vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: polonia

153 articole
Economie

Șomajul în România, sub media UE, dar peste Polonia

Șomajul în România este sub media UE, de 6%, dar peste cel din Polonia, Bulgaria sau Cehia, arată datele Eurostat publicate azi. Șomajul în România, în februarie 2024, era de 5,6%. Media în UE era de 6%, iar în spațiul euro de 6,5%. Citește și: EXCLUSIV Stilistul de păr proaspăt numit la șefia Jocurilor de Noroc, liberalul Pascu, are venituri oficiale de asistat social, dar se afișează cu mașini de lux și face vacanțe de nabab în străinătate Polonia avea însă un șomaj de 2,9%, Bulgaria - 4,4%, iar Cehia de 2,6%. SUA are un șomaj de doar 3,7%. Șomajul în România, sub media UE, dar peste Polonia Uniunea Europeană înregistrează cea mai scăzută rată a şomajului de la debutul publicării datelor statistice de către Eurostat, în luna aprilie 1998. Situaţia este similară în Uniunea Europeană, unde rata şomajului a rămas stabilă la 6%. În cifre absolute, 13,249 milioane de persoane din UE erau în şomaj în luna februarie, dintre care 11,102 milioane în ţările care fac parte din zona euro. Comparativ cu situaţia din luna ianuarie, numărul şomerilor a scăzut cu 13.000 persoane în UE dar a crescut cu 17.000 de persoane în zona euro. Şomajul este în scădere în Europa începând de la mijlocul lui 2021, graţie relansării economice solide post-Covid care a urmat unei recesiuni istorice. În pofida stagnării activităţii economice în zona euro, începând de la finele lui 2022, ca urmare a consecinţelor războiului din Ucraina şi exploziei inflaţiei, rata şomajului a continuat să scadă pentru a se stabiliza începând din primăvara lui 2023 la un nivel fără precedent din ultimul sfert de secol.

Șomajul în România, sub media UE, dar peste Polonia
O călătorie cu trenul între Cluj și București durează circa zece ore
Eveniment

O călătorie cu trenul între Cluj și București, zece ore

O călătorie cu trenul între Cluj și București, pe o distanță mai mică de 500 de kilometri, durează între nouă și zece ore, scrie Ziarul Financiar. pentru comparație, în Polonia, călătoria între Varşovia şi Gdansk (327 km) durează între două ore şi jumătate şi trei ore şi jumătate, în funcţie de tren. Citește și: Vloggerul Selly, imaginea Poliției Române, a rămas pieton din nou, după ce a fost prins conducând cu o viteză uriașă. Regrete tardive: „Un moment de inconștiență pe care îl regret!” Trenurile circulă cu viteza medie de 93-130 km/oră, de 2-3 ori mai repede decât cele din România. „Sper să plec şi cu domnul Grindeanu cu trenul la mare. Este normală abordarea, nu este una de imagine, de PR, cum se spune, e chiar una de normalitate”, spunea, în iunie 2023, premierul Marcel Ciolacu. O călătorie cu trenul între Cluj și București, zece ore Ce mai arată analiza Ziarului Financiar: În Austria, de la Viena se ajunge la Innsbruck în maximum 270 de minute, pe calea ferată. Distanţa este de circa 500 de kilometri. Trenurile au Wi-Fi ș se deplasează cu viteză medie de 125 km/oră O călătorie cu trenul pe ruta Berlin-Munchen (504 km) durează între patru şi cinci ore. Viteza medie a trenurilor: 100-126 km/oră. Potrivit Ziarului Financiar, operatorul feroviar privat Astra Trans Carpatic s-a plâns că trenurile sale pot circula cu 120 km/oră, dar pe ruta Bucureşti-Timişoara viteza este în medie de 50 km/oră pentru că sunt restricţii de circulaţie și se așteaptă lucrările de modernizare. Viteza medie a celor 1.100 de trenuri de călători care au circulat în România în 2023 a fost de 45,6 km/h, potrivit datelor furnizate Europei Libere de CFR Călători. În 2022, trenurile de călători au înregistrat întârzieri totale de 4.3 milioane de minute. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Pentru trenurile de marfă viteza a fost de 15,86 km/h. Trenurile de marfă au înregistrat întârzieri totale de 40.1 milioane de minute

România, locul III la producția de cârnați Foto: Profi News
Economie

România, locul III la producția de cârnați

România face performanță în UE: suntem pe locul III la producția de cârnați, arată Agro TV citând Eurostat. Pe de altă parte, Germania era, în 2019, țara cu cel mai mare consum de mezeluri, reprezentând aproximativ 27% din volumul total, respectiv 1,5 milioane de tone. Mai mult, consumul de cârnați din Germania a depășit de trei ori cifrele înregistrate de al doilea mare consumator, Polonia (574.000 tone). Franța (495.000 tone) s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce privește consumul total, cu o cotă de 8,8%. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Țările cu cele mai ridicate niveluri de consum de cârnați pe cap de locuitor erau, în 2019, Republica Cehă (19 kg pe persoană), Germania (19 kg pe persoană) și Austria (16 kg pe persoană). România, locul III la producția de cârnați „Vânzările de cârnați din România au adus în anul 2022 o valoare adăugată de 0,9 miliarde de euro, plasând țara noastră pe poziția a treia între statele Uniunii Europene, potrivit celui mai recent raport Eurostat privind industria alimentară. Pe primul loc în clasament se află Polonia, a cărei industrie de profil a generat 2,4 miliarde de euro, urmată de Austria, cu un venit de 1,1 miliarde de euro, însă România a prins podiumul înaintea altor țări cu tradiții bogate în domeniu, precum Slovacia şi Ungaria”, scrie Agro TV. Piața de hot dog și cârnați din Europa a fost în valoare de 14,67 miliarde de dolari în 2022 și se anticipează că va ajunge la 15,76 miliarde de dolari până în 2027, arată site-ul Market Data Forecast. „Cârnații sunt de mult timp simboluri ale bucătăriei europene. De-a lungul anilor, au fost mai disponibili în mai multe forme, în mai multe locuri din întreaga lume, atrăgând în primul rând consumatorii de carne, dar, în ultima vreme, și veganii. Țările europene preferă cârnații față de carnea tradițională deoarece aceștia sunt conservați și au o durată de depozitare mai lungă, ceea ce poate fi un factor cheie pentru ca industria cârnaților să prevaleze și să crească pe piețele europene. Un alt factor cheie ar fi cultura de fast-food”, explică acest site.

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii Foto: Facebook
Eveniment

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA, arată datele sintetizate de site-ul „Părinții cer schimbare”. Potrivit datelor de pe acest site, numărul orelor obligatorii în învățământul gimnazial a crescut spectaculos din anul școlar 2017-2018 în anul școlar 2020-2021. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii În anul școlar 2020-2021, numărul de ore obligatorii în învățământul gimnazial era de 3.778 de ore, față de media europeană de 2.858 de ore. La învățământul primar, media europeană, de 4.082 ore, era peste cea din România, de 3.300 de ore. Graficul de pe site-ul „Părinții vor schimbare” arată și ce spectaculos a crescut numărul de ore. Numărul total de ore Grafic: Părinții vor schimbare „Per total, pentru toți anii de învățământ obligatoriu, câte ore petrec efectiv elevii în școală”: 9.050, față de Estonia - 8.977 sau Polonia - doar 5.334 ore. La testele PISA, scorul României a fost 428 (sub Ucraina - 430). Estonia a obținut 516, iar Polonia - 492. „Matematica, ca disciplină obligatorie, ocupă a doua cea mai mare parte a timpului de instruire în învățământul primar. Ca și în cazul citirii, scrierii și literaturii, ponderea sa în curriculum-ul școlar scade, de asemenea, la nivel gimnazial în favoarea altor discipline, precum științele naturii sau limbile străine. În învățământul primar, aproximativ 17% din timpul minim de instruire este alocat în medie matematicii, variind de la 12% la 22%. În învățământul gimnazial, matematica ocupă între 10 și 16% din timpul total de instruire recomandat pentru acest nivel de învățământ în aproape toate țările”, arată site-ul Părinții vor schimbare. În medie durata anului școlar în Europa este de 190 de zile lucrătoare. In România, durata cuprinde, de regulă, 167 de zile lucrătoare.

Puterea de cumpărare a românilor este pe locul 33 din Europa, în scădere (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Puterea de cumpărare a românilor locul 33 din Europa, în scădere

O analiză a companiei GfK, specializată în studii de piață, arată că puterea de cumpărare a românilor este pe locul 33 din Europa, în scădere cu două poziții față de clasamentul precedent. Vaslui, județul controlat până acum câteva luni de liderul PSD Dumitru Buzatu, are cea mai slabă putere de cumpărare, la jumătatea mediei naționale. Citește și: Sondaje CURS: PSD, AUR și partidul lui Șoșoacă strâng 56% din opțiunile de vot. USR, după doi ani în opoziție, rămâne aproape constant la 10% Puterea de cumpărare a românilor este pe locul 33 din Europa, în scădere „Un bucureştean are 15.300 de euro pe an de cheltuială, dublu faţă de media naţională, dar puterea de cumpărare a locuitorilor Capitalei a coborât, ajungând cu 13% sub media europeană. În ultimul an, puterea de cumpărare a locuitorilor din Bucureşti a scăzut uşor, cu circa 170 de euro, urmare a inflației”, explică Ziarul Financiar datele din studiul GfK. ZF arată că acesta este rezultatul inflației mari din România. În aceeaşi perioadă, în ca­pi­tala Poloniei, Varşovia, venitul disponi­bil a urcat de la 14.900 la aproape 18.000 de euro/an. „În România, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor este în acest an de 7.738 de euro. Acest lucru înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană și coboară două locuri până pe locul 33 (...) Bucureștiul se situează clar pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii capitalei au o putere de cumpărare cu aproape 98% mai mare decât media națională și de 3,8 ori mai mare decât locuitorii din județul Vaslui, care au cea mai mică putere de cumpărare disponibilă pentru cheltuieli și economii. Acolo, venitul net disponibil este de doar 4.010 euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media națională”, se arată în studiul GfK intitulat „GfK Purchasing Power Europe 2023”. În alte state din estul Europei puterea de cumpărare crește, comparativ cu media UE Care este situația în alte țări est-europene: În Republica Cehă, potențialul de cheltuieli în acest an este de 14.824 de euro. Țara continuă tendința din ultimii ani, în care se apropie de media europeană. Deși cehii sunt încă cu 16% sub medie, ei urcă două locuri, ajungând pe locul 20 în comparația europeană generală, așa cum au făcut deja în anul precedent. Polonia are o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.903 euro în 2023. Acest lucru îi plasează pe polonezi cu puțin peste 38% sub media europeană, câștigând un loc și ajungând la poziția 29 în comparație cu celelalte 41 de țări. Ungaria ocupă locul 29 și a reușit să se îmbunătățească cu un loc față de anul precedent. Cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.834 de euro, Ungaria se situează cu aproape 39% sub media europeană. Citește și: ANALIZĂ De ce vizita lui Ciolacu în SUA este un eșec: o comparație cu vizitele la Washington ale altor premieri români. Până și Dăncilă a avut acces la vicepreședintele SUA Cel mai mare câștigător al clasamentului GfK este Irlanda: anul trecut, abia a reușit să intre în top 10, dar anul acesta a reușit să urce patru locuri și se află pe locul șase. Cu 26.882 de euro pe cap de locuitor, irlandezii se situează cu exact 52% peste media europeană.

România, F-35 mai scump decât Polonia (sursa: lockheedmartin.com)
Investigații

România, F-35 mai scump decât Polonia

România, F-35 mai scump decât Polonia. 6,5 miliarde de dolari vrea să plătească Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvâr, pentru achiziția a 32 de avioane F-35 direct de la Guvernul Statelor Unite ale Americii. În cazul în care avioanele de luptă ar fi fost cumpărate direct de la producătorul american Lockheed Martin, acesta ar fi fost obligat să investească minim 80% din valoarea contractului în economia românească (offset). Citește și: EXCLUSIV Cadou de peste șase milioane de euro făcut companiei GDELS Mowag de statul român, deși aceasta are întârzieri foarte mari la livrarea către Armată a blindatelor Piranha V O afacere scumpă pentru România, promovată de președintele Klaus Iohannis și asumată de premierul Marcel Ciolacu, în contextul în care Polonia a cumpărat același număr de avioane, tot fără offset, dar la un preț de doar 4,6 miliarde de dolari. Ce se cumpără cu 6,5 miliarde USD fără TVA Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, a aprobat în ședința din data de 11 aprilie 2023 demararea programului de achiziție a avioanelor de luptă F-35. Ulterior, conform legislației, Ministerul Apărării Naționale a cerut acordul prealabil al Parlamentului pentru a putea demara procedura de achiziție pentru că valoarea contractului depășește suma de 100 de milioane de dolari. Solicitarea Ministerului Apărării a fost transmisă ulterior către comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cele două camere. Din documentele transmise Parlamentului aflăm că programul de înzestrare „Avion multirol de generația a V-a, F-35” a fost aprobat și de prim-ministrul Marcel Ciolacu, cel care urmează să emită o Hotărâre de Guvern pentru parafarea contractului „Guvern la Guvern” cu SUA. „Programul constă în contracte atribuite de un guvern unui alt guvern, prin atribuirea de către Guvernul României Guvernului Statelor Unite ale Americii de contracte de tip , specifice programului Foreign Military Sales având ca obiect 32 de avioane F-35, motoare, suport logistic inițial, servicii de instruire, simulatoare de zbor FMT, muniții aer-aer și sol-aer, respectiv o valoare estimată de 6,5 miliarde USD fără TVA”, se menționează în solicitarea MApN. "Cooperarea industrială", în ceață groasă În solicitarea transmisă de Ministerul Apărării Naționale către Parlamentul României se menționează că va exista și o componentă de „cooperare industrială prin semnarea unui memorandum pentru cooperare industrială în paralel cu semnarea contractului Letter of Offer and Acceptance”. DeFapt.ro l-a întrebat pe deputatul Laurențiu Dan Leoreanu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, ce înseamnă această cooperare industrială și care sunt costurile finale cu programul de achiziție al avioanelor F-35. Deputatul Laurențiu Dan Leoreanu a explicat că după aprobarea de principiu dată la nivelul comisiilor de apărare urmează discuții și negocieri. „Pentru că, aici, în suma asta nu intră doar cele 32 de avioane. Intră piese de schimb, partea militarizată, instruirea, partea de offset. Dar ele nu au fost detaliate. Aprobarea finală se va da printr-un proiect de lege care se va vota în Parlament, în camere. Din ce am discutat eu, partea de mentenanță și întreținere urmează să se facă în România. Ceea ce ar însemna un lucru extraordinar. Eu m-am uitat pe toate lucrurile celelalte. Vreau să vă spun că prețul mi se pare preferențial”, a spus deputatul. Tot el a mai menționat că primele avioane ar putea ajunge în România în minimum șapte-opt ani, adică în jurul anului 2031. România, F-35 mai scump decât Polonia Prin această achiziție de avioane F-35, România se alătură unui club select de 17 state care ar urma să aibă în dotare armatei unele dintre cele mai moderne avioane de luptă. Dar prețul acestora diferă în funcție de foarte multe variabile, inclusiv de puterea de negociere a statului. În timp ce România este pregătită să plătească peste 203 milioane de dolari americani pentru fiecare avion, Polonia a reușit în urma negocierilor să obțină un preț preferențial de 143,75 milioane de dolari. Adică, cu aproape 60 de milioane de dolari față de cât vrea să plătească Guvernul Ciolacu. Datele publice arată că Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a 32 de avioane F-35 către Polonia cu un preț maximal de 6,5 miliarde de dolari. Dar, pentru că Polonia nu a beneficiat de un acord de compensare la acest contract, oficialii polonezi au reușit să reducă costul achiziției de la 6,5 miliarde dolari la 4,6 miliarde de dolari. Ministrul polonez al Apărării, condus de Mariusz Blaszczak, a anunțat că acordul prevede pe lângă livrarea celor 32 de avioane F-35, furnizarea 33 de motoare de rezervă și pregătirea piloților și a personalului de întreținere. Primele șase avioane F-35 vor fi livrate Poloniei în perioada 2024-2025, iar restul, până în 2030. Cehia cumpără F-35 și mai scump decât România Cehia, o altă țară din Uniunea Europeană, a primit undă verde de la Departamentul de Stat al SUA pentru achiziția a 24 de avioane F-35A pentru suma de 5,65 miliarde de dolari. În acest preț intră 25 de motoare, piese de schimb, muniția, inclusiv rachetele AIM-120 AMRAAM și AIM-9X Sidewinder. Afacerea dintre Cehia și SUA nu a fost încă finalizată pentru că negocierile privind pachetul final al achiziție continuă. Departamentul de Stat a spus că pot exista compensații industriale ca parte a vânzării, dar congresul american poate încă obiecta la transferul de tehnologie. Oficialii forțelor aeriene cehe se așteaptă să opereze avioanele F-35 în jurul anului 2050. Răcirea motorului, un dezavantaj major Oficiul de Responsailitate Guvernamentală al SUA (GAO) atrage atenția că Programul F-35 se confruntă cu întârzieri, creșterea costurilor și livrări întârziate. Întârzierile programului în finalizarea simulatorului F-35 continuă să împiedice Departamentul Apărării al SUA să finalizeze testele pentru a demonstra că avionul este pregătit pentru producția completă, chiar dacă se produc peste 125 de aeronave pe an. O altă problemă este legată de costurile pentru modernizarea motorului și a sistemului de management termic, care este utilizat pentru răcirea subsistemelor de aeronave care generează căldură. „Sistemul de răcire este depășit, necesitând ca motorul să funcționeze dincolo de parametrii de proiectare. Căldura suplimentară crește uzura motorului, îi reduce durata de viață și adaugă costuri de întreținere de 38 de miliarde de dolari. Programul a evaluat unele opțiuni de îmbunătățire a motorului și a răcirii, dar nu a definit complet cerințele pentru cât de multă răcire va avea nevoie în viitor aeronava”, se menționează în raportul GAO, în care se mai menționează că Congresul nu are o imagine completă a creșterii costurilor pentru modernizarea avionului. Probleme la sistemul de ejectare și la software Centrul pentru Controlul Armelor și Neproliferare a realizat o fișă informativă pentru avionul F-35 în care se menționează că avantajele avionului sunt temperate de multiple neajunsuri. Testele din iulie și august 2015 au demonstrat o probabilitate de deces de 23% și o probabilitate de 100% de rănire a gâtului la ejectare pentru piloții cu o greutate între 63 și 75 de kilograme și o probabilitate de 98% de deces pentru piloții sub 62 de kilograme. Modificările de proiectare ale scaunului cu ejectare au scăzut riscul de rănire sau deces la aceleași niveluri ca și scaunele ejectabile pentru alte aeronave, dar un raport intern al Forțelor Aeriene SUA din 2017 spunea că defecțiunile nerezolvate ale scaunului cu ejectare F-35 ar putea ucide până la 24 de piloți pe durata de viață a programului. Problemele structurale și de software limitează timpul de zbor al avionului la viteză maximă. Mitralierea de pe varianta F-35A nici măcar nu poate trage drept. De asemenea, avioanele F-35 se strică mai des, iar timpul de reparare durează mai mult decât se aștepta, nereușind să îndeplinească cerintețe de fiabilitate și mentenață ale Departamentului Apărării al SUA. Cost anual de operare al unui aparat, peste șapte milioane USD Prețul unui avion, inclusiv costurile auxiliare, cum ar fi întreținerea depozitului, echipamentele de sprijin la sol și piesele de schimb, este de 110,3 milioane USD pentru F-35A. 135,8 milioane USD în cazul F-35B și 117,3 milioane USD pentru F-35C. Aceste costuri nu includ costurile de din ciclul de viață pentru operarea și susținerea aeronavei pe durata ciclului său de viață de 66 de ani. Forțele Aeriene ale SUA, în anul 2018, au estimat la 4,1 milioane de dolari costul de operare al unui avion F-35A. Rapoartele oficiale arată că în realitate costul de operare este de aproximativ 7,1 milioane de dolari anual pentru un singur avion. Ceea ce înseamnă că România ar putea să cheltuie anual în jur de 227 de milioane de dolari, atunci când va avea toate cele 32 de avioane F-35, pentru operarea acestora.

România, al doilea mare beneficiar de fonduri UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

România, al doilea mare beneficiar de fonduri UE

Lovitură pentru propaganda AUR și a Dianei Șoșoacă: România a fost, în 2022, al doilea mare beneficiar, net, de fonduri UE, arată un studiu al Institutului German de Ecoonomie. În schimb, Germania a fost cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, urmată de Franța. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Comisia Europeană este condusă de minți bolnave. Ei ne-au adus inflație, sărăcie, o pandemie inventată și pregătesc tot felul de nebunii, în timp ce noi, în România, avem nevoie de spitale, de drumuri, în timp ce jumate din Românie este îngropată în sărăcie”, spunea președintele AUR, George Simion, în iulie 2023. „De când suntem în Uniunea Europeana ne-am distrus! Nu pot să spun decât RO-Exit!”, afirma fosta sa colegă de partid, Diana Șoșoacă, în septembrie 2022. România, al doilea mare beneficiar de fonduri UE „Ca și în anul precedent, cel mai mare beneficiar net este Polonia, cu 11,9 miliarde de euro (2021: 12,9 miliarde de euro). La mare distanță se află România și Ungaria, cu 5,6 și 4,4 miliarde de euro”, arată un raport al institutului, publicat joi, 28 septembrie. Datele pe 2022, analizate de institut, mai arată că, anul trecut, fiecare cetățean român a beneficiat de 293,09 euro, beneficiu net - adică suma atrasă de România minus contribuția țării la bugetul UE. Fără fondurile PNRR (NextGenerationEU), impactul fondurilor UE asupra PIB-ului României a fost de 1,95%. Cu fondurile NextGeneration, a fost de 2,52%. Potrivit datelor INS din aprilie, PIB-ul României a crescut în 2022 cu 4,7%. În consecință, mai mult de jumătate din această creștere s-a datorat fondurilor UE. Însă, în alte state est-europene, impactul fondurilor UE în creșterea PIB-ului a fost mult mai mare: Croația - 4,01%, Bulgaria - 3,45%, Ungaria - 2,59%, iar în statele baltice de 2,6-2,7%. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Estonienii au primit cel mai mare sprijin financiar de la bugetul european pe cap de locuitor - aproape 678 de euro.

Intel va investi miliarde de dolari în Polonia Foto: Facebook Intel
Economie

Intel va investi miliarde de dolari în Polonia

Intel va investi 4,6 miliarde de dolari într-o fabrică de chipuri în Polonia, la Wroclaw, anunță Reuters. Fabrica va începe producția în 2027. Intel va investi miliarde de dolari în Polonia „Intel plănuiește să investească până la 4,6 miliarde de dolari într-o nouă unitate de asamblare și testare a semiconductorilor lângă Wrocław, Polonia, ca parte a unei campanii de investiții de mai multe miliarde de dolari în întreaga Europă pentru a construi capacități de producție de cipuri. Producătorul american de cipuri a anunțat anul trecut că intenționează să construiască un mare complex de cipuri în Germania, alături de instalații în Irlanda și Franța, în încercarea de a beneficia de regulile de finanțare și de subvențiile relaxate ale Comisiei Europene, în contextul în care UE încearcă să își reducă dependența de aprovizionarea din SUA și Asia. Unitatea din Polonia va angaja 2.000 de muncitori și va crea alte câteva mii de locuri de muncă în timpul fazei de construcție și al angajării de furnizori, a precizat compania într-un comunicat. «Polonia a fost doar un pic mai înfometată pentru a câștiga acest amplasament», a declarat directorul general al Intel, Pat Gelsinger, într-o conferință de presă. Mai multe țări s-au luptat pentru a convinge Intel să investească în regiunile lor, iar unele dintre ele, precum Germania, care a obținut un angajament din partea Intel, au purtat discuții cu privire la valoarea subvențiilor pe care le pot oferi”, scrie Reuters. Germania este pe cale să ofere investiții de 9,9 miliarde de euro pentru a susține viitoarea investiție Intel în această țară. Nu se știe ce subvenții va oferi Polonia celor de la Intel. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” UE, decisă să atragă investiții în producerea semiconductorilor „Investiția anunțată vineri reprezintă o victorie politică pentru oficialii europeni, care încearcă să ducă cota de piață a blocului în lanțul valoric global al semiconductorilor la 20%, până în 2030, față de 9% în prezent. În aprilie anul trecut, legislatorii UE au ajuns la un acord cu privire la Chips Act, un plan de politică industrială în valoare de 43 de miliarde de euro. Săptămâna trecută, Comisia a aprobat, de asemenea, o finanțare de 8 miliarde de euro în cadrul unei scheme de ajutoare de stat transfrontaliere pentru industriile prioritare, care ar putea atrage investiții private în valoare de 13,7 miliarde de euro”, explică Politico.

Rachetă rusească a căzut la 15 km de o bază NATO, dar autoritățile poloneze au uitat de ea
Eveniment

Rachetă rusească a căzut la 15 km de o bază NATO

Cel mai mare scandal din Polonia: o rachetă rusească, care putea transporta focoase nucleare, a căzut la 15 km de o bază NATO de antrenament, la Bydgoszcz. Armata n-a raportat incidentul, care a avut loc în decembrie, iar racheta a fost găsită de un civil, în pădure. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acum, ministrul Apărării și generalii care conduc armata pasează vina de la unul la altul. Opoziția cere demisia ministrului Apărării. Rachetă rusească a căzut la 15 km de o bază NATO În aprilie, autoritățile poloneze au declarat că rămășițele unui obiect militar au fost găsite în nordul Poloniei, în apropiere de orașul Bydgoszcz, la peste 500 de kilometri de granița cu Ucraina. Locul unde a căzut racheta Imagine: Twitter Descoperirea a determinat o anchetă oficială care încă nu a dat rezultate, dar mulți au speculat că ar fi vorba de o rachetă de croazieră rusă care s-a rătăcit. Miercuri, două agenții de presă poloneze au raportat că era vorba de o rachetă rusă KH-55, un tip utilizat în mod obișnuit în atacurile asupra Ucrainei. Joi, ministrul Apărării, Mariusz Blaszczak, a dezvăluit că armata era conștientă de o posibilă rachetă care s-a îndreptat spre Polonia în decembrie, dar nu a informat guvernul. "S-a stabilit că, pe 16 decembrie, centrul de operațiuni aeriene subordonat comandantului operațional a primit informații de la partea ucraineană despre un obiect care se apropie de spațiul polonez, care ar putea fi o rachetă", a declarat Blaszczak. Racheta, căutată puțin și apoi uitată "Doar o patrulă de poliţie a fost trimisă la faţa locului, iar o căutare cu elicopterul a fost efectuată abia pe 19 decembrie. Soldaţii din forţele de apărare teritorială aflaţi în serviciu nu au fost incluşi în căutare. După 19 decembrie, căutarea a fost complet abandonată", a arătat ministrul apărării. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget Premierul polonez Mateusz Morawiecki a spus că a aflat pentru prima dată despre existenţa obiectului militar găsit într-o pădure poloneză în luna aprilie. Racheta a fost găsită din întâmplare, de un civil, care a anunțat poliția. Racheta KH-55 KH-55 are o rază de acțiune de aproximativ 1.800 de mile și poate zbura cu peste 600 de km/h la altitudini joase, ceea ce o face dificil de detectat și urmărit.

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană. Unităţile de poliţie aeriană ale NATO au fost plasate la un nivel superior de alertă, după ce un avion de vânătoare rus Su-35 a interceptat periculos vineri deasupra Mării Negre un avion polonez L410 Turbolet care efectua o misiune în cadrul misiunii Frontex, a declarat un oficial din cadrul NATO, citat luni de Reuters, potrivit Agerpres. NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană "Detaşamentele de poliţie aeriană ale NATO au fost plasate în alertă sporită ca răspuns faţă de manevrele periculoase efectuate de un avion militar rus în apropierea unui avion polonez al Frontex deasupra Mării Negre, aproape de România", a declarat oficialul NATO, care s-a exprimat cu condiţia anonimatului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acelaşi oficial a mai spus că NATO "rămâne vigilentă" şi a cerut ca alte întrebări pe acest subiect să fie adresate autorităţilor poloneze. Un avion de vânătoare rus Suhoi Su-35 a interceptat vineri o aeronavă poloneză aflată în misiune pentru Frontex deasupra Mării Negre, ceea ce a provocat "o pierdere a controlului" temporară a aparatului de către piloţi, potrivit unui comunicat publicat duminică la Varşovia. Aparatul polonez a pierdut controlul și altitudine Sâmbătă seara, România, care a fost prima ţară care a anunţat incidentul, a acuzat "un comportament agresiv total inacceptabil" al Moscovei. Potrivit poliţiştilor de frontieră polonezi, avionul rus "a intrat fără niciun contact radio în zona de operaţiuni desemnată de România", a efectuat "manevre agresive şi periculoase, apropiindu-se de trei ori de avionul poliţiei de frontieră poloneze fără (respectarea) distanţei de siguranţă necesare" . Drept urmare, aeronava "a experimentat turbulenţe semnificative", iar echipajul, format din cinci oficiali, între care doi piloţi, "a pierdut controlul aeronavei şi a pierdut altitudine". Poliţiştii de frontieră polonezi au declarat că avionul de vânătoare rus a zburat "chiar prin faţa aeronavei" poloneze, intersectând traiectoria acestuia la o distanţă estimată la "aproximativ cinci metri". După incident, aeronava poloneză a aterizat în siguranţă în România. Turbulențe foarte periculoase Incidentele în care sunt implicate avioane ruse şi aeronave ale ţărilor NATO s-au înmulţit în ultimii ani, chiar înainte de declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în februarie 2022. Astfel de incidente au avut loc adesea în Marea Baltică, dar şi în Marea Neagră şi în alte părţi. "Vineri, 5 mai, o aeronavă de tip L410 Turbolet din dotarea Poliţiei de frontieră poloneze, care executa, în cooperare cu Poliţia de frontieră română, misiuni de patrulare de rutină sub egida Frontex deasupra Mării Negre, în spaţiul aerian internaţional, a fost interceptată, în jurul orei 13:20, la aproximativ 60 de km Est de spaţiul aerian al României, de un avion rusesc de vânătoare tip Suhoi Su-35. Manevrele agresive şi periculoase executate în mod repetat de aeronava de luptă a Federaţiei Ruse în apropierea aeronavei poloneze au generat un nivel ridicat de turbulenţe şi dificultăţi majore în controlul acesteia", a informat sâmbătă, într-un comunicat, Ministerul Apărării Naţionale de la Bucureşti. Avioane de luptă RO-ESP, pregătite Sursa citată a menţionat că două avioane de luptă române şi două spaniole au fost pregătite să intervină, dar decolarea acestora nu a fost necesară, aeronava poloneză reuşind să aterizeze în siguranţă pe aeroportul Mihail Kogălniceanu. Citește și: De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor "(...) Echipajul din Polonia a acţionat cu calm şi profesionalism în situaţia creată în mod iresponsabil de către pilotul rus, reuşind să redreseze avionul, după pierderea iniţială de altitudine cauzată de manevrele aeronavei Su-35, reuşind să aterizeze în siguranţă pe aeroportul Mihail Kogălniceanu, în jurul orei 13:50. Niciun membru al echipajului aflat la bordul aeronavei poloneze nu a fost rănit în urma acestui incident", se arată în comunicatul Ministerului Apărării Naţionale. MApN a calificat drept "complet inacceptabilă" conduita ''agresivă a aeronavei militare aparţinând Federaţiei Ruse manifestată împotriva unei aeronave neînarmate care derula o misiune Frontex menită sa monitorizeze riscul migrator în bazinul Mării Negre". "Acest incident este o dovadă în plus a abordării provocatoare a Federaţiei Ruse în Marea Neagră", adaugă comunicatul MApN.

România ar putea lua locul Poloniei, ca lider regional Foto: Guvernul României
Eveniment

România ar putea lua locul Poloniei, ca lider regional

Un fost ministru polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a declarat, în Financial Times, că România ar putea lua locul Poloniei, ca lider regional, fiindcă nu pornește lupte inutile. Sikorski, absolvent al Colegiului Pembroke din Oxford și fost jurnalist la The Observer și The Spectator, în anii '80, este acum europarlamentar al Platformei Civice, formațiune de dreapta, condusă de Donald Tusk și aflată în opoziție. El este căsătorit cu jurnalista Anne Applebaum. Radoslaw Sikorski Foto: Twitter Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Articolul din Financial Times (FT), publicat la 2 mai, se referă la disputat tot mai dură între Germania și Polonia. „Polonia și Germania: dușmănia din inima Europei Occidentul încearcă să prezinte un front unit împotriva lui Putin. Dar acest lucru este subminat de tensiunile dintre Varșovia și Berlin”, sunt titlul și subtitlul din FT. This morning Republic of Poland Prime Minister Mateusz Morawiecki is speaking at Atlantic Council about Ukraine, Russia and European development with Poland as a regional leader#ACFrontPage pic.twitter.com/IJwJYdeVJB— AWPS NEWS (@Observer609) April 13, 2023 România ar putea lua locul Poloniei, ca lider regional „În timp ce se lupta cu Berlinul, Varșovia s-a confruntat separat și cu Bruxelles-ul în legătură cu plata miliardelor de euro din fondurile de redresare pentru pandemie, care au fost blocate de Comisia Europeană, deoarece aceasta acuză PiS (N.Red: Partidul de guvernământ din Polonia) că a umplut instanțele poloneze cu judecători prietenoși, sfidând statul de drept. Polonia riscă să transforme o oportunitate într-un impediment, spune fostul ministru polonez de externe Radosław Sikorski, care este acum membru al Parlamentului European. «Dacă vorbim despre aderarea Ucrainei la UE, atunci trebuie să înțelegem că acest lucru înseamnă, de asemenea, o nouă deplasare spre est a UE, ceea ce va însemna că a avea o UE condusă doar de relația franco-germană nu va fi suficient», spune el. Dacă Polonia dorește să joace un rol de lider în următoarea fază de dezvoltare a Europei, trebuie «să își stabilească relația atât cu Bruxelles-ul, cât și cu Berlinul», adaugă el. «Mi-e teamă că, dacă nu face acest lucru, atunci România, care are jumătate din mărimea noastră, ar putea chiar să ia locul Poloniei, deoarece nu pornește lupte inutile»”, scrie Financial Times. Trump Regards Poland as Regional Leader - Ambassador to US https://t.co/zCuMLzn2yM pic.twitter.com/CknR63Eshh— Paris2015 (MATRICULE 2709) (@paris_2015) November 17, 2016 Polonia vrea despăgubiri de la Germania, dar nu de la Rusia „Împotrivirea poloneză în fața Berlinului se adâncește în ororile secolului trecut. În luna octombrie, Polonia a depus o cerere oficială împotriva Germaniei pentru a obține 1,3 miliarde de euro ca despăgubiri pentru daunele și pierderile provocate de naziști în timpul celui de-al doilea război mondial. Berlinul a respins categoric această cerere, insistând că problema a fost rezolvată în anii 1950 cu guvernul comunist de atunci al Poloniei. De atunci, Germania a plătit, de asemenea, compensații directe unor victime poloneze ale războiului, în special supraviețuitorilor Holocaustului (...) Polonia face comparații cu alte revendicări, dar una dintre particularitățile cererii sale de reparații de război este că vizează doar Berlinul, nu și Moscova - chiar dacă Polonia a fost împărțită de Germania și Uniunea Sovietică în 1939, iar Moscova a impus Varșoviei un regim comunist. Întrebat de ce Varșovia nu solicită reparații din partea Rusiei, secretarul de stat polonez Marcin Przydacz a declarat într-un interviu pentru FT că «tratăm Berlinul și Moscova într-un mod diferit. Cu Berlinul, credem că putem începe un dialog, dar cu Putin este vorba de altă civilizație. Odată ce va exista un succes cu Germania, următorul pas ar putea fi lansarea unei astfel de discuții cu celălalt opresor»”, mai arată ziarul britanic. Citește și: Kremlinul acuză Kievul de o tentativă de asasinare a lui Putin într-un atac cu dronă. Video: filmul celor două lovituri asupra Palatului Senatului

Polonia a confiscat clădirea liceului rus din Varșovia. Foto: Twitter
Internațional

Polonia a confiscat clădirea liceului rus din Varșovia

Polonia a confiscat, sâmbătă, clădirea liceului rus din Varșovia, decizie care a generat protestele Moscovei. Rusia va riposta în baza ”princpiului reciprocităţii”, a ameninţat ambasadorul Rusiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Polonia a confiscat clădirea liceului rus din Varșovia „Această clădire va aparţine de acum încolo primăriei din Varşovia", a declarat telefonic pentru AFP purtătorul de cuvânt al ministerului polonez de externe. El a precizat că a fost o procedură de confiscare de către un executor judecătoresc, în numele municipalităţii capitalei. Ambasadorul rus la Varşovia, Serghei Andreev, a declarat agenţiilor de presă de stat din Rusia, preluate de Reuters, că Moscova va înainta un protest diplomatic oficial. El a apreciat că acţiunea a încălcat Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice, deşi Polonia susţine că era îndreptăţită să efectueze confiscarea. "Astăzi, autorităţile poloneze au decis să acţioneze în forţă, deşi aceasta este o clădire diplomatică, clădirea unei şcoli", a spus Andreev, citat de agenţia TASS. RIA a consemnat afirmaţia diplomatului că se aşteaptă ca Moscova să ia în considerare eventuale retorsiuni. Lukasz Jasina, purtător de cuvânt al ministerului de externe de la Varşovia, a afirmat că "este dreptul ambasadorului să înainteze acest protest. Până acum, nu ştim dacă a făcut sau nu asta, aşteptăm". El a adăugat că "opinia noastră, care a fost confirmată de instanţe, este că această proprietate aparţine statului polonez şi a fost ocupată de Rusia ilegal". Poland takes over the building of the Russian high school at the RU embassy in Warsaw, which until now was illegally occupied by the Russians. The MFA reminded that the property was the subject of final judgments of Polish courts ordering its return to the rightful owner. pic.twitter.com/rXXE8uRnME— Tactical News PL ?? (@tac_pl) April 29, 2023 AFP nu a reuşit să o contacteze pe purtătoarea de cuvânt a primăriei. Cuiburile de spioni ruși, oferite Ucrainei Poliţia a comunicat că doar a asistat la procedură şi a refuzat să facă orice comentariu. Citește și: FOTO+VIDEO Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse din Sevastopol, Crimeea. Rusia susține că a fost lovită de o dronă ucraineană Primăria din Varşovia confiscase în urmă cu un an şi un fost obiectiv diplomatic rusesc, care făcea obiectul unui litigiu între Polonia şi Rusia, reaminteşte AFP. Foto: Twitter Clădirile cu zece etaje construite în sudul capitalei poloneze în anii 1970, folosite în trecut de diplomaţii sovietici şi numite de localnici "cuib de spioni", au fost oferite Ucrainei invadate de forţele ruse.

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului (sursa: pexels.com/Mark Stebnicki)
Internațional

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului. Deși destinate, în mare parte, țărilor din Africa și Asia, cerealele venite din Ucraina au provocat discordie în Uniunea Europeană. Fiind scutite de taxe, deci mai ieftine, au tentat comercianții locali, care le-au preferat produselor autohtone. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Invocând concurența neloială, văzându-se amenințați cu falimentul, fermierii din estul Uniunii Europene au organizat proteste de amploare. Drept urmare, guvernele din Polonia, Ungaria, Slovacia și, recent, Bulgaria au introdus interdicții privind importul unui număr de produse agricole și alimentare din Ucraina. Comisia Europeană a etichetat aceste interdicții drept "inacceptabile", argumentând că politica comercială din Uniune nu e la latitudinea individuală a statelor membre. Recent, Polonia a ajuns la un acord separat cu Ucraina, în ceea ce privește tranzitul cerealelor, însă tensiunile sunt departe de a se relaxa. Cât de gravă este această criză și ce fisuri provoacă în solidaritatea europeană? Coridoarele de solidaritate După ce Rusia a blocat pasajele maritime tradiționale de export, UE a decis să scutească de taxe importul cerealelor ucrainene. În Polonia, Ungaria, Slovacia, Ungaria și România s-au creat "coridoarele de solidaritate", care prevedeau, pe lângă scutirile de taxe vamale, și măsuri de infrastructură, precum facilităţi pentru depozitarea temporară a cerealelor aflate în tranzit. Însă coridoarele de solidaritate înființate de Europa pentru a extrage cerealele produse în Ucraina și a le trimite în special în țările din Africa și Asia nu au funcționat așa cum se aștepta. În mare, din cauza infrastructurii țărilor de tranzit, care a întârziat transporturile. Iar depozitarea temporară a cerealelor a dat naștere unor afaceri locale, mai mult sau mai puțin legale. Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului Cum derogările comerciale nu s-au aplicat doar mărfurilor aflate în tranzit, ci și celor care staționau în silozurile de tranzit, cerealele au atras inevitabil atenția comercianților locali. Cumpărate la un preț mai mic decât cel al producătorilor locali (grâul ucrainean fiind cu până la 20% mai ieftin decât cel produs în Polonia), cerealele ucrainele au fost folosite fie în producția internă, fie revândute la un preț mai mare. Presa poloneză relatează despre companii înființate rapid, prin intermediul cărora s-au cumpărat așa-numitele "cereale tehnice" din Ucraina, destinate utilizării în producția de biocombustibil, care apoi au fost reetichetate drept "cereale alimentare" și vândute ca atare industriei morăritului. "Guvernul a permis importul a cel puțin trei milioane de tone de cereale din Ucraina fără nici un control. Mare parte din grâul și porumbul importate din Ucraina nu a părăsit țara, deși planul urma să fie complet diferit. Drept urmare, Polonia a fost inundată cu cereale.", spun articolele de presă. Cereale fără depozite Potrivit unui studiu al Farm Europe, citat de Le Point, culoarele de solidaritate, în loc să faciliteze drumul cerealelor ucrainene înspre țările din Africa și Asia, au creat în țările estice ale Uniunii Europene "un flux fără precedent, care a născut tensiuni la nivel local". Explicația: cantități mari de cereale au ajuns în regiuni cu capacități limitate de depozitare, ceea ce a dus, inevitabil, la desfacerea mărfii pe piața locală. Cauza principală a tranzitului lent al cerealelor ucrainene a fost infrastructura deficitară din țările de tranzit care a încetinit transporturile către piețele de peste mări, mare parte din produsele ucrainene rămânând în țările de tranzit. "O mare parte a produselor ar fi trebuit să fie încărcată în tren și dusă către porturile de la Marea Baltică", a spus europarlamentarul Martin Häusling, membru al Comisiei pentru agricultură. Care a adăugat: "Din păcate, acest mecanism încă nu funcționează din cauza problemelor legate de lipsa infrastructuii căilor ferate, motiv pentru care multe cereale sunt transportate cu camionul și ajung apoi în țările vecine. Acolo, aceste importuri de cereale denaturează piețele naționale, mai ales în România.". Pentru unii - prea puțin, pentru alții - prea mult Pe de o parte, cantitățile de cereale care sosesc în Polonia sau România, cu camionul sau trenul, nu au atras clienții tradiționali, precum Italia, Spania, Portugalia sau Țările de Jos, deoarece cantitățile erau prea mici pentru angrosiştii care cumpăraseră anterior nave întregi. Pe de altă parte, în Polonia, unde în prezent sunt depozitate patru milioane de tone de cereale din Ucraina, potrivit Camerei poloneze de comerț cu cereale, problemele exportului maritim sunt legate de infrastructura porturilor poloneze a căror capacitatea este de maximum 750.000 de tone pe lună. Deși Ministerul Agriculturii a anunțat vara trecută că un nou terminal în portul Danzig (Gdansk) urma să înceapă în curând operațiunile de transportate, acest lucru nu s-a întâmplat. Alegerile primează în Polonia "Deciziile Poloniei sunt motivate politic", a afirmat Michal Baranowski, directorul grupului de studii German Marshall Fund. Opunându-se importului cerealelor ucrainene, scutite de taxe vamale, guvernul ultraconservator naționalist Lege și Justiție (PiS), care merge la vot în această toamnă, a arătat că "Sprijinul pentru Ucraina se termină acolo unde încep propriile interese". Potrivit analistului, decizia bruscă a Poloniei de a interzice importurile de cereale ucrainene coincide cu campania politică dinaintea alegerilor legislative din toamnă. Sondajele arată că PiS pierde teren și, cum zonele rurale din Polonia, afectate de afluxul de cereale din Ucraina, sunt una dintre principalele sale surse de voturi, partidul nu vrea să piardă alegătorii. Extrema dreaptă crește Însă problema cerealelor evidențiază și un alt aspect, care deși există, nu a apărut, până acum ca dezbaterea publică. Potrivit lui Baranowski, există o nemulțumire crescândă în rândul populației față de sprijinul neclintit al guvernului polonez pentru Ucraina, nemulțumire de care profită Konfederacja (Confederația Libertății și Independenței), o alianță politică de extremă dreaptă ale cărei discursuri anti-UE au căpătat și accente anti-ucrainene. Cum unele sondaje creditează Konfederacja cu puțin peste 10%, alianța ar putea fi cheia formării unui viitor guvern. Citește și: În prețul mare al RCA intră și costuri de limuzină cu șofer pe care firmele de daune le solicită companiilor de asigurări "Primele indicii că guvernul polonez a fost dispus să-și moduleze politicile de sprijin pentru Ucraina au venit în urmă cu câteva luni când a anunțat că va începe să taxeze o parte din cazarea oferită refugiaților ucraineni care stau în refugiile publice mai mult de patru luni. Măsura a intrat în vigoare la 1 martie, dar s-a aplicat doar unui procent foarte mic din cei peste 1,3 milioane de refugiați. Cu toate acestea, decizia a transmis un mesaj clar acelui segment al societății poloneze care începea să creadă că refugiații ucraineni sunt tratați mai bine decât ei. Locuințele, care sunt din ce în ce mai scumpe într-o țară în care inflația a fost de 16,1% în martie, ar putea deveni un alt punct controversat între polonezi și refugiații ucraineni.", a mai spus Baranowski.

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria (sursa: pexels.com/LilacDragonfly)
Eveniment

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria. Cele două țări au decis să interzică importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina pentru a proteja sectorul agricol local, au declarat sâmbătă cele două guverne, după ce o avalanşă a ofertei a redus preţurile în întreaga regiune. Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria Ucraina şi-a exprimat regretul faţă de decizia poloneză, spunând că "rezolvarea diferitelor probleme prin acţiuni unilaterale drastice nu va accelera o soluţionare pozitivă a situaţiei". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online După ce invazia Rusiei a blocat unele porturi de la Marea Neagră, cantităţi mari de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au ajuns să staţioneze în statele din Europa Centrală din cauza blocajelor logistice, preţurilor şi a vânzărilor pentru fermierii locali. Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene luna trecută, prim-miniştrii din cinci ţări est-europene au informat despre o creştere fără precedent a produselor precum cereale, seminţe oleaginoase, ouă, carne de pasăre şi zahăr şi au spus că ar trebui luate în considerare tarife la importurile agricole ucrainene. Prea multe grâne ucrainene Impactul ofertei excesive a creat o problemă politică pentru Partidul Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia, aflat la guvernare, într-un an electoral şi cu o economie împotmolită în stagflaţie. "Astăzi, guvernul a decis asupra unui regulament care interzice intrarea, importul de cereale în Polonia, dar şi zeci de alte tipuri de alimente (din Ucraina)", a declarat liderul Jaroslaw Kaczynski în cadrul unei reuniuni a partidului. Lista acestor mărfuri, care va varia "de la cereale la produse din miere şi foarte, foarte multe alte lucruri", va fi inclusă în regulamentul guvernamental, a adăugat el. Kaczynski a declarat: "Suntem şi rămânem prieteni şi aliaţi neschimbaţi ai Ucrainei. O vom sprijini şi o susţinem. Dar este datoria fiecărui stat, a fiecărei autorităţi, a unei autorităţi competente în orice caz, să protejeze interesele cetăţenilor săi". Kaczynski a mai spus că Polonia este pregătită să înceapă discuţiile cu Ucraina pentru a soluţiona problema cerealelor. Pentru Ungaria, decizia a fost simplă Ministerul Politicii Agrare şi Alimentaţiei din Ucraina a declarat că interdicţia poloneză contrazice acordurile bilaterale existente privind exporturile şi a cerut discuţii pentru a rezolva problema."Înţelegem că fermierii polonezi se află într-o situaţie dificilă, dar subliniem că fermierii ucraineni se află în cea mai dificilă situaţie în acest moment", se arată într-un comunicat. Mai târziu în cursul zilei de sâmbătă, guvernul premierului naţionalist ungar Viktor Orban s-a alăturat interdicţiei, spunând că statu-quoul va cauza daune grave fermierilor locali. Citește și: Analiză Bloomberg: aliații europeni ai Kievului se tem că Ucraina va reuși să întoarcă decisiv în favoarea sa situația de pe front abia în 2024 Ungaria nu a oferit detalii despre momentul în care interzicerea importurilor de cereale şi alte alimente va intra în vigoare, dar a spus că va expira la sfârşitul lunii iunie. Guvernul de la Budapesta a spus că speră la schimbări în reglementări la nivelul UE, inclusiv privind o regândire a eliminării taxelor de import pentru produsele ucrainene.

România susține Ucraina cu tăcere. Polonia, cu Mig-29 (sursa: mil.in.ua)
Internațional

România susține Ucraina cu tăcere

România susține Ucraina cu tăcere. Polonia a livrat deja primele avioane de vânătoare MiG-29 pe care le promisese Ucrainei, a declarat luni un responsabil al preşedinţiei poloneze după un anunţ similar al Slovaciei făcut la sfârşitul lunii martie. Polonia va trimite și alte avioane "Câteva MiG-uri au fost deja trimise, ele sunt într-adevăr utile Ucrainei pentru a apăra securitatea noastră a tuturor", a declarat Marcin Przydacz, un consilier al preşedinţiei poloneze, într-o intervenţie la postul de radio privat RMF FM. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Przydacz nu a precizat câte avioane de luptă a trimis Polonia Ucrainei în acest prim lot, dar, la 16 martie, preşedintele polonez Andrzej Duda anunţa că vor fi transferate patru MiG-29 Ucrainei în viitorul apropiat, notează Ukrainska Pravda. Cu ocazia vizitei preşedintelui Volodimir Zelenski miercuri în Polonia urmează să fie discutată problema transferului unui alt lot de avioane de luptă, indică aceeaşi publicaţie ucraineană. La 17 martie, guvernul Slovaciei, în cadrul unei reuniuni extraordinare, a decis să trimită 13 avioane de luptă MiG-29 în Ucraina. Primele patru dintre acestea au fost deja transferate Ucrainei, conform media citate. România susține Ucraina cu tăcere Politica României este "de a nu se referi" la sprijinul militar pentru Ucraina, a declarat, luni, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său armean, Ararat Mirzoyan. Citește și: VIDEO Aurescu, încolțit la BBC în legătură cu ajutorul militar dat Ucrainei de România: Nu pot comenta pe acest subiect, este politica guvernului să nu comunice aceste date acum "După cum am menţionat în repetate rânduri, politica României este de a nu se referi la această chestiune a sprijinului militar, având în vedere necesitatea ca ajutorul pe care Uniunea Europeană, statele membre, NATO şi statele membre NATO îl acordă Ucrainei să fie cât mai eficient", a afirmat şeful diplomaţiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră