joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: președinte

118 articole
Internațional

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin?

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Alegerile prezidențiale din Rusia au loc în luna martie. Deși observatorii internaționali nu au nici o îndoială că președintele Vladimir Putin își va asigura al cincilea mandat, un nou contracandidat a stârnit un interes neașteptat. Atât la nivel național, cât și internațional. Este vorba de Boris Nadejdin. Politicianul, în vîrstă de 61 de ani, este un critic vocal al regimului lui Putin, condamnând în mod repetat războiul din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu „evaluarea anuală” Până în prezent, a strâns peste 150.000 de semnături de susținere a candidaturii. În mai multe orașe din Rusia, oamenii au stat la cozi enorme pentru a semna. Pe de altă parte, Nadejdin este criticat chiar de către opozanții lui Putin. Aceștia îl acuză că face jocul Kremlinului, creând iluzia competiției. Împotriva războiului din Ucraina Boris Nadejdin are 61 de ani, s-a născut în Tașkent, Uzbekistanul sovietic. Are rădăcini ucrainene, poloneze, evreiești și românești. A absolvit facultatea de Fizică și Matematică de la Universitatea de Stat din Moscova. În 1999, a devenit membru al Dumei de Stat. Între 2008 și 2011 a fost membru al Consiliului Politic Federal al partidului Cauza Dreaptă. În prezent, este membru al partidului de centru-dreapta Inițiativa Civilă. Pe site-ul său, Nadejdin se descrie ca fiind "fizician, antreprenor, avocat și politician". Din 2022, și-a exprimat în mod repetat opoziția față de război. Potrivit declarațiilor, își dorește să scoată Rusia din "drumul autoritarismului și militarizării". În campanie, a declarat: "Putin trage Rusia în trecut. Rusia are nevoie de un viitor, viitorul unei țări care va fi apreciată și la care oamenii liberi și educați vor dori să se întoarcă.". Nadejdin a promis că va pune capăt mobilizării, va aduce soldații ruși acasă și va elibera prizonierii politici. Nadejdin a numit restricțiile privind avortul și interzicerea mișcării LGBTQ+ "prostii monumentale", asemănându-le cu practici din evul mediu. Cozi pentru semnături la minus 34 de grade Candidatura prezidențială a lui Boris Nadejdin a fost primită cu un interes neașteptat de mare. "Acum, strângem aproximativ 15.000 de semnături pe zi", a declarat Nadejdin într-un interviu recent. În întreaga țară s-au format cozi lungi de ruși care îl susțin pe Nadejdin, inclusiv în orașe precum Sankt Petersburg, Saratov, Krasnodar, Ekaterinburg, Voronej și Ufa. În Sakha, oamenii au stat la coadă pentru semnătură în ciuda temperaturilor de minus 34 de grade Celsius. În prezent, potrivit site-ului său de campanie, Nadejdin a strâns peste 150.000 de semnături. În conformitate cu legile electorale rusești, un candidat la președinție care candidează dintr-un partid nereprezentat în parlament trebuie să adune 100.000 de semnături, cu cel mult 2.500 din fiecare dintre regiunile Rusiei. Nadejdin a explicat pe Telegram că și-a dorit o marjă suplimentară de semnături în cazul în care unele ar fi contestate de autorități. Deși Nadejdin are numărul suficient de semnături, acestea nu sunt o garanție că va putea candida. Comisia electorală, care trebuie să le valideze, este condusă de Ella Pamfilova, o confidentă a președintelui Putin. Dunțova, candidatură respinsă Oponenții lui Putin s-au plâns, în mod repetat, de faptul că înregistrarea le-a fost respinsă de comisia electorală din cauza unor erori formale. Este și cazul jurnalistei Ekaterina Dunțova. Dunțova a criticat constant războiul din Ucraina și a făcut campanie pentru eliberarea prizonierilor politici. În luna decembrie 2023, Ekaterina Dunțova a fost exclusă din cursă, înainte de a fi înregistrată oficial. Comisia electorală centrală a Rusiei a motivat că au existat mai multe erori în documentele depuse. Printre aceste erori au fost invocate litere greșit scrise în numele celor care au semnat pentru candidatură. Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Deși a stârnit interes, atrăgând și atenția internațională, contracandidatul lui Putin este și criticat, chiar de către opozanți ai Kremlinului. Aceștia susțin că Nadejdin face jocurile puterii creând "iluzia competiției". Coordonatorului de campanie din Voronej, Pavel Sychev, a declarat: "Jumătate dintre prietenii mei, care se află în tabăra opoziției, au refuzat să semneze pentru Nadejdin, pretinzând că el este un «proiect al Kremlinului»". Potrivit unor surse din administrația prezidențială, citate de Institutul de știri independent Verstka, la început, Nadejdin ar fi fost agreat de Kremlin. Așa se explică și faptul că acestuia i-au fost permise declarațiile publice față de războiul din Ucraina. Totuși, potrivit acelorași surse, atitudinea Kremlinului față de Nadejdin s-a schimbat brusc, după congresul partidului Inițiativa Civică din 23 decembrie, când acesta a fost propus pentru candidatură. Nadejdin a pierdut sprijinul Kremlinului nu doar pentru că a criticat războiul, ci și pentru că, în discursul din Congres, s-a ridicat contra lui Putin. Iar în prezent pare că a devenit un opozant serios. Cel mai probabil, Comisia electorală va refuza înscrierea sa în cursa prezidențială.

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? (sursa: X/Борис Надеждин)
Noul lider ales taiwanez sfidează China (sursa: WP)
Internațional

Noul lider ales taiwanez sfidează China

Noul lider ales taiwanez sfidează China. Preşedintele ales al Taiwanului, Lai Ching-te, reprezentantul Partidului Democrat Progresist (DPP), a promis sâmbătă, în faţa susţinătorilor săi, să protejeze insula de "ameninţările şi intimidările din partea Chinei", după ce Beijingul a transmis după scrutinul prezidenţial şi parlamentar desfăşurat sâmbătă că reunificarea este inevitabilă. Noul lider ales taiwanez sfidează China Lai a felicitat populaţia pentru că "a rezistat cu succes eforturilor forţelor externe de a influenţa aceste alegeri". După o campanie marcată de o puternică presiune diplomatică şi militară din partea Chinei, Lai a câştigat alegerile prezidenţiale într-un singur tur de scrutin cu 40,1% din voturi. El îşi va prelua mandatul la 20 mai. Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească Taiwanezii au votat, de asemenea, pentru reînnoirea celor 113 locuri din parlament, unde DPP şi-a pierdut majoritatea. Vicepreşedintele demisionar Lai Ching-te, în vârstă de 64 de ani, a fost descris de Beijing ca fiind un "pericol grav", deoarece partidul său susţine că insula este de facto independentă. Ţara comunistă, care consideră Taiwanul ca fiind una dintre provinciile sale, a reacţionat sâmbătă seara, afirmând că acest vot "nu va împiedica tendinţa inevitabilă de reunificare cu China". Taiwan furnizează 70% din semiconductorii din lume "Vreau să mulţumesc poporului taiwanez pentru că a scris un nou capitol al democraţiei noastre", a declarat Lai Ching-te în discursul său de victorie, "pentru că spunem comunităţii internaţionale că, între democraţie şi autoritarism, noi vom fi de partea democraţiei". Cu toate acestea, el a promis să "continue schimburile şi cooperarea cu China". Prezenţa la vot a fost de 71,9%. În China, acoperirea mediatică a alegerilor din Taiwan a fost redusă la minimum în timpul campaniei, iar sâmbătă seara, programul de ştiri al televiziunii de stat nici măcar nu le-a menţionat. Statutul Taiwanului este unul dintre cele mai explozive subiecte în rivalitatea dintre China şi Statele Unite, principalul susţinător militar al teritoriului, iar Washingtonul intenţionează să trimită o "delegaţie informală" pe insulă după vot. Un conflict în această strâmtoare ar fi dezastruos pentru economia mondială: insula furnizează 70% din semiconductorii din lume şi peste 50% din containerele din lume sunt transportate prin aceasta. Biden: "Nu susţinem independenţa Taiwanului" Preşedintele american, Joe Biden, a declarat sâmbătă că Statele Unite nu susţin independenţa Taiwanului. "Nu susţinem independenţa...", a declarat Biden, când i s-a cerut o reacţie la alegerile de sâmbătă din Taiwan, relatează agențiile de presă internaționale. Taiwan, o insulă pe care China o revendică ca fiind a sa, a fost o poveste de succes democratic de când a organizat primele alegeri prezidenţiale directe în 1996, punctul culminant al unor decenii de luptă împotriva regimului autoritar şi a legii marţiale. Statele Unite sunt cel mai important susţinător internaţional şi furnizor de arme al Taiwanului, în ciuda lipsei de legături diplomatice oficiale cu insula. Administraţia Biden s-a temut că alegerile, tranziţia şi noua administraţie ar putea escalada conflictul cu Beijingul. SUA, susținătorul militar decisiv al insulei Biden a depus eforturi pentru a calma relaţiile cu China, acceptând inclusiv să discute despre divergenţele în materie de securitate la un summit din California cu preşedintele Xi Jinping în noiembrie. Guvernul din Taiwan se aşteaptă ca Beijingul să încerce să pună presiune asupra viitorului său preşedinte după vot, inclusiv prin organizarea de manevre militare în apropierea insulei în această primăvară, au declarat doi înalţi oficiali guvernamentali. China nu a renunţat niciodată la utilizarea forţei pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. În semn de susţinere a guvernului de la Taipei, Biden intenţionează să trimită o delegaţie neoficială pe insula autoguvernată, potrivit unui înalt oficial al administraţiei americane. Delegaţii similare au mai fost trimise în Taiwan în trecut. China s-a înfuriat în 2016 când preşedintele ales de atunci, Donald Trump, a vorbit la telefon cu preşedintele Tsai Ing-wen din Taiwan, prima conversaţie de acest fel între liderii SUA şi Taiwanului de când preşedintele Jimmy Carter a schimbat recunoaşterea diplomatică a Taiwanului cu cea a Chinei, în 1979.

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian. Autoritățile ucrainene mai au opt zile pentru a decide dacă vor organiza sau nu alegeri prezidențiale. Acestea ar fi trebuit să aibă loc în primăvara anului 2024. Însă, din cauza războiului, a legii marțiale și a costurilor pe care le implică, organizarea alegerilor prezidențiale este nesigură. La fel de nesigură este și candidatura lui Volodimir Zelenski pentru un nou mandat. Alegerile parlamentare, anulate Alegerile parlamentare din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc pe 29 octombrie 2023, însă au fost anulate, din cauza legii marțiale. Miza s-a mutat înspre alegerile prezidențiale. Primul tur ar trebui să aibă loc pe 31 martie 2024, iar al doilea (dacă e necesar), pe 21 aprilie. Citește și: EXCLUSIV Contract STS pentru firma-paravan a lui Claudiu Florică, omul cu spălarea banilor din afacerea de corupție a licențelor Microsoft. Firma-paravan, autorizată de CSAT Conform legii, Rada Supremă trebuie să anunțe alegerile viitoare cu cel puțin 180 de zile înainte de data primului tur. Termenul limită pentru acest anunț este 4 octombrie 2023. În timpul vizitei în Canada, președintele Volodimir Zelenski a declarat că legea din Ucraina interzice organizarea de alegeri în timpul războiului. Cele cinci argumente ale lui Zelenski Președintele a enumerat alte cinci motive principale pentru care desfășurarea alegerilor democratice este îngreunată. 1) alegerile trebuie să se desfășoare în mod democratic și transparent, iar pentru aceasta e nevoie de observatori independenți; 2) există probleme majore cu votul oamenilor din teritoriile ocupate temporar de invadatorii ruși; 3) votul pentru cetățenii Ucrainei aflați în străinătate este îngreunat; 4) lipsa de fonduri - Zelenski a amintit costurile uriașe pe care organizarea alegerilor le-ar implica: cel puțin 135 de milioane de dolari; 5) votul militar este practic imposibil de organizat; anterior, ministrul Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, declarase că viitoarele alegeri politice din țară nu vor avea loc prin aplicația Diya. „Nu sunt efectuate procese și proceduri pregătitoare în această direcție”, a spus ministrul. Poziția senatorului Lindsey O. Graham În ciuda argumentelor președintelui Zelenski, unii politicieni occidentali insistă ca guvernul de la Kiev să organizeze alegeri parlamentare și prezidențiale. Subiectul a fost abordat inițial de Tiny Cox, șeful olandez al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Apoi a fost preluat de senatorul Lindsey O. Graham, în timpul unei vizite la Kiev, la sfârșitul lunii august. Graham a declarat că este „timpul ca Ucraina să facă următorul pas” în „dezvoltarea democrației, și anume să organizeze alegeri în 2024”. „Vreau ca această țară să aibă alegeri libere și corecte, chiar și atunci când este atacată”, a mai adăugat Graham. Potrivit unui oficial ucrainean, citat anonim de Washington Post, presiunea vine, în principal din partea republicanilor americani: „Înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, alegerile ucrainene au devenit, într-un fel sau altul, parte a discursului electoral american”. Președintele ucrainean vrea ca Occidentul să plătească Oficialii ucraineni sunt, astfel, puși în dificultate: vor respinge organizarea alegerilor sau vor ceda, pentru a nu înstrăina actorii politici cheie din Occident? Apar primele semnale: președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a declarat că, potrivit Constituției Ucrainei, alegerile în timpul războiului nu sunt interzise pe deplin. Astfel, deși pe timp de război, constituția interzice alegerile parlamentare, un nou președinte poate fi ales. Totuși, președintele Zelenski a enumerat condițiile, oferind o replică senatorului Graham: a afirmat că alegerile ar fi posibile dacă Parlamentul ar schimba legile și țările străine ar trimite observatori electorali, „mai ales în zona ostilităților”, și dacă Occidentul ar sprijini financiar procesul electoral. „Nu voi organiza alegeri pe credit și nici nu voi direcționa banii destinați armelor înspre alegeri.”, a adăugat Zelenski. Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian Într-o scrisoare deschisă, peste o sută de organizații și asociații neguvernamentale din Ucraina au cerut amânarea alegerilor. Potrivit acestora, organizarea alegerilor în timpul război este extrem de periculoasă. Poate duce la pierderea legitimității atât pentru procesul electoral, cât și pentru candidați, subminând statul în ansamblu: „În timpul unui război la scară largă, un stat nu poate garanta un mediu în care participanții la procesul electoral își pot exprima liber și pe deplin opiniile și voința, în care militarii și alegătorii din străinătate pot participa în mod semnificativ și în care există un mediu politic competitiv și vibrant, în special pe fundalul restrângerii drepturilor și libertăților în temeiul legii marțiale”. Olena Zelenska a evitat un răspuns În timp ce în Ucraina se dezbate organizarea următoarelor alegeri prezidențiale, prima doamnă, Olena Zelenska, a declarat pentru CBS News că nu este sigură dacă soțul ei va candida pentru un al doilea mandat în 2024. Zelenska a mărturist că aceasta este o întrebare „dificilă”, adăugând că nici la prima candidatură nu a fost „pe deplin de acord”. În ceea ce privește dorința președintelui Volodimir Zelenski de a candidat pentru un nou mandat, prima doamnă a Ucrainei a fost evazivă: „Nu știu dacă s-a hotărât s-o facă. Va depinde de situația din țara noastră, dacă vom putea organiza alegeri democratice. Va mai depinde și de dorința acestei țări de a-l avea încă președinte. Dacă va simți că societatea ucraineană nu-l mai dorește, probabil nu va mai candida.”.

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț (sursa: Facebook/Kemal Kılıçdaroğlu)
Internațional

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț. Alegerile prezidențiale din Turcia vor avea, în premieră, un al doilea tur de scrutin. Președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdoğan, este un model de islamo-naționalism despre care analiștii spun că e un amestec "uluitor" de succese diplomatice și eșecuri economice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Adversarul său, Kemal Kılıçdaroğlu, este lider de cincisprezece ani al Partidului Popular Republican (CHP), partidul fondat de Mustafa Kemal. A renunțat la funcții publice în 1999 Kemal Kılıçdaroğlu s-a născut în 1948 în districtul Nazımiye din Tunceli, al patrulea dintre cei șapte copii, având o mamă casnică și un tată, funcționar public. Provine dintr-o familie alevi - sectă islamică, o minoritate religioasă în Turcia, în mare parte sunită. Și-a terminat studiile primare și secundare în diferite orașe din Anatolia, dovedindu-se a fi un elev eminent. În 1971 a absolvit Academia de Științe Economice și Comerciale din Ankara, iar după terminarea facultății s-a angajat în cadrul Ministerului Finanțelor, ca asistent contabil. A făcut un stagiu de un an în Franța, iar în 1983 a fost numit în cadrul Direcției Generale a Venituri, mai întâi ca șef al departamentului, apoi, director general adjunct. În 1992 a fost numit director general al instituției de asigurări sociale a statului. În 1999, s-a pensionat, din proprie inițiativă. Președintele CHP din 2010 Pentru o perioadă, a susținut prelegeri pe teme economice, la Universitatea Hacettepe, apoi a devenit membru al Consiliului de Administrație la Banca Türkiye İş. În 2002 a devenit membru al Parlamentului, în calitate de deputat al Partidului Popular Republican. În 2009 a candidat pentru primăria Istanbulului, a pierdut alegerile, însă a câștigat simpatie pentru campania sa, fiind luat în vizor, pentru conducerea CHP. În 2010, după ce liderul CHP a demisionat, în urma unui scandal legat de o aventură extra-conjugală, Kılıçdaroğlu a devenit principalul candidat pentru funcție. Inițial a refuzat să candideze, nedorind să profite de acest scandal, însă s-a lăsat convins, fiind ales președinte al Partidului Popular Republican la cel de-al 33-lea Congres ordinar al CHP. "Gandhi Kemal" I se spune Gandhi Kemal – firea blândă, calmul, și o oarecare asemănare fizică cu fostul lider spiritual dând naștere acestei porecle. Potrivit prietenilor și colegilor de partid, când cineva intră în cameră, se ridică și dă mâna, nu vorbește niciodată cu oamenii care sunt ocupați și nu întrerupe niciodată pe nimeni. "Când l-am cunoscut prima dată, am crezut că nu e un lider revoluționar, ci unul evoluționist", a declarat pentru BBC, o coleg de partid, Melda Onur, care crede că meticulozitatea și tenacitatea au fost motivele pentru care a durat 13 ani pentru a-și remodela partidul și a-și asigura sprijinul pentru a candida la președinție. "Își propune o țintă, se ține de ea cu o seninătate incredibilă și, până la urmă, reușește. Este foarte hotărât și meticulos când crede că face ceea ce trebuie făcut.", a mai spus Onur. Fidel formării sale profesionale de economist, a menținut o disciplină financiară strictă. "Este foarte atent să nu cheltuiască nimic în plus pentru ceva inutil", a spus un apropiat, Okan Konuralp, adăugând: "Uneori lucrurile ne înnebunesc și nu putem să nu țipăm. Chiar și atunci, își păstrează calmul. N-am auzit niciodată un cuvânt plin de ură din gura lui. Ar putea fi supărat pe cineva, dar își păstrează calmul și apoi iartă ușor. Așa a putut lucra împreună cu politicienii care i s-au opus ferm în trecut.". "Helalleșme", reconcilierea În cei 13 ani de conducere, Kılıçdaroğlu a condus o revoluție "liniștită" în cadrul partidului, încercând să facă pace cu islamiștii prin gesturi precum participarea la cine Iftar (masa luată în fiecare seară, de către musulmani, după apusul soarelui în timpul postului din luna Ramadan) și a șters vechile coduri militariste ale partidului. În timp, a inclus în partid personalități religioase, activiști kurzi și activiști pentru drepturile femeilor în partid, pentru a demonstra societății turce că CHP s-a schimbat. Sub Kılıçdaroğlu, CHP s-a deplasat de la o poziție ideologică etatistă, la o viziune mai liberală și orientată spre reformă. Chiar de a doua zi după ce a fost ales lider, delegații de partid au înlocuit o mare parte din vechea gardă cu membri mai tineri, ceea ce i-a adus critici, în anii următori, că a diluat valorile CHP și a admis în rândul partidului membri controversați – de exemplu, un activist kurd și un lider de sindicat în 2011 – într-un moment în care partidul era deja vulnerabil la alegeri. Însă deschiderea partidului către alte medii, puncte de vedere și stiluri de viață a devenit o componentă definitorie a conducerii lui Kılıçdaroğlu, pe care acesta a denumit-o "helalleşme" (reconciliere). Una dintre cele mai vizibile transformări a vizat problema persistentă a acoperirii capului femeilor, despre care Kılıçdaroğlu a declarat, în iulie, 2020: "Am făcut din problema basmalei principala problemă în Turcia. Ce ne pasă de basma? Lăsați femeile să poarte ceea ce își doresc.". În aceeași lună, delegații au ales pentru prima dată o femeie în adunarea partidului. Femeia era însă purtătoare de hijab. Marșul de 480 de mile În 2017, Kılıçdaroğlu i-a convins pe susținătorii săi să nu protesteze față de referendumul controversat, care i-a acordat lui Erdoğan puteri vaste. Criticat fiind pentru pasivitate, Kılıçdaroğlu a explicat că aflase că susținătorii lui Erdoğan sunt înarmați și nu a vrut să fie responsabil pentru violențele care ar fi putut avea loc. Pentru a contracara criticile, Kılıçdaroğlu a organizat un amplu marș, denumit "Marșul pentru Justiție", de la Ankara la Istanbul, pentru a protesta împotriva condamnării lui Enis Berberoğlu – un parlamentar CHP, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru că ar fi dezvăluit secrete de stat jurnaliştilor despre transportul de arme către jihadişti în Siria. Marșul de 480 de mile nu doar că i-a adus o vizibilitate internațională, dar a arătat că, deși Kılıçdaroğlu nu era revoluționarul dorit de opoziție, ar putea fi o forță liniștită de schimbare. Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț Se spune că Kılıçdaroğlu a fost ținta mai multor atacuri fizice și tentative de asasinat decât oricare alt politician din Turcia. În 2014, în timp ce susținea un discurs în Parlamant, a fost atacat și lovit de mai multe ori de un intrus. În 2016, la o lună după lovitura de stat eșuată, pe care de altfel Kılıçdaroğlu și partidul CHP au condamnat-o, convoiul său a fost atacat de o rachetă de către gruparea militantă kurdă PKK. În 2019, a supraviețuit unei tentative de linșaj, survenită la înmormântarea unui soldat. Când a fost atacat, a fost dus într-o casă din apropiere, unde o femeie îndemna mulțimea să incendieze clădirea. La mitingul electoral, de dinaintea primului tur al alegerilor, vineri, a purtat o vestă antiglonț, ca măsură de precauție, primindu-se informații că ar putea fi atacat. Vrea mai mult Occident în Turcia Kılıçdaroğlu este în favoarea rolului consolidat al Turciei în NATO. Într-un interviu pentru The Wall Street Journal, Kılıçdaroğlu a declarat: "Turcia este membră a Alianței Occidentale și a NATO, iar Putin știe bine acest lucru. Turcia trebuie să respecte deciziile luate de NATO.". În ceea ce privește Uniunea Europeană, Kılıçdaroğlu a declarat că, dacă va fi ales președinte, va urma o politică mai orientată spre Occident, transmițând mesaje pozitive Uniunii Europene. La sfârșitul anului trecut, în timpul unei conferințe la Universitatea Johns Hopkins, din Washington, Kılıçdaroğlu a declarat că, deși există probleme dificile pentru admiterea Turciei, "Aderarea deplină la UE este un obiectiv comun al tuturor celor șase lideri ai opoziției. Vom implementa reformele noastre democratice fără a aștepta ca UE să deschidă capitole de negociere, căci acestea vor aduce regulile democratice în țara noastră.". Kılıçdaroğlu i-a etichetat pe Erdoğan și Mitsotakis drept "populiști care joacă cărți de război în timp ce voturile lor sunt în scădere" pe fondul tensiunii din ce în ce mai mari dintre două țări cu privire la Insulele Egee. Deși și-a declarat scopul de a îmbunătăți relațiile cu Grecia, Kılıçdaroğlu s-a opus cu fermitate militarizării insulelor grecești. Poziții foarte nuanțate în legătură cu Rusia Dacă ar fi ales președinte, una dintre provocările imediate ale lui Kılıçdaroğlu pe plan extern ar fi gestionarea relației cu Rusia. Din toate declarațiile, se pare că va urma politica lui Erdoğan, menținând legăturile atât cu Moscova, cât și cu Kievul, neavând o politică anti-rusă, ci o abordare nuanțată. "În timp ce țările occidentale nu au furnizat multe tehnologii Turciei, Rusia a făcut-o", a spus Kılıçdaroğlu în octombrie, în timpul unei vizite la Washington, adăugând: "De exemplu, Rusia a furnizat tehnologie în domenii precum aluminiul, industria sticlei, industria petrochimică. (...) Ne vom menține relațiile economice cu Rusia.". Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului În plus, Kılıçdaroğlu a aprobat gestionarea "echilibrată" de către Erdoğan a războiului Rusia-Ucraina și Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră. El a promis că va continua construcția centralei nucleare Akkuyu, construită de antreprenori ruși. Totuși, mesajele pe care le transmite sunt confuze. Pe de o parte, Kılıçdaroğlu a afirmat: "Ne vom dezvolta relația cu Rusia. (...) Nu există nici o logică în lupta împotriva Rusiei". Pe de alta, a spus: "Credem că ar trebui să fim alături de Ucraina în războiul Rusia-Ucraina. (...) Nu e corect ca o țară cu arme nucleare să invadeze teritoriul unei țări fără arme nucleare, să înceapă un război.".

Trump, comparat cu Iisus și Mandela (sursa: BBC)
Internațional

Trump, comparat cu Iisus și Mandela

Trump, comparat cu Iisus și Mandela. "Trump, președinte în 2024", "Salvează America!", "Termină de construit zidul, Trump!" - se putea citi, pe 4 martie, pe pancartele susținătorilor lui Donald Trump adunați în fața tribunalului din New York unde fostul președinte a fost adus pentru a i se citi capetele de acuzare. Trump, comparat cu Iisus și Mandela O zi în care a plouat cu comentarii. Republicana Marjorie Taylor Greene l-a comparat pe Trump cu Nelson Mandela și cu Isus: "Președintele Trump se alătură celor mai incredibili oameni care au fost arestați în istorie. Nelson Mandela a fost închis. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Isus a fost arestat și ucis de guvernul roman. Sunt mulți oameni care au fost persecutați de guverne radicale și corupte. Și începe astăzi, la New York. Și nu-mi vine să cred, dar îl voi sprijini mereu, nu a greșit cu nimic.". Jack Posobiec, creatorul teoriei Pizzagate (conform căreia democrații depozitau copii într-o pizzerie din Washington pentru a-i mânca), a anunțat moartea SUA: "Vă spun de ce suntem astăzi aici. Joe Biden, democrații și mass-media sunt îngroziți de oamenii mari ai acestei țări, le e frică de o Americă liberă. Și de aceea vor să-l bage pe președintele Donald Trump la închisoare. Această procesiune de mașini pe care ați văzut-o ieri este cortegiul funerar al republicii noastre.". Un milion de voturi din închisoare Stefanie Lindquist, profesoară de drept și științe politice la Universitatea de Stat din Arizona, explică de ce rechizitoriul, arestarea și posibila pedeapsă cu închisoarea nu-l vor putea împiedica pe Donald Trump să candideze la președinția SUA, și chiar să fie ales, amintind de cazul din 1920, când un candidat la președinție, Eugene Debs, aflat în închisoare, a strâns aproape un milion de voturi: "În SUA, o persoană pusă sub acuzare sau aflată în închisoare poate candida la funcție și poate fi aleasă chiar președinte, de vreme ce Constituția nu prevede acestea ca fiind impedimente pentru un viitor președinte.". Faptul că exercitarea funcției de președinte ar fi dificilă în timpul acuzării (sau după o condamnare) a fost pusă pe tapet într-un memorandum din 2000 al Departamentului de Justiție, bazat pe o notă din 1973 a Biroului consilierului juridic, din timpul Watergate. Trump ar putea fi președinte din închisoare Potrivit acestora, exercitarea funcției de către un președinte aflat sub acuzare sau chiar condamnat nu ar putea fi posibilă, enumerându-se toate îndatoririle pe care acesta ar trebui să le îndeplinească. Însă nu există nici o referință la un președinte inculpat sau condamnat înainte de a prelua funcția, așa cum ar putea fi cazul lui Donald Trump. Potrivit lui Lindquist, dacă Trump ar fi condamnat și încarcerat, dar în același timp reales ca președinte, o posibilă soluție ar fi al 25-lea amendament, care permite Cabinetului președintelui să-l declare "incapabil să își îndeplinească atribuțiile funcției". Însă și aici intervine o problemă, de vreme ce al 25-lea amendament nu menționează încarcerarea ca motiv pentru incapacitatea de a-și îndeplini atribuțiile: "Dacă poporul alege un președinte aflat sub sancțiuni penale, aceasta este și o formă de autodeterminare, pentru care Constituția nu are o soluție pregătită.". "Cu Trump nu te plictisești niciodată" Gérard Araud, fost ambasador al Franței în SUA, comentează consecințele arestării lui Trump în contextul viitoarelor alegeri, susținând că, deși teoretic, rivalul său, Ron DeSantis, ar putea profita de necazurile legale ale fostului președinte, pentru a-i răpi nominalizarea republicană, nimic nu este mai puțin sigur că asta se va și întâmpla: "Cu Trump nu te plictisești niciodată (...) O aventură care ar marca eșecul oricărui alt candidat nu reprezintă sub nici o formă sfârșitul ambițiilor sale prezidențiale.". Potrivit fostului ambasador, DeSantis știe că poate conta pe sprijinul conservatorilor ostili fostului președinte, dar trebuie să atragă și alegătorii lui Trump fără de care o victorie este inaccesibilă. "Dacă ar fi francez, ar trebuie să pună în aceeași oală «Manif pour tous» (asociațiile care se opun căsătoriei persoanelor de același sex - n.r), «Gilets jaunes», evangheliștii și victimele globalizării. (...) Misiunea lui DeSantis, foarte grea Chiar dacă se prezintă deja drept campionul tuturor cauzelor identitare conservatoare, de la cenzura programelor școlare (interzicând orice tentativă referitoare la identitatea sexuală sau la lupta împotriva rasismului), până la purificarea bibliotecilor școlare de cărți care ar putea jigni cititorii, (...) în viitorul apropiat, va trebui să-și dovedească abilitățile de a merge pe frânghie prin reacția sa la acuzarea lui Trump. Fără îndoială, trumpiștii vor vedea în această reacție o nouă fază a războiului pe care elitele l-ar duce împotriva idolului lor și vor fi cu atât mai convinse că acesta este lovit pentru că duce lupta dreaptă, lupta lor. Guvernatorul Floridei va trebui să țină cont de acest lucru și să-l cruțe pe păcătos fără să-l ierte pe păcat... să-i flateze pe fanii lui Trump și, în același timp, să-i convingă pe acei republicani, care nu mai suportă nebuniile lui Trump, că el este diferit.". Și alți președinți au avut probleme penale Potrivit lui Rieke Havertz, jurnalistă germană, specializată în studii americane, acuzarea lui Donald Trump este una istorică, dar nu din motivele vehiculate în mass media: "Richard Nixon a demisionat în august 1974. Și a fost grațiat o lună mai târziu de succesorul său, Gerald Ford. Bill Clinton nu a demisionat când aventura sa cu Monica Lewinsky a devenit publică la începutul anului 1998. Și-a încheiat al doilea mandat la Casa Albă și a încheiat o înțelegere cu procurorii în ultima sa zi ca președinte. Această privire în urmă ne ajută să înțelegem că ceea ce acum e descris peste tot ca fiind ceva istoric nu este, de fapt, decât o exagerare menită să atragă atenția, pentru că este vorba din nou despre Donald Trump.". Despre acuzarea fostului președinte, care "a depășit atâtea linii în politica internă și externă și și-a împins țara la limita imaginabilului", Havertz susține că este una istorică pentru că "va schimba ceva în felul în care cetățenii Statelor Unite se raportează la țara lor". Victoria justiției? Iar procurorul Alvin Bragg, susține jurnalista, este actorul pricipal pentru această schimbare: "Alvin Bragg nu s-a lăsat copleșit de presiunea politică. Nici de Donald Trump, care aproape că a vrut să se folosească de propria arestare pentru campanie. Nici de cei care au spus că este mai bine să nu depună acuzații într-un proces unde perspectiva unei condamnări este departe de a fi garantată și unde Trump ar putea înclina balanța. Citește și: Popularitatea lui Trump a explodat în rândul republicanilor după punerea sub acuzare, arată un prim sondaj efectuat de Yahoo News/YouGov O dată cu convocarea marelui juriu la începutul acestui an, Bragg a pus în mișcare un proces pe care acum îl finalizează cu succes. Pentru că justiția nu s-a lăsat exploatată de populismul lui Trump. De când a intrat în politică, în 2016, acesta a încercat totul pentru a submina principiile democratice și pentru a le reinterpreta ca un atac împotriva lui și a susținătorilor săi.". Acuzarea lui Donald Trump este istorică, în viziunea lui Havertz, pentru că "acea democrație, pe care el a tot propovăduit-o, nu-l salvează. Nici pe el și nici ideologia sa.".

Rezultat în competiția pentru funcția de președinte al Chinei Foto: Twitter
Internațional

Rezultat competiția funcția de președinte al Chinei

Rezultat strâns în competiția pentru funcția de președinte al Chinei comuniste: 2952 de voturi pentru candidatul unic Xi Jinping, zero contra, zero abțineri. Rezultat în competiția pentru funcția de președinte al Chinei „Xi Jinping a primit un al treilea mandat, fără precedent, ca președinte al Chinei, consolidându-și poziția de cel mai puternic lider al țării de generații întregi. Parlamentul chinez a votat în unanimitate, cu 2.952-0, pentru prelungirea domniei sale cu încă cinci ani, în timpul unei ceremonii atent regizată care a avut loc vineri în Marea Sală a Poporului din Beijing. Clădirea cavernoasă de la marginea Pieței Tiananmen a fost împodobită cu covoare purpurii și bannere pentru acest vot istoric, iar muzica de fundal a fost asigurată de o fanfară militară”, a scris The Times. Xi Jinping re-elected with 2952 votes in favor, 0 against and 0 abstentions…That is what an autocracy looks like ! pic.twitter.com/jeI29baTZK— Guy Verhofstadt (@guyverhofstadt) March 10, 2023 Parlamentul din China fiind, în practică, înfeudat Partidului Comunist (PCC) la putere, rezultatul votului era lipsit de orice îndoială. Liderul de 69 de ani a obţinut deja în octombrie o prelungire cu cinci ani în fruntea PCC şi a comisiei militare, cele mai importante două funcţii de putere. Xi Jinping is handed historic third term as Chinese president ♦️So, it begins Jinping, 69, was unanimously elected as President for a third term on Friday♦️https://t.co/i1qYqMnQVb pic.twitter.com/CDxmP0raEM— ? Eagle Wings ? (@CRRJA5) March 10, 2023 Unic candidat, a fost reales în funcţie pentru aceeaşi durată ca şef al statului. Președintele Rusiei, Putin, care încearcă să consolideze parteneriatul dintre Moscova și Beijing, l-a felicitat vineri pe Xi, spunând că așteaptă cu nerăbdare ca cele două națiuni să avanseze în cooperarea lor. "Sunt încrezător că, lucrând împreună, vom asigura extinderea cooperării fructuoase ruso-chineze în diverse domenii", i-a spus Putin lui Xi într-o telegramă. Citește și: Cum spionează China comunistă în SUA? Macarale gigantice, din porturi, pot urmări fluxul de mărfuri și pot fi comandate de la distanță, pentru a bloca tranzitul – Wall Street Journal Delegații l-au ales, de asemenea, pe Zhao Leji, 66 de ani, al treilea cel mai înalt oficial de partid, ca șef al comitetului permanent al Congresului Național al Poporului, în timp ce Li Qiang, 63 de ani, al doilea oficial de partid, urmează să fie confirmat mâine ca premier.

Cehia scapă de miliardarul anti-NATO (sursa: CNN)
Internațional

Cehia scapă de miliardarul anti-NATO

Cehia scapă de miliardarul anti-NATO. Petr Pavel, fost şef al Comitetului Militar al NATO şi susţinător al sprijinului militar pentru Ucraina, a câştigat sâmbătă alegerile prezidenţiale din Republica Cehă cu 58,25% din voturi, potrivit rezultatelor parţiale după numărarea a 99,74% din buletinele de vot, informează agenţiile de presă internaţionale. Opt candidați în turul întâi Rivalul său, Andrej Babiš, a obţinut 41,75% din voturi, potrivit rezultatelor publicate în direct pe site-ul Oficiului ceh de statistică. Rata de participare în această ţară membră a UE şi NATO, cu o populaţie de 10,5 milioane, a fost de 70%. Petr Pavel, general în rezervă în vârstă de 61 de ani, s-a prezentat în alegeri drept candidat independent şi beneficiază de sprijinul guvernului de centru-dreapta. Andrej Babiš, un miliardar de 68 de ani, care a ocupat postul de premier între anii 2017 şi 2021, s-a angajat în timpul campaniei să oblige guvernul să susţină populaţia în faţa creşterii preţurilor. În primul tur, în care au concurat opt candidaţi, Pavel îl devansase pe Babiš, obţinând 35,4% din sufragii faţă de 35% ale acestuia. El a beneficiat între timp de voturile unora dintre concurenţii eliminaţi în primul tur. Petr Pavel, erou de război Campania între cele două tururi ale scrutinului a fost aspră, cu un val de dezinformări care l-au avut drept ţintă pe Pavel şi ameninţări cu moartea la adresa lui Babiš şi a familiei sale. Petr Pavel îl va înlocui pe Milos Zeman, politician controversat, care întreţinuse legături strânse cu Moscova înainte de a face o cotitură în momentul invaziei ruse în Ucraina. Citește și: Tancurile Abrams pe care SUA le vor trimite în Ucraina, fără blindajul ultrasecret din uraniu sărăcit Petr Pavel a promis că va fi un preşedinte independent, neinfluenţat de politica partidelor, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina sfâşiată de război şi că va sprijini candidatura Kievului pentru a deveni membru al UE. Petr Pavel este un erou al războiului din fosta Iugoslavie, în timpul căruia el a ajutat inclusiv la eliberarea unor soldaţi francezi. Ulterior el a devenit şef al Statului Major ceh şi a exercitat în perioada 2015-208 funcţia de preşedinte al Comitetului Militar al NATO, fiind astfel cel mai înalt responsabil militar al Alianţei Nord-Atlantice. Noul președinte ceh are studii inclusiv la King's College (CV). Cehia scapă de miliardarul anti-NATO Întrebat în campania electorală, în cadrul unei dezbateri televizate, dacă ar trimite trupe dacă Polonia sau statele baltice ar fi atacate, Babiš a răspuns: "Nu, cu siguranță nu". Articolul 5 din tratatul NATO obligă statele membre să vină în ajutorul unuia dintre ele în cazul unui atac. "Vreau pace. Nu vreau un război. Și în niciun caz nu voi trimite copiii noștri și copiii femeilor noastre la război", a continuat fostul premier, care a făcut recent obiectul unei ample analize a Politico. Petr Pavel va deveni al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Javel, un dramaturg disident anticomunist care a condus Republica Cehă din 1993 până în 2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) şi Milos Zeman, al cărui mandat expiră în martie.

Geoană: Sunt mult mai bun decât eram în 2009 Foto: Facebook
Eveniment

Geoană: Sunt mult mai bun decât eram în 2009

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, la Digi 24: „Cred că astăzi sunt ca lider, nu spun ca politician , dar ca lider, și ca om, și ca intelectual, mult mai bun decât eram în 2009”. În interviul dat acestui post, el a continuat să susțină că a câștigat alegerile din 2009. Geoană: Sunt mult mai bun decât eram în 2009 Jurnaliștii de la Digi 24 l-au întrebat, acum, dacă își mai dorește să fie președintele României. „Vreau să fac lucruri pentru România, asta vreau să fac. Nu știu dacă voi candida sau nu, am o treabă de făcut la NATO și nu sunt nici fariseu, nici poltron… pur și simplu, aștept să văd cum se arată drumul pentru viitor. Evident, nimeni nu spune că nu ar fi o chestie de mare onoare, și un privilegiu, și un lucru formidabil să poți ajungi într-o poziție atât de mare”, a răspuns Geoană, citat de stiripesurse.ro. El a vorbit și despre alegerile din 2009, când Traian Băsescu a fost reales președintele României. Mircea Geoană în 2008, pe un iaht al lui Cristian Rizea „Cred că am câștigat Președinția, nu că am fost omul doi în România. Am fost, de fapt, locul unu în România. (...) Sunt lucruri dificile, lucruri dureroase, a fost greu. A fost al naibii de greu! Har Domnului că am mintea și sufletul suficient de puternice să le pun la trecut. Mă uit către viitor. (...) Am învățat că trebuie să-ți păzești spatele, că de multe ori dușmanii nu sunt cei care sunt explicit în fața ta, sunt undeva în penumbră și poate chiar și în spate, că hangerele se înfig mai puternic pe la spate și nu din față. (...) Cred că astăzi sunt ca lider, nu spun ca politician , dar ca lider, și ca om, și ca intelectual mult mai bun decât eram în 2009. Mult mai bun! Unu, pentru că am avut șansa cu NATO și am învățat lucrui noi și, doi, pentru că am trecut prin experiența de a fi sus și după aia să fii, practic, nimeni, dat afară din structurile pe care le-ai condus”, a mai afirmat secretarul general adjunct al NATO. Citește și: Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă

Președintele Sudanului de Sud a urinat pe el Foto: Captură video
Eveniment

Președintele Sudanului de Sud a urinat pe el

Președintele Sudanului de Sud, Salva Kiir Mayardit, în vârstă de 71 de ani, a urinat pe el în timp ce inaugura un drum. În filmare se vede cum o dâră de lichid se strecoară de-a lungul pantalonului și apoi formează o mică baltă, sub șeful statului Sudanul de Sud. Imaginile au devenit virale, iar comentatorii se întreabă de ce nu purta pamperși. Președintele Sudanului de Sud a urinat pe el Evenimentul se petrece în timp ce se intona imnul, iar președintele și alți invitați țineau mâna la inimă. Salva Kiir Mayardit s-a uitat în jos, a văzut ce se petrece și a rămas nemișcat. Cameramanul a schimbat direcția filmării și a îndreptat camera spre gărzile de corp, care stăteau nemișcate. South Sudan President peed on his body while commissioning a road. This is what you get when you choose unhealthy criminals over healthy and competent leaders. There’s a 90% chance of this happening to Tinubu if we don’t make the right choices. So Embarrassing!Vote Peter Obi ? pic.twitter.com/hzg5qlVAy6— Chlorpheniramine #OBIdients ?? (@VictorIsrael_) December 14, 2022 Însă evenimentul era transmis live, la televiziunile locale, așa că momentul jenant nu a putut fi cenzurat. Presa locală scrie că se bănuiește că Salva Kiir Mayardit suferă de o infecție a tractului urinar, care este frecventă la bărbații în vârstă. Președintele Sudanului de Sud a inaugurat tronsonul Juba-Terekeka de 63 de kilometri, care face parte din autostrada Juba-Rumbek, de 392 de kilometri, construită de compania chineză Shandong Hi-Speed ​​Co. Ltd (SDHS), precizează agenția chineză Xinhua, care ignoră momentul jenant de la eveniment. Citește și: Noua linie de comunicare a lui Putin, făcută publică de un comandant din Donețk: Rusia nu are resurse convenționale să învingă NATO (care ajută Ucraina), dar are arme nucleare Salva Kiir Mayardit este președintele Sudanului de Sud din 2011, când această regiune și-a declarat independența. El este acuzat că ar fi instigat la uciderea unor jurnaliști care-l criticau.

Liderii planetei Lula să salveze Amazonia (sursa: Facebook/Lula)
Internațional

Liderii planetei: Lula să salveze Amazonia

Liderii planetei: Lula să salveze Amazonia. Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen l-a felicitat luni pe Luiz Inacio Lula da Silva, câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Brazilia, declarând că aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu el, în special asupra "provocărilor urgente" legate de climă şi liberul schimb. Liderii planetei: Lula să salveze Amazonia "Felicitări Lula pentru alegerea dumneavoastră ca preşedinte al Braziliei", a scris ea pe Twitter, menţionând şi securitatea alimentară printre priorităţile la care doreşte să lucreze cu cel care îşi va începe al treilea mandat la 1 ianuarie, la 12 ani de la părăsirea puterii. Proiectul de acord de liber schimb al UE cu ţările sud-americane din Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay), finalizat în 2019 dar niciodată ratificat, în special din cauza preocupărilor legate de politica de mediu braziliană, ar putea fi relansat odată cu revenirea lui Lula la putere. Ministrul suedez al comerţului, Johan Forssell, a declarat luni la Praga, la o reuniune ministerială a celor 27, că rezultatul alegerilor din Brazilia a deschis "noi posibilităţi" în acest sens. "Sunt mai optimist decât înainte cu privire la posibilitatea de a ajunge la un acord", a spus ministrul, a cărui ţară va deţine preşedinţia rotativă a UE din ianuarie 2023. Lula vrea protejarea pădurii Puţin mai devreme, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell l-a felicitat la rândul său pe Lula, arătându-şi dorinţa de a stimula relaţiile dintre UE şi Brazilia o dată cu alegerea acestuia. După o creştere semnificativă a defrişărilor sub mandatul lui Jair Bolsonaro, Lula a asigurat, obţinând victoria în alegeri, că Brazilia este "gata să joace din nou rolurile principale în lupta împotriva schimbărilor climatice". "Brazilia şi planeta au nevoie de o Amazonie în viaţă", a insistat el. Citește și: Putin a schimbat abordarea diplomatică după pierderile grele suferite în Ucraina: nu mai vrea să negocieze cu Kievul, ci cu Washingtonul, care îi „dictează” lui Zelenski Succesul lui Luiz Inacio Lula da Silva în Brazilia la alegerile prezidenţiale împotriva şefului statului de extremă dreaptă în exerciţiu Jair Bolsonaro este o victorie pentru "democraţie" şi "climă", a declarat la rândul său luni şefa diplomaţiei germane. Votul "a avut loc într-o manieră transparentă şi corectă şi, mai ales în acest moment, este atât de important pentru încrederea noastră în democraţie şi statul de drept", a considerat Annalena Baerbock în timpul unei vizite la Astana, adăugând că "celălalt mare câştigător este clima globală". Felicitări și din China La rândul său, noul prim-ministru britanic Rishi Sunak şi-a exprimat luni "nerăbdarea" să lucreze cu Luiz Inacio Lula da Silva, pe care l-a felicitat pentru victoria sa la alegerile prezidenţiale din Brazilia. "Felicitări lui @LulaOficial pentru victoria sa electorală în Brazilia. Aştept cu nerăbdare să lucrăm împreună pe probleme care contează pentru Regatul Unit şi Brazilia, de la creşterea economiei globale la protejarea resurselor naturale ale planetei şi promovarea valorilor democratice", a scris pe Twitter liderul conservator britanic. China l-a felicitat la rândul ei luni pe Luiz Inacio Lula da Silva, spunând că doreşte să aducă parteneriatul dintre cele două ţări la "un nivel superior". "Suntem gata să lucrăm cu noul guvern brazilian condus de dl Lula pentru a aduce parteneriatul strategic China-Brazilia la un nivel superior şi a servi mai bine interesele celor două ţări şi ale celor două popoare", a declarat reporterilor un purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Zhao Lijian, citat de AFP.

Lula și Bolsonaro, în turul doi (sursa: Facebook/Lula)
Internațional

Lula și Bolsonaro, în turul doi

Lula și Bolsonaro, în turul doi. Fostul preşedinte de stânga Luiz Inacio Lula da Silva a ieşit învingător în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică din Brazilia în faţa preşedintelui în exerciţiu Jair Bolsonaro, cei doi urmând să se confrunte în al doilea tur, care va avea loc pe 30 octombrie, informează luni AFP. Lula și Bolsonaro, în turul doi Luiz Inacio Lula da Silva, figură simbolică a stângii braziliene, a obţinut 47,97%, în timp ce liderul de extremă-dreapta Jair Bolsonaro a obţinut 43,60%, a anunţat Curtea Electorală Superioară după numărarea a 97,69 % din voturi. "Lupta va continua până la victoria finală", a declarat duminică seară Luiz Inacio Lula da Silva. Această victorie la limită este dezamăgitoare pentru Lula, pentru care sondajele estimaseră un avans mai mare şi chiar o victorie din primul tur. Preşedintele Jair Bolsonaro a rezistat mult mai bine decât s-a estimat, în contextul în care sondajele îl dădeau cu mult în urma lui Lula în intenţiile de vot (36% faţă de 50%). Pentru liderul populist, care a scăpat de o înfrângere umilitoare din primul tur, aceste patru săptămâni pot fi o şansă de a-şi mobiliza susţinătorii şi de a găsi un nou elan. Posibile tulburări și violențe O a doua rundă înseamnă încă o lună de campanie toxică, care a obosit milioane de brazilieni din august. Michael Shifter de la Universitatea Georgetown a declarat pentru AFP că un al doilea tur va spori incertitudinea şi "nu ar fi surprinzător să vedem mai multe tulburări sau incidente violente". Duminică brazilienii s-au îndreptat masiv spre secţiile de votare, unde s-au format cozi lungi, pentru a alege preşedintele, dar şi deputaţii, o treime din senatori şi guvernatorii celor 27 de state. Mulţi candidaţi din tabără lui Bolsonaro, inclusiv foşti miniştri, au fost aleşi în Congres şi ca guvernatori. Scrutinul, la care au fost chemaţi să îşi exprime preferinţele 156 de milioane de alegători, se pare că a avut loc fără violenţe. Peste 500.000 de membri ai forţelor de securitate au fost mobilizaţi pentru a asigura securitatea scrutinului, care a avut loc în prezenţa a zeci de observatori străini Bolsonaro, mai sus decât estimau sondajele Două incertitudini au planat asupra zilei de duminică: dacă Lula va reuşi să fie ales pentru un al treilea mandat de preşedinte din primul tur şi dacă Bolsonaro va contesta rezultatul, aşa cum ameninţă de luni de zile. Enervat de întrebările insistente din partea presei, Bolsonaro, îmbrăcat în tricoul galben-verde al naţionalei de fotbal sub care purta o vestă antiglonţ, nu a vrut să spună clar dacă va recunoaşte rezultatul. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale Brazilienii l-au penalizat mai puţin decât se prevedea pe preşedintele în exerciţiu în vârstă de 67 de ani pentru negarea epidemiei de COVID (soldată cu 685.000 de morţi), criza economică care afectează Brazilia, unde peste 30 de milioane de oameni suferă de foame, şi crizele care i-au marcat întreg mandatul. Lula revine după 12 ani Fostul preşedinte de stânga Lula (2003-2010), în vârstă de 76 de ani, are probleme în a scăpa de eticheta de corupţie cu care a rămas după uriaşul scandal "Spălare expres" care i-a adus 18 luni de închisoare, după care condamnările i-au fost anulate sau au fost prescrise. Lula a urmărit anunţarea rezultatelor într-un hotel din Sao Paulo, în timp ce Jair Bolsonaro de la reşedinţa sa din Brasilia, palatul Alvorada. "Pentru mine, acestea sunt cele mai importante alegeri", a declarat Lula, care a votat în Sao Bernardo, o suburbie muncitorească din Sao Paulo. Este a şasea cursă electorală la care participă, la 12 ani după ce a părăsit puterea cu o rată de popularitate imensă (87%).

Bolsonaro va pierde alegerile în Brazilia (sursa: Facebook/Lula)
Internațional

Bolsonaro va pierde alegerile în Brazilia

Bolsonaro va pierde alegerile în Brazilia. Fostul preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva este în continuare marele favorit la alegerile prezidenţiale din Brazilia, pe care le-ar putea câştiga chiar în primul tur, potrivit sondajului publicat de institutul Datafolha sâmbătă seara, în ajunul alegerilor, informează AFP. Bolsonaro va pierde alegerile în Brazilia Datele sunt stabile comparativ cu cele ale sondajului publicat joi. Lula, liderul stângii braziliene, ar obţine 50% din voturile valabile (excluzându-le pe cele nule şi albe) faţă de 36% cât ar reuşi să strângă adversarul său direct, preşedintele de extremă dreapta Jair Bolsonaro, potrivit sondajului. Un candidat trebuie să atingă pragul de 50% plus un vot pentru a fi ales din primul tur şi să evite turul al doilea, programat pentru 30 octombrie. Potrivit Datafolha, intenţiile de vot sunt stabile, Lula obţinând 48%, iar Bolsonaro 34%. Marja de eroare este de plus / minus două puncte procentuale. Bolsonaro: Sondajele sunt false Sondajul a fost realizat vineri şi sâmbătă pe un eşantion de 12.800 de persoane, mai mare decât de obicei. Pe de altă parte, Jair Bolsonaro dă asigurări că sondajele sunt false şi că el va fi ales în primul tur. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Un alt sondaj, publicat de Ipec, îl creditează pe Lula cu 51% din voturile valabile, faţă de 37%, cât ar obţine Bolsonaro în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică.

Președintele Estoniei, plase de camuflaj pentru ucraineni Foto: președinția Estoniei
Eveniment

Președintele Estoniei, plase de camuflaj pentru ucraineni

Președintele Estoniei, Alar Karis, și angajații de la administrația prezidențială au făcut plase de camuflaj pentru militarii ucraineni. Karis a postat pe Twitter imagini de la această acțiune de voluntariat. El are 64 de ani și este șeful statului estonian din octombrie 2021. Președintele Estoniei este profesor universitar de biologie și a fost rectorul universității din Tartu, cea mai prestigioasă universitate din această țară. În Estonia, președintele este ales de Parlament, cu votul a două treimi din aleși. Președintele Estoniei, plase de camuflaj pentru ucraineni Karis s-a întâlnit cu voluntari ai inițiativei „Aitan Kaitsta” (Ajut apărarea), care, din martie, a realizat peste 9.000 de metri de plasă de camuflaj pentru armata ucraineană. Președintele a vorbit cu liderii grupului, Anu Lensment și Jaana Ratas, despre materialele de care au nevoie și despre cum găsesc voluntari, scrie news.err.ee. Made camouflage netting for Ukrainian defenders with my team. Volunteers all over Estonia have made over 9,000 square meters to help Ukraine. We all can do something to help Ukraine win the war. Wore the shirt that I received as a gift from President @ZelenskyyUA. #SlavaUkraini pic.twitter.com/B2qrhfK7fR— Alar Karis (@AlarKaris) August 18, 2022 "Atât estonienii, cât și ucrainenii care locuiesc în Estonia au țesut plase de camuflaj. Studenții străini care locuiesc în Estonia și ambasadorii țărilor străine cu familiile lor au contribuit și ei cu propriile mâini. Mulți au donat și plase și materiale", a comentat Alar Karis pe Twitter. Karis a purtat un tricou oferit de președintele ucrainean Vladimir Zelenski. Pe emblema de pe brațul său stâng, lângă simbolul armatei ucrainene, scrie celebrul îndemn adresat de militarii de pe Insula Șerpilor către nava rusă care le cerea să se predea: „Navă rusească, du-te să te...”. Estonian president @AlarKaris helping to produce camo nets for Ukrainian defenders while sporting a nice shirt with a message to Russian nazi army — "Russian warship, go fuck yourself." pic.twitter.com/fYZHPrLkIf— Tõnu Runnel (@runnel) August 19, 2022 „Vom continua să ajutăm în mod extensiv Ucraina”, a mai scris Karis. În aprilie, Estonia estima ajutorul acordat Ucrainei la nivelul unei treimi din tot bugetul alocat Apărării. Joi, Estonia a anunțat că intenţionează să furnizeze Ucrainei arme suplimentare, mortiere şi arme antitanc, pe care să le folosească în conflictul cu Rusia. Citește și: Încordare maximă în legătură cu siguranța centralei nucleare de la Zaporojie: rușii de la Rosatom au părăsit incinta, ucrainenii se tem de un „atac terorist” asupra zonei Estonia intenţionează, de asemenea, să sprijine o iniţiativă britanică de extindere a pregătirii forţelor armate ucrainene şi să doneze Ucrainei un al doilea spital de campanie, în cooperare cu Germania, a declarat într-un comunicat ministerul apărării de la Tallinn.

Salariu public, peste președinte plus premier (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Salariu public, peste președinte plus premier

Salariu public, peste președinte plus premier. Directorul general al ApaVital a câştigat anul trecut o medie lunară de 34.000 de lei, în creştere evidentă faţă de anul anterior. Salariu public, peste președinte plus premier Este un venit mult peste cel al preşedintelui şi al premierului României la un loc. Cei doi câştigă, fiecare, circa 14.000 de lei pe lună. Citește și: Cum arată distribuția forțelor NATO în Est, după Madrid: România – 4.500 de militari, țările baltice – 9.900, deși au jumătate din populația României. Polonia – 11.600 Nici administratorii ApaVital n-o duc tocmai rău. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Walter Steinmeier vizită oficială la București (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Walter Steinmeier, vizită oficială la București

Walter Steinmeier, vizită oficială la București. Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi miercuri, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în ţara noastră, la invitaţia omologului său român, o atenţie specială urmând să fie acordată evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Walter Steinmeier, vizită oficială la București Vizita preşedintelui Frank-Walter Steinmeier are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la semnarea, la 21 aprilie 1992, a Tratatului dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, document-cadru emblematic al istoriei contemporane a relaţiei bilaterale, a informat luni Administraţia Prezidenţială. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Astfel, consultările dintre preşedinţii român şi german se vor concentra pe modalităţile concrete de dezvoltare şi aprofundare ale relaţiei româno-germane, care are caracter strategic, fiind definită de un dialog politico-diplomatic foarte activ, o dinamică economică în continuă creştere şi contacte interumane speciale, facilitate de minoritatea germană din România şi comunitatea românească tot mai numeroasă din Germania, potrivit Agerpres. Cei doi şefi de stat vor aborda, de asemenea, perspectivele consolidării cooperării economice dintre cele două ţări, în condiţiile în care Germania este primul partener comercial al României, cu schimburi însumând în anul 2021 peste 35 de miliarde de euro, şi al treilea investitor în economia românească. Vor fi discutate, totodată, stimularea investiţiilor reciproce şi aprofundarea cooperării sectoriale, a precizat sursa citată. O atenţie specială va fi acordată evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Cei doi şefi de stat vor aborda, în context, sprijinul acordat Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, securitatea energetică, măsurile de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice, coordonarea poziţiilor în plan regional, european şi în pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Totodată, agenda de discuţii va cuprinde aspectele legate de sprijinul activ şi cuprinzător de care au nevoie, în contextul regional actual, statele din Vecinătatea Uniunii Europene, în special Republica Moldova, Georgia şi statele din Balcanii de Vest, inclusiv susţinerea integrării europene a acestora, a mai precizat Administraţia Prezidenţială. De asemenea, preşedintele Germaniei va avea o întrevedere şi cu premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Victoria.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră