vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: polonia

146 articole
Eveniment

Polonia, viitoarea superputere militară a Europei

Polonia ar putea fi viitoarea superputere militară a Europei, scrie Politico, arătând că cheltuielile cu apărarea ale acestui stat au crescut substanțial. Politico atrage atenția și asupra faptului că Polonia preferă să cumpere acum armament din Coreea de Sud, pe fondul fricțiunilor politice cu Uniunea Europeană. Polonia, viitoarea superputere militară a Europei „«Polonia a devenit cel mai important partener al nostru în Europa continentală», a spus un înalt oficial al armatei americane în Europa, invocând rolul crucial pe care l-a jucat Polonia în sprijinirea Ucrainei și în susținerea apărării NATO în țările baltice. În timp ce Germania, în mod tradițional aliatul cheie al Americii în regiune, rămâne un pivot ca centru logistic, dezbaterile interminabile ale Berlinului asupra modului în care își poate reînvia armata și lipsa unei culturi strategice i-au redus eficiența ca partener, a spus oficialul”, scrie Politico. Citește și: Rusia va fabrica drone iraniene pe propriul teritoriu, în urma unui acord cu Teheranul Lista de cumpărături a Varșoviei Publicația arată că: În timp ce Germania dezbate dacă va putea aloca 2% pentru Apărare, Polonia a decis să ridice cheltuielile de la 2,4% la 5%. Polonia are deja mai multe tancuri și obuziere decât Germania și este pe cale să aibă o armată mult mai mare, cu o țintă de 300.000 de soldați până în 2035, comparativ cu cei 170.000 pe care îi are acum Germania. Acum, Polonia are 150.000 de militari, din care 30.000 fac parte din forțele teritoriale de apărare - „soldați de week-end” care uirmează un curs de antrenament de 16 zile. „Inițial au fost văzuți ca o glumă, dar succesul Ucrainei în utilizarea miliției mobile echipate cu rachete antitanc și antiaeriene face acum ca ideea să pară mult mai sensibilă”, scrie Politico. Polonia a semnat în această primăvară un acord de 4,9 miliarde de euro pentru 250 de tancuri Abrams din SUA care vor înlocui cele 240 de tancuri sovietice trimise în Ucraina. Polonia dispune de avioane americane F-16 și în 2020 Varșovia a semnat un acord de 4,6 miliarde de dolari pentru 32 de avioane de vânătoare F-35. Polonia a făcut comenzi de 10-12 miliarde de euro din Coreea de Sud, de unde va cumpăra 180 de tancuri K2 Black Panther, 200 de obuziere K9 Thunder, 48 de avioane de atac ușor FA-50 și 218 lansatoare de rachete K239 Chunmoo. Coreea de Sud ar urma să furnizeze 1.000 de tancuri K2 și 600 de obuziere K9 până în 2025, respectiv 2029. Varșovia a comandat elicoptere italiene Leonardo pentru 8 miliarde de zloți (1,7 miliarde euro), dar acordul prevedea ca elicopterele să fie fabricate în Polonia. „Atracția Coreei este că echipamentele lor militare sunt în general mai ieftine decât alternativele americane și europene și le pot produce într-un calendar strâns. Achizițiile sunt, desigur, o lovitură în față la visele președintelui francez Emmanuel Macron de „autonomie strategică”, în care își imaginează o Europă care este capabilă să se apere cu armele proprii (cel mai probabil, franceze)”, comentează Politico.

Polonia, viitoarea superputere militară a Europei Foto: Facebook Andrzej Duda
Furie maximă: Lavrov, interzis în Polonia (sursa: Twitter/МИД России)
Eveniment

Furie maximă: Lavrov, interzis în Polonia

Furie maximă: Lavrov, interzis în Polonia. Rusia a denunţat sâmbătă ceea ce a numit decizia "provocatoare" a Varşoviei de a nu autoriza intrarea pe teritoriul Poloniei a ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov, pentru a participa la o reuniune ministerială a OSCE. Furie maximă: Lavrov, interzis în Polonia "Decizia Poloniei este provocatoare şi fără precedent", a declarat diplomaţia rusă într-un comunicat. "Nu doar că Varşovia s-a discreditat în această manieră, dar ea a adus un prejudiciu ireparabil autorităţii întregii OSCE", estimează comunicatul citat. Polonia, care organizează la începutul lunii decembrie reuniunea ministerială a OSCE, a anunşat vineri că a refuzat să autorizeze intrarea lui Serghei Lavrov pe teritoriul ei. "Aşteptăm de la Federaţia Rusă să aleagă membrii delegaţiei sale conform cu reglementările în vigoare", a explicat pentru AFP o sursă din interiorul preşedinţiei poloneze a OSCE. Potrivit acestei surse, delegaţia rusă nu trebuie să "includă persoane sancţionate de către Uniunea Europeană în urma ofensivei ruse în Ucraina declanşate pe 24 februarie, printre care Serghei Lavrov". Cine va fi înlocuitorul lui Lavrov Reuniunea celor 57 de miniştri de Externe din OSCE va avea loc pe 1 şi 2 decembrie la Lodz, în centrul Poloniei. Potrivit Moscovei, delegaţia rusă va fi condusă de ambasadorul rus la OSCE, Aleksandr Lukacevici. Citește și: Două avioane rusești de luptă, manevre intenționat periculoase în preajma unor nave NATO din Marea Baltică De la crearea sa în 1975, în plin "război rece", pentru a favoriza dialogul între Vest şi Est, OSCE are sediul la Viena. Reuniunea ministerială anuală a OSCE, la care în mod normal Serghei Lavrov participă, este organismul central al acestei organizaţii internaţionale.

Biden: Rusia a ales să escaladeze (sursa: youtube/WION)
Internațional

Biden: Rusia a ales să escaladeze

Biden: Rusia a ales să escaladeze. Preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri că este puţin probabil ca racheta care a lovit Polonia să fi fost lansată din Rusia, spunând că Washingtonul şi aliaţii săi vor să stabilească cu exactitate ce s-a întâmplat înainte de a decide o reacţie, potrivit CNBC. De unde a fost trasă racheta? "Este puţin probabil... să fi fost trasă din Rusia", a declarat reporterilor Joe Biden după o întâlnire de urgenţă cu ceilalţi lideri ai G7, organizată în marja summitului G20, care are loc în Bali, Indonezia. Citește și: Ce urmează după atacul în urma căruia doi cetățeni polonezi au fost uciși lângă granița cu Ucraina? Rusia neagă că ar fi tras cu rachete înspre Polonia, Kievul cere summit NATO A adăugat că există informaţii care contrazic presupunerile că racheta care a provocat o explozia soldată cu moartea a două persoane în satul Przewodow din estul Poloniei a fost trasă din Rusia. "Există informaţii preliminare care contestă acest lucru. Nu vreau să spun asta până când nu investigăm complet, dar este puţin probabil, din linia traiectoriei, să fi fost trasă din Rusia, dar vom vedea", a declarat preşedintele SUA. Preşedintele american a subliniat că investigaţiile asupra incidentului sunt în desfăşurare. Biden: Rusia a ales să escaladeze "Am convenit să sprijinim ancheta Poloniei cu privire la explozia din Polonia rurală, lângă graniţa cu Ucraina, şi se vor asigura că ne dăm seama exact ce s-a întâmplat", a spus Biden. "Şi apoi vom stabili împreună următorul pas, pe măsură ce investigăm şi înaintăm. A existat unanimitate totală între cei aflaţi în jurul mesei (reuniunii G7)", a asigurat el. https://www.youtube.com/watch?v=9H0sZMQa3gE "În momentul în care lumea se adunase la G20 pentru a îndemna la dezescaladare, Rusia a ales să escaladeze în Ucraina", a mai declarat Biden. Autorităţile de la Varşovia au anunţat că racheta care a explodat era fabricată în Rusia, dar că nu este clar încă de unde a fost lansată. Atât Ucraina, cât şi Rusia, folosesc rachete proiectate de sovietici.

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? (sursa: flickr/NATO)
Internațional

Ce urmează după atacul asupra Poloniei?

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Doi cetățeni polonezi au fost uciși marți seară pe teritoriu polonez lângă granița cu Ucraina de ceea ce pare să fi fost un atac cu rachete. Primele informații pe surse indicau rachete rusești ca fiind responsabile de incident. Oficial, doar Rusia a comunicat pe subiect Până târziu în noapte, nu existau, însă, confirmări oficiale de nicăieri. La o oră după atac, Pentagonul anunța că încă adună informații despre incident. NATO nu comunicase nimic pe subiect, în afara unei poziții neoficiale pentru AFP a unui oficial, sub anonimat: "Examinăm în prezent aceste informaţii şi suntem în strânsă coordonare cu Polonia, aliatul nostru". Aproape de miezul nopții, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a postat un mesaj pe Twitter. Nuanța importantă din postarea lui Stoltenberg este că important e să fie stabilite faptele. Spoke with President Duda @prezydentpl about the explosion in #Poland. I offered my condolences for the loss of life. #NATO is monitoring the situation and Allies are closely consulting. Important that all facts are established.— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) November 15, 2022 La fel, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Alarmed by reports of an explosion in Poland, following a massive Russian missile strike on Ukrainian cities.I extend my condolences and my strongest message of support and solidarity with Poland and our Ukrainian friends.— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 15, 2022 Singura poziție oficială dată marți seară a venit din partea Ministerului rus al Apărării, care a negat (pe Telegram) că Moscova ar fi avut vreo implicare. "Declaraţiile presei şi oficialilor polonezi despre o presupusă cădere a unor de rachete ruseşti în apropierea localităţii Przewodow reprezintă o provocare intenţionată cu scopul de a crea o escaladare a situaţiei", a scris Ministerul rus al Apărării pe contul său de Telegram. "Nu a fost efectuată nicio lovitură asupra obiectivelor din apropierea frontierei polono-ucrainene" de către armata rusă. Imaginile "dărâmăturilor publicate de presa poloneză de la faţa locului din localitatea Przewodow nu au nicio legătură" cu proiectile ruseşti, potrivit aceleiași surse. Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Recent, fragmente ale unor rachete ruseşti au căzut în Republica Moldova, în localitatea Naslavcea, fără să producă victime. Polonia este membră a NATO şi găzduieşte pe teritoriul său aproximativ 10.000 de soldaţi americani. Articolul 5 din Tratatul Alianţei Atlantice prevede că, dacă un stat membru este victima unui atac armat, ceilalţi membri vor considera acest act de violenţă drept un atac armat îndreptat împotriva tuturor membrilor şi vor adopta măsurile considerate necesare pentru a veni în ajutorul ţării atacate. Citește și: Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit. Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei "Guvernul României, prin ministerele şi instituţiile de linie, este în contact cu aliaţii şi analizează situaţia generată de căderea rachetelor pe teritoriul Poloniei. Suntem alături de aliaţii şi prietenii poloni şi pregătiţi să procedăm în funcţie de evoluţia situaţiei", a arătat Executivul de la București într-un comunicat de presă transmis marţi seara. "România este deplin solidară cu prietenul şi aliatul nostru, Polonia, în urma ştirilor îngrijorătoare legate de exploziile de pe teritoriul său. Suntem în contact cu partenerii şi aliaţii noştri. Suntem NATO", a scris președintele Klaus Iohannis, marţi seara, pe Twitter. Ucraina cere summit NATO Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a cerut NATO să organizeze de urgență un summit la care să invite Ucraina. Kuleba a arătat că Kievul este gata să asigure securitatea NATO, deși nu este stat membru al Alianței. Ukraine reaffirms its full solidarity with Poland and stands ready to provide any necessary support. Collective response to Russian actions must be tough and principled. Among immediate actions: a NATO summit with Ukraine’s participation to craft further joint actions... 1/2— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) November 15, 2022

Rusia neagă atacul, dar propagandiștii jubilează Foto: Twitter Nexta
Eveniment

Rusia neagă atacul, dar propagandiștii jubilează

Victimele rachetelor rusești care au lovit Polonia sunt doi agricultori care lucrau pe o combină, arată imaginile de la fața locului. Între timp, Rusia neagă atacul, prin ministerul Apărării, că ar fi lovit Polonia, dar propagandiștii săi jubilează. Rusia neagă atacul, dar propagandiștii jubilează „Nu au existat lovituri asupra țintelor din apropierea graniței de stat ucrainene-polone cu arme rusești. Fragmentele publicate de presa poloneză de la scena din Przewodów nu au nimic de-a face cu armele rusești”, a susținut partea rusă. „A fost cel mai puternic tir al Rusiei de până acum, iar unele dintre rachete au trecut în Polonia, unde două persoane au fost ucise, potrivit unui oficial american. A fost pentru prima dată în acest război când proiectilele rusești au căzut asupra unei țări NATO. Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Mueller, nu a confirmat imediat informația venită de la un înalt oficial al serviciilor de informații americane, care a vorbit sub condiția anonimatului din cauza naturii sensibile a situației”, arată Associated Press. Încă nu este clar dacă racheta care a căzut în Polonia nu fusese deviată de antiaeriana din Ucraina - așa cum s-a întâmplat acum câteva zile, când fragmente dintr-un proiectil rusesc au căzut în Republica Moldova. I specifically refrained from guessing what was the origin of the missile but this is such a big crater that I can hardly believe that this came from an interceptor missile. #Ukraine #Poland #Russia pic.twitter.com/wmSBxbFaN7— (((Tendar))) (@Tendar) November 15, 2022 Totuși, analiștii care au examinat primele filmări devenite publice apreciază că craterul este prea mare ca să provină de la o rachetă interceptată sau să fi fost vorba doar de fragmente dintr-un proiectil. Poliția și armata poloneză au demarat o investigație. Margarita Simonyan: "Now Poland has its own Belgorod Oblast. What did you think?" pic.twitter.com/qoXOG17Qb0— Dmitri (@wartranslated) November 15, 2022 Între timp, redactorul-șef al Russia Today, unul din principalele canale rusești de propagandă, și-a exprimat deschis bucuria pentru incidentul din Polonia, pe canalul ei de Telegram. „Acum, Polonia are propriul Belgorod. Ce se așteptau?”, a scris ea, făcând referire la presupusa bombardare de către Ucraina a unei regiuni rusești de la graniță. Citește și: BREAKING Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit. Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei

Polonia, lovită de rachetă din Ucraina? (sursa: Radio Zet)
Internațional

Rachete rusești în Polonia, doi morți

Rachete rusești în Polonia, doi morți. Mai multe agenții de presă (Reuters, AP) transmit că tirurile de rachete rusești de marți nu s-au limitat la teritoriul ucrainean, ci au ajuns și în Polonia. Potrivit surselor citate, ar fi doi morți. Rachete rusești în Polonia, doi morți Express publică mai multe fotografii cu pagubele create de rachete. Doi oameni au murit după ce două rachete au lovit marţi satul Przewodow din Polonia, în apropierea frontierei cu Ucraina, în timpul atacurilor ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, semnalează presa locală preluată de Reuters. Citește și: Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric: loviturile asupra Ucrainei au avariat o linie care asigura transportul de energie către Chișinău Pompierii de la faţa locului nu au putut da detalii. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut întrunirea de urgenţă a comitetului guvernamental pentru securitatea şi apărarea naţională, a anunţat pe Twitter un purtător de cuvânt al cabinetului de la Varşovia. Pentagonul încă adună informații Un înalt oficial din domeniul informaţiilor din SUA a declarat pentru Associated Press că rachetele erau ruseşti. Dar departamentul american al apărării a comunicat că deocamdată nu poate confirma ştirile despre incident. "Adunăm în continuare informaţii", a declarat generalul de brigadă Patrick Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului (LIVE VIDEO).

Opozanți ruși în exil, congres anti-Putin (sursa: youtube/Утро Февраля)
Internațional

Opozanți ruși în exil, congres anti-Putin

Opozanți ruși în exil, congres anti-Putin. Un grup de lideri ai opoziţiei prodemocratice ruse se reuneşte în Congres, între 5 şi 7 noiembrie, în localitatea poloneză Jablonna, situată la nord-est de Varşovia, cu scopul de a crea alternativa la regimul preşedintelui rus Vladimir Putin şi de a stabili democraţia în Rusia, potrivit Polskie Radio. Opozanți ruși în exil, congres anti-Putin Reuniunea a fost inaugurată de Ilia Ponomarev, fost deputat în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), care trăieşte în prezent în exil la Kiev. În 2014, Ponomarev a fost singurul deputat care a votat împotriva anexării ilegale a provinciei ucrainene Crimeea de către Federaţia Rusă, după ocuparea acestui teritoriu. "Este un moment istoric. Pentru prima dată în cel puţin un deceniu deputaţi care la vremea lor au fost aleşi democratic se reunesc. Vedem că este democratic şi dinamic. Oamenii discută şi argumentează. Sper sincer că aceste trei zile să fie fructuoase", a declarat Ponomarev pentru EFE. La congres, care se va încheia luni, participă 51 de delegaţi care au ocupat anterior funcţii elective în administraţia Rusiei la diferite niveluri. Alţi delegaţi vor fi prezenţi online. "Vom avea mai multe discuţii şi anunţuri la Congres care vor crea cadrul viitoarelor reuniuni", a menţionat Ponomarev. Toți delegații, sub supraveghere Anterior, într-un interviu pentru EFE, Ponomarev a explicat că ideea aflată la baza Congresului este de a oferi ruşilor alternativa democratică la regimul lui Putin. Opozantul şi activistul pentru drepturile omului Andrei Sidelnikov, care asistă şi participă la organizarea Congresului, a calificat reuniunea drept un prim pas către o nouă republică parlamentară în Rusia. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești "Încercăm să facem un mare pas înainte spre viitor. Deocamdată, nu ştiu ce se va întâmpla după aceea, pentru că toţi delegaţii care participă la Congres în persoană sau online se află sub presiunea serviciului de securitate rus. Totuşi, ne-ar plăcea să trimitem un mesaj ruşilor care au scăpat de Putin şi milioanelor care mai trăiesc încă în Rusia", a declarat Sidelnikov pentru agenţia de presă spaniolă.

Polonia discută cu SUA despre „partajarea” armelor nucleare Foto: defense.gov
Eveniment

Polonia discută SUA „partajarea” armelor nucleare

Polonia discută cu SUA despre „partajarea” armelor nucleare, scrie Bloomberg, citându-l pe președintele Poloniei, Andrei Duda. Discuția are loc pe fondul amenințărilor crescute dinspre Rusia, care transmite că ar putea folosi arme nucleare împotriva Ucrainei sau a celor care o susțin. Polonia discută cu SUA despre „partajarea” armelor nucleare „Problema în primul rând este că nu avem arme nucleare”, a spus Duda în interviul publicat miercuri de Gazeta Polska. „Există întotdeauna o oportunitate potențială de a participa la partajarea nucleară. Am discutat cu liderii americani dacă SUA iau în considerare o astfel de posibilitate. Subiectul este deschis”, a mai spus șeful statului polonez, citat de Bloomberg. El a spus că „nu există niciun indiciu că în viitorul apropiat” Polonia va obține arme nucleare, potrivit articolului din Gazeta Polska. Partajarea nucleară face parte din politica NATO de descurajare nucleară, care permite țărilor membre fără astfel de arme să participe la planificarea utilizării lor de către NATO, mai explică Bloomberg. „Conform acordurilor de partajare a armelor nucleare, controlul armelor nucleare americane ar putea fi cedat piloților aliați dacă ordinul este dat din partea Statelor Unite. Statele participante la partajarea nucleară susțin că politicile nu încalcă tratatul de neproliferare nucleară (TNN), deoarece tratatul nu se aplică în timp de război. Cu siguranță au existat critici lansate împotriva acordurilor de partajare a armelor nucleare, dar situația nu beneficiază de prea multă atenție din cauza naturii sale ambigue. Într-un fel, partajarea armelor nucleare este o încălcare directă a TNN”, explică universitatea Columbia. Articolul acestei universități, redactat în 2012, aprecia că SUA au în Europa între 200 și 480 de arme nucleare. SUA, pregătită să răspundă amenințărilor lui Putin Autoritățile americane încearcă să configureze un răspuns în cazul în care Vladimir Putin decide să folosească arme nucleare tactice. "Omul care ia astfel de decizii, vreau să spun, este un singur om. Nu există mecanisme de control pentru domnul Putin. Așa cum a luat decizia iresponsabilă de a invada Ucraina, ar putea să ia din nou o astfel de decizie. Dar în acest moment nu văd nimic care să mă facă să cred că el a luat o astfel de decizie", a spus, recent, Lloyd Austin, secretarul de stat american al Apărării. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA SUA și aliații săi vor distruge trupele și echipamentele Rusiei din Ucraina și vor scufunda flota din Marea Neagră dacă președintele rus Vladimir Putin va folosi arme nucleare în această țară, a avertizat duminică fostul director al CIA și general de armată cu patru stele în retragere David Petraeus.

Maia Sandu, la New York cu avionul președintelui Poloniei Foto: Twitter
Politică

Maia Sandu cu avionul președintelui Poloniei

Maia Sandu a ajuns la New York, după ce a participat la funeraliile reginei Elizabeta a II-a, la Londra, cu avionul președintelui Poloniei, Andrei Duda, arată o fotografie publicată pe contul de Twitter al lui Jakub Kumoch, secretar de stat la cancelaria președinției poloneze. Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei În fotrgrafie se vede că sunt împreună, în avion, alături de Maia Sandu, președintele Poloniei, Andrei Duda, Alar Karis, președintele Estonieim și Jens Stoltenberg, secretarul general NATO. „Președinții @AndrzejDuda, @AlarKaris, @sandmaiamd și secretarul general @NATO, @jensstoltenberg, călătoresc împreună din #Londra pentru a participa la @ONU, la Adunarea Generală de la #NewYork . Onorat să avem astfel de oaspeți la bordul avionului prezidențial polonez”, a scris Kumoch, pe Twitter. Presidents of ?????? @AndrzejDuda @AlarKaris @sandumaiamd and @NATO Secretary General @jensstoltenberg travelling together from #London to participate in the @UN General Assembly ?? in #NewYork . Honoured to have such Guests on board of the Polish presidential plane. pic.twitter.com/uE6X22UyeT— Jakub Kumoch (@JakubKumoch) September 19, 2022 Imaginile o arată pe Maia Sandu, îmbrăcată informal, cu pantofi de sport New Balance, vorbind celor trei. Potrivit unui comunicat de presă al Președinției Republicii Moldova, în prima parte a zilei, Maia Sandu va participa la sesiunea de inaugurare a dezbaterilor din cadrul Adunării Generale, după care se va întâlni cu Secretarul General al ONU, Antonio Guterres. Ulterior, ea va participa la conferința „Democracy delivers”, organizată de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Mai târziu, Maia Sandu se va adresa invitaților prezenți la evenimentul „Educația în mișcare”, organizat de Clinton Global Initiative. Citește și: Mercenarii ruși din grupul Wagner, măcelăriți în Ucraina. E vorba de cei tineri și neexperimentați, spune un oficial american De asemenea, Maia Sandu va avea întrevederi bilaterale cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, dar și administratoarea USAID, Samantha Power.

Eveniment

Polonia refuză vizele pentru turiștii ruși

Polonia se alătură statelor baltice și refuză vizele pentru turiștii ruși, o măsură pe care Ucraina o solicită de mai multe săptămâni. Președintele ucrainean Volodimir Zelenki a cerut, într-un interviu cu cotidianul american Washington Post, ca țările occidentale să nu mai emită vize pentru cetăţenii ruşi. Însă Germania, Franța și, probabil, și Olanda, se opun. Polonia refuză vizele pentru turiștii ruși Încă de joi, Estonia a anunțat că nu mai primește turiști ruși. #Poland will stop issuing visas to Russian citizens and will support a ban on Schengen visas for #Russians at the #European level.Germany and France are against this decision, while the Baltic States, the Czech Republic, Finland, Denmark and Slovakia support it. pic.twitter.com/PHnbYWolfK— NEXTA (@nexta_tv) August 14, 2022 Ministrul eston de externe Urmas Reinsalu a declarat, după o ședință de guvern, că, deși vizele Schengen emise de țara sa vor rămâne valabile, acestea nu vor fi acceptate pentru intrarea în Estonia. Ele rămân însă valabile pentru restul țărilor din spațiul Schengen. Estonia a încetat să mai elibereze noi vize turistice rușilor la scurt timp după începerea invaziei din Ucraina, excepție făcând rudele cetățenilor estonieni. Russians flash mob in Estonia to protest the Visa ban, many were trashing Ukraine and threatening Russian invasion of Europe. The police detained them and gave them a 3 day deportation notice to get out of Estonia. You can't make this stuff up https://t.co/WoOUSVhMji— Russian Propaganda Bot? (@PutinHasNoPenis) August 14, 2022 Poziția Estoniei este sprijinită și de Finlanda, de statele baltice, Cehia, Slovacia și Danemarca. Însă cancelarul Germaniei, Olaf Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”. Citește și: Zelenski, amenințare fățișă pentru militarii ruși de la centrala nucleară de la Zaporojie: Sunt ținte speciale pentru armata noastră The Times susținea, azi, într-un editorial, propunerea ca rușii să nu mai fie primiți în Europa de Vest: „Pe malul lacului Como, cel mai grav război din Europa din ultimii 75 de ani pare departe. Fără griji, cosmopoliți și cheltuitori, vizitatorii ruși se înghesuie în baruri și plaje. Există și ucraineni, în mare parte la muncă. Un refugiat care trudea în hotelul nostru a petrecut o lună într-o pivniță înainte de a evada în Italia; ea spune că îi place aerul proaspăt și singurătatea plimbării ei târzii, până acasă. Cât ar mai trebui rușii să se bucure de vacanțele din Europa?”

Refugiații au relansat economia Poloniei Foto: Twitter
Internațional

Refugiații au relansat economia Poloniei

Refugiații ucraineni au relansat economia Poloniei, țara înregistrând o creștere a PIB de 8,5% în primul trimestru a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2021. Polonia are serioase probleme cu lipsa forței de muncă și speră ca o parte din refugiați să rămână și după încetarea războiului. Cetățenii, firmele private și statul polonez au făcut eforturi puternice pentru a-i ajuta pe cei fugiți din calea războiului. Refugiații au relansat economia Poloniei O analiză Bloomberg arată că șomajul era de doar 2,7% în Polonia, în mai (doar în Cehia era mai mic) , iar țara avea mari probleme cu deficitul de forță de muncă, înainte de începerea războiului din Ucraina. Doar compania austriacă Strabag apreciază că, în Polonia, ar avea nevoie de circa 100.000 de angajați. Multe companii poloneze speră ca ucrainenii să rămână și după ce se va termina războiul. Labor-starved Poland is spending billions to encourage Ukrainians to stay. Will they? https://t.co/gWHHjHB2j7— Bloomberg (@business) August 10, 2022 Din cei peste două milioane de ucraineni care au ajuns în Polonia, circa 1,2 milioane au fost înregistrați în sistemul de asigurări sociale. Peste 385.000 dintre ei lucrează deja în Polonia. Mediul de afaceri speră că 20-40% din refugiați vor rămâne și după ce războiul încetează. Countries ranked by a Number of Ukrainian Refugees recorded, August update. Poland and Germany lead while UK surpassed France. pic.twitter.com/Yt122gSixa— Mario Berisic (@MarioBerky) August 9, 2022 Atât populația, cât și companiile, fac tot posibilul să-i ajute pe ucraineni. Un sondaj din mai, efectuat de Pew Research arată că 80% din polonezi sunt de acord ca țara lor să preia refugiați din zone afectate de război. Companiile donează spații și transformă hoteluri în centre de găzduire a refugiaților - înainte de războiul din Ucraina, Polonia avea unde ficit de circa două milioane de locuințe. Siemens, de exemplu, a transformat circa 2.700 mp de spațiu pentru birouri, din Varșovia, în cazare pentru 160 de refugiați. Însă ucrainenii sunt îndemnați să-și caute cazare în orașele mai mici, Varșovia fiind deja suprasolicitată. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km În primele trei luni de la invadarea Ucrainei, sectorul privat din Polonia a cheltuit cu refugiații circa 2,1 miliarde de dolari, iar statul polonez alte 3,4 miliarde, apreciază Institutul Economic Polonez.

Glume despre biserică, doi ani închisoare (sursa: Facebook/Zbigniew Ziobro)
Internațional

Glume despre biserică, doi ani închisoare

Glume despre biserică, doi ani închisoare. Ministrul polonez al Justiţiei, Zbigniew Ziobro, de asemenea vicepremier, a iniţiat colectarea de semnături pentru o iniţiativă de revizuire a Codului Penal care să prevadă pedepsirea cu doi ani de închisoare a celor care "fac glume" despre Biserica Catolică sau o "ridiculizează", precum şi pentru întreruperea slujbelor sau a funeraliilor, relatează agenţia EFE. Glume despre biserică, doi ani închisoare El şi-a motivat demersul ca urmare a "nivelului ridicat de agresivitate" care, în opinia sa, există într-o parte a societăţii poloneze faţă de Biserica Catolică. "Profanarea unei sinagogi sau a unei moschei provoacă un răspuns dur din toate mediile. În schimb, profanarea unei biserici este adesea calificată drept ", a argumentat la rândul său purtătorul de cuvânt al formaţiunii din care face parte ministrul Justiţiei, Polonia Solidară, un mic partid naţionalist care se află în coaliţia de guvernare împreună cu formaţiunea Lege şi Justiţie (PiS). Iniţiativa lui Ziobro are nevoie de cel puţin 100.000 de semnături pentru a putea fi supusă votului în parlament sub formula denumită "propunere cetăţenească". În practică, acum se dau doar amenzi Partidul Polonia Solidară a propus şi anterior un proiect de lege similar, care a fost respins. În Codul Penal polonez în vigoare delictul de ofensă la adresa credinţei religioase - împotriva oricărei confesiuni - este deja pasibil cu doi ani de închisoare, dar de obicei instanţele decid doar aplicarea unei amenzi. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE De pildă, o femeie din oraşul Poznan a fost condamnată luna trecută la o amendă penală de 420 de euro, după ce a aruncat cu ouă în poarta unei biserici în timpul unui protest împotriva interzicerii avortului.

Schimbare majoră de strategie NATO Foto: Twitter
Eveniment

Schimbare majoră de strategie NATO

Schimbare majoră de strategie NATO la summitul care va începe marți, la Madrid: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Actuala strategie NATO, denumită „tripwire defence”, prevedea că, în caz de atac al Rusiei, cele trei state baltice vor ceda în fața agresorului, urmând să fie eliberate - în teorie - după 180 de zile. Schimbare majoră de strategie NATO Potrivit The Times, această strategie va fi modificată, astfel încât NATO își va consolida masiv prezența în zona statelor baltice, iar Rusia va ști că, dacă va ataca, va întâmpina rezistență. La summit, Polonia și cele trei state baltice vor cere o prezență militară sporită pe așa numitul coridor Suwalki - o fâșie de teritoriu de 75 de kilometri - pe care Politico îl definea, acum câteva zile, drept „cel mai periculos loc de pe pământ”. Coridorul asigură legătura dintre Rusia și regiunea Kaliningrad, care aparține tot Rusiei, dar este izolată. Foto: Wikipedia Este, spun analiștii militari, locul în care Vladimir Putin ar lovi probabil prima dată dacă ar decide că nu mai are nimic de pierdut. Există doar două drumuri și o linie de cale ferată care trec din Polonia în Lituania prin această breșă, care, în rest, este un teren mlăștinos și dificil pentru o armată mecanizată. La Madrid, schimbarea majoră de strategie va fi că acest teritoriu va fi apărat, nu abandonat. Current NATO contingents in the Baltics and Poland and the Suwalki GapNotice how Lithuania asked for additional troops weeks prior to their mastermind blockade move. pic.twitter.com/6ZH9kKOHsz— Reggie Meezer (@ReggieMeezer) June 20, 2022 Conform planului actualizat, care nu a fost încă convenit în detaliu, infrastructura, comanda unificată, echipamentele pre-poziționate și trupele poziționate în zonă înseamnă că rușii vor ști că, dacă atacă, vor întâmpina o rezistență semnificativă. Foto: Twitter Țările baltice cer să nu fie abandonate „Rușii vor ști că, chiar dacă ar încerca, vor fi șterși de pe Pământ în primele ore”, a spus un oficial înalt al apărării dintr-o țară din estul Europei, subliniind că oamenii care locuiesc lângă Rusia trebuie să fie conștienți că „este în siguranță să locuiești aici, este în siguranță să ai copii aici”, scrie The Times. Poland wants NATO to strengthen defences in Suwalki Gap, says PM https://t.co/DxYRwh2X5z— Apex (@Apex_WW) June 26, 2022 Schimbarea de strategie a fost puternic influențată de ceea ce au făcut rușii în Ucraina, în localități precum Bucha. Premierul estonian Kaja Kallas, care a deschis subiectul schimbării actualei strategii, a spus că abandonarea țărilor baltice, în caz de atac, ar fi însemnat ștergerea lor de pe suprafața pământului, distrugerea culturii lor. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari din Europa Foto: Facebook
Politică

Procentul românilor nu cred Rusia vinovată

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei este printre cele mai mari din UE, arată un sondaj ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe), publicat ieri. Sondajul a fost efectuat în zece state europene, între finalul lunii aprilie și începutul lunii mai. El a fost efectuat online pe eșantioane reprezentative între 500 și 1.000 de persoane, în funcție de țară, și are o eroare de 3-4%, în funcție de mărimea eșantionului. Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari Majoritatea zdrobitoare a românilor consideră că Rusia este vinovată de invazia din Ucraina, dar procentul care blamează Ucraina, UE sau SUA este printre cele mai mari din Europa. Doar în Italia el este mai mare. Astfel, 21% dintre români cred că principalul responsabil pentru conflict este „Ucraina, UE sau SUA”, iar 24% consideră că acest grup de state stă în calea păcii, nu Rusia. În Italia, procentele sunt de 27% și, respectiv, 35%. Autorii sondajului punctează diferențele mari de percepție între România și Polonia. Circa 83% dintre polonezi dau vina pe Rusia pentru conflict; în România doar 58%. Și mai important, 74% dintre polonezi văd Rusia drept cel mai mare obstacol în calea păcii, în timp ce doar 42% dintre români au această perspectivă. Polonia și România, pe planete diferite „Cele două țări sunt pe două planete diferite când vine vorba de preferința lor pentru pace sau justiție. După cum s-a menționat, Polonia este singura țară din sondaj în care tabăra Justiției prevalează în mod clar față de tabăra Păcii (41% la 16%). România – alături de Franța, Germania, Italia, Suedia și Spania – manifestă o preferință clară pentru pace față de justiție (42% față de 23%). Polonezii sunt printre cei mai fermi șoimi din Europa, iar românii printre cei mai deciși porumbei. În Polonia, 77% doresc să întrerupă toate legăturile economice cu Rusia; în România, doar 45%. Circa 74% dintre polonezi susțin încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, față de 51% în România. În mod similar, 71% dintre polonezi – spre deosebire de doar 39% dintre români – doresc să întrerupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Circa 73% dintre polonezi – față de doar 40% în România – susțin încetarea oricărui contact cultural cu Rusia”, arată analiza ECFR. Ostili refugiaților Doar 64% dintre respondenții din România susțin eforturile Guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%. „Polonezii și românii diferă și prin forța solidarității pe care o simt cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre polonezi – 54% dintre români – sprijină acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei.În ceea ce privește trimiterea de arme suplimentare în Ucraina, 78% dintre polonezi sunt pentru, doar 46% în România. Cele două țări diferă cel mai semnificativ în ceea ce privește ideea de a trimite trupe în Ucraina: Polonia este printre puținele țări în care sprijinul pentru această opțiune predomină (…) cu 46% față de 30%. Românii se opun trimiterii de trupe într-un procent de 44% față de 26% care sunt pentru”, mai explică ECFR.

Ucraina: Au fost stabilite două rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor Foto: Twitter
Eveniment

Rute Polonia România pentru exportul cerealelor

Au fost stabilite două rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor din Ucraina, scrie The Guardian, citându-l pe adjunctul ministrului de externe ucrainean, Dmitro Senik. Rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor El a declarat că securitatea alimentară globală este în pericol, deoarece invazia Rusiei a Ucrainei a blocat exporturile de cereale de la Kiev prin Marea Neagră, provocând penurie și creșterea prețurilor, transmite Reuters. Aproximativ 30 de milioane de tone de cereale sunt blocate pe teritoriul Ucrainei, care este al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume. Ukraine is capable of feeding 400 mln people. Despite war, farmers planted 70% of the spring corps. However, they don't have storage for harvest as at least 20 mln tons of grain harvested last year can't be transported pic.twitter.com/yCLl4O48tb— Daria Kaleniuk (@dkaleniuk) June 10, 2022 Ucraina este în discuții cu statele baltice pentru un al treilea coridor pentru exporturile de alimente, a mai declarat Senik. Oficialul nu a dat detalii despre ce cantitate de cereale a fost deja transportată sau ar urma să fie transportată prin aceste rute. Citește și: Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale. Vezi ce i-a urat Însă, la granița dintre România și Republica Moldova, timpii de așteptari sunt extrem de mari. În această dimineață, aproape 300 de camioane staționau la punctul de trecere al frontierei Leușeni. La acest punct de frontieră, erau de gardă echipe de medici și asistenți medicali din cadrul Poliției de Frontieră, dar și specialiști psihologi de la IGSU Moldova. Guvernul României nu a comunicat nimic pe această temă și, mai grav, nu pare să aibă un plan pentru a scurta timpii de așteptare din vămi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră