 şi 29,7%, la finalul unei campanii puternic perturbate de pandemie şi de războiul din Ucraina. Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) s-a plasat a doua, obţinând între 23,5 şi 24,7% potrivit estimărilor Opinionway, Ifop şi Harris, în faţa lui Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale, care oscilează între 19,8% şi 20,5%. Absenteismul la vot a fost puternic, între 26,2% şi 29,1%, ilustrând neîncrederea tot mai mare a francezilor în clasa politică. În 2017, rata absenteismului a fost de 22,2%.

Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție (sursa: Facebook/Mstyslav Chernov)
Internațional

Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție

Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție. La o zi după atacul din gara de la Kramatorsk, care a ucis peste 50 de civili, președintele Volodimir Zelenski a acordat un interviu agenției Associated Press. Interviul a fost filmat în palatul prezidențial din Kiev. Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție Unul din membrii echipei de jurnaliști, Mstyslav Chernov, a publicat câteva fotografii din interiorul palatului prezidențial. În acestea, se poate vedea că, în multe locuri din clădire, pereții sunt dublați de saci de nisip. Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată De asemenea, se poate vedea că Zelenski este însoțit tot timpul de soldați înarmați chiar în interiorul clădirii. Toate aceste pregătiri arată că președintele ucrainean era pregătit să respingă un atac chiar în interiorul clădirii.

Bărbatul era acuzat că și-a violat fiica (sursa: Facebook/Draghici Bogdan)
Eveniment

Bărbatul era acuzat că și-a violat fiica

Bărbatul era acuzat că și-a violat fiica. Bogdan Drăghici, președintele Asociației TATA, a murit, miercuri dimineață, după ce mașina în care se afla a lovit cu putere gardul principal al Ambasadei Rusiei. După ce bărbatul a lovit intenționat poarta reprezentanței diplomatice, acesta s-a autoincendiat, potrivit Agerpres. Bărbatul era acuzat că și-a violat fiica Marți, 5 aprilie, Drăghici a primit sentința în prima instanță. El a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 2 la 15 ani și 4 luni de închisoare. El putea face recurs. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Drăghici a fost reținut de procurori și arestat preventiv mai multe luni în 2019 într-un dosar de viol cu minori. El a fost acuzat de procurori că și-a abuzat propria fiică. "Şi eu sunt ucrainean! Ar fi minunat să ne considerăm toţi ucraineni, până când se va sfârşi definitiv războiul oribil, care pune în pericol de moarte întreaga omenire! (...) Este atât de trist că lumea democratică nu reacţionează prompt şi ferm, pentru a reinstaura pacea, pentru a-l pedepsi rapid pe dictatorul însetat de sânge nevinovat, pentru a arăta că există solidaritate umană, pentru a demonstra că ultimul război mondial nu mai poate avea loc şi că planeta asta nu poate fi distrusă de oameni, pentru că ororile istoriei nu mai pot fi repetate. Am privit admirativ uriaşele demonstraţii de condamnare a invaziei putiniste, care au avut loc la Praga şi în alte metropole ale lumii civilizate. Şi totuşi măsurile punitive adoptate împotriva Rusiei lui Putin nu sunt încă suficiente şi eficiente pe termen scurt. Nevinovaţi mor în fiecare clipă în Ucraina. (...) Dacă nici acum nu ne declarăm toţi ucraineni şi nu acţionăm solidar pentru a mai avea un viitor civilizaţia umană, atunci nu vom mai avea o altă ocazie, pentru că vom trăi un sfârşit apocaliptic. Şi vom fi vinovaţi, că nu am făcut totul pentru a dovedi că merităm să mai populăm această planetă mult prea încercată", a scris Bogdan Drăghici în ultima sa postare pe Facebook.

Președintele Poloniei a transportat cu avionul său, la Roma, șase copii ucraineni bolnavi de cancer Foto: Facebook
Internațional

Președintele Poloniei a transportat copii ucraineni bolnavi de cancer

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a transportat cu avionul său, la Roma, șase copii ucraineni bolnavi de cancer. El a postat pe Facebook imagini în care soția sa ține în brațe un bebeluș. La începutul invaziei ruse, Duda a oferit două din reședițele președinției poloneze pentru refugiații din Ucraina. Președintele Poloniei a transportat copii ucraineni bolnavi de cancer „Împreună cu noi, la Roma, au zburat copii din Ucraina, care vor fi spitalizați. Printre cei mai mici dintre ei e bebelușa Victoria, care s-a născut cu două luni înainte de invazia Rusiei în Ucraina. La mormântul Sf. Ioan Paul al II-lea ne-am rugat astăzi ca numele acesteia să fie o prorocire pentru patria ei”, a scris președintele Poloniei. Potrivit administrației prezidențiale de la Varșovia, cinci copii bolnavi, tutorii și frații și surorile lor au ajuns la Roma. Vineri, prima doamnă a Poloniei a vizitat secția unde sunt tratați pacienții din Ucraina. La începutul agresiunii rusești, președintele polonez Andrzej Duda a permis refugiaților să doarmă în reședința sa oficială. La inițiativa soției sale, Agata Kornhauser-Duda, refugiații au fost cazați în două dintre vilele oficiale ale președintelui, a declarat șeful cancelariei lui Duda, Adam Kwiatkowski, agenției de presă PAP. În afară de palatul prezidențial și Palatul Belvedere din Varșovia, președintele polonez mai are la dispoziție alte patru vile oficiale, inclusiv în peninsula Hel de la Marea Baltică și în stațiunea de sporturi de iarnă Wisla. Citește și: Oprobriu public împotriva vedetelor din Rusia care suțin invazia din Ucraina: un site împarte celebritățile în „oameni” și „neoameni”

În San Marino, ales președinte gay (sursa: Facebook/Paolo Rondelli)
Internațional

În San Marino, ales președinte gay

În San Marino, ales președinte gay. Minuscula Republică San Marino, o enclavă din teritoriul italian, a ales vineri în funcţia de şef al statului un bărbat care este homosexual, o decizie ce ar reprezenta, potrivit declaraţiilor sale, o premieră mondială, informează AFP. În San Marino, ales președinte gay Paolo Rondelli, fost ambasador al statului San Marino la Washington, este unul dintre cei "doi căpitani regenţi", aleşi printr-un sufragiu indirect, care vor conduce acest micro-stat cu 34.000 de locuitori, în următoarele şase luni, conform tradiţiei locale. Pe contul lui de Facebook, Paolo Rondelli, în vârstă de 58 de ani, a declarat că el este "probabil primul şef de stat din lume care face parte din comunitatea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali şi transsexuali)". San Marino, un micro-stat în care populaţia are opinii majoritar conservatoare, a demarat în ultimii ani o serie de reforme care vizează consolidarea drepturilor civile. Pe lângă dezincriminarea homosexualităţii - ce era pasibilă de pedeapsă cu închisoare până în 2004 -, San Marino a recunoscut în 2016 cuplurile fără a mai face distincţie între sexe, iar locuitorii săi au votat la un referendum din 2021 în favoarea legalizării avorturilor. Precedente gay ministeriale Marco Tonti, preşedintele asociaţiei Arcigay din Emilia-Romagna, regiunea italiană în care se află statul San Marino, a salutat acest "eveniment istoric". Citește și: De ce tolerează România un diplomat agresiv precum ambasadorul rus Kuzmin? Bulgaria, Polonia, țările baltice colcăie de spioni ruși deghizați în diplomați care sunt expulzați "El este primul şef de stat homosexual şi activist pentru drepturile comunităţii LGBT. Există precedente printre şefii de guverne şi printre miniştri, dar aici este vorba despre o premieră mondială pentru un şef de stat", a adăugat Marco Tonti. Mai multe guverne sunt sau au fost conduse de persoane gay, precum Xavier Bettel - prim-ministrul Luxemburgului din 2013 - şi islandeza Johanna Sigurdardottir (în perioada 2009-2013). O ministră și o senatoare italiene, la ceremonie Mai mulţi politicieni italieni au participat vineri la ceremonia de învestire în funcţie a celor doi căpitani regenţi din San Marino, inclusiv ministrul Justiţiei Marta Cartabia şi senatoarea Monica Cirinna, celebră în Italia pentru angajamentul ei în favoarea drepturilor comunităţii LGBT. Paolo Rondelli este "un om de o imensă cultură şi cu o mare experienţă diplomatică şi politică. El a luptat pentru drepturile femeilor şi ale persoanelor LGBT din San Marino şi nu numai din San Marino", a scris Monica Cirinna pe contul ei de Facebook. "Este o zi istorică, ce mă umple de bucurie şi de mândrie, pentru că Paolo Rondelli va fi începând de astăzi şi pentru următoarele şase luni primul şef de stat din lume care aparţine comunităţii LGBT", a adăugat senatoarea italiană.

Congres-mascaradă: George Simion, președintele AUR (sursa: Facebook/AUR)
Politică

Congres-mascaradă: George Simion, președintele AUR

Congres-mascaradă: George Simion, președintele AUR. Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) organizează, duminică, primul Congres extraordinar pentru alegerea noii conduceri, în baza modificărilor recente ale Statutului partidului. Congres-mascaradă: George Simion, președintele AUR La reuniunea care se desfăşoară în Sala "Alexandru Ioan Cuza" de la Palatul Parlamentului, începând cu ora 12.00, sunt aşteptaţi 867 de delegaţi cu drept de vot, din toate filialele judeţene şi de peste hotare. Delegaţii la Congres vor dezbate şi adopta strategia şi tactica de viitor ale partidului, precum şi alte măsuri privitoare la activitatea formaţiunii. Citește și: VIDEO George Simion a schimbat tactica: după două săptămâni de război fără referiri negative la Rusia, l-a numit „criminal de război” pe Putin la TV publică poloneză În prezent, formaţiunea este condusă de copreşedinţii George Simion şi Claudiu Târziu, urmând ca la Congres să fie ales un singur preşedinte. Pentru funcţia de preşedinte al AUR s-au înscris doi candidaţi - George Simion, cu moţiunea "România bogată: creştină şi democrată", şi Dănuţ Aelenei cu moţiunea "Mai multă democraţie". "Patriotismul" lui Simion Într-un video postat pe Facebook, Simion a precizat că îşi asumă o moţiune în care AUR să dea ţării viitorul preşedinte al României. "Voi candida pentru funcţia de preşedinte al partidului şi îmi asum o moţiune în care AUR să dea ţării viitorul preşedinte şi o guvernare sută la sută românească, patriotică, aşa cum de ani buni există şi în Polonia", a afirmat Simion. Conform unui comunicat al AUR, din echipa cu care candidează George Simion fac parte, printre alţii, Claudiu-Richard Târziu - preşedinte CNC, Sorin Lavric - preşedinte Senat AUR, Marius-Dorin Lulea - prim-vicepreşedinte, Cristian David - secretar general, precum şi Adrian-George Axinia, Dan Tanasă, Gianina Şerban, Raluca-Elena Amariei, Robert Alecu şi Valeriu Munteanu - vicepreşedinţi. De asemenea, din echipa cu care candidează Dănuţ Aelenei fac parte, printre alţii, Andrei-Emil Dîrlău - preşedinte CNC, Vasile Sârbu - preşedinte Senat AUR, Nicolae Roman - secretar general, Ionuţ Neagu - prim-vicepreşedinte, precum şi Alexandru-Şerban Bologa - vicepreşedinte. În AUR mai vin ION și ANA Potrivit organizatorilor, până la ora 15.00 se va finaliza procedura de numărare a voturilor, apoi noul preşedinte al AUR va susţine un discurs şi va fi prezentată echipa de conducere. Pe lângă primul preşedinte al partidului şi noua structură de conducere, la Congresul extraordinar se mai votează noul program politic şi două rezoluţii - "Reîntregirea naţională a României" şi "Independenţa energetică a României şi respingerea agresiunii Federaţiei Ruse asupra Europei", a precizat pentru Agerpres George Simion. Totodată, delegaţii la Congres vor vota şi absorbţia a două partide locale: Iniţiativa Otopeniul Nostru (ION) şi Alianţa Naţională Alba (ANA). "AUR este singurul partid parlamentar patriotic din România, având o doctrină de esenţă conservatoare, creştină şi democrată", a mai afirmat George Simion.

Băsescu nu pierde drepturile de ex-președinte (sursa: Facebook/Traian Băsescu)
Eveniment

Băsescu nu pierde drepturile de ex-președinte

Băsescu nu pierde drepturile de ex-președinte. "Petrov" a colaborat cu Securitatea, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție, dar Traian Băsescu nu pierde drepturile cuvenite unui fost șef de stat. Cel puțin în interpretarea avocatei Elenina Nicuț. Băsescu nu pierde drepturile de ex-președinte Potrivit unei postări pe Facebook a acesteia, două ar fi argumentele în favoarea acestei teze. "Ref la consecintele juridice ale hotararii definitive prin care lui Basescu i s a constatat calitatea de colaborator al securitatii: Citește și: Curtea Supremă a decis: Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea 1. Nu, nu va pierde drepturile prevazute de L. 406/2001, astfel cum a fost modificata in 2021. E vorba despre aplicarea in timp a legii civile, despre care povesteste pe larg Inalta intr o decizie din 2019 privind pensiile magistratilor condamnati pentru coruptie etc. In plus, in materia CNSAS, justitia este una non retributiva, in sensul ca nu stabileste vinovatii, pedepse, interdictii, ci doar o calitate. 2. Nu, nu va fi anchetat penal pentru fals in declaratii. Asta pentru ca falsul in declaratii presupune ca declaratia sa produca prin chiar continutul ei consecinte juridice. Or, in legislatia privind alegerile de orice fel, nu exista nicio interdictie de a candida pentru fosti colaboratori ai securitatii. In al doilea rand, formularul tip al declaratiei in cauza face referire la calitatea de lucrator/colaborator al securitatii in sensul definitiei legale. Or, aceasta calitate se stabileste doar de catre instanta." Care sunt privilegiile unui fost președinte Potrivit legii 406/2001, "Persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi: a) folosinţă gratuita a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţa, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar; b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu; c) paza şi protecţie, precum şi folosinţă gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Paza, potrivit reglementărilor în vigoare." Avocata Elenina Nicuț a câștigat la Curtea de Apel București un proces în care a chemat în judecată Curtea Constițutională. Instanța a decis anularea unei hotărâri date de Plenul CCR privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente. Anterior, Nicuț mai câștigase un proces împotriva CCR.

Eugen Tomac, ales președinte al PMP (sursa: Facebook/Eugen Tomac)
Politică

Eugen Tomac, ales președinte al PMP

Eugen Tomac, ales președinte al PMP. Congresul Extraordinar al Partidului Mişcarea Populară l-a ales sâmbătă pe Eugen Tomac ca preşedinte al formaţiunii politice. Acesta a candidat ca lider al moţiunii "PMP - un nou început pentru o Românie creştin-democrată". Eugen Tomac, ales președinte al PMP Din 456 de voturi exprimate, 421 au fost "pentru", 18 "împotrivă" şi 17 abţineri. "Înțeleg perfect responsabilitatea uriașă pe care o am în urma votului de astăzi. Am acceptat să-mi asum din nou o misiune atât de dificilă, pentru că îmi pasă de ceea ce am construit împreună, îmi pasă de fiecare membru al partidului nostru care a investit muncă, încredere și speranță. România are nevoie de un partid curat, liber și curajos, care să promoveze valorile creștin-democrate. Un partid care să onoreze înaintașii ce au făurit România, să nu uite jertfa ostașilor noștri, să le păstreze vie amintirea tuturor celor care au murit în chinuri, la ordinul regimurilor totalitare. Avem nevoie de o țară în care cetățenii să nu mai fie mințiți, iar instituțiile să-și schimbe fundamental modul ineficient de funcționare. (...) 300 de parlamentari România are nevoie de măsuri concrete, nu de vorbe goale. Noi nu ne vom abandona proiectele: revenirea la alegerea primarilor în două tururi, reducerea numărului de parlamentari la 300 sau noua lege a sănătății râmân demersuri pe care ni le asumăm și le vom promova în continuare. Citește și: Simion recunoaște că a negociat cu Cristian Diaconescu încă din noiembrie 2021. Liderul AUR îl atacă pe Tomac Dar avem nevoie și de proiecte noi, prin care să digitalizăm România, să reorganizăm administrația publică, să scoatem Educația din starea deplorabilă în care a ajuns din cauza neputinței și a incompetenței. Avem obligația să le oferim copiilor români șanse egale la învățământ de calitate.", a spus Tomac în discursul său.

Cioloș a amenințat cu demisia Foto: News.ro
Politică

Cioloș a amenințat cu demisia

Dacian Cioloș a amenințat cu demisia din funcția de președinte al USR dacă programul său nu va fi aplicat, arată înregistrările publicate azi de acest partid. Cioloş a declarat vineri că nu pleacă din partid, calificând drept ”complet false” informaţiile pe această temă. Cioloș a amenințat cu demisia Președintele USR a spus, în ședința de joi, că, dacă programul său nu este votat înseamnă că el nu este compatibil cu majoritatea. “Însă eu am nevoie acuma de un acord, accept prin vot din partea BN-ului pe programul ăsta, ca să continui. Dacă nu îl am, înseamnă că agendele noastre nu sunt compatibile aproape deloc, sau pe lucrurile care pentru mine sunt esenţiale, şi atunci eu îmi depun mandatul. Deci da, luni, dacă programul ăsta nu e votat – că voi puteţi să ziceţi: dom-le, nu vrem să îl votăm, că nu scrie în statut, eu nu pot să vă oblig, că dacă nu facem cvorum nu avem şedinţă de BN, sau şi dacă facem cvorum şi voi nu vreţi să îl votaţi, nu pot să vă oblig, sau la fel, dacă votaţi împotrivă - doar că atuncea eu îmi asum consecinţele şi îmi prezint demisia şi trebuie un alt preşedinte care să poată să-şi pună în aplicare programul, probabil ales pe un alt program”,le-a transmis Cioloş colegilor din USR. „Dacă programul e respins – sigur, una e să discutăm anumite amendamente, dar eu, ca preşedinte am câştigat mandatul prin votul membrilor, promiţându-le că fac nişte lucruri şi pot să fac lucrurile alea cu susţinerea BN-ului, BN-ului trebuie să îi prezint un program care să mi-l accepte – dacă programul ăsta e respins luni, deci dacă eu nu am o susţinere în BN pentru programul ăsta, atuncea iau în considerare inclusiv să-mi depun mandatul, că nu are rost să-i mint pe oameni şi să spun că voi face nişte lucruri când eu nu am pârghiile să le fac”, a mai afirmat Cioloş. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Ședințele conducerii USR, publice Biroul Naţional al USR a votat, duminică, în unanimitate pentru desecretizarea şedinţei, potrivit unor surse politice participante la şedinţă. Anterior, pe unul dintre grupurile interne, preşedintele USR, Dacian Cioloş, le-a transmis colegilor că a afirmat în şedinţa de joi ceea ce va spune şi luni: dacă măsurile propuse de el nu vor fi votate, va renunţa la funcţia de preşedinte. ”Voi continua ca membru”, a transmis Cioloş. Vineri, după apariţia primelor informaii referitoare la şedinţă, la programul politic avansat de Cioloş, precum şi la faptul că ar fi ameninţat cu demisia, Dacian Cioloş a declarat pentru News.ro: “Este o dezinformare. Nu e adevărat, nu plec din partid. Câtă vreme partidul poate evolua şi se poate dezvolta, nu plec. Şi mai bine ar face colegii să se gândească la măsurile de reformă pe care le-am propus, să vină cu amendamente argumentate, sa dezbată conţinutul lor, decat să răspândească ştiri complet false”.

Pence, replică dură lui Trump (sursa: Twitter/Mike Pence)
Internațional

Pence, replică dură lui Trump

Pence, replică dură lui Trump. Fostul vicepreşedinte american Mike Pence, cândva principalul aliat al lui Donald Trump, a respins vineri o idee a fostului preşedinte republican. Potrivit acesteia, Pence ar fi putut anula alegerile prezidenţiale din noiembrie 2020. Fostul vicepreședinte a subliniat că "preşedinţia aparţine poporului american şi doar poporului american", transmit agenţiile internaţionale de presă. Pence, replică dură lui Trump Într-o intervenţie la o conferinţă a "conservatorilor constituţionali", după cum i-a definit el pe Twitter, care s-a desfăşurat în Orlando (Florida), Pence a răspuns astfel unui recent comunicat dat publicităţii de fostul preşedinte american Donald Trump. "Săptămâna aceasta, fostul nostru preşedinte a declarat că eu aveam dreptul . Preşedintele Trump se înşeală. Nu aveam dreptul să anulez alegerile. Sincer, nu există o idee mai puţin americană decât noţiunea că o singură persoană poate alege preşedintele american", a subliniat el. Citește și: Senatoarea PNL Alina Gorghiu a încălcat legea făcând reclamă unor ceaiuri de slăbit. Care sunt sancțiunile Comentariile lui Pence survin după ce Trump a repetat la începutul acestei săptămâni, într-un comunicat, că Pence avea puterea să ceară Congresului ca voturile de la scrutinul din noiembrie 2020 să fie renumărate. Pence: Vom câștiga alegerile în 2024 "Potrivit Constituţiei, nu aveam dreptul să schimb rezultatul alegerilor noastre şi Kamala Harrris (actuala vicepreşedintă democrată a SUA - n.r.) nu va avea dreptul să anuleze alegerile atunci când noi (republicanii - n.r.) le vom câştiga în 2024", a continuat Pence, vicepreşedinte în timpul administraţiei Trump, în perioada 2017-2021. El a explicat că, potrivit legii, "alegerile se desfăşoară la nivelul fiecărui stat, nu în Congres. Singurul rol pe care îl are Congresul referitor la Colegiul Electoral este să deschidă şi să numere voturile şi certificatele prezentate de către state. Nici mai mult, nici mai puţin", a subliniat fostul vicepreşedinte. După ce a pierdut alegerile din noiembrie 2020 în favoarea democratului Joe Biden, republicanul Trump - în încercarea de a rămâne la putere - a făcut presiuni asupra lui Pence să blocheze certificarea de către Congres a rezultatelor scrutinului, în timpul procedurilor legislativului din 6 ianuarie 2021. Pence, care i-a fost loial lui Trump în cei patru ani turbulenţi de mandat, a decis să nu blocheze certificarea, aminteşte Reuters. Strategia lui Trump: asaltul asupra Capitoliului În timpul procedurii de certificare a scrutinului, prezidată de Pence, o mulţime de susţinători ai lui Trump a luat cu asalt Capitoliul din Washington într-o încercare eşuată de a opri certificarea. Pence şi parlamentarii aflaţi în interiorul Capitoliului au fugit din calea mulţimii. De atunci, Trump l-a atacat constant pe Pence. Recent, ex-președintele a dat publicităţii un nou comunicat în care a susţinut că, dacă ar fi vrut, fostul vicepreşedinte ar fi putut să anuleze alegerile. Replica lui Pence este cea mai fermă şi cea mai critică la adresa lui Trump de până acum, comentează agenţia Reuters, citată de Agerpres.

Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei (sursa: ultimanotiziedalmondo.it)
Internațional

Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei

Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei sâmbătă pentru un al doilea mandat. Totul, în urma unui maraton parlamentar care a scos la iveală diviziuni profunde între partidele aflate guvernare, într-o perioadă critică pentru relansarea post-COVID-19, informează AFP şi dpa. Sergio Mattarella, 80 de ani, al cărui mandat urma să se încheie pe 3 februarie, a fost reales pentru un al doilea mandat de şapte ani. A obţinut majoritatea absolută de 505 de voturi din partea celor 1.009 senatori, deputaţi şi responsabili regionali chemaţi să voteze. Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei În zilele de dinaintea acestui vot, nu era clar dacă Mattarella, 80 de ani, va candida din nou pentru un mandat de şapte ani. Iniţial, el respingea această idee. "Vreau să-i mulţumesc preşedintelui Matterella pentru decizia lui (de a candida - n.r.), aceasta este o decizie de generozitate pentru Italia. Aceasta este o zi frumoasă pentru Italia", a declarat liderul Partidului Democrat, Enrico Letta, înainte de vot. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză Partidele aflate la putere în Italia i-au cerut sâmbătă lui Sergio Mattarella să rămână preşedinte pentru un al doilea mandat, după ce au eşuat în găsirea unui candidat de compromis în urma mai multor tururi de scrutin desfăşurate săptămâna aceasta în parlament. Premierul Mario Draghi a avut o convorbire sâmbătă cu Mattarella şi i-a spus că trebuie să rămână în funcţie "pentru binele şi stabilitatea ţării", a indicat o sursă guvernamentală. Premierul Draghi voia funcția Mult timp considerat drept favorit, premierul Mario Draghi şi-a văzut şansele diminuându-se, numeroşi parlamentari refuzând să voteze în favoarea sa de teama că se va sparge coaliţia guvernamentală, amestecând dreapta şi stânga, ceea ce ar duce la declanşarea alegerilor legislative anticipate. Preşedintele Republicii italiene, ales pentru şapte ani, nu are decât un rol onorific, dar poate avea o influenţă decisivă asupra desemnării premierului şi poate dizolva parlamentul. De asemenea, el prezidează Consiliul Superior al Magistraturii, numeşte o treime dintre membrii Curţii Constituţionale şi dispune de dreptul de graţiere. Republica italiană a avut până acum 12 preşedinţi. Doar unul dintre ei, Giorgio Napolitano (2006-2015), a mai obţinut până acum un al doilea mandat, potrivit Agerpres.

Xiomara Castro a depus jurământul (sursa: Agerpres)
Internațional

Xiomara Castro a depus jurământul

Prima femeie aleasă preşedinte al Hondurasului, Xiomara Castro, a depus jurământul joi pentru un mandat de patru ani. A promis, în faţa unei mulţimi entuziaste, "un stat socialist şi democratic", relatează AFP. Xiomara Castro a depus jurământul în prezenţa lui Luis Redondo, pe care l-a recunoscut ca preşedinte al parlamentului. A ales, astfel, să nu ţină cont de criza deschisă în urmă cu şase zile de două facţiuni rivale din partidul său Libre şi care a prilejuit scene de box la tribuna Adunării. Xiomara Castro a depus jurământul "Statul Honduras a fost adus la faliment în aceşti ultimi 12 ani" de guvernare de dreapta, a declarat Xiomara Castro în discursul de învestitură, în faţa mulţimii strânse pe stadionul naţional din Tegucigalpa. Datoria publică a Hondurasului se ridică la 17 miliarde de dolari. Preşedinta a promis că, până la finalului mandatului său în 2026, îşi va concentra eforturile pe "educaţie, sănătate, securitate şi locuri de muncă". Însă controversa din partidul său, unde cele două grupări rivale au ales doi preşedinţi a două parlamente concurente, face să planeze incertitudinea cu privire la capacitatea noii preşedinte de a-şi pune aplicare programul de transformare a ţării. Pentru a reforma Hondurasul, cangrenat de corupţie şi influenţa narcotraficanţilor care au infiltrat statul până la nivelul cel mai înalt, Xiomara Castro are nevoie de parlament, unde partidul său şi aliaţii săi nu dispun de majoritate. Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, la inaugurare La ceremonia de joi au asistat, printre alţii, vicepreşedinta americană Kamala Harris, regele Spaniei, Felipe VI, şi vicepreşedintele taiwanez William Lai. Xiomara Castro a fost calificată drept "comunistă" de adversarii săi în campanie, dar "Statele Unite au înţeles că ea nu reprezintă o stângă radicală", a comentat sociologul Eugenio Sosa, de la Universitatea Naţională a Hondurasului. Citește și: Dîncu a vorbit cu secretarul Apărării SUA, Zelenski – cu Biden Kamala Harris a fost prima care s-a întâlnit cu noua preşedintă a Hondurasului după ceremonie, încurajând-o să lupte contra corupţiei, considerată una din cauzele emigraţiei masive spre Statele Unite. "Vicepreşedinta (Kamala) Harris a primit pozitiv prioritatea acordată de preşedinta (Xiomara) Castro luptei împotriva corupţiei şi impunităţii, inclusiv intenţia sa de a cere ajutorul Naţiunilor Unite pentru înfiinţarea unei comisii internaţionale împotriva corupţiei", se arată într-un comunicat distribuit presei de biroul vicepreşedintei SUA. Sărăcie și bande În discursul său, Xiomara Castro a afirmat că 74% din cei aproape 10 milioane de hondurieni trăiesc sub pragul de sărăcie (59% potrivit cifrelor oficiale, 71% conform unei organizaţii neguvernamentale). "Această cifră explică ea singură caravanele de mii de persoane care se refugiază spre nord, spre Mexic şi Statele Unite, în căutarea unui mod de a subzista, fie şi cu riscul vieţii", a declarat Xiomara Castro. Violenţa bandelor, care face din Honduras una din ţările cele mai periculoase (aproape 40 de crime la 100.000 de locuitori), este o altă cauză ce împinge la emigrare locuitorii terorizaţi, arată Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră