luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: premieri

7 articole
Politică

Bolojan poate fi al 7-lea premier demis prin moțiune de cenzură. Istoric, una din zece a avut succes

După 1990, moțiunile de cenzură au devenit o constantă a vieții politice românești, însă eficiența lor reală a rămas limitată, doar câteva reușind să ducă la căderea guvernelor. Între 1990 și 2026 au fost depuse 51 de moțiuni de cenzură, dar numai șase au fost adoptate. Premierii demiși în urma acestor voturi sunt Emil Boc (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Sorin Grindeanu (2017), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020) și Florin Cîțu (2021). Un caz aparte rămâne cel al lui Sorin Grindeanu, demis chiar de propriul partid. Moțiunea de cenzură Decizia PSD de a-și retrage miniștrii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan readuc în prim-plan unul dintre cele mai importante instrumente parlamentare: moțiunea de cenzură. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Deși apare frecvent în viața politică românească, istoria ultimelor trei decenii arată că doar în cazuri limitate aceasta a dus la căderea unui guvern. Analiza evoluției moțiunilor de cenzură după 1990 relevă un paradox: ele sunt des folosite, dar rar decisive. Ce este moțiunea de cenzură și cum funcționează Moțiunea de cenzură este principalul mecanism prin care Parlamentul poate demite Guvernul. Pentru a fi adoptată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, iar efectul este imediat: executivul este demis și rămâne interimar până la instalarea unui nou cabinet. După adoptare, guvernul își exercită atribuțiile limitat, fără a putea promova politici majore, până la formarea unui nou executiv. În practică, însă, depunerea unei moțiuni are adesea mai degrabă rol politic și simbolic decât unul efectiv. Câte moțiuni de cenzură au fost după 1990 Datele academice și analizele politice arată că România a avut un număr ridicat de moțiuni de cenzură în perioada post-comunistă. Între 1989 și 2012 au fost dezbătute aproximativ 25 de moțiuni de cenzură, dintre care doar două au trecut. Ritmul s-a accelerat după 2007, când astfel de inițiative au devenit tot mai frecvente, fără a produce însă schimbări politice majore. În ultimii ani, practica a devenit aproape rutină: guvernele sunt supuse periodic unor astfel de voturi, fără ca acestea să ducă automat la schimbarea puterii. Premierii care au căzut prin moțiune Deși moțiunile sunt frecvente, numărul premierilor care au fost efectiv demişi este relativ mic. Printre cazurile notabile se numără: Emil Boc (2009) Mihai Răzvan Ungureanu (2012) Sorin Grindeanu (2017) Viorica Dăncilă (2019) Ludovic Orban (2020) Florin Cîțu (2021) Dintre acestea, câteva exemple notabile. Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis în 2021 cu un număr record de voturi, într-un context de criză politică majoră. La fel, cabinetul condus de Ludovic Orban a căzut în 2020, devenind unul dintre cele mai scurte mandate guvernamentale în urma unei moțiuni de cenzură. Sorin Grindeanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depusă de propriul partid, PSD. 1990–1996: început timid, fără impact real În primii ani post-comuniști, instrumentul a fost rar utilizat și fără efect. Între 1990 și 1992 nu a fost depusă nicio moțiune, iar în perioada guvernului Nicolae Văcăroiu au existat cinci inițiative ale opoziției, toate respinse, într-un context de majoritate parlamentară stabilă. 1996–2004: instrument politic fără rezultate Odată cu alternanța la putere, moțiunea devine mai vizibilă, dar rămâne ineficientă. Guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu și Adrian Năstase au trecut peste mai multe moțiuni depuse de opoziție, toate respinse, confirmând că majoritățile solide blocau orice schimbare. 2004–2008: frecvență mai mare, același rezultat Frecvența crește în perioada 2004–2008, când guvernul Călin Popescu-Tăriceanu se confruntă cu șase moțiuni de cenzură. Toate au fost respinse, pe fondul disputelor legate de integrarea europeană și reformele interne. 2009: momentul de ruptură Momentul decisiv apare în 2009, cu moțiunea „11 împotriva României”. Inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD, moțiunea duce la căderea guvernului Emil Boc, marcând prima demitere prin acest mecanism în România post-1989. 2010–2012: criza economică și presiunea politică Pe fondul măsurilor de austeritate, guvernul Boc a fost vizat de mai multe moțiuni, toate respinse. Însă, în 2012 opoziția USL reușește să demită guvernul Mihai Răzvan Ungureanu după doar câteva luni de mandat. 2012–2016: stabilitate relativă Guvernele conduse de Victor Ponta au trecut peste patru moțiuni respinse, într-o perioadă de relativă stabilitate politică. Moțiunea a fost utilizată mai ales ca instrument de presiune și comunicare. 2017: demiterea lui Grindeanu, caz unic în Europa Un episod atipic apare în 2017, când guvernul Sorin Grindeanu este demis chiar de propriul partid, PSD. Moțiunea a fost adoptată după ce o primă încercare a opoziției fusese respinsă. 2018–2021: moțiuni decisive și instabilitate În 2019, guvernul Viorica Dăncilă cade în urma unei moțiuni inițiate de opoziție. Perioada 2020–2021 aduce o instabilitate accentuată: guvernele Ludovic Orban și Florin Cîțu sunt demise prin moțiuni de cenzură, cea din urmă fiind adoptată cu un număr record de voturi. 2022–2026: frecvență mare, eficiență redusă După 2022, deși moțiunile devin frecvente în cazul guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Toate sunt respinse, ceea ce confirmă o tendință recentă: moțiunea de cenzură rămâne un instrument de presiune și comunicare politică, eficient doar în momente de ruptură majoră în interiorul coalițiilor de guvernare. De ce majoritatea moțiunilor eșuează În mod obișnuit, moțiunile de cenzură nu reușesc să treacă dintr-un motiv simplu: lipsa unei majorități parlamentare. Guvernele care controlează sau negociază o majoritate solidă pot bloca aceste inițiative, iar opoziția folosește moțiunile mai degrabă ca instrument de presiune și comunicare politică. De exemplu, guvernul condus de Ilie Bolojan a supraviețuit mai multor moțiuni recente, care nu au reușit să adune voturile necesare. Moțiunile de cenzură ca instrument politic În România, moțiunea de cenzură a devenit un instrument standard al opoziției. Dincolo de șansele reale de adoptare, ea are mai multe funcții: - atrage atenția publică asupra unor probleme - testează coeziunea majorității - creează presiune politică asupra guvernului În multe cazuri, chiar și o moțiune respinsă poate avea efecte politice indirecte, cum ar fi remanieri sau negocieri în interiorul coaliției.

Moțiunea de cenzură, guverne demise (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Privatizarea companiilor de stat, premieri PSD (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Care sunt companiile de stat cu acțiuni pe bursă. Premierii PSD Ponta și Ciolacu, mari privatizatori

„Nu ne vindem țara”, o formulă emblematică a anilor ’90, revine astăzi în discursul politic românesc, într-un moment marcat de presiuni bugetare majore și nevoia de reforme structurale. În centrul dezbaterii se află intenția Guvernului de a lista la bursă noi companii de stat, o inițiativă care a generat reacții puternice din partea opoziției și chiar din interiorul coaliției. Discuția a fost declanșată de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a prezentat în Guvern o listă exploratorie de companii ce ar putea fi listate la bursă. Deși oficialul a subliniat că nu există încă o decizie politică, simpla enunțare a acestor posibilități a reaprins o dezbatere veche: cât din economia strategică ar trebui să rămână sub controlul statului? De la analiză tehnică la conflict politic Lista prezentată de Gheorghiu include companii precum CEC Bank, Poșta Română sau Compania Națională Aeroporturi București, iar pentru unele dintre acestea se ia în calcul o ofertă publică inițială (IPO) sau vânzarea unor pachete minoritare. Citește și: Rugați-vă ca PSD să plece de la guvernare: este cea mai mare oportunitate pentru România Vicepremierul a insistat că este vorba doar despre o etapă preliminară, care necesită studii de fezabilitate și analize aprofundate. „Nu ne vindem țara” Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Partidul Social Democrat (PSD) a respins ferm ideea vânzării de acțiuni în companii strategice, invocând riscuri pentru securitatea economică și energetică. În paralel, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a criticat atât Guvernul, cât și PSD, acuzând un „dublu discurs” și cerând păstrarea controlului majoritar al statului. PSD și AUR invocă argumente similare: necesitatea păstrării controlului asupra companiilor strategice, riscul pierderii influenței statului în sectoare cheie, contextul geopolitic instabil Pentru AUR, poziția este categorică: statul trebuie să dețină control majoritar în energie și infrastructuri critice, iar orice vânzare de acțiuni este considerată o vulnerabilitate. Ce înseamnă, de fapt, listarea la bursă Listarea unei companii de stat la bursă nu echivalează automat cu privatizarea totală. În majoritatea cazurilor, statul păstrează un pachet majoritar, iar vânzarea se face pentru atragerea de capital, creșterea transparenței și îmbunătățirea guvernanței corporative. Acest model a fost aplicat în România în ultimele două decenii, în special în sectorul energetic. Un model constant: listare fără pierderea controlului Statul român a utilizat bursa pentru a atrage capital și pentru a crește transparența, dar a păstrat, în majoritatea cazurilor, controlul asupra companiilor strategice. Excepția notabilă rămâne Electrică, listată pe 4 iulie 2014 când statul a vândut pachetul majoritar. Premier era atunci Victor Ponta, de la PSD. De altfel, Guvernele PSD au jucat un rol semnificativ în deschiderea companiilor de stat către bursă. Atât Victor Ponta, cât și Marcel Ciolacu au girat sau au beneficiat de astfel de procese. Istoria listărilor: statul român și piața de capital România are deja un portofoliu consistent de companii de stat listate la bursă, majoritatea din domeniul energiei. Primele listări ale companiilor de stat la Bursa de Valori București au avut loc în anii 2000, într-un context în care România încerca să își modernizeze economia și să atragă capital privat. Operațiunea a marcat un moment important pentru bursă, oferind investitorilor acces la o companie-cheie din sistemul energetic. Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu a deschis acest drum prin listarea unor companii strategice din infrastructura energetică. Transelectrica a fost listată în 2006, fiind una dintre primele companii de stat care au intrat pe piața de capital. Statul deținea 58%, iar operațiunea a marcat un moment important pentru bursă, oferind investitorilor acces la o companie-cheie din sistemul energetic. La scurt timp, în 2008, a urmat Transgaz, compania responsabilă de transportul gazelor naturale. Listarea a făcut parte din același efort de deschidere către piața de capital și de aliniere la standardele europene. Aceste două operațiuni au reprezentat primele semnale că statul român începe să folosească bursa ca instrument de finanțare și reformă, fără a renunța la controlul asupra infrastructurii critice. Epoca Ponta: accelerarea listărilor Un salt semnificativ s-a produs în perioada 2013–2014, în timpul guvernului condus de Victor Ponta. În doar câteva luni, statul a listat unele dintre cele mai importante companii din energie, într-un context marcat de acorduri cu instituțiile financiare internaționale și de presiunea pentru reforme structurale. Prima a fost Nuclearelectrica, urmată de Romgaz, listată pe 12 noiembrie 2013. IPO-ul (momentul în care o companie, inclusiv una de stat, își deschide capitalul către investitori și începe să fie tranzacționată pe bursă) Romgaz a fost unul dintre cele mai mari din regiune la acel moment. Apogeul acestui val a fost atins în 2014, când Electrica a fost listată simultan la București și Londra. Spre deosebire de celelalte cazuri, statul a cedat pachetul majoritar, într-o tranzacție considerată cea mai amplă privatizare prin bursă din România. Potrivit unei analize Profit.ro, aceste listări au făcut parte dintr-o strategie coerentă de reformă și au contribuit decisiv la dezvoltarea pieței de capital din România. Hidroelectrica 2023: un moment de referință pentru piața de capital După aproape un deceniu fără listări majore, România a revenit în prim-plan în 2023, odată cu listarea Hidroelectrica. Operațiunea, realizată în mandatul premierului Marcel Ciolacu, a fost cel mai mare IPO din istoria țării. Tranzacția a atras miliarde de euro și a fost considerată un succes major pentru piața de capital românească. Un aspect esențial este că pachetul vândut nu a aparținut statului, ci Fondului Proprietatea, ceea ce a permis menținerea controlului public asupra companiei.

Rotativa premierilor, o greșeală, susține Hunor (sursa: RFI)
Politică

Kelemen Hunor, critic cu cererile PSD: Rotativa premierilor, "o greşeală fundamentală"

Rotativa premierilor, o greșeală, susține Hunor. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, critică mecanismul rotativei la conducerea Guvernului, considerându-l o greșeală fundamentală care a slăbit autoritatea executivului și a generat instabilitate politică. Rotativa premierilor, o greșeală, susține Hunor „Rotativa a falimentat România din 2022 încoace”, a declarat liderul UDMR la RFI. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică Kelemen susține că schimbarea premierului în timpul mandatului transmite un semnal negativ societății și afectează coerența guvernării, în special când se apropie finalul rotativei. „Un singur premier, cu o singură formulă, poate nici nu va ajunge până în 2028. Dar cu rotativă de la început, ai greșit strategic”, a afirmat acesta. UDMR nu exclude ieșirea din viitorul guvern Prezența UDMR în viitorul executiv nu este garantată și va fi stabilită în urma negocierilor. Kelemen atrage atenția că participarea fără influență reală este inutilă. „Dacă nu avem instrumente guvernamentale, rămânem doar un decor politic. Și decorul tot decontează”, a spus liderul UDMR. Formulă politică clară, cu influență reală Kelemen afirmă că un guvern politic, cu premier politic, trebuie să asigure un echilibru între parteneri, iar fiecare formațiune trebuie să aibă un cuvânt de spus în luarea deciziilor majore. „Dacă vii doar pentru decor, nu ai cum să influențezi nimic”, a subliniat el. Reforma fiscală, încă fără contur Negocierile pe programul de guvernare sunt în curs, însă problemele legate de fiscalitate rămân nerezolvate. Kelemen Hunor avertizează că deficitul mare și presiunea economică necesită soluții reale, nu improvizații. „Întrebarea e dacă pui statul la o cură de slăbire sau doar te prefaci și acoperi cu taxe”, a explicat acesta. PSD și PNL vor controla ministerele-cheie Kelemen nu are dubii că PSD și PNL vor forma nucleul dur al noului guvern, controlând ministerele avizatoare și „de forță”. USR, spune el, „s-a securizat” deja cu patru ministere. „Noi am lua Dezvoltarea și Cultura, dar fără influență în deciziile majore, nu are sens să rămâi”, a afirmat liderul UDMR. Ministerul Dezvoltării, limitat în influență fiscală Deși Ministerul Dezvoltării este esențial pentru investițiile cu fonduri europene, Kelemen admite că rolul său asupra politicilor fiscale este redus. „Dacă trebuie să tai de la investiții, nu o poți face din fondurile europene. Tai din bugetul național”, a explicat acesta. Ministerul Finanțelor va reveni PNL Potrivit Kelemen Hunor, Ministerul Finanțelor va fi condus de un liberal, așa cum a solicitat viitorul premier desemnat, Ilie Bolojan. Acesta va avea un rol-cheie în gestionarea măsurilor fiscale din următorii ani. „E un portofoliu esențial, iar Bolojan a cerut clar acest minister”, a precizat președintele UDMR.

Ciolacu, la Botoșani, o evită pe Lipă Foto: Captură video
Politică

Ciolacu, la Botoșani, o evită pe Lipă

Premierul PSD Marcel Ciolacu, în campanie la Botoșani, o evită pe Lipă, care candidează în acest fief PSD: în nici una din imaginile publicate de presa locală, în majoritatea ei evident favorabilă PSD, șeful Executivului nu apare alături de președintele Agenției Naționale pentru Sport. Citește și: Influencerița favorită a PSD, Dana Budeanu, ar fi fost căsătorită cu Hrebenciuc Junior, dar ar fi divorțat după doar un an – surse Lipă nu apare absolut deloc în imagini, nici măcar ascunsă în spatele delegațiilor. Ciolacu, la Botoșani, o evită pe Lipă La Botoșani, liderul PSD s-a întâlnit cu oamenii de afaceri din județ, a vizitat clădirea în construcție a Teatrului Mihai Eminescu și a făcut câteva promisiuni electorale. În timpul vizitei, alături de el au fost fostul ministru al Muncii, Marius Budăi și Doina Federovici, fost președinte al Consiliului Județean. În schimb, Ciolacu a făcut un prim pas înapoi în ceea ce privește premiile acordate de Agenția Națională pentru Sport și a spus că ceea ce s-a petrecut n-a fost ilegal, ci imoral. „De unde s-a creat anomalia? E pe o construcție proastă a legii. Nu e nimic ilegal, este imoral, este cu totul altceva și vă dau perfectă dreptate, că este o abordare greșită, mai ales că nu au fost trecuți toți beneficiarii, cum era firesc… Corpul de control l-aș fi trimis dacă mie și echipei mele guvernamentale ne-ar fi scăpat o astfel de abordare tâmpită. Nu mi-a scăpat, nici nu a ajuns la mine, dacă s-ar fi plătit vreun ban, nu s-a plătit niciun ban în zona de antrenori, contabili, federații. Atunci mi se părea normal să mă fi întrebat de ce nu am trimis Corpul de Control. În primul rând trebuia să îl trimit la mine, scăparea era la Guvernul României. H.G. încă nu a trecut pentru că încă nu a venit propunerea de la COSR, care între timp nu a aprobat. (…) Legea pe fond e bună, dar ea creează o nedreptate morală și ca să evităm acest lucru facem modificare legislativă”, a declarat Ciolacu la Botoșani. Citește și: Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit 13,5% din obiective

Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție Foto: Facebook Laura Vicol
Eveniment

Vicol, zisă „avocata penalilor”, lista scurtă PSD Justiție

Controversata Laura Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție, după rotația premierilor, afirmă surse politice. Potrivit protcolului dintre PSD și PNL, în mai 2023, social-democrații vor prelua șefia Executivului - așa numita „rotativă” - iar în componența Guvernului vor apare o serie de schimbări. Una din acestea este transferarea Justiției la PSD. Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție Numele Laurei Vicol apare în dosarele fraților Ion și Vasile Balint, ziși Nuțu și Sile Cămătaru. Ea a fost avocata mai multor interlopi printre care Sile Cămătaru și Silviu Dudiță zis Fluturică, brațul armat al Cămătarilor. Ea a fost iubita manelistului Leo de la Strehaia, aflat acum în pușcărie. La 1 decembrie 2022, Ciolacu a fost în vacanță în Dubai împreună cu vicepremierul Sorin Grindeanu, liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Alfred Simonis și de Laura Vicol, acum președinte al comisiei juridice din Camera Deputaților. Citește și: Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere DeFapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei Pe lista de candidați PSD pentru Justiție se mai află Maya Teodoriu, deputat PSD și beneficiar al unei pensii speciale de circa 30.000 lei/lună, în calitate de fost judecător la CCR, și senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției în guvernarea Ponta. În iulie, deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, a cerut site-ului DeFapt.ro să șteargă informația că soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei. Vicol, care conduce comisia juridică a Camerei Deputaților, a notificat site-ul DeFapt.ro, prin avocat, anunțând că, dacă informația nu va fi ștearsă, ne va da în judecată, solicitând despăgubiri materiale și morale.

Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia au ajuns la Kiev, după o lungă călătorie cu trenul Foto: Twitter Morawiecki
Internațional

Premierii Cehia Polonia Slovenia la Kiev

Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia au ajuns în această seară la Kiev, după o lungă călătorie cu trenul. Ei au plecat la drum în această dimineață. “Scopul vizitei este de a confirma sprijinul fără echivoc al întregii Uniuni Europene pentru suveranitatea şi independenţa Ucrainei”, a explicat, marți dimineața, premierul Cehiei, Petr Fiala. Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia au ajuns la Kiev Șeful guvernului polonez, Mateusz Morawiecki, a scris pe Twitter: „Aici, în Kievul sfâșiat de război, se face istoria. Aici libertatea luptă împotriva lumii tiraniei. Aici este că viitorul tuturor este în balanță. UE sprijină UA, care poate conta pe ajutorul prietenilor săi - am adus acest mesaj la Kiev astăzi”. Foto: Twitter Morawiecki Împreună cu el se află Petr Fiala, șeful guvernului ceh, și Janez Jansa, care conduce executivul sloven. În echipă este și vicepremierul Poloniei, Jaroslaw Kaczyński. „Vă mulțumim nu numai că v-ați apărat patria și Europa, ca teritoriu, ci și pentru că ați apărat însuși miezul valorilor europene și al modului nostru de viață. Lupta voastră este lupta noastră și împreună vom birui”, a afirmat Jansa, pe Twitter, înainte de sosirea la Kiev. Și premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a anunțat sosirea lor la Kiev, spunând că vor discuta despre sprijinul pentru Ucraina și consolidarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci de kerosen vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia merg la Kiev Foto: Twitter Petr Fiala
Internațional

Premierii Cehia Polonia și Slovenia la Kiev

Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia merg la Kiev cu trenul, pentru a se întâlni cu președintele Zelenski. Guvernul polonez transmis, marți dimineața, o declarație în care anunță că prim-miniștrii celor trei țări vor acționa ca reprezentanți ai Consiliului European. Întâlnirea a fost organizată în consultare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se mai precizează. Jarosław Kaczyński, liderul partidului de guvernământ Lege și Justiție din Polonia, va face, de asemenea, parte din delegație. Premierii din Cehia, Polonia și Slovenia merg la Kiev Cei trei lideri UE călătoresc în Ucraina pe calea ferată, iar trenul lor a trecut deja granița polono-ucraineană marți dimineața, transmite Biroul Primului Ministru al Poloniei. “Scopul vizitei este de a confirma sprijinul fără echivoc al întregii Uniuni Europene pentru suveranitatea şi independenţa Ucrainei”, a spus premierul Cehiei, Petr Fiala. Today, we are going together with PM of Poland Mateusz Morawiecki, deputy PM Jarosław Kaczyński and PM of Slovenia Janez Janša to Kiev as representatives of the European Council to meet with president Zelensky and PM Shmyhal.https://t.co/Q52Ur8hybu— Petr Fiala (@P_Fiala) March 15, 2022 Este prima vizită a unor șefi de guvern în capitala Ucrainei, după începerea invaziei ruse. Kievul, sub bombardament intens Două clădiri din zone rezidențiale din Kiev au fost bombardate, marți dimineața, potrivit serviciilor de urgență ucrainene, citate de CNN. Prima clădire bombardată a fost o locuință privată din Osokorky, un cartier situat la est de centrul orașului Kiev. Clădirea a fost lovită cu puțin înainte de ora 6 dimineața, au anunțat serviciile de urgență într-o declarație. Un incendiu a izbucnit în clădirea cu două etaje, dar a fost stins la scurt timp și nu au fost raportate victime. La scurt timp după lovitura din Osokorky, un bloc cu 10 etaje din Podil, la nord de centrul orașului, a fost bombardat. Și aici a izbucnit un incendiu la primele cinci etaje ale clădirii. O persoană a fost transportată la spital, au anunțat serviciile de urgență. Fațada stației de metrou Lukyanivska şi birourile acesteia au fost distruse marți de un bombardament al rușilor, potrivit unui mesaj postat pe Twitter de rerezentanții rețelei de metrou din Kiev. Citește și: FOTO Macron îl copiază pe Zelenski: președintele Franței renunță la costum și trece la hanorac și blugi

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră