sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: presa

29 articole
Internațional

Președintele Kârgâzstanului susține propunerea lui Musk

Președintele Kârgâzstanului susține propunerea lui Musk. Președintele Kârgâzstanului, Sadîr Japarov, și-a exprimat sprijinul pentru propunerea lui Elon Musk de a închide mass-media publică americană Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), potrivit Kabar.kg. Această declarație vine în contextul în care postul local al RFE/RL, Azattyk, cea mai populară media din Kârgâzstan, se află de mult timp în vizorul autorităților. Trump și Musk critică finanțarea media americane Duminică, Elon Musk a cerut închiderea RFE/RL și Voice of America, iar Donald Trump a propus vineri suprimarea Agenției americane pentru dezvoltare internațională (USAID), care sprijină proiecte în întreaga lume, inclusiv în Kârgâzstan. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Japarov a susținut aceste inițiative, afirmând că „Donald Trump și Elon Musk au perfectă dreptate” în a opri „irosirea banilor americani”. Președintele Kârgâzstanului susține propunerea lui Musk Președintele kârgâz a declarat că „oamenii nu mai au nevoie de știri de la Azattyk”, îndemnând la susținerea poziției lui Musk și Trump. De-a lungul anilor, Japarov a acuzat în repetate rânduri postul de „dezinformare”, iar autoritățile au încercat deja să îl interzică în 2022 și 2023. Cu peste 2,5 milioane de abonați pe Instagram și 2,3 milioane pe YouTube, Azattyk rămâne principala sursă de informare pentru cetățenii kârgâzi. Kârgâzstanul, între libertatea presei și influența Rusiei și Chinei Radio Free Europe/Radio Liberty a fost fondată în timpul Războiului Rece pentru a combate propaganda comunistă, însă rămâne interzisă în mai multe state din fosta Uniune Sovietică. Deși Kârgâzstanul era considerat o excepție în Asia Centrală datorită pluralismului mediatic, ONG-urile denunță o deteriorare a libertății presei. Arestările jurnaliștilor și presiunile asupra mass-mediei au dus țara pe locul 120 în clasamentul Reporteri fără Frontiere.

Președintele Kârgâzstanului susține propunerea lui Musk (sursa: kabar.kg)
Nordis, peste un milion euro șpagă în presă Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Nordis, peste un milion euro șpagă în presă

Nordis a pompat peste un milion de euro șpagă în presă, arată referatul DIICOT în care cere arestarea fostei deputate PSD Laura Vicol și a soțului ei, Vladimir Ciorbă. Nu se știe unde s-au dus banii, dar Laura Vicol era răsfățata Antenei 3 și a lui Victor Ciutacu - acesta din urmă scrie acum că prietenia lor s-ar fi rupt. Citește și: Nordis a cheltuit 864.000 lei la cluburile unde Vicol petrecea alături de Grindeanu În noiembrie 2024, DeFapt.ro a scris că Antena 3 făcea o publicitate deșănțată grupului Nordis. „Poţi să îţi satisfaci orice dorinţă”, era titlul unei așa-zise știri de pe site-ul Antenei 3, în care era citat Emanuel Poştoacă, fondatorul grupului Nordis. Nordis, peste un milion euro șpagă în presă „Așa cum s-a precizat în debutul situației de fapt, pentru câștigarea încrederii potențialilor clienți și crearea imaginii unui business de succes, s-a pus la punct un program de marketing agresiv care a vizat toate canalele de comunicare posibile, sens în care 8 380 355 lei au fost cheltuiți pentru publicitate, din care 5 114 040 prin instituții media private, 1 672 706 lei către Facebook și 1 593 609 lei către Google. În aceeași paradigmă se regăsesc și sponsorizări în valoare de 4 286 462 lei, din care cea mai importanta este cea acordată Federației Române de Fotbal, în fapt tot un mijloc de publicitate”, se arată în referatul DIICOT. Referatul nu detaliază destinația banilor care au ajuns la „instituții media private”. Victor Ciutacu, moderatorul RTV, a scris azi, preventiv: „Nu încercați iar să mă legați de Laura, că pierdeți vremea de pomană. S-a dezlegat singură, acum mulți ani, de privilegiul de a-mi fi prietenă”. Ei apar împreună în numeroase fotografii publicate pe rețelele sociale. Inițiativele patetice ale lui Vicol, intens mediatizate Site-ul Antenei 3 este plin de știri favorabile lui Vicol: „Laura Vicol: «Părinţii de îngeri au nevoie de ajutor!» | Detaliile unui nou proiect de lege pentru familiile din România” „Laura Vicol: «Pensionarii în România au ajuns generație de sacrificiu în timpul guvernărilor de dreapta»” „Laura Vicol: «Românii se simt abandonați și doare». Ce soluţii propune pentru copii şi pensionari” Plin de informații laudative și pe site-ul DCNews, unde Bogdan Chirieac îi lua personal interviuri deputatei PSD: „Chirieac, dezvăluire despre Laura Vicol, în contextul în care un bărbat amenința că se va arunca de la etaj / video” „Laura Vicol (PSD), proiecte de viitor: Achizițiile publice și persoanele cu dizabilități” „Laura Vicol vrea Consiliu Economic-Consultativ: Românii se simt abandonați și DOARE. Statul nu a reuşit să asigure plasă de siguranţă pentru cetăţeni” În iunie 2020, Q Magazine deschidea cu Laura Vicol pe copertă, cu titlul: „Laura Vicol: Am intrat în politică pentru a face, nu doar pentru a spune”.

Rețeaua care-l susține fățiș pe Călin Georgescu Foto: Facebook
Politică

Rețeaua care-l susține fățiș pe Călin Georgescu

Moguli penali, securiști și vechi abonați la banii statului: rețeaua care-l susține fățiș pe Călin Georgescu, deși acesta refuză să recunoască faptul că ar fi primit bani pentru cheltuielile sale electorale. În plus, deși susținătorii săi se plâng că presa, sponsorizată de stat, îl atacă, realitatea este diferită. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Publicații care au primit sume consistente de la PNL - de exemplu cele din trustul controlat de penalul Radu Budeanu - sunt acum de partea celui numit „președintele ales al României”. Rețeaua care-l susține fățiș pe Călin Georgescu Cine îl susține deschis pe Călin Georgescu: Realitatea TV, postul controlat de Maricel Păcuraru, care stat la pușcărie pentru corupție și are cel puțin proces pe care-l tergiversează. Postul a primit patru milioane de de euro, în campania din 2024, de la PNL, PSD și AUR. Anca Alexandrescu, pesedistă din 1996, a fost consiliera penalilor PSD Năstase, Oprescu și Dragnea - după cum a arătat DeFapt.ro. Ponta a plasat-o în consiliile de administrație ale producătorului de armament, tehnică militară și muniție Romarm și a IOR, producător de aparatură optică, inclusiv pentru industria de apărare. În regimul Dragnea, ea a ajuns în CA-ul Romaero și în Consiliul de Supraveghere a Fondului Român de Contragarantare. Metropola TV, postul orașului Voluntari, controlat de Florentin Pandele Robert Turcescu, fost parlamentar PMP, care s-a autoacuzat că a fost informator/agent sub acoperire a unui serviciu secret. Marius Tucă și Ion Cristoiu, doi jurnaliști care au trecut prin trustul lui Dan Voiculescu Numeroși ex-ofițeri din serviciile secrete sau Poliție, care s-au afișat public cu Georgescu. De exemplu, Nicolae Radu, care a fost purtător de cuvânt la una din cele mai corupte instituții de învășământ superior din România, Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza. Șeful unei companii care vinde mercenari români în zonele de conflict din Africa, Horațiu Potra Ex-primarul PSD al Sectorului 5, Marian Vanghelie Aceasta este partea vizibilă a susținătorilor dubioși ai lui Georgescu, pentru că, din informațiile DeFapt.ro, este vorba de un sistem mai mare și mai complex, inclusiv de sponsorizări din străinătate. Călin Georgescu continuă să susțină însă că nu cheltuie bani pentru campania sa electorală.

Rafila, protejat de mai toată presa (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Rafila, protejat de mai toată presa

Rafila, protejat de mai toată presa, acuză Mihăiță Bariz, activistul care va protesta săptămânal în fața Ministerului Sănătății. Rafila, protejat de mai toată presa "Când societatea civilă devine mută, tăcerea costă vieți. Se întâmplă ceva grav în România. Toate lipsurile din sistemul medical, aceleași care au existat și pe vremea lui Nicolae Bănicioiu, Sorina Pintea, Victor Costache, Vlad Voiculescu sau Nelu Tătaru, continuă acum, sub mandatul actualului ministru al sănătății, Alexandru Rafila. Dar ceva este diferit – societatea civilă pare că și-a pierdut vocea. Citește și: Lui Rafila i se cere demisia și de către Alianța Pacienților Cronici din România, care se alătură protestelor săptămânale din fața Ministerului Sănătății Îmi amintesc de zilele în care, în fața Ministerului Sănătății, era aproape imposibil să treci fără să vezi un zid de jurnaliști. În timpul lui Vlad Voiculescu, orice incident, oricât de mic, era imediat dezbătut, iar întrebarea devenise un refren. În mandatul Sorinei Pintea, deși stilul ei era controversat, oamenii discutau și criticau, fie și râzând. Astăzi? Nimeni nu mai întreabă nimic. Nimeni nu mai cere explicații. Nimeni nu mai cere demisia. Cum a reușit Alexandru Rafila să devină invizibil? Cum poate un ministru care nu face nimic să treacă neobservat? Nu e ironic că tocmai acum, când criza din sistemul medical este mai vizibilă ca niciodată – lipsuri de medicamente, tragedii în spitale, pacienți abandonați – tăcerea este atât de apăsătoare? Eu nu pot accepta această nepăsare. Nu putem să ne obișnuim cu ideea că deciziile proaste sau lipsa lor nu mai sunt sancționate. Nu putem să-i lăsăm pe cei vulnerabili, pe pacienții care au nevoie de tratamente, să fie victimele unui sistem care nu funcționează și ale unei societăți care tace. În urmă cu o săptămână, am început o acțiune, solicitând demisia actualului ministru al sănătății. În fiecare joi a săptămânii voi cere acest lucru în fața instituției. Totodată, am solicitat prim-ministrului și președintelui României ca, în fruntea Ministerului Sănătății, să fie numită o persoană apolitică – un medic profesionist, fără afiliere politică.", a scris Bariz pe grupul de Facebook "Învingem fibroza chistică!".

Occidentul, șocat de ascensiunea lui Georgescu (sursa: Facebook/Călin Georgescu)
Eveniment

Occidentul, șocat de ascensiunea lui Georgescu

Occidentul, șocat de ascensiunea lui Georgescu. Reușita candidatului Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale a șocat, nu doar în România. Presa din Occident scrie despre „surprinzătoatea ascensiune a candidatului pro-rus”, „lovitura de trăsnet”, „cutremurul politic din statul membru NATO și UE” și „dilema” pe care o au de rezolvat acum milioane de români. Occidentul, șocat de ascensiunea lui Georgescu În Germania, WELT scrie despre „cutremurul politic din statul membru NATO și UE”. Citește și: Am vorbit cu tinerii de 20 de ani care l-au votat pe Călin Georgescu. Motivele lor: nu e implicat în „mizerii”, vorbește despre „neamul românesc”, vrea „pace în Ucraina”. În plus, Ciolacu „nu are nici bac” Publicația germană amintește de starea de spirit politică din România care este, de multă vreme, „tensionată” și de inflația record, „care a ajuns la 10% în 2023 și era încă de 5,5% în 2024”, și care provoacă nemulțumire. „În țara membră NATO, cu o mare importanță strategică, mai ales având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, candidatul pro-rus este în frunte la alegerile prezidențiale din România. Într-un tur de scrutin, aproape necunoscutul Călin Georgescu s-a afirmat împotriva premierului în exerciţiu. (...)” WELT amintește de sondajele electorale care preziseseră inițial un avans confortabil pentru Ciolacu și pe locul doi, pe candidatul de centru-dreapta, Elena Lasconi. Independentul Georgescu a câștigat popularitate, scrie WELT, printr-o campanie virală TikTok „în care a cerut încetarea ajutorului pentru Ucraina. El și-a exprimat, de asemenea, scepticismul față de apartenența României la NATO.” „Lovitură de trăsnet” În Franța, Le Point titrează: „Lovitură de trăsnet în România: candidat de extrema dreaptă pro-rus conduce alegerile prezidențiale”. „Călin Georgescu, pe care nimeni nu-l văzuse atât de sus, a creat o surpriză în primul tur. În urma lui, vin premierul pro-european și un candidat de centru-dreapta.” Publicația franceză punctează succesul lui Georgescu pe rețeaua TikTok: „Georgescu a atras atenția în ultimele zile cu o campanie TikTok care a devenit virală, axată pe necesitatea opririi ajutorului către Ucraina.” „O dilemă pentru milioane de români” BBC titrează: „Candidatul de extremă-dreapta preia conducerea, în mod șocant, la alegerile prezidențiale din România”, amintind de dilema pe care o au în față românii. „Un candidat de extremă-dreapta, pro-Rusia, a luat un avans surpriză în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, rezultatele preliminare plasându-l pe rivalul său pro-european pe locul doi.” BBC remarcă prezența puternică a lui Georgescu, care nu are un partid propriu, pe platforma de socializare TikTok. „Campania s-a concentrat în mare parte pe creșterea costului vieții, România având cea mai mare pondere a UE de oameni expuși riscului de sărăcie.” În ce privește turul doi al alegerilor, BBC face referire la o dilemă pentru milioanele de români, care au votat pentru alți candidați. „O opțiune ar fi susținerea populistului social-democrat Ciolacu, o figură din establishment care ar continua drumul pro-occidental al României. Alternativa: susținerea lui Georgescu, care a promis suveranitatea României. (...) Georgescu, care nu aparține nici unui partid, a jurat să pună capăt a ceea ce el numește supunerea față de Uniunea Europeană și NATO, în special pentru sprijinul pentru Ucraina. El a condamnat scutul NATO de apărare antirachetă balistică de la Deveselu, România.”

Șoșoacă cere ca Simion să nu fie votat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Șoșoacă cere ca Simion să nu fie votat

Președintele SOS România, Diana Șoșoacă cere ca George Simion să nu fie votat: „Nimeni din cei care susțin Diana Ivanovici-Șoșoacă, nicio persoană, nu ar putea să voteze un astfel de grobian”, a spus ea la postul B1 TV. Citește și: Ciolacu va fi președinte fiindcă a mituit 50% din țară – pensionari, bugetari, presă, politicieni, magistrați – și toți sunt mulțumiți Șoșoacă cere ca Simion să nu fie votat Ea a arătat cum îi cerea George Simion să mituiască presa. „Da, pentru mine chiar a fost o luptă de rezistență în AUR, când non-stop mi se cerea să încalc legea, non-stop mi se cerea să îi dau banii din suma forfetară. Păi suma forfetară e pentru cabinetul parlamentar (...) Domnul Simion a cerut tuturor. Cum? A fost marele scandal. Toată lumea trebuia să plătească presa, câte 2.000 de lei pe lună pentru presă. Păi, stai puțin, fără contract?”, a susținut ea. Europarlamentarul SOS România a susținut că efortul ei este să curețe clasa politică. „Dacă nu vom reuși să refacem din temelii întreaga clasă politică, să o curățăm… Că acum nu toți sunt nenorociți, or mai fi și oameni buni, de calitate, dar nu pot să facă nimic. Și mă uitam și în Parlamentul European, sunt șantajați, sunt amenințați, li se pun piedici. E foarte greu să reziști în lupta asta”, a afirmat ea.

Mircea Marian
Opinii

Ciolacu va fi președinte fiindcă a mituit

Marcel Ciolacu a mituit, în 15 luni de când conduce Guvernul, circa șase milioane de alegători. Sunt aproape patru milioane de pensionari care au primit o majorare consistentă a pensiei în 2024, mai avem 1,3 milioane de bugetari a căror salarii cresc și nu se mai opresc de doi ani încoace, iar la aceștia adăugăm clientela din sectorul privat, inclusiv presa bine îndopată. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Dacă luăm în considerare și familiile celor omeniți de PSD din bani publici, probabil că vorbim de circa 8-10 milioane de alegători care au beneficiat de pe urma pomenilor electorale fără precedent. La unii a dat mai mult, la alții, mai puțin, dar este evident că lumea e mulțumită. Poporul român nu este fericit cu Ciolacu, îi știe păcatele, dar este cu burta plină și nu vrea să schimbe acest sentiment. De exemplu, bugetarii. Datele ministerului de Finanțe arată o creștere de 24-26% a cheltuielilor salariale. Deci, degeaba vorbim de inflația uriașă, de 4-5-6%, bugetarii nu o percep ca pe o scădere a nivelului de trai de vreme ce salariile lor au crescut de trei sau patru ori mai mult decât inflația. La fel, în cazul pensionarilor. Pensiile lor au crescut mult peste inflație, prețurile la câteva alimente de bază sunt controlate și - cu costuri uriașe - s-au plafonat și cheltuielile cu energia. Mă vor certa oamenii de stânga fiindcă definesc această majorare drept o mită. Da, consider că este mită fiindcă: majorarea a fost planificată în prag de alegeri și duce la o majorare substanțială a deficitului. Justiția a primit sume astronomice: magistrații au câștigat în instanțe majorări salariale, iar Finanțele, în loc să le eșaloneze pe termen lung, plătesc masiv în 2024. Ar fi vorba de cel puțin 1,2 miliarde de euro distribuiți la circa 7.000 de judecători și procurori - bani care vor fi în plus, în 2024, față de planificarea inițială pentru acest an. În sfârșit, și presa și politicienii și-au primit tainul. Cum este subvenționată presa cu bani de la partide sau de la primării deja se știe. Însă putem lua ca studiu de caz mituirea lui George Simion. Acesta știe că Becali e omul lui Hrebenciuc și joacă pentru PSD. Dar atâta vreme cât „dă” bani - elicopterul cu care Simion bate țara, de cine o fi plătit? - nu-i pasă. Liderul AUR știe că nu câștigă președinția, așa că cel puțin face bani... Desigur, suntem câteva casandre care ne văităm că deficitul, datoria publică, inflația...Sincer: nimănui nu-i pasă. Da, lumea pare empatică, ne înțelege văicărelile, nu ne contrazice. Și atât. Vor vota Ciolacu fiindcă le-a dat. Ceilalți n-au dat și nu se știe ce ar face, poate vor tăia... Așa am ajuns să avem cea mai scumpă campanie electorală din istoria României. Integral plătită din bani publici. Va veni ziua decontului? Da. Dar azi e petrecere și nimănui nu-i pasă de ceea ce va urma. PS: În SUA, inflația a contribuit masiv la erodarea intenției de vot pentru Partidul Democrat, aflat la putere. Dar acolo nimeni nu și-ar fi permis să crească salariile bugetarilor la o rată de patru ori peste inflație, iar pensiile sunt administrate privat, nu controlate de Guvern.

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro Foto: Facebook
Eveniment

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro, subvenția de la contribuabili: o uriașă bucată, circa 4,2 milioane de euro, a fost șpagă la presă și „propagandă”, arată un fost parlamentar AUR, Ringo Dămureanu. La începutul activității sale de parlamentar, George Simion se lăuda că nu se va atinge de subvenția de la stat pentru oligopolul partidlor cu reprezentare în Legislativ. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Acum, deputatul Ringo Dămureanu ridică semne de întrebare legate de corectitudinea modului în care președintele AUR a cheltuit uriașa subvenție de la stat: „S-au aruncat pe nimic sume colosale!”, spune fostul membru al AUR. Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro Ce informații oferă Dămureanu: „Pe cheltuieli pe presă și propagandă plus spoturi publicitare, AUR a aruncat 4,2 milioane de euro, în medie peste 220.000 de euro lunar. Cu toate că mereu liderul George Simion spunea că presa îi este ostilă, niciodată nu a recunoscut că o plătește gras”. Dămureanu mai arată că ar fi interesant de aflat „dacă nu cumva chiar George Simion cu Marius Lulea & co. sunt beneficiarii reali ai cheltuirii acestor sume”. „Pe așa-numite investiții în bunuri mobile și imobile, necesare activității de partid, plus cheltuieli pentru funcționarea sediilor, chirii și utilități, liderii AUR au aruncat alte 4,2 milioane euro, cu toate că nu cunoaștem niciun sediu în Țară cumpărat de AUR până în prezent” „Sub titlul ”organizarea de activității cu caracter politic”, Simion, Lulea & co. au mai aruncat încă 3,6 milioane euro, adică încă aproximativ 190.000 euro în medie lunar”. „Pe cheltuieli de personal s-au mai dus alte 1,2 milioane euro, adică 63.000 euro în medie lunar. Este contravaloarea a 85 de angajări, dispuse în afara birourilor parlamentare. În medie, 2 angajați pe județ, de care știe tot ”tripleta” în cazul în care voi în teritoriu n-ați văzut nicio angajare”. „Pe sondaje, Lulea și Simion au mai aruncat alte 400.000 euro, cheltuite, atenție!, doar în perioada octombrie – decembrie 2023, în care nu au avut loc niciun fel de alegeri” Buna administrare a lui Simion a băgat AUR în faliment Potrivit lui Dămureanu, AUR nu doar că a cheltuit toată subvenția de la buget, dar s-au plătit în avans 750.000 de euro. „Așa se face că, în pragul alegerilor parlamentare și prezidențiale, AUR a devenit un Partid falit, cu ZERO lei în conturi. În plus, Partidul condus de Simion și Lulea a pierdut și suma de 11 milioane de lei pentru campania de la europarlamentare, pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a decis să nu i-o mai ramburseze, din cauza cheltuielilor nelegale, plus alți 11 milioane de lei confiscați de la AUR de aceeași AEP, în urma neregulilor descoperite”, mai arată deputatul.

Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă Foto: GSP
Politică

Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă

Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro. Omul de afaceri a arătat că nu i s-a cerut, direct, mită, în schimbul eliberării ajutorului de stat, dar actele au fost tergiversate fără explicație. Citește și: Ciolacu recunoaște că nu este în stare să se prezinte în limba engleză, dar susține că poate negocia cu Ursula von der Leyen Cancelaria Prim-Ministrului este condusă de Alexandru Ghigiu, considerat a fi extrem de apropiat de Ciolacu. Ghigiu va candida pentru un post de deputat la aceste alegeri parlamentare. Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă Ce a acuzat Becali, potrivit transcrierii Realitatea TV: „Gigi Becali: L-am sunat de două ori că am vrut să vând o fabrică, că trebuia să să dea cancelarul lui de la Guvern 13 milioane de euro. Am făcut un precontract, am luat un avans și trebuia să dea. Comisia Europeană a spus că a dat ok-ul. Am spus că am primit de la Bruxelles și au zis că în următoarele zile se va convoca comisia de investiții și veți primi acordul să vindeți fabrică. Mi-au zis că la 1 decembrie voi avea un raport care nu va fi negativ. Nu am primit nici până acum un răspuns. L-am sunat și i-am zis «văd că ai numai Cambridge și Oxford, de ce ești mincinos», i-am zis cancelarului. A zis că a intervenit ceva. Păi trebuia să spui că a intervenit, nu să treacă 3 luni și să nu dai niciun răspuns. Ești mincinos. Cum să conduceți voi țara? Anca Alexandrescu: Despre ce fabrică este vorba? Gigi Becali: Fabrica de armament de la Vâlcea. Am luat avansul, oameniii au început finanțarea care era până în 2023. Iar acum, din cauza cancelarului lui Ciolacu, iar negociez. Anca Alexandrescu: Dar e pe lege. Dacă vine Comisia Europeană și spune că e ajutor de stat Gigi Becali: Păi dar Comisia Europeană a dat ok-ul. Eu am primit de la Consiliul Concurenței de la Bruxelles, dar probabil unii vroiau șpagă. Eu nu sunt zgârcit, dar nu mai dau șpagă că mi-e frică, nu că sunt zgârcit. Anca Alexandrescu: Dar de ce să dați șpagă? E lege. Gigi Becali: Păi dacă nu le dai, nu îți da ei, nu vezi că un an jumate nu mi-a dat nimic. Anca Alexandrescu: V-a cerut cineva șpagă? Gigi Becali: Nu mi-a cerut, dar așa deduc. Așa cred. Din moment ce primești ok-ul de la Bruxelles, și după aia să îi zic eu lui Ciolacu – păi aia nu au dat ok-ul, tu ce fel de politician ești? Ce înseamnă politician pentru Ciolacu, știe să descrie el?”. Presa plătită să nu încalce linia roșie În discuția de la Realitatea TV, Becali a sugerat că Ciolacu plătește presa ca să nu înclace „linia roșie” - adică să abordeze subiecte care să-l deranjeze cu adevărat. „Să îți spun încă ceva. Că nu țin secrete. Dacă cumva se gândește să facă vreo mizerie cu mine, încalc linia aia roșie. Ei au votat legi de iau vreo 35 de milioane. Dă la presă să nu se încalce linia roșie. Și nu e în regulă asta Anca Alexandrescu: Păi e mai bine să ia bani la sacoșă? Gigi Becali: Da, să riște pușcăria măcar, decât să ia 35 de milioane și să ne manipuleze pe banii noștri și câștigă alegerile pe banii noștri. Se încalcă linia roșie până acuma dacă nu erau aia 35 de milioane”.

Suma astronomică pe care a primit-o oligopolul a patru partide parlamentare Foto: Inquam/George Calin
Politică

Suma astronomică primit-o oligopolul a patru partide parlamentare

Suma astronomică pe care a primit-o de la buget, în primele șase luni ale anului, oligopolul a patru partide parlamentare: PSD, PNL, USR și AUR au încasat, din ianuarie în iunie, circa 131 de milioane de lei, adică peste 26 de milioane de euro. Citește și: După ce, luni întregi, Rafila a încercat să ascundă crimele de la spitalul Sf. Pantelimon, azi procurorii au reținut doi medici pentru “omor calificat cu premeditare“ Dacă subvenția anuală va fi dublul acestei sume, 52 de milioane de euro, aceasta este echivalentul sumei cu care ONG-ul “Dăruiește Viața“ a construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer. Suma astronomică pe care a primit-o oligopolul a patru partide parlamentare Potrivit datelor obținute de DeFapt.ro, subvențiile de la AEP s-au distribuit astfel: PSD: 52,1 milioane de lei PNL: 44,2 milioane de lei USR: 23,8 milioane de lei AUR: 10,55 milioane de lei Din acești bani, peste 80%, respectiv circa 107 milioane de lei au ajuns la presă. Cât au cheltuit partidele pentru “presă și propagandă“: PSD: 40,5 milioane de lei PNL: 36 de milioane de lei USR: 19,7 milioane de lei AUR: 11,4 milioane de lei Când a intrat în Parlament, AUR a susținut că nu va accepta subvenția de la buget sau că o va folosi ca să facă un spital. ”În plină pandemie, statul român alocă 4 milioane de euro ca "subvenție" partidelor politice - și asta, doar pentru luna ianuarie. La nivelul intregului an, aproape 50 de milioane de euro vor intra din bugetul statului în buzunarele partidelor politice. Noi, Alianța pentru Unirea Românilor, suntem sigurii care nu vor lua acești bani pentru partid. În plus, în perioada imediat următoare, vom iniția o lege prin care să fie oprit acest jaf din banii publici”, a anunțat AUR în ianuarie 2021. USR a avut cele mai mari cheltuieli de personal, din această subvenție, peste 5,5 milioane de lei.

Facebook și Instagram ascund mesajele presei și ale politicienilor Foto: Facebook Mark Zuckerberg
Eveniment

În anul cu cele mai multe alegeri din istoria omenirii, Facebook și Instagram ascund mesajele presei și ale politicienilor, a decis Meta, compania care deține aceste rețele sociale

În anul cu cele mai multe alegeri din istoria omenirii, Facebook și Instagram ascund mesajele presei și ale politicienilor, a decis Meta, compania care deține aceste rețele sociale. Citește și: Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor Facebook și Instagram ascund mesajele presei și ale politicienilor „Meta, proprietarul Facebook și Instagram, este acuzat de «subminarea democrației» după ce a înăbușit discret conținutul politic furnizat de principalele instituții de presă și de parlamentari. Gigantul social media a provocat alarmă după ce a început să ascundă în mod implicit conținutul politic, inclusiv știrile și mesajele de la politicieni aleși. Utilizatorii, care nu au fost notificați pe scară largă cu privire la aceste schimbări, nu vor vedea conținutul politic din conturile pe care le urmăresc decât dacă vor parcurge mai multe niveluri de setări pentru a dezactiva filtrul. Schimbarea a provocat alarmă în rândul editorilor, care sunt îngrijorați de faptul că va fi redusă capacitatea lor de a oferi informații politice autorizate și demne de încredere unui public cât mai mare. Owen Meredith, directorul executiv al organizației de comerț editorial News Media Association, a declarat că momentul ales pentru această mișcare, care are loc într-un an în care mai mult de jumătate din populația lumii merge la vot, nu putea fi mai prost ales”, scrie The Times. „Acoperirea politicii locale, naționale și globale de către instituții jurnalistice de încredere este esențială pentru a ajuta publicul să înțeleagă și să analizeze deciziile luate de politicieni în numele lor. Prin urmare, orice încercare de a slăbi sau de a diminua accesul publicului la conținutul politic - cum ar fi decizia Meta de a reduce cantitatea de conținut politic disponibil prin intermediul platformelor sale - prezintă riscul de a submina angajamentul democratic robust", a declarat Meredith. El a acuzat Meta că a făcut „o mișcare cinică și o strategie extrem de greșită din care niciun partid nu va beneficia" și a avertizat că societatea democratică va avea de suferit.

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Internațional

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident. Candidatura președintelui Klaus Iohannis la conducerea NATO nu a stârnit dezbateri în presa occidentală. Mass media importante, precum BBC, WELT sau Le Point, au ignorat cu totul anunțul candidaturii. Citește și: Furie împotriva României la Moscova în legătură cu returnarea tezaurului. „Românii nu sunt o națiune”, spune Medvedev. Zaharova (MAE) susține că Bucureștiul datorează bani Rusiei Celelalte doar au consemnat. S-a amintit, printre altele, că preșdintele Iohannis a pierdut de multă vreme simpatia românilor, fiind un președinte mai degrabă "absent". Presa germană vorbește de un președinte "distant" În Germania, Der Spiegel publică un articol informativ despre anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Publicația face numai un scurt comentariu despre ambițiile președintelui României; acesta nu mai poate candida la funcția de șef al statului, însă în competiția la vârful NATO este doar un "outsider". Tagesschau alocă un spațiu mai generos, argumentând că Iohannis ar fi primul est-european care ar conduce alianța transatlantică. Unul dintre atuurile lui Iohannis: investițiile masiv ale României în apărare, cauzate de războiul din Ucraina. Suddeutsche etichetează anunțul președintelui Iohannis drept unul "surprinzător", de vreme ce președintele în exercițiu și-a pierdut de multă vreme simpatia publică: "Este văzut ca fiind un mare absent, un președinte din ce în ce mai distant". Suddeutsche mai comentează că, deși NATO nu organizează alegeri publice pentru postul de secretar general, președintele Iohannis și-a planificat pașii bine: după două mandate, nu mai are voie să candideze la funcția de șef al statului. Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident Dintre marile cotidiene din Franța, doar Le Figaro consemnează, pe scurt, anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Jurnaliștii francezi amintesc însă că, în ciuda ambițiilor, președintele Iohannis are un concurent foarte puternic. Mark Rutte are de partea sa marile puteri ale alianței: SUA, Marea Britanie, Germania și Franța. Singura țară care se opune este Ungaria. Articol de trei paragrafe în Spania Nici presa din Spania nu a fost mai interesată. El Mundo alocă un articol de trei paragrafe candidaturii lui Klaus Iohannis. Articolul consemnează anunțul și citează puțin din discursul președintelui României. El Pais este mai generos și citează mai mult din discursul lui Iohannis. Jurnaliștii mai amintesc că România este țară membră NATO din 2004 și că a jucat un rol important în alianță pe parcursul invaziei pe scară largă a Rusiei. În noiembrie anul trecut, scrie El Pais, România a inaugurat un centru internațional de formare pentru piloții de avioane F-16 din țările aliate și alți parteneri, inclusiv Ucraina. Presa maghiară, ceva mai generoasă Articole mai multe au apărut în presa maghiară, însă majoritatea se limitează doar să anunțe candidatura. Singurele care au alocat un spațiu mai generos au fost Index, 444 și Magyar Nemzet. Index a lansat întrebarea dacă președintele României ar putea fi următorul șef al NATO. După o trecere în revistă a discursului președintelui, Index amintește de vizita delegației române în Estonia, la Tallinn, pentru a câștiga sprijinul estonienilor. Jurnaliștii maghiari insinuează că președintele Iohannis ar avea o șansă, de vreme ce statele baltice, Turcia și Suedia, recent aderată, nu au indicat încă public că îl vor sprijini pe Mark Rutte. Și este amintită Ungaria: ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, a declarat oficial că nu îl va sprijini în nici un fel pe Rutte. Potrivit site-ului 444, dacă Mark Rutte a fost până acum singurul politician care a aplicat pentru postul de secretar general al NATO, Klaus Iohannis este de acum un "challenger". Alegerea unui secretar general al NATO va fi interesantă, susțin jurnaliștii, având în vedere poziția Ungariei, care nu îl sprijină în nici un fel pe Rutte, iar pentru o decizie este necesar votul unanim. Pe de altă parte, Magyar Nemzet amintește de declarația lui Kelemen Hunor, potrivit căruia "negocierile sunt în derulare, și ar putea apărea un al treilea candidat".

Suma uriașă cu care partidele au plătit presa Foto: Inquam/George Calin
Politică

Suma uriașă cu care partidele au plătit presa

Suma uriașă cu care partidele au plătit presa în 2023: potrivit ultimelor date publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care gestionează subvenția acordată de la buget către partidele parlamentare, suma a ajuns la 120,9 milioane de lei. În total, subvenția acordată de la buget acestor partide a fost de 227,4 milioane de lei, ceea ce înseamnă că circa 55% din acești bani ajung la presă. În decembrie 2023, DeFapt.ro arăta: „Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European”. Foto: Inquam/Octav Ganea Citește și: Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre proiectul Roșia Montana. A început afirmând „O să fiu sincer”, iar la final nu a făcut nimic din ceea ce a promis Suma uriașă cu care partidele au plătit presa Aceste subvenții vin în condițiile în care contribuabilii au subvenționat, în 2023, televiziunea și radioul public, plus Agerpres, cu circa 860 de milioane de lei. În consecință, în total, bugetul de stat a plătit aproape un miliard de lei (circa 200 de milioane de euro) pentru „presă” și propagandă. ONG-ul „Dăruiește Viața” a construit cu 50 de milioane de euro un spital pentru copiii bolnavi de cancer. În 2021, doar 62,6 milioane de lei din subvenția de 232,7 milioane de lei către partide au ajuns la presă. În 2022, din subvenția de 256,6 milioane de lei, presa a primit peste 100 de milioane de lei. Ce plăți au făcut partidele pentru „presă și propagandă”: PSD: 57,2 milioane de lei în 2023 față de 39,6 milioane în 2021 PNL: 46,2 milioane lei în 2023 față de 21,25 milioane lei în 2021 USR: 14,3 milioane lei în 2023 față de 1,05 milioane de lei în 2021 (majorare de peste zece ori a acestei alocări) AUR: două milioane de lei în 2023 față de zero, în 2021 Au mai beneficiat de subvenții de la buget și PMP și Pro România. PMP a cheltuit puțin peste un milion de lei pentru presă, iar partidul lui Ponta, Pro România, are poprire pe conturi.

Mircea Marian
Opinii

DeFapt.ro este o alternativă la corupția din presă

De la bun început o spun: nu am pretenția că site-ul DeFapt.ro este impecabil, că nu facem greșeli și că este unica alternativă la corupția extinsă din presă. Dar este una dintre soluții pentru jurnaliștii care vor să fie liberi. Așa cum suntem noi, o spun fără modestie. Desigur, liberi să muncească pe brânci, fără vacanțe și fără week-end, și cu un permanent stres în ceea ce privește asigurarea resurselor financiare. Că presa din România este coruptă se știe. Puterea a pompat mereu sume uriașe pentru a-și cumpăra bunăvoința. Miniștrii guvernului Adrian Năstase făceau publicitate în ziarele vremii la monopoluri de stat care nu aveau nevoie de nici o reclamă - Adevărul era studiu de caz. Prin 2005-2006 au început să apară televiziunile „de știri” controlate de moguli care făcuseră avere pe spinarea statului - Dan Voiculescu și Sebastian Ghiță, de exemplu. Pentru a acoperi costurile curente era nevoie de alți bani, care tot din diferite contracte cu statul veneau, în foarte mare măsură. Prin 2019 a apărut o altă formă de mituire a presei: din sumele uriașe pe care bugetul le oferă partidelor. Dar nu este singura sursă controversată: vin bani către presă de la companii de stat, mai ales de la monopolurile de tip Transelectrica sau Transgaz, sau de la administrațiile locale. În sfârșit cazul Libertatea, oarecum atipic: ziar privat, controlat de un trust elvețian, care vrea să câștige bani făcând un lobby netransparent pentru industria jocurilor de noroc. Industria a umplut presa de reclame mascate, iar cazul Libertatea este unul fericit în care s-a aflat de aranjamentele făcute de patronat peste capul jurnaliștilor. Scandalul de la Libertatea nu va opri acest tip de corupție, ci dimpotrivă, va încuraja și alte industrii să facă lobby în publicații dispuse să-și vândă independența jurnalistică. De aceea cred că ceea ce se petrece la DeFapt.ro este un model, o soluție pentru jurnaliștii care pun libertatea editorială deasupra confortului personal. Puteam rămâne salariați care munceau opt ore pe zi, iar în week-end se bucurau de timpul liber. Am preferat acest drum, extrem de riscant financiar. Nu avem pretenția că suntem singurii care au adoptat acest model: sunt tot mai multe site-uri de nișă, cu 2-3 jurnaliști, care lucrează de obicei în regim de cooperativă, nu pe o structură „patron-angajați”. Finanțarea: din reclame, prin Patreon sau alte platforme de acest tip sau din proiecte jurnalistice. Dar nu din bani publici. Modelul pare a fi viabil, din punct de vedere economic, deocamdată. Este departe de a fi o soluție perfectă, dar nu văd alt drum, acum, în România de azi. În orice caz, presa nu a murit în România. Dimpotrivă, asistăm la un fenomen fără precedent: tot mai mulți jurnaliști au curaj să demisioneze, să renunțe la statutul de salariat și să acționeze pe cont propriu sau în echipe mici. Însă, cu mult subiectivism o spun: publicul, dacă vrea o presă liberă, trebuie să accepte că informația nu este gratuită și trebuie finanțată. Chiar și când opiniile sale intră în conflict cu ceea ce citește. Sau mai ales atunci.

Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri”: nici o întrebare despre controversata relație cu Elena Udrea II
Eveniment

Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri”

Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri”: premierul Marcel Ciolacu, aflat în vizită în SUA, a dat trei interviuri într-o zi, dar nu i s-a pus nici o întrebare despre afacerile legate de feblețea sa, Sorina Docuz. Presa a relatat, în ultimele săptămâni, despre relația fostei soții a lui Robert Negoiță, Sorina Docuz, cu liderul PSD, despre sinecurile primite de sora ei de la miniștrii PSD, precum și despre o afacere de zeci de milioane de lei pe care apropiații ei ar urma să o încheie cu primăria Sectorului 3. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Însă, deși sunt tot mai multe publicații care compară ascensiunea Sorinei Docuz cu cea a Elenei Udrea, televiziunile de știri evită să dezbată acest subiect, ba chiar își autoimpun să nu îl chestioneze pe Ciolacu. Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri” Marți, premierul PSD a dat trei interviuri televizate: la Prima TV, la Digi, plus o „intervenție” și un interviu la Antena 3. În toate aceste interviuri, el a abordat, în afara de previbilele declarații despre relația cu SUA, și teme interne, precum calendarul alegerilor, despre necesitatea ca România să achiziționeze o aeronavă pentru zborurile oficialilor sau despre deficit. În toate interviurile, el l-a atacat pe ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru. Însă nici una din întrebările jurnaliștilor care l-au intervievat nu s-a referit la controversata sa relație cu Sorina Docuz și implicațiile acestei relații în spațiul public. La Digi 24, premierul a fost întrebat de ce nu a fost primit măcar de vicepreședintele SUA, Kamala Harris, dar la Prima TV și Antena 3 a lipsit această discuție. Toți ceilalți premieri care au vizitat Washingtonul din 2001 - Adrian Năstase, Victor Ponta și Dacian Cioloș - au fost primiți fie de președintele SUA, fie de vicepreședinte. Victor Ponta a fost de două ori în capitala SUA pe vremea când era premier și la ultima vizită a avut discuții doar la nivel de membri ai guvernului american. Viorica Dăncilă a participat la o reuniune AIPAC și s-a fotografiat cu vicepreședintele Mike Pence în acest cadru. În ceea ce privește problema vizelor, premierul Ciolacu nu a adus nici o noutate: el a spus, la Antena 3, că ele vor fi ridicate când rata de refuz va fi sub 3% - criteriu clar stabilit de mai mulți ani. Cu toate acestea, Ciolacu s-a lăudat că ele vor fi ridicate în 2025. Însă rata de respingere a vizelor românilor pentru SUA a fost 17% în 2022. Potrivit legislaţiei americane, ţările care doresc să adere la Programul Visa Waiver (scutire de vize) trebuie să înregistreze o rată de refuz mai mică de 3%. Citește și: Ciolacu? Care Ciolacu? Presa americană a ignorat complet vizita premierului român la Washington, nu au apărut nici măcar știri „de coloană” pe subiect Nici un trust media american nu a acordat atenție vizitei premierului român. În arhivele Fox News, NBC, sau Time, numele premierului român nu există.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră