vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: presa

38 articole
Opinii

Ciolacu va fi președinte fiindcă a mituit

Marcel Ciolacu a mituit, în 15 luni de când conduce Guvernul, circa șase milioane de alegători. Sunt aproape patru milioane de pensionari care au primit o majorare consistentă a pensiei în 2024, mai avem 1,3 milioane de bugetari a căror salarii cresc și nu se mai opresc de doi ani încoace, iar la aceștia adăugăm clientela din sectorul privat, inclusiv presa bine îndopată. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Dacă luăm în considerare și familiile celor omeniți de PSD din bani publici, probabil că vorbim de circa 8-10 milioane de alegători care au beneficiat de pe urma pomenilor electorale fără precedent. La unii a dat mai mult, la alții, mai puțin, dar este evident că lumea e mulțumită. Poporul român nu este fericit cu Ciolacu, îi știe păcatele, dar este cu burta plină și nu vrea să schimbe acest sentiment. De exemplu, bugetarii. Datele ministerului de Finanțe arată o creștere de 24-26% a cheltuielilor salariale. Deci, degeaba vorbim de inflația uriașă, de 4-5-6%, bugetarii nu o percep ca pe o scădere a nivelului de trai de vreme ce salariile lor au crescut de trei sau patru ori mai mult decât inflația. La fel, în cazul pensionarilor. Pensiile lor au crescut mult peste inflație, prețurile la câteva alimente de bază sunt controlate și - cu costuri uriașe - s-au plafonat și cheltuielile cu energia. Mă vor certa oamenii de stânga fiindcă definesc această majorare drept o mită. Da, consider că este mită fiindcă: majorarea a fost planificată în prag de alegeri și duce la o majorare substanțială a deficitului. Justiția a primit sume astronomice: magistrații au câștigat în instanțe majorări salariale, iar Finanțele, în loc să le eșaloneze pe termen lung, plătesc masiv în 2024. Ar fi vorba de cel puțin 1,2 miliarde de euro distribuiți la circa 7.000 de judecători și procurori - bani care vor fi în plus, în 2024, față de planificarea inițială pentru acest an. În sfârșit, și presa și politicienii și-au primit tainul. Cum este subvenționată presa cu bani de la partide sau de la primării deja se știe. Însă putem lua ca studiu de caz mituirea lui George Simion. Acesta știe că Becali e omul lui Hrebenciuc și joacă pentru PSD. Dar atâta vreme cât „dă” bani - elicopterul cu care Simion bate țara, de cine o fi plătit? - nu-i pasă. Liderul AUR știe că nu câștigă președinția, așa că cel puțin face bani... Desigur, suntem câteva casandre care ne văităm că deficitul, datoria publică, inflația...Sincer: nimănui nu-i pasă. Da, lumea pare empatică, ne înțelege văicărelile, nu ne contrazice. Și atât. Vor vota Ciolacu fiindcă le-a dat. Ceilalți n-au dat și nu se știe ce ar face, poate vor tăia... Așa am ajuns să avem cea mai scumpă campanie electorală din istoria României. Integral plătită din bani publici. Va veni ziua decontului? Da. Dar azi e petrecere și nimănui nu-i pasă de ceea ce va urma. PS: În SUA, inflația a contribuit masiv la erodarea intenției de vot pentru Partidul Democrat, aflat la putere. Dar acolo nimeni nu și-ar fi permis să crească salariile bugetarilor la o rată de patru ori peste inflație, iar pensiile sunt administrate privat, nu controlate de Guvern.

Mircea Marian
Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro Foto: Facebook
Eveniment

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro, subvenția de la contribuabili: o uriașă bucată, circa 4,2 milioane de euro, a fost șpagă la presă și „propagandă”, arată un fost parlamentar AUR, Ringo Dămureanu. La începutul activității sale de parlamentar, George Simion se lăuda că nu se va atinge de subvenția de la stat pentru oligopolul partidlor cu reprezentare în Legislativ. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Acum, deputatul Ringo Dămureanu ridică semne de întrebare legate de corectitudinea modului în care președintele AUR a cheltuit uriașa subvenție de la stat: „S-au aruncat pe nimic sume colosale!”, spune fostul membru al AUR. Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro Ce informații oferă Dămureanu: „Pe cheltuieli pe presă și propagandă plus spoturi publicitare, AUR a aruncat 4,2 milioane de euro, în medie peste 220.000 de euro lunar. Cu toate că mereu liderul George Simion spunea că presa îi este ostilă, niciodată nu a recunoscut că o plătește gras”. Dămureanu mai arată că ar fi interesant de aflat „dacă nu cumva chiar George Simion cu Marius Lulea & co. sunt beneficiarii reali ai cheltuirii acestor sume”. „Pe așa-numite investiții în bunuri mobile și imobile, necesare activității de partid, plus cheltuieli pentru funcționarea sediilor, chirii și utilități, liderii AUR au aruncat alte 4,2 milioane euro, cu toate că nu cunoaștem niciun sediu în Țară cumpărat de AUR până în prezent” „Sub titlul ”organizarea de activității cu caracter politic”, Simion, Lulea & co. au mai aruncat încă 3,6 milioane euro, adică încă aproximativ 190.000 euro în medie lunar”. „Pe cheltuieli de personal s-au mai dus alte 1,2 milioane euro, adică 63.000 euro în medie lunar. Este contravaloarea a 85 de angajări, dispuse în afara birourilor parlamentare. În medie, 2 angajați pe județ, de care știe tot ”tripleta” în cazul în care voi în teritoriu n-ați văzut nicio angajare”. „Pe sondaje, Lulea și Simion au mai aruncat alte 400.000 euro, cheltuite, atenție!, doar în perioada octombrie – decembrie 2023, în care nu au avut loc niciun fel de alegeri” Buna administrare a lui Simion a băgat AUR în faliment Potrivit lui Dămureanu, AUR nu doar că a cheltuit toată subvenția de la buget, dar s-au plătit în avans 750.000 de euro. „Așa se face că, în pragul alegerilor parlamentare și prezidențiale, AUR a devenit un Partid falit, cu ZERO lei în conturi. În plus, Partidul condus de Simion și Lulea a pierdut și suma de 11 milioane de lei pentru campania de la europarlamentare, pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a decis să nu i-o mai ramburseze, din cauza cheltuielilor nelegale, plus alți 11 milioane de lei confiscați de la AUR de aceeași AEP, în urma neregulilor descoperite”, mai arată deputatul.

Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă Foto: GSP
Politică

Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă

Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro. Omul de afaceri a arătat că nu i s-a cerut, direct, mită, în schimbul eliberării ajutorului de stat, dar actele au fost tergiversate fără explicație. Citește și: Ciolacu recunoaște că nu este în stare să se prezinte în limba engleză, dar susține că poate negocia cu Ursula von der Leyen Cancelaria Prim-Ministrului este condusă de Alexandru Ghigiu, considerat a fi extrem de apropiat de Ciolacu. Ghigiu va candida pentru un post de deputat la aceste alegeri parlamentare. Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă Ce a acuzat Becali, potrivit transcrierii Realitatea TV: „Gigi Becali: L-am sunat de două ori că am vrut să vând o fabrică, că trebuia să să dea cancelarul lui de la Guvern 13 milioane de euro. Am făcut un precontract, am luat un avans și trebuia să dea. Comisia Europeană a spus că a dat ok-ul. Am spus că am primit de la Bruxelles și au zis că în următoarele zile se va convoca comisia de investiții și veți primi acordul să vindeți fabrică. Mi-au zis că la 1 decembrie voi avea un raport care nu va fi negativ. Nu am primit nici până acum un răspuns. L-am sunat și i-am zis «văd că ai numai Cambridge și Oxford, de ce ești mincinos», i-am zis cancelarului. A zis că a intervenit ceva. Păi trebuia să spui că a intervenit, nu să treacă 3 luni și să nu dai niciun răspuns. Ești mincinos. Cum să conduceți voi țara? Anca Alexandrescu: Despre ce fabrică este vorba? Gigi Becali: Fabrica de armament de la Vâlcea. Am luat avansul, oameniii au început finanțarea care era până în 2023. Iar acum, din cauza cancelarului lui Ciolacu, iar negociez. Anca Alexandrescu: Dar e pe lege. Dacă vine Comisia Europeană și spune că e ajutor de stat Gigi Becali: Păi dar Comisia Europeană a dat ok-ul. Eu am primit de la Consiliul Concurenței de la Bruxelles, dar probabil unii vroiau șpagă. Eu nu sunt zgârcit, dar nu mai dau șpagă că mi-e frică, nu că sunt zgârcit. Anca Alexandrescu: Dar de ce să dați șpagă? E lege. Gigi Becali: Păi dacă nu le dai, nu îți da ei, nu vezi că un an jumate nu mi-a dat nimic. Anca Alexandrescu: V-a cerut cineva șpagă? Gigi Becali: Nu mi-a cerut, dar așa deduc. Așa cred. Din moment ce primești ok-ul de la Bruxelles, și după aia să îi zic eu lui Ciolacu – păi aia nu au dat ok-ul, tu ce fel de politician ești? Ce înseamnă politician pentru Ciolacu, știe să descrie el?”. Presa plătită să nu încalce linia roșie În discuția de la Realitatea TV, Becali a sugerat că Ciolacu plătește presa ca să nu înclace „linia roșie” - adică să abordeze subiecte care să-l deranjeze cu adevărat. „Să îți spun încă ceva. Că nu țin secrete. Dacă cumva se gândește să facă vreo mizerie cu mine, încalc linia aia roșie. Ei au votat legi de iau vreo 35 de milioane. Dă la presă să nu se încalce linia roșie. Și nu e în regulă asta Anca Alexandrescu: Păi e mai bine să ia bani la sacoșă? Gigi Becali: Da, să riște pușcăria măcar, decât să ia 35 de milioane și să ne manipuleze pe banii noștri și câștigă alegerile pe banii noștri. Se încalcă linia roșie până acuma dacă nu erau aia 35 de milioane”.

Suma astronomică pe care a primit-o oligopolul a patru partide parlamentare Foto: Inquam/George Calin
Politică

Suma astronomică primit-o oligopolul a patru partide parlamentare

Suma astronomică pe care a primit-o de la buget, în primele șase luni ale anului, oligopolul a patru partide parlamentare: PSD, PNL, USR și AUR au încasat, din ianuarie în iunie, circa 131 de milioane de lei, adică peste 26 de milioane de euro. Citește și: După ce, luni întregi, Rafila a încercat să ascundă crimele de la spitalul Sf. Pantelimon, azi procurorii au reținut doi medici pentru “omor calificat cu premeditare“ Dacă subvenția anuală va fi dublul acestei sume, 52 de milioane de euro, aceasta este echivalentul sumei cu care ONG-ul “Dăruiește Viața“ a construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer. Suma astronomică pe care a primit-o oligopolul a patru partide parlamentare Potrivit datelor obținute de DeFapt.ro, subvențiile de la AEP s-au distribuit astfel: PSD: 52,1 milioane de lei PNL: 44,2 milioane de lei USR: 23,8 milioane de lei AUR: 10,55 milioane de lei Din acești bani, peste 80%, respectiv circa 107 milioane de lei au ajuns la presă. Cât au cheltuit partidele pentru “presă și propagandă“: PSD: 40,5 milioane de lei PNL: 36 de milioane de lei USR: 19,7 milioane de lei AUR: 11,4 milioane de lei Când a intrat în Parlament, AUR a susținut că nu va accepta subvenția de la buget sau că o va folosi ca să facă un spital. ”În plină pandemie, statul român alocă 4 milioane de euro ca "subvenție" partidelor politice - și asta, doar pentru luna ianuarie. La nivelul intregului an, aproape 50 de milioane de euro vor intra din bugetul statului în buzunarele partidelor politice. Noi, Alianța pentru Unirea Românilor, suntem sigurii care nu vor lua acești bani pentru partid. În plus, în perioada imediat următoare, vom iniția o lege prin care să fie oprit acest jaf din banii publici”, a anunțat AUR în ianuarie 2021. USR a avut cele mai mari cheltuieli de personal, din această subvenție, peste 5,5 milioane de lei.

Facebook și Instagram ascund mesajele presei și ale politicienilor Foto: Facebook Mark Zuckerberg
Eveniment

În anul cu cele mai multe alegeri din istoria omenirii, Facebook și Instagram ascund mesajele presei și ale politicienilor, a decis Meta, compania care deține aceste rețele sociale

În anul cu cele mai multe alegeri din istoria omenirii, Facebook și Instagram ascund mesajele presei și ale politicienilor, a decis Meta, compania care deține aceste rețele sociale. Citește și: Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor Facebook și Instagram ascund mesajele presei și ale politicienilor „Meta, proprietarul Facebook și Instagram, este acuzat de «subminarea democrației» după ce a înăbușit discret conținutul politic furnizat de principalele instituții de presă și de parlamentari. Gigantul social media a provocat alarmă după ce a început să ascundă în mod implicit conținutul politic, inclusiv știrile și mesajele de la politicieni aleși. Utilizatorii, care nu au fost notificați pe scară largă cu privire la aceste schimbări, nu vor vedea conținutul politic din conturile pe care le urmăresc decât dacă vor parcurge mai multe niveluri de setări pentru a dezactiva filtrul. Schimbarea a provocat alarmă în rândul editorilor, care sunt îngrijorați de faptul că va fi redusă capacitatea lor de a oferi informații politice autorizate și demne de încredere unui public cât mai mare. Owen Meredith, directorul executiv al organizației de comerț editorial News Media Association, a declarat că momentul ales pentru această mișcare, care are loc într-un an în care mai mult de jumătate din populația lumii merge la vot, nu putea fi mai prost ales”, scrie The Times. „Acoperirea politicii locale, naționale și globale de către instituții jurnalistice de încredere este esențială pentru a ajuta publicul să înțeleagă și să analizeze deciziile luate de politicieni în numele lor. Prin urmare, orice încercare de a slăbi sau de a diminua accesul publicului la conținutul politic - cum ar fi decizia Meta de a reduce cantitatea de conținut politic disponibil prin intermediul platformelor sale - prezintă riscul de a submina angajamentul democratic robust", a declarat Meredith. El a acuzat Meta că a făcut „o mișcare cinică și o strategie extrem de greșită din care niciun partid nu va beneficia" și a avertizat că societatea democratică va avea de suferit.

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Internațional

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident. Candidatura președintelui Klaus Iohannis la conducerea NATO nu a stârnit dezbateri în presa occidentală. Mass media importante, precum BBC, WELT sau Le Point, au ignorat cu totul anunțul candidaturii. Citește și: Furie împotriva României la Moscova în legătură cu returnarea tezaurului. „Românii nu sunt o națiune”, spune Medvedev. Zaharova (MAE) susține că Bucureștiul datorează bani Rusiei Celelalte doar au consemnat. S-a amintit, printre altele, că preșdintele Iohannis a pierdut de multă vreme simpatia românilor, fiind un președinte mai degrabă "absent". Presa germană vorbește de un președinte "distant" În Germania, Der Spiegel publică un articol informativ despre anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Publicația face numai un scurt comentariu despre ambițiile președintelui României; acesta nu mai poate candida la funcția de șef al statului, însă în competiția la vârful NATO este doar un "outsider". Tagesschau alocă un spațiu mai generos, argumentând că Iohannis ar fi primul est-european care ar conduce alianța transatlantică. Unul dintre atuurile lui Iohannis: investițiile masiv ale României în apărare, cauzate de războiul din Ucraina. Suddeutsche etichetează anunțul președintelui Iohannis drept unul "surprinzător", de vreme ce președintele în exercițiu și-a pierdut de multă vreme simpatia publică: "Este văzut ca fiind un mare absent, un președinte din ce în ce mai distant". Suddeutsche mai comentează că, deși NATO nu organizează alegeri publice pentru postul de secretar general, președintele Iohannis și-a planificat pașii bine: după două mandate, nu mai are voie să candideze la funcția de șef al statului. Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident Dintre marile cotidiene din Franța, doar Le Figaro consemnează, pe scurt, anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Jurnaliștii francezi amintesc însă că, în ciuda ambițiilor, președintele Iohannis are un concurent foarte puternic. Mark Rutte are de partea sa marile puteri ale alianței: SUA, Marea Britanie, Germania și Franța. Singura țară care se opune este Ungaria. Articol de trei paragrafe în Spania Nici presa din Spania nu a fost mai interesată. El Mundo alocă un articol de trei paragrafe candidaturii lui Klaus Iohannis. Articolul consemnează anunțul și citează puțin din discursul președintelui României. El Pais este mai generos și citează mai mult din discursul lui Iohannis. Jurnaliștii mai amintesc că România este țară membră NATO din 2004 și că a jucat un rol important în alianță pe parcursul invaziei pe scară largă a Rusiei. În noiembrie anul trecut, scrie El Pais, România a inaugurat un centru internațional de formare pentru piloții de avioane F-16 din țările aliate și alți parteneri, inclusiv Ucraina. Presa maghiară, ceva mai generoasă Articole mai multe au apărut în presa maghiară, însă majoritatea se limitează doar să anunțe candidatura. Singurele care au alocat un spațiu mai generos au fost Index, 444 și Magyar Nemzet. Index a lansat întrebarea dacă președintele României ar putea fi următorul șef al NATO. După o trecere în revistă a discursului președintelui, Index amintește de vizita delegației române în Estonia, la Tallinn, pentru a câștiga sprijinul estonienilor. Jurnaliștii maghiari insinuează că președintele Iohannis ar avea o șansă, de vreme ce statele baltice, Turcia și Suedia, recent aderată, nu au indicat încă public că îl vor sprijini pe Mark Rutte. Și este amintită Ungaria: ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, a declarat oficial că nu îl va sprijini în nici un fel pe Rutte. Potrivit site-ului 444, dacă Mark Rutte a fost până acum singurul politician care a aplicat pentru postul de secretar general al NATO, Klaus Iohannis este de acum un "challenger". Alegerea unui secretar general al NATO va fi interesantă, susțin jurnaliștii, având în vedere poziția Ungariei, care nu îl sprijină în nici un fel pe Rutte, iar pentru o decizie este necesar votul unanim. Pe de altă parte, Magyar Nemzet amintește de declarația lui Kelemen Hunor, potrivit căruia "negocierile sunt în derulare, și ar putea apărea un al treilea candidat".

Suma uriașă cu care partidele au plătit presa Foto: Inquam/George Calin
Politică

Suma uriașă cu care partidele au plătit presa

Suma uriașă cu care partidele au plătit presa în 2023: potrivit ultimelor date publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care gestionează subvenția acordată de la buget către partidele parlamentare, suma a ajuns la 120,9 milioane de lei. În total, subvenția acordată de la buget acestor partide a fost de 227,4 milioane de lei, ceea ce înseamnă că circa 55% din acești bani ajung la presă. În decembrie 2023, DeFapt.ro arăta: „Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European”. Foto: Inquam/Octav Ganea Citește și: Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre proiectul Roșia Montana. A început afirmând „O să fiu sincer”, iar la final nu a făcut nimic din ceea ce a promis Suma uriașă cu care partidele au plătit presa Aceste subvenții vin în condițiile în care contribuabilii au subvenționat, în 2023, televiziunea și radioul public, plus Agerpres, cu circa 860 de milioane de lei. În consecință, în total, bugetul de stat a plătit aproape un miliard de lei (circa 200 de milioane de euro) pentru „presă” și propagandă. ONG-ul „Dăruiește Viața” a construit cu 50 de milioane de euro un spital pentru copiii bolnavi de cancer. În 2021, doar 62,6 milioane de lei din subvenția de 232,7 milioane de lei către partide au ajuns la presă. În 2022, din subvenția de 256,6 milioane de lei, presa a primit peste 100 de milioane de lei. Ce plăți au făcut partidele pentru „presă și propagandă”: PSD: 57,2 milioane de lei în 2023 față de 39,6 milioane în 2021 PNL: 46,2 milioane lei în 2023 față de 21,25 milioane lei în 2021 USR: 14,3 milioane lei în 2023 față de 1,05 milioane de lei în 2021 (majorare de peste zece ori a acestei alocări) AUR: două milioane de lei în 2023 față de zero, în 2021 Au mai beneficiat de subvenții de la buget și PMP și Pro România. PMP a cheltuit puțin peste un milion de lei pentru presă, iar partidul lui Ponta, Pro România, are poprire pe conturi.

Mircea Marian
Opinii

DeFapt.ro este o alternativă la corupția din presă

De la bun început o spun: nu am pretenția că site-ul DeFapt.ro este impecabil, că nu facem greșeli și că este unica alternativă la corupția extinsă din presă. Dar este una dintre soluții pentru jurnaliștii care vor să fie liberi. Așa cum suntem noi, o spun fără modestie. Desigur, liberi să muncească pe brânci, fără vacanțe și fără week-end, și cu un permanent stres în ceea ce privește asigurarea resurselor financiare. Că presa din România este coruptă se știe. Puterea a pompat mereu sume uriașe pentru a-și cumpăra bunăvoința. Miniștrii guvernului Adrian Năstase făceau publicitate în ziarele vremii la monopoluri de stat care nu aveau nevoie de nici o reclamă - Adevărul era studiu de caz. Prin 2005-2006 au început să apară televiziunile „de știri” controlate de moguli care făcuseră avere pe spinarea statului - Dan Voiculescu și Sebastian Ghiță, de exemplu. Pentru a acoperi costurile curente era nevoie de alți bani, care tot din diferite contracte cu statul veneau, în foarte mare măsură. Prin 2019 a apărut o altă formă de mituire a presei: din sumele uriașe pe care bugetul le oferă partidelor. Dar nu este singura sursă controversată: vin bani către presă de la companii de stat, mai ales de la monopolurile de tip Transelectrica sau Transgaz, sau de la administrațiile locale. În sfârșit cazul Libertatea, oarecum atipic: ziar privat, controlat de un trust elvețian, care vrea să câștige bani făcând un lobby netransparent pentru industria jocurilor de noroc. Industria a umplut presa de reclame mascate, iar cazul Libertatea este unul fericit în care s-a aflat de aranjamentele făcute de patronat peste capul jurnaliștilor. Scandalul de la Libertatea nu va opri acest tip de corupție, ci dimpotrivă, va încuraja și alte industrii să facă lobby în publicații dispuse să-și vândă independența jurnalistică. De aceea cred că ceea ce se petrece la DeFapt.ro este un model, o soluție pentru jurnaliștii care pun libertatea editorială deasupra confortului personal. Puteam rămâne salariați care munceau opt ore pe zi, iar în week-end se bucurau de timpul liber. Am preferat acest drum, extrem de riscant financiar. Nu avem pretenția că suntem singurii care au adoptat acest model: sunt tot mai multe site-uri de nișă, cu 2-3 jurnaliști, care lucrează de obicei în regim de cooperativă, nu pe o structură „patron-angajați”. Finanțarea: din reclame, prin Patreon sau alte platforme de acest tip sau din proiecte jurnalistice. Dar nu din bani publici. Modelul pare a fi viabil, din punct de vedere economic, deocamdată. Este departe de a fi o soluție perfectă, dar nu văd alt drum, acum, în România de azi. În orice caz, presa nu a murit în România. Dimpotrivă, asistăm la un fenomen fără precedent: tot mai mulți jurnaliști au curaj să demisioneze, să renunțe la statutul de salariat și să acționeze pe cont propriu sau în echipe mici. Însă, cu mult subiectivism o spun: publicul, dacă vrea o presă liberă, trebuie să accepte că informația nu este gratuită și trebuie finanțată. Chiar și când opiniile sale intră în conflict cu ceea ce citește. Sau mai ales atunci.

Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri”: nici o întrebare despre controversata relație cu Elena Udrea II
Eveniment

Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri”

Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri”: premierul Marcel Ciolacu, aflat în vizită în SUA, a dat trei interviuri într-o zi, dar nu i s-a pus nici o întrebare despre afacerile legate de feblețea sa, Sorina Docuz. Presa a relatat, în ultimele săptămâni, despre relația fostei soții a lui Robert Negoiță, Sorina Docuz, cu liderul PSD, despre sinecurile primite de sora ei de la miniștrii PSD, precum și despre o afacere de zeci de milioane de lei pe care apropiații ei ar urma să o încheie cu primăria Sectorului 3. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Însă, deși sunt tot mai multe publicații care compară ascensiunea Sorinei Docuz cu cea a Elenei Udrea, televiziunile de știri evită să dezbată acest subiect, ba chiar își autoimpun să nu îl chestioneze pe Ciolacu. Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri” Marți, premierul PSD a dat trei interviuri televizate: la Prima TV, la Digi, plus o „intervenție” și un interviu la Antena 3. În toate aceste interviuri, el a abordat, în afara de previbilele declarații despre relația cu SUA, și teme interne, precum calendarul alegerilor, despre necesitatea ca România să achiziționeze o aeronavă pentru zborurile oficialilor sau despre deficit. În toate interviurile, el l-a atacat pe ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru. Însă nici una din întrebările jurnaliștilor care l-au intervievat nu s-a referit la controversata sa relație cu Sorina Docuz și implicațiile acestei relații în spațiul public. La Digi 24, premierul a fost întrebat de ce nu a fost primit măcar de vicepreședintele SUA, Kamala Harris, dar la Prima TV și Antena 3 a lipsit această discuție. Toți ceilalți premieri care au vizitat Washingtonul din 2001 - Adrian Năstase, Victor Ponta și Dacian Cioloș - au fost primiți fie de președintele SUA, fie de vicepreședinte. Victor Ponta a fost de două ori în capitala SUA pe vremea când era premier și la ultima vizită a avut discuții doar la nivel de membri ai guvernului american. Viorica Dăncilă a participat la o reuniune AIPAC și s-a fotografiat cu vicepreședintele Mike Pence în acest cadru. În ceea ce privește problema vizelor, premierul Ciolacu nu a adus nici o noutate: el a spus, la Antena 3, că ele vor fi ridicate când rata de refuz va fi sub 3% - criteriu clar stabilit de mai mulți ani. Cu toate acestea, Ciolacu s-a lăudat că ele vor fi ridicate în 2025. Însă rata de respingere a vizelor românilor pentru SUA a fost 17% în 2022. Potrivit legislaţiei americane, ţările care doresc să adere la Programul Visa Waiver (scutire de vize) trebuie să înregistreze o rată de refuz mai mică de 3%. Citește și: Ciolacu? Care Ciolacu? Presa americană a ignorat complet vizita premierului român la Washington, nu au apărut nici măcar știri „de coloană” pe subiect Nici un trust media american nu a acordat atenție vizitei premierului român. În arhivele Fox News, NBC, sau Time, numele premierului român nu există.

UE vrea să reglementeze presa europeană (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE vrea să reglementeze presa europeană

UE vrea să reglementeze presa europeană. În septembrie anul trecut, Comisia Europeană a elaborat un proiect care să asigure libertatea presei în țările membre: European Media Freedom Act (EMFA). EMFA a fost conceput în special pentru mass-media din țările est-europene, precum Ungaria, Polonia, Slovenia și România. Însă, în mod surprinzător, nu țările vizate au fost cele care s-au opus acestui proiect de lege, ci Germania și Franța. UE vrea să reglementeze presa europeană Cele mai importante propuneri legislative ale textului inițial al EMFA vizau libertatea editorială a jurnaliștilor și interzicerea spionării acestora. Potrivit proiectului, interferența politică trebuie să dispară iar publicitatea de stat în mass-media să fie transparentă. Companiile de media private trebuie să-și dezvăluie proprietarii și să protejeze independența deciziilor editoriale. Poliția, serviciile de informații sau autoritățile judiciare nu au dreptul să rețină, să percheziționeze sau să supună jurnaliştii supravegherii pentru a-i forţa să-și dezvăluie sursele. În plus, proiectul prevedea înființarea unui Consiliu european pentru servicii media, pentru monitorizarea și implementarea noilor reguli. Eventualele contestațiile legale cu privire la încălcări ale legii ar urma să fie adresate, prin intermediul acestui consiliu, Curții Europene de Justiție. Editorii germani: "act nedemocratic" Cele mai înflăcărate grupuri de lobby contra proiectului legislativ au fost ENPA (Asociația Editorilor de Ziare Europene) și organizația germană BDZV (Asociația Federală a Editorilor Digitali și a Editorilor de Ziare). Acestea au denunțat EMFA ca fiind un „act nedemocratic”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Președintele ENPA este francezul Jean-Pierre de Kerraoul, iar vicepreședintele, germanul Valdo Lehari Jr. ENPA a susținut că, potrivit tratatelor UE, reglementările în ceea ce privește presa și politica țin de fiecare stat în parte. Ca urmare, trebuie să existe reguli diferențiate adaptate caracteristicilor fiecărei piețe naționale de media. „Nu vedem nici un motiv sau justificare pentru a armoniza legislația media la nivelul UE sau pentru a pune presa scrisă și digitală sub supravegherea reglementară a unui Consiliu european pentru servicii media, cu implicarea Comisiei Europene”, a arătat ENPA. Potrivit Asociației, privarea editorilor de a impune linia editorială și de a participa la gestionarea zilnică a propriilor publicații este un abuz: „Un lucru deosebit de grav, având în vedere că editorii sunt cei care în cele din urmă poartă responsabilitatea morală, juridică, financiară și politică pentru publicațiile lor”. În ceea ce privește membrii asociației germane BDZV, aceștia au susținut că „EMFA nu promovează libertatea presei, ci o subminează”, invocând dreptul unui editor de a alege politica redacțională a companiei mass media pe care o finanțează. Döpfner (Axel Springer) se opune vehement În Germania, un puternic magnat mass-media s-a opus vehement proiectului european. Este vorba despre Mathias Döpfner, CEO și coproprietar al gigantului media Axel Springer (care deține, printre altele publicațiile Bild și WELT). Până anul trecut, Döpfner a fost președintele BDZV și este un susținător vocal al ENPA. La începutul anului 2023 Döpfner a fost implicat într-un scandal de abuz de putere. Într-o corespondență privată, Döpfer a cerut redactorului-șef al ziarului Bild să-i susțină pe liberali în timpul alegerilor din Germania din 2021. „Aceasta este singura șansă de a evita declinul total al țării”, a menționat acesta, adăugând că și-ar dori reportaje favorabile FDP în Bild. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” În timpul negocierilor privind EMFA, potrivit unor documentele diplomatice confidențiale, delegația germană a folosit aceleași argumente ca editorii de presă germani încurajați de Döpfer. Negociatorii germani au exprimat așadar obiecții „considerabile” față de restrângerea „marjei de decizie pentru editori”. Franța vrea să poată spiona jurnaliști Opoziția majoră a Franței s-a manifestat în legătură cu articolul 4 din proiectul EMFA. Acesta interzicea în mod explicit măsurile coercitive luate împotriva jurnaliștilor de a-și dezvălui sursele, precum și monitorizarea comunicărilor acestora și utilizarea programelor de spionaj pe computerele și telefoanele lor. Negociatorii francezi au invocat „securitatea națională”, cerând revizuirea acestui articol. Franța a susținut că spionarea jurnaliştilor şi utilizarea software-ului de spionaj împotriva lor ar trebui să fie permise, dacă acestea sunt în interesul siguranței naționale. În urmă cu doi ani, o investigație The Guardian, Le Monde și Washington Post a arătat cum actorii de stat din mai multe țări au folosit în mod abuziv programul spion Pegasus împotriva jurnaliștilor din mai multe țări. Cererea Franței de revizuire a articolului care ar fi interzis supravegherea jurnaliștilor a fost susținută în mod explicit de Germania, Țările de Jos, Republica Cehă, Luxemburg și Grecia. Celelalte state nu s-au opus. Textul EMFA, modificat Proiectul EMFA a fost aprobat anul acesta de Comisia de Cultură a Parlamentului European, urmând să fie adoptat la începutul lunii octombrie. Însă, în urma negocierilor impuse de Germania și Franța, textul a suferit modificări drastice. Mai ales în punctele cheie: spionarea jurnaliștilor și independența editorială. Dacă prima versiune a textului prevedea interzicerea supravegherii jurnaliştilor de către statele membre, în cele din urmă a fost adăugată, la presiunea Franţei, o excepţie în cazul problemelor de „securitate naţională”. Acum, textul prevede că statele pot folosi „software de supraveghere intruziv în orice dispozitiv sau mediu folosit de mass-media, de redacție sau de orice colaborator” în cazul în care există „riscuri pentru securitatea națională”. O altă modificare, impusă de lobby-ul editorilor germani, se referă la prevederea care acordă libertate editorială jurnaliştilor. În noul text, aceștia au toată libertatea, dar doar „în cadrul liniei editoriale”, trasată de proprietarii mass-media.

Guvernul și ministerele, pline de „comunicatori” Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul și ministerele, pline de „comunicatori”

Guvernul și ministerele, pline de „comunicatori”, unele birouri de presă având mai mulți angajați decât redacții ale unor publicații on-line fparte puternice: la Palatul Victoria sunt 24 de angajați, fonduri europene - 22, Transporturi - 21, iar la Finanțe - 17, inclusiv trei bufetiere, arată datele colectate de Ziarul Financiar. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Guvernul și ministerele, pline de „comunicatori” La ministerul de Finanțe, datele sunt publice și arată că la Serviciul de comunicare, mass-media, transparență și relații publice sunt 17 angajați, dintre care trei bufetiere. Șeful de serviciu primește 9.247 de lei, net, consilierii și experții, între șase și șapte mii de lei, iar bufetierele 2.500-3.000 de lei. La ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la direcția de „informare, transparentizare și dialog social” sunt 22 de angajați, schema fiind de 29 de posturi. Ziarul Financiar arată că, într-o săptămână, ministerul a emis un singur comunicat. La compania de drumuri, CNAIR, serviciul de presă și comunicare on-line are șapte angajați, potrivit organigramei publicate pe site. Ziarul Financiar arată că ministerul de Interne a refuzat să spună câți angajați lucrează la presă, datele fiind clasificate. „Companii mari din România au 1-3 angajaţi la departamentul de comunicare, în relaţia cu presa”, mai arată această publicație.

Presa din SUA, profund divizată Foto: Twitter
Eveniment

Presa din SUA, profund divizată

Presa din SUA este profund divizată față de punerea sub acuzare a fostului președinte Donald Trump. În timp ce New York Times jubilează și explică, în deschiderea site-ului, că Trump va fi fotografiat, amprentat și, posibil, încătușat, Wall Street Journal - o publicație conservatoare, dar care în ultimele luni nu l-a susținut pe fostul președinte - consideră că s-a deschis cutia Pandorei. Citește și: Sondaj: 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic. Republicanii și independenții, de partea fostului președinte Pe rețelele sociale, reacțiile sunt și mai divizate. Oarecum surprinzător, Max Boot, un editorialist Washington Post, a scris: „Mărturisesc că sunt sceptic în legătură cu acest caz. Trump ar trebui să fie pus sub acuzare pentru că a încercat să fure alegerile și a instrumentat o lovitură de stat, nu pentru că a plătit-o pe Stormy Daniels. Există un potențial îngrijorător ca această punere sub acuzare să se întoarcă împotriva noastră. Dar haideți să respectăm procesul și să lăsăm cazul să se desfășoare". Erick Erickson, un blogger și moderator radio conservator a scris: „Democrații tocmai l-au readus pe Donald Trump pe cale rapidă la Casa Albă”. Republicans: Take your thoughts and prayers and stick em where the sun doesn’t shine.— Stephen King (@StephenKing) March 29, 2023 Presa din SUA, profund divizată Iată câteva titluri/ comentarii din presa din SUA, după punerea sub acuzare a lui Donald Trump: New York Times: „Un model de nerespectare a legii duce adesea la o punere sub acuzare penală, iar acesta este rezultatul cu care se confruntă acum domnul Trump” Washington Post are nu mai puțin de patru opinii care salută punerea sub acuzare a lui Trump. Iată titlul unei opinii, semnate de Dennis Aftergut: „Prin punerea sub acuzare a lui Trump, Alvin Bragg ne redă încrederea în statul de drept” Fox News: „Acuzațiile împotriva lui Trump se bazează pe o teorie juridică bizară și are trei defecte majore” - Greg Jarrett Breitbart: „Cea mai lungă vânătoare de vrăjitoare: punerea sub acuzare a lui Trump”. Wall Street Journal, în editorialul asumat de ziar: „Vestea de joi că un mare juriu din Manhattan l-a pus sub acuzare pe fostul președinte Donald Trump este o zi tristă pentru țară, cu ramificații politice imprevizibile și probabil distructive. Dacă a existat vreodată un caz care să deschidă cutia Pandorei, prima punere sub acuzare a unui fost președinte din istoria Statelor Unite este acela”. Republicanii, susținere masivă Până la această oră, toți liderii republicani, inclusiv cei care ar dori să candideze la președinție, în 2024, l-au sprijinit pe Trump. The weaponization of the legal system to advance a political agenda turns the rule of law on its head. It is un-American. The Soros-backed Manhattan District Attorney has consistently bent the law to downgrade felonies and to excuse criminal misconduct. Yet, now he is…— Ron DeSantis (@GovRonDeSantis) March 30, 2023 Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, considerat principalul rival al lui Trump în interiorul Partidului Republican, a declarat că statul său "nu va asista" la nicio solicitare de extrădare din partea procurorului districtual din Manhattan, Alvin Bragg, pe fondul a ceea ce el a numit "circumstanțe discutabile". Colaj foto al susținătorilor lui Trump El a calificat acuzațiile împotriva fostului președinte Donald Trump drept "antiamericane" și ca o "militarizare a sistemului juridic pentru a promova o agendă politică". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești” Foto: Facebook Colegiul Medicilor
Eveniment

Jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești”

Președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, estimează, într-un interviu pentru Hotnews, că peste jumătate dintre medicii din România sunt foarte onești”. În România profesează în prezent circa 55.000 de medici a arătat Coriu. Declarațiile sale vin în contextul scandalului generat de folosirea unor dispozitive medicale prelevate de la morți și refolosite. Jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești” „Eu cred că 50-60% dintre medicii din România sunt foarte onești și eu pentru ei lupt. Altfel, plecam demult din funcția aceasta”, a afirmat președintele Colegiului Medicilor, la Hotnews. „Eu nu spun că nu sunt uscături în breasla noastră. Suntem o organizație destul de eterogenă, avem o populație de 55.000 de medici. Este normal, avem și oameni buni, și uscături, ca în orice breaslă. Dar nu putem să generalizăm și de mâine, toți să nu mai aibă încredere în doctori. Nu au încredere pentru că sunt sănătoși, dar când vor fi bolnavi ce vor face? Este un pericol, un risc major, din care eu nu știu cum să ieșim.”, a apreciat el. Însă el a acuzat presa că distruge încrederea în medici. „Ceea ce se întâmplă în această perioadă, ceea ce fac unii oameni din media, să distrugă încrederea în medici, nu este deloc în regulă, iar acest lucru nu se va repara ușor”, a spus Coriu. Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: în 2020, Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate. Ancheta a vizat și spitalul Sf.Spiridon din Iași. Citește și: Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate Luni, președintele Colegiului Medicilor spunea că acest spital ar trebui să răspundă cum a fost posibil ca dispozitive colectate de la morți să fie refolosite.

Ucraina, marcată de scandaluri de corupție Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina, marcată de scandaluri de corupție

În plin război, Ucraina este marcată de mai multe scandaluri de corupție. Ministrul adjunct pentru dezvoltarea municipalităţilor, teritoriilor şi infrastructurii din Ucraina, Vasil Losinskii, a fost arestat pentru luare de mită. Într-un alt scandal, legat de achizițiile de hrană pentru soldați, Parlamentul l-a convocat la audieri pe ministrul Apărării. Ucraina, marcată de scandaluri de corupție „Comisia parlamentară a Ucrainei pentru securitate națională, apărare și informații convoacă oficiali de rang înalt ai Ministerului Apărării pentru a răspunde acuzațiilor din presă conform cărora acest minister cumpără alimente pentru armată la prețuri umflate. Ziarul ucrainean Zn.Ua a relatat pe 21 ianuarie că Ministerul Apărării a cumpărat alimente pentru militari la prețuri de două până la trei ori mai mari decât cele vândute la magazinele alimentare din Kiev. Aceasta indică o posibilă schemă de corupție, potrivit Zn.Ua. Ministerul Apărării nu a oferit încă niciun comentariu”, a arătat Kyiv Independent. Potrivit relatărilor, Ministerul Apărării a fost de acord să plătească 17 Hr pentru un ou, în timp ce prețul acestuia la unul dintre magazinele capitalei este de aproximativ 7 Hr. Un consilier al președintelui Zelenski a confirmat că la ministerul Apărării are loc un audit, iar un deputat din majoritate a scris că există mai multe suspiciuni legate de achizițiile din minister. În scandalul de corupție în care este implicat ministrul adjunct pentru dezvoltarea municipalităţilor, teritoriilor şi infrastructurii din Ucraina, Vasil Losinskii, suspiciunea este că acesta a luat o mită de 400.000 de euro pentru achiziţionarea unor generatoare de curent. Ancheta a fost declanşată în septembrie anul trecut. Citește și: Conflictul dintre Suedia și Turcia se acutizează: proteste cu arderea Coranului la Stockholm, Ankara refuză vizita ministrului Apărării suedez Ministerul Dezvoltării municipalităţilor, Teritoriilor şi Infrastructurii din Ucraina a postat pe pagina sa de Facebook că sprijină pe deplin ancheta.

Presa britanică distruge cartea lui Harry (sursa: BBC)
Internațional

Presa britanică distruge cartea lui Harry

Presa britanică distruge cartea lui Harry. S-a drogat. S-a bătut cu fratele său, William, care l-a pus la pământ. Și-a pierdut virginitatea, într-o seară, în spatele unei cîrciumi, făcând sex cu o femeie mai în vârstă. A omorât 25 de talibani, pe care nu-i consideră oameni, ci „piese de șah”. Presa britanică distruge cartea lui Harry Abia lansată, "Spare", biografia Ducelui de Sussex a provocat o explozie de indignare în presa din Marea Britanie, atât din partea conservatorilor, cât și a republicanilor. "Oh spare us", titrează prima pagină a cotidianului Daily Mail, în care Jan Moir îl descrie pe Ducele de Sussex ca pe un "țânc răzgâiat" care "și-a răsturnat jucăriile din căruciorul regal", iar acum plânge. Asemănare folosită și de cotidianul, puternic conservator, The Telegraph care susține că "în lumea cuplului Harry și Meghan, doar ei au întotdeauna dreptate și se prezintă drept victime ale unui atacator rău... Harry este doar un copil răsfățat care își dorește privilegiile regalității, refuzînd servitudinea", remarcînd, nu fără ironie, lipsa publicului la lansarea cărții în Marea Britanie: "Un singur cititor stă la coadă pentru lansarea Spare. Personalul de la librăriile londoneze a fost surprins când apariția așteptată a cumpărătorilor nu a avut loc.". BBC remarcă pierderea virginității și un penis înghețat BBC consideră Spare ca fiind "Cea mai ciudată carte scrisă vreodată de un membru al Casei Regale", în articolul semnat de Sean Coughlan: "Ce altă amintire regală ar acoperi pierderea virginității în spatele unui pub sau ar intra în detalii atât de prelungite despre un penis înghețat? Apendicele său regal ajunge să primească mai multă atenție decît multe dintre rudele sale.". The Sun preia, bineînțeles, senzaționalul de tip tabloid, titrînd alb pe negru, cu litere mari, pe prima pagină, "Harry, nazistul", referindu-se la declarația Ducelui de Sussex prin care acesta își acuză fratele și cumnata de scandalul la care a fost expus în 2005, când la o petrecere ar fi purtat o uniformă de ofițer nazist – William și Kate Middleton sînt de vină, căci ei l-ar fi încurajat să poarte acel costum. Pe cînd The Times afirmă, sobru, că felul cum Harry și-a expus secretele este cea mai devastatoare lovitură pe care Casa Regală o suferă de mai bine de un deceniu, sugerând, cu precauție, că ar putea "face permanentă" ruptura dintre Harry și fratele său William. The Daily Express lansează pe prima pagină o sentință categorică: "Împăcare? Dar, Harry, tu ți-ai vândut sufletul". "Nu facem crestături pe patul puștii" Însă nu doar presa care susține Casa Regală a criticat vehement autobiografia Ducelui de Sussex. The Guardian, publicație cu evidente înclinații republicane, care de altfel a încurajat din totdeauna viziunile feministe și discursurile woke ale lui Meghan, amendează acum, aspru, și din mai multe puncte de vedere recent lansata carte. Într-unul dintre articole, "Army veterans criticise Prince Harry’s claim he killed 25 Taliban in Afghanistan", veteranul în retragere al armatei, Col Tim Collins, cunoscut pentru discursul emoționant, ținut înainte de începerea războiului din Irak în 2003, a spus că atitudinea prințului privind numărul de ucideri este grobiană: "Nu facem crestături pe patul puștii". Este citat și colonelul Richard Kemp, fost comandant al armatei britanice în Afganistan, care a declarat că acele comentarii despre omorârea talibanilor ar putea chiar pune în pericol securitatea prințului, din cauza amintirilor care au fost "reînviate". Ironizat pentru ipocrizie Într-o cheie ironică, dar dură, Charlotte Higgins, redactorul șef al departamentului cultural al The Guardian, ia la puricat întreaga cartea, devastând-o. Potrivit lui Higgins, Harry se prezintă, de fapt, ca un om care, pur și simplu, nu știe ce vrea. E monarhist, dar e anti-monarhist, detestă presa tabloidă, dar e dependent de aceasta, se plânge de traume suferite în familie, dar se complace în beneficiile oferite de aceasta. Citește și: Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie "Prințul Harry declară că nu este un cititor împătimit. Dar se subestimează: căci devorează presa. Ani de zile s-a hrănit cu fiecare silabă a articolelor despre el, de la suplimentele London Review of Books până la Sun, scurgându-se în adîncurile pline de fecale ale postărilor social media. Spare este despre chinurile unui prinț în epoca smartphone și Instagram (...) iar Harry este miopul care stă în centrul adevărului său, detestând, dar și adorând tabloidele, în stilul cărora, de altfel, e scrisă și această autobiografie. «N-am avut nici o problemă cu conceptul monarhiei», scrie el. Însă, fie intenționat, fie nu, tocmai asta susține: că monarhia își bate joc de oameni.". Chiar dacă imaginea sa, așa cum reiese din autobiografie, este a unui om nehotărât, pus pe harță și răzgâiat, putem conchide, din reacțiile presei britanice, atât conservatoare, cât și republicane, că Ducele de Sussex a reușit totuși ceva pozitiv: să-i pună de acord, pentru prima oară, și pe cei care susțin monarhia, și pe opozanți.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră