duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: plagiat

27 articole
Eveniment

Problemele ministrului austriac de Interne

Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acesta este acuzat că și-a plagiat lucrarea de diplomă, elaborată la absolvirea facultății. În plus, în 2021, a fost acuzat de antisemitism. Mai multe organizații studențești evreiești, precum și scriitoarea Elfriede Jelinek, laureată a premiului Nobel, i-au cerut demisia. Problemele ministrului austriac de Interne La începutul lunii octombrie 2022, un celebru „vânător de plagiate” din Austria, Stefan Weber, a descoperit fragmente plagiate în lucrarea lui Karner de absolvire a cursurilor universitare. „Gerhard Karner a studiat Administrația Afacerilor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena în 1995. A scris o lucrare intitulată „Luarea deciziilor și comportamentul decizional atunci când se aleg cursurile speciale de administrare a afacerilor. Weber demonstrează că Karner a copiat textul din lucrarea lui Alfred Kiss, „Informații și decizie de cumpărare”. O mare parte din aceste fragmente din partea teoretică a lucrării nu aveau referințe la sursă. Weber observă, de asemenea, că o mare parte din imagini sunt, de asemenea, plagiate”, relata site-ul skandy.co. Karner a respins acuzațiile. Weber a susținut însă că Karner a plagiat „extensiv”. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Opoziția lucra cu „domni din America și Israel” În decembrie 2021, actualul ministru de Interne al Austriei a fost acuzat de antisemitism. Potrivit unui articol din săptămânalul german Der Spiegel, conservatorul Karner i-a acuzat, în 2008, pe social-democrații de centru-stânga din Austria că lucrează „împotriva țării cu domni din America și Israel” și a spus că aceștia ar otrăvi atmosfera, relata, acum circa un an, The Times of Israel. Der Spiegel a citat un purtător de cuvânt al ministrului spunând că Karner se referea la suspecta „campanie murdară” a unui consilier politic israelian. O scrisoare deschisă a unui grup care includea studenți evrei, cadre universitare, dramaturgul Elfriede Jelinek, câștigător al Premiului Nobel, și alții și-a exprimat consternarea față de numirea lui Karner în funcția de ministru de Interne. Karner și-a exprimat regretul pentru declarație, dar a respins acuzațiile de antisemitism.

Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner Foto: Twitter/ Captură video
Cine conduce Înalta Curte de Casație și Justiție Foto: Facebook
Politică

Cine conduce Înalta Curte de Casație și Justiție

Cine conduce Înalta Curte de Casație și Justiție, cea care azi a amnistiat mii de infractori: Corina Corbu, suspectată de corupție, plagiat și bani negri. În 2014, Corbu a fost acuzată de DNA că i-a spus unei alte inculpate din dosar că este interceptată de procurori. Ea a fost trimisă în judecată, a câștigat procesul, dar dosarul a fost secretizat, așa că nu se știe care a fost motivul achitării. Azi, Înalta Curte a dat o hotărâre care ar putea duce la închiderea a mii de dosare penale pe motiv de prescripție, scrie G4Media. „Înalta Curte a stabilit că nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripției, cel puțin între iunie 2018 (data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripția) și mai 2022 (data la care Codul penal a fost amendat prin OUG ca urmare a deciziei CCR privind prescripția din 2022)”, explică acest site. Cine conduce Înalta Curte de Casație și Justiție Suspiciuni de plagiat: LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) analizat doctoratul ei și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „Nici una dintre cele trei decizii nu este motivată prin (in)existența plagiatelor. Membrii Comisiei au clasat primele două sesizări prin faptul că au depășit termenul de 30 de zile în care, conform Regulamentului de Funcționare, trebuiau să emită o decizie, iar pentru a treia sesizare, depusă după ce termenul de 30 de zile a fost eliminat, nu au mai făcut nici o analiză și au invocat faptul că au avut deja cazul pe rol și l-au clasat”, arăta acest site. Bani negri: „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD. Colegii i-au reparat onoarea cu 200.000 de lei Recent, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit în dosarul DNA în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată, a arătat Europa Liberă România. Foto: Facebook Inițial, ea ceruse daune de cinci milioane de lei. Citește și: Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei. Ministerul își va majora numărul de angajați În 2021, Corbu a avut venituri de la statul român - ICCJ și CSM - în valoare de circa 420.000 de lei, adică 35.000 lei/ lună.

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Economie

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că legile educaţiei trebuie să cuprindă prevederi explicite cu privire la prevenirea şi sancţionarea plagiatului, subliniind că acesta este un "fenomen toxic al mediului educaţional". Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta "Dacă actul de creaţie este fructul libertăţii, educaţia este rădăcina din care aceasta creşte şi dă naştere unei societăţi cu oameni verticali, capabili să-şi pună în valoare talentul şi competenţele, atât pentru împlinirea personală, cât şi pentru binele comun. Din acest motiv, sunt convins că avem nevoie de o reformă profundă a sistemului educaţional, pentru a-l adapta nevoilor secolului XXI şi valorilor europene în care credem. Una dintre aceste valori este integritatea, motiv pentru care îmi doresc o paradigmă radicală, lipsită de echivoc în garantarea integrităţii şi eticii în viaţa academică. Pentru aceasta, avem nevoie de toleranţă zero în privinţa plagiatului, iar noile legi ale educaţiei trebuie să includă prevederi explicite cu privire la prevenirea şi sancţionarea acestui fenomen toxic al mediului educaţional", a spus şeful statului la deschiderea anului universitar de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu". Care ar fi miza El a punctat că "miza în acest sens este însăşi credibilitatea sistemului de învăţământ superior şi a cercetării din România, dar şi viitorul nostru ca societate democratică". "Trebuie să devină clar că obţinerea unei diplome academice reprezintă o onoare şi este condiţionată exclusiv de un merit real. O Românie educată va trebui să fie o Românie corectă, fără nicio excepţie", a afirmat Iohannis. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale Şeful statului a apreciat atitudinea Universităţii de Arhitectură faţă de orice încercări de fraudare. "Îmi doresc ca aceasta să constituie un exemplu de responsabilitate publică pentru comunitatea academică românească", a mai afirmat preşedintele Iohannis.

Cîmpeanu a demisionat, post-acuzații de plagiat (sursa: Facebook/Sorin Mihai Cîmpeanu)
Economie

Cîmpeanu a demisionat, post-acuzații de plagiat

Cîmpeanu a demisionat, post-acuzații de plagiat. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a decis să-și dea demisia din funcția guvernamentală. Cîmpeanu a demisionat, post-acuzații de plagiat Ex-ministrul și-a anunțat demisia pe Facebook cu următorul text: "Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației. A fost o șansă și o onoare pentru mine sa încep reformarea din temelii a sistemului national de învățământ. Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul in CV. Aveam și una și alta. Am venit într-un moment extrem de dificil cu dorința de a schimba lucrurile în bine. Mi-am început mandatul într-o criză sanitară fără precedent și am luptat pentru ca în toată acea perioadă elevii să meargă la școală cu prezență fizică. Am militat în mod constant și am asigurat cadrul legal pentru ca finanțarea educației să crească. Citește și: Ministrul Cîmpeanu a plagiat, totuși. Nu în lucrarea de doctorat, ci în cursuri universitare furate de la colegi (Pressone) În mandatul de ministru al educației am reușit schimbări care au pus bazele reformei “România Educată”: 1. un sistem de educație timpurie integrat, prin preluarea creșelor în sistemul de învățământ; 2. îndeplinirea jaloanelor PNRR care asigură suportul financiar atât de important pentru reforma sistemului de învățământ; am preluat mandatul cu un buget de 1 miliard euro pentru educație, iar acum educația are doar în PNRR un buget de 3,6 miliarde de euro. Până acum am contractat și sunt în derulare toate cele 1402 proiecte pentru reducerea abandonului școlar - prima rundă (1,14 miliarde lei) și toate cele 61 de proiecte pentru digitalizarea universităților românești (1,24 miliarde lei); 3. organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director în școli; 4. mărirea burselor elevilor; 5. recunoașterea meritelor olimpicilor prin recompensarea acestora la justa valoare; 6. rezolvarea problemei decontării integrale a navetei elevilor; 7. demararea reformării planurilor-cadru și curriculumului aferent - o schimbare atât de mult așteptată; 8. extinderea programului Masă caldă în școli de la 150 de unități la 450 de unități de învățământ; 9. introducerea învățământului dual la nivel universitar; 10. internaționalizarea universităților românești prin reglementarea diplomei joint degree; Și multe altele……… Am elaborat proiectele Legilor “România Educată” și am parcurs procedura de dezbatere publică, în urma căreia am finalizat cele două proiecte, preluând foarte multe amendamente care au adus plus valoare, astfel încât aceste proiecte sa răspundă pe deplin așteptărilor și nevoilor reale ale societății. Sunt omul care construiește și nu sunt omul care dărâmă! Cu toții avem obligația să contribuim și să susținem reforma în educație! Cred în România Educată și voi susține Legile “România Educată” din calitatea mea de profesor, de rector și de senator. Proiectele legilor “România Educata” reprezintă cea mai buna șansa pentru o educație așa cum cred ca ne dorim cu toții. Altfel, în lipsa unui acces echitabil la o educație de calitate, vor fi și mai mulți oamenii care nu percep conținuturi și nu înțeleg adevăratul sens al cuvintelor. Le mulțumesc tuturor celor care, cu onestitate, au ales sa susțină educația!"

Ministrul Cîmpeanu a plagiat cursuri universitare (sursa: Facebook/Sorin Mihai Cimpeanu)
Economie

Ministrul Cîmpeanu a plagiat cursuri universitare

Ministrul Cîmpeanu a plagiat cursuri universitare. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și-a însușit prin plagiat – într-un curs de specialitate – 13 capitole publicate anterior în mod repetat sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (USAMV-B), potrivit Pressone. Ministrul Cîmpeanu a plagiat cursuri universitare Cei doi profesori semnaseră cele 13 capitole plagiate de Cîmpeanu în 2006 în alte patru ediții anterioare ale cursului, datate 1987, 1990 și 1993 și 2000. Plagiatul este doar un aspect al problemei descoperite în lucrarea științifică asumată de ministrul Cîmpeanu. Acesta și-a însușit în mod fraudulos și paternitatea creației celor 13 capitole, trecându-se drept autor al respectivelor secțiuni din cursul universitar. Numele autorilor originali a fost înlocuit cu numele actualului ministru al Educației în ediția din 2006 în care am descoperit plagiatul, dar și într-o variantă ulterioară, din 2009, publicată în aceeași formă. Citește și: Pe canale diplomatice, SUA au explicat Rusiei „în mod clar în detaliu exact ce ar însemna consecinţele catastrofale” dacă Moscova „depășește limita” nucleară Potrivit legislației din România, reglementările privind dreptul de autor al unor opere originale se aplică și domeniului științific, inclusiv cursurilor universitare, care sunt protejate din punct de vedere legal ca orice altă creație originală. Anul acesta, în calitate de ministru al Educației și promotor al Proiectului „România Educată”, Sorin Cîmpeanu a promovat o lege prin care faptele sale din 2006 și 2009 ar urma să fie considerate prescrise la trei ani de la comiterea lor, iar cele mai dure sancțiuni care i-ar putea fi aplicate pentru cele două abateri de la normele de etică și integritate academică au fost eliminate, în totalitate, din lege. Probele plagiatului, în articolul publicat de Pressone.

Rectorii din România, pisicuți cu Ciucă (sursa: gov.ro)
Economie

Rectorii din România, pisicuți cu Ciucă

Rectorii din România, pisicuți cu Ciucă. La întâlnirea-reuniune a consorțiilor universitare românești cu premierul României, Nicolae Ciucă, niciunul dintre cei 25 de rectori și reprezentanți ai universităților „veniți din toată țara”, nu a ridicat problema titlurilor de doctor acordate de universități. Rectorii din România, pisicuți cu Ciucă Și nici pe cea a plagiatelor, inclusiv a acuzațiilor de plagiat aduse premierului, ori cea a desființării CNADTCU – Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare – instituția care analizează cazurile de plagiat și dă verdicte în aceste cazuri, fiind singura care poate propune retragerea unui titlu academic de doctor. Informațiile au fost confirmate de sursele Edupedu.ro. De remarcat că niciun consorțiu universitar nu a avut până în prezent vreo luare de poziție sau vreo reacție publică la proiectul legii învățământului superior, cu toate că acesta prevede desființarea CNADTCU sau posibilitatea ca plagiatorii să ceară cu o simplă cerere renunțarea la doctorate, fără nicio consecință sau vreo despăgubire. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Amnistierea plagiatorilor prin noua lege a educației: orice plagiator va putea să renunțe, gratis, la doctoratul făcut pe banii statului, dacă legea este promovată. Premierul Ciucă, protagonist al celui mai mare scandal de plagiat din prezent, “a validat total“ legea și va putea renunța unilateral la titlu

Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat (sursa: gov.ro)
Investigații

Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat

Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat. Judecătorul care l-a spălat pe Ciucă s-a pensionat imediat. Un complet al Curții de Apel București a anulat toate sesizările depuse la Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) în cazul acuzațiilor de plagiat ce planau asupra premierului Nicolae Ciucă. Magistratul Marius Iosif este cel care a luat decizia anulării sesizărilor de plagiat. Acesta a fost numit de liberali în anul 2007 de către ministrul liberal de atunci al Justiției, într-o funcție în minister și, ulterior, în cea de director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat "Printr-o decizie anunțată în urmă cu câteva ore, într-un dosar al cărui ultim termen a fost ieri, completul condus de Marius Iosif a decis: ”Admite acţiunea exercitată de reclamantul Ciucă Ionel Nicolae în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării şi în consecinţă: Anulează Adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 şi Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022, toate emise de pârâta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării". Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Nevoia de stabilitate în conducerea Executivului" In sentinta nr. 364 din 1 martie 2022, pronuntata in dosarul 1057/2/2022, judecatoarea Ionela Tudor a decis urmatoarele: “Dispune suspendarea executarii deciziilor emise de parat referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 123/21.01.2022 si adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 143/25.01.2022”. Astfel, in sentinta plina de consideratii politice, judecatoarea Tudor arata ca generarea unor stiri privind posibilul plagiat al premierului Nicolae Ciuca are un impact major in credibilitatea electoratului si a partidului, generalul riscand sa ii fie retrasa increderea chiar in momente in care Romania are nevoie de stabilitate la nivelul conducerii executive a statului. De asemenea, aceeasi judecatoare Ionela Tudor a decis ca sesizarile de plagiat din cazul Ciuca pot deveni arme ale adversarilor politici ai acestuia, mai ales ca scandalul si verificarile privind teza de doctorat au avut loc imediat dupa ce premierul a fost investit in functie. In concluzie, judecatoarea Ionela Tudor a stabilt ca imaginea premierului general Nicolae Ciuca a fost prejudiciata, in conditiile in care politicenii au dreptul de protectie a reputatiei, iar aceasta protectia se realizeaza prin sanctionarea acuzatiilor defaimatoare si neintemeiate la adresa acestora. Un fragment din sentința prin care judecătoarea Ionela Tudor de la Curtea de Apel București a dispus suspendarea sesizărilor privind plagiatul premierului Nicolae Ciuca “Curtea precizeaza ca, prin actiunea introdusa, reclamantul a solicitat suspendarea executarii deciziilor emise de UEFISCDI referite prin Adresa inregistrata sub nr. Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022. Raportat la continutul sesizarilor, toate cele trei vizeaza teza de doctorat intitulata 'Dimensiunea angajarii Armatei Romaniei in operatii intrunite multinationale", sustinuta la Universitatea Nationala de Aparare „##### I", al carui titular este reclamantul. In motivarea solicitarii de suspendare, reclamantul a invocat faptul ca nu exista deciziile UEFISCDI, prevazute de art. 3 si art. 5 din Anexa nr. 3 a OMEC #########, privind admiterea spre solutionare a sesizarilor catre CNADTU, iar masura admiterii administrative de catre UEFISCDI a sesizarilor si emiterea Adreselor, avand ca efect declansarea procedurii de solutionare de catre CNADTCU ar fi contrare prevederilor art. 3 din Anexa 3 a OMEC nr. 5229/2020. In aparare, in esenta, paratul a sustinut faptul ca reclamantul nu a probat indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru dispunerea suspendarii, apreciind totodata ca UEFISCDI, spre deosebire de CNADTCU nu are atributii care privesc analizarea pe fond a sesizarilor depuse in temeiul OMECS nr. 5229/2020, ci are doar un rol administrativ, premergator, de verificare a sesizarilor formulate. Analizand actiunea sub aspectul conditiilor necesare a fi indeplinite pentru dispunerea suspendarii, referitor la conditia existentei cazului bine justificat, Curtea apreciaza ca aceasta conditie este indeplinita din urmatoarele motive: Revenind asupra dispozitiilor legale aplicabile in speta dedusa judecatii, Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art. 1 din Anexa nr. 3 a OMEC nr. 5229/2020, 'Orice persoana fizica sau juridica, inclusiv membrii Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) si ai institutiilor organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD), poate sesiza in scris, prin intermediul Unitatii Executive pentru Finantarea invatamantului Superior si a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI), Consiliul general al CNATDCU cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data sustinerii acesteia si de data acordarii titlului de doctor.' Ulterior, astfel cum se prevede in art. Art. 5 (1) UEFISCDI verifica in termen de maximum 3 zile respectarea cerintelor prevazute la art. 3 pentru validarea din punct de vedere administrativ si admiterea sesizarii spre analiza si solutionare de catre CNATDCU. (2) Daca in urma verificarii din punct de vedere administrativ se constata nerespectarea prevederilor art. 3, UEFISCDI notifica, in termen de maximum 15 zile de la inregistrare, persoana care a depus sesizarea asupra elementelor care trebuie completate si claseaza forma initiala a sesizarii. (3) Daca sesizarea este admisa, ea se anonimizeaza cu privire la datele de identificare ale autorului sesizarii pentru protejarea identitatii persoanei fizice sau juridice care a depuso, de catre UEFISCDI, si se incarca in platforma. (4) Decizia de clasare sau de admitere spre analiza a sesizarii se publica pe site-ul www.cnatdcu.ro si este comunicata autorului sesizarii. (5) Platforma notifica Secretariatul tehnic al CNATDCU si presedintele Consiliului general al CNATDCU pentru a demara procesul de analizare si solutionare a sesizarii. Astfel, initial, UEFISCDI verifica indeplinirea conditiilor administrative de admisibilitate ale sesizarilor, apoi, emite, dupa caz, o decizie de clasare sau de admitere spre analiza si solutionare de catre CNADTCU, se incarca sesizarea in sistemul informatic administrat de UEFISCDI, se publica decizia pe situl CNATDCU, procesul incheindu-se cu investirea CNADTCU prin notificarea automata a platformei informatice, in vederea demararii procesului de analizare si solutionare pe fond a cererii. Aceasta etapa prealabila constituie un filtru necesar inainte de declansarea procedurii administrative de verificare pentru a se verifica daca intr-adevar, sesizarea persoanei interesate reprezinta in mod real o sesizare, care aduce aspecte necunoscute in legatura cu etica profesionala a autorului unei teze de doctorat. Curtea aminteste ca determinarea existentei cazului bine justificat nu presupune analiza in fond a legalitatii actului administrativ a carui executare se solicita a fi suspendata, fiind suficienta o analiza sumara a actului, in aparenta, fara prejudecarea fondului, prin raportare la motivele de fapt si de drept invocate de reclamant in baza unui probatoriu minimal. In primul rand, reclamantul invoca drept motiv de nelegalitate a actului contestat, care reprezinta caz bine justificat, nemotivarea actelor administrative reprezentate de cele 3 adrese: Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022. Analizand adresele prin care s-a luat decizia admiterii sesizarilor spre analiza existentei plagiatului, ce face obiectul cererii de suspendare, din aceasta perspectiva, Curtea constata ca acesta a fost emis avand ca temei in drept art. 3 alin. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinul #########. Curtea retine ca obligatia autoritatii emitente de a motiva actul administrativ constituie o garantie contra arbitrariului administratiei publice si se impune cu deosebire in cazul actelor prin care se modifica ori se suprima drepturi ori situatii juridice individuale si subiective. In acest sens, art. 31 alin. 2 din Constitutia Romaniei prevede expres ca autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. Motivarea unui act administrativ nu poate fi limitata la indicarea dispozitiilor legale general aplicabile in cazul incetarii din functia de director al unui institut de cercetare si dezvoltare a oricarei persoane, fara a se putea trage concluzia ca se refera la situatia particulara a reclamantului. De altfel, motivarea unui act administrativ trebuie sa contina elemente de fapt si de drept care, pe de o parte, sa permita destinatarilor sa cunoasca si sa evalueze temeiurile si efectele actului, iar, pe de alta parte, sa faca posibila exercitarea controlului de legalitate. In jurisprudenta comunitara s-a retinut in mod constant ca amploarea si detalierea motivarii depind de natura actului adoptat si emis si de circumstantele fiecarui caz. Or, in cauza de fata, se constata ca adoptarea deciziilor exprimate prin adresele contestate, respectiv de admitere a sesizarilor privind demararea cercetarii existentei plagiatului tezei de doctorat al carui titular este reclamantul, Ministerul Educatiei Nationale – UEFISCDI nu a precizat in ce consta efectiv indeplinirea celor 4 conditii prevazute de art. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinul ######### pe care trebuie sa le indeplineasca o sesizare pentru a conduce la demararea verificarilor de plagiat a unei teze de doctorat. Curtea observa, din aceasta perspectiva ca exista o indoiala serioasa asupra legalitatii celor 3 adrese: Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022. In plus, in ceea ce priveste conditiile necesar a fi indeplinite de sesizarile inregistrate la parat, Curtea evidentiaza dispozitiile art. 3 din Anexa nr. 3 a OMEC nr. 5229/2020, care prevad explicit ce trebuie sa cuprinda continutul unei sesizari cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat. Raportat la cauza dedusa judecatii, Curtea retine din cuprinsul celor 3 sesizari supuse analizei, in temeiul carora au fost emise adresele de catre parata, ca reiese o aparenta de nelegalitate prin aceea ca acestea nu indeplinesc conditiile prevazute de prevederile art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), intrucat Anexele nu contin copiile documentelor consultate de catre titularul sesizarii si nici motivatia personala, aspecte confirmate inclusiv de catre Directia Generala Juridica si Control din cadrul Ministerului Educatiei prin Adresa nr. 30/22.02.2022 (fila nr. 288). In consecinta, Curtea constata ca exista o aparenta de nelegalitate, pentru care se impune suspendarea, avand in vedere ca cele trei sesizari nu au respectat cerintele instituite de prevederile art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), nefiind indicate sursele proprii de documentare si nici motivarea personala a titularului cu privire la sesizarea formulata. Curtea conchide ca aspectele precizate mai sus reprezinta suficiente motive care se circumscriu cazului bine justificat, fiind aspecte care creeaza indoiala serioasa in privinta legalitatii actelor administrative contestate. Data fiind conturarea cazului bine justificat prin retinerea motivelor de indoiala serioasa asupra legalitatii actelor administrative contestate, anterior analizate, Curtea gaseste de prisos analizarea celorlalte motive de nelegalitate invocate de reclamant. In ceea ce priveste conditia ca suspendarea executarii actului administrativ sa previna o paguba iminenta, in sensul art. 2 alin. 1 lit. s) din Legea nr. 554/2004, Curtea considera ca si aceasta conditie este indeplinita, pentru urmatoarele considerente: Prin sesizarile formulate, urmate de adresele emise de UEFISCDI, s-a identificat o preocupare in sensul supunerii spre verificare daca in procesul de elaborare al tezei de doctorat, reclamantul a respectat sau nu standardele de etica profesionala, interesul demararii acestui demers fiind determinat si de functia detinuta in prezent de reclamant, respectiv cea de inalt demnitar, in aparatul administrativ central de stat. Astfel, luand in considerare, contextul social si politic in care s-a desfasurat procesul de verificare al tezei de doctorat, chiar pana ca CNADTCU, respectiv instanta de judecata sa se pronunte asupra veridicitatii sustinerilor invocate prin sesizari, Curtea apreciaza ca reclamantul a suferit un prejudiciu prin aceea ca, pe langa faptul ca sesizarile nu au respectat conditiile prevazute de art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), acestea nu contin o analiza personala, motivata si sprijinita pe probe a celor care au formulat sesizarile. Totodata, luand in considerare cariera profesionala si, in concret, cea politica a reclamantului, generarea unei astfel de stiri are un impact major in credibilitatea electoratului si a partidului, care poate sa conduca la retragerea increderii acordate, mai ales in contextul social si politic actual, in care este nevoie de o stabilitate in conducerea executiva a statului. De asemenea, astfel de sesizari neconforme sunt susceptibile si de a deveni arme ale adversarilor politici, important de mentionat fiind si faptul ca sesizarile si declansarea verificarilor avand loc in scurt timp de la preluarea de catre reclamant a functiei de prim-ministru al Romaniei. Prin urmare, imaginea publica a reclamantului a fost prejudiciata, avand in vedere standardul ridicat de conduita de care trebuie sa dea dovada oricine ocupa o astfel de functie in ierarhia statala, dat fiind si faptul ca inclusiv politicienii au dreptul de protectie a reputatiei, pentru asigurarea acestei protectii fiind necesare masuri care sa sanctioneze acuzatiile defaimatoare si neintemeiate sau nefondate. In concluzie cu privire la cea de-a doua conditie, Curtea precizeaza ca prin dispunerea suspendarii producerii efectelor celor trei adrese de sesizare a secretariatului tehnic al CNADTCU, se evita prejudicierea grava si iremediabila a drepturilor si intereselor legitime ale reclamantului, avand in vedere functia ocupata de acesta in ierarhia societatii si faptul ca, chiar si declansarea, in conditii de aparenta nelegalitate, a mecanismului de verificare referitoare la teza de doctorat poate afecta ireversibil dreptul acestuia la imagine si a reputatiei sale profesionale. Pentru toate aceste motive, urmeaza a respinge exceptia inadmisibilitatii formularii actiunii, a admite cererea si de a dispune suspendarea executarii deciziilor emise de parat referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 123/21.01.2022 si adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 143/25.01.2022”. Printr-o altă decizie, din data de 1 martie 2022, un alt complet de la această instanță suspendase efectele înregistrării celor trei sesizări. Parchetul General a demarat o anchetă penală, justificată de o presupusă încălcare a drepturilor de autor, și a luat toate documentele aflate la Consiliu despre acest caz. În 2007, pe vremea când era judecător la Brașov, Marius Iosif a fost numit de ministrul Justiției din acea vreme, liberalul Tudor Chiuariu, ca director al Direcției de Analiză și Avizare Acte Normative din minister. La puțin timp, Chiuariu l-a detașat pe Iosif ca director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, post pe care l-a ocupat până în 2008. El a mai fost numit de Chiuariu și ca președinte al Comisiei de inventariere a arhivei SIPA, în perioada iunie 2007 – decembrie 2008. După plecarea liberalilor de la Putere, Iosif s-a întors în magistratură, apoi a demisionat și a devenit avocat, pentru ca, recent, să devină din nou judecător, la Tribunalul București, de unde, la fel ca Tudor, a fost detașat la Curtea de Apel București. Jurnaliștilor de la G4Media le-a fost refuzat accesul la studierea acțiunii din dosarul intentat de Ciucă – un lucru rar și curios, de vreme ce miza o constituie documente publice, postate de pe site-ul CNATDCU, în timp ce reclamantul este persoană publică, iar alte două părți – Unitatea Executivă și Ministerul Educației – sunt instituții publice. Magistratul Marius Iosif a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la această speță. Judecătorul care l-a spălat pe Ciucă s-a pensionat imediat La scurt timp după dezvăluirea G4Media.ro, Iosif a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de pensionare care i-a fost aprobată. După ce G4Media.ro a solicitat un punct de vedere de la Curtea de Apel București despre indiciul manipulării repartizării aleatorii din dosarul Ciucă, de pe portalul instanțelor a fost ștearsă dovada în acest sens, iar acest lucru a avut loc sâmbătă, 25 iunie, într-o zi nelucrătoare. Controversele din jurul tezei de doctorat a premierului Ciucă au început în luna ianuarie 2022, după ce jurnalista Emilia Șercan a prezentat pe site-ul pressone.ro, multiple dovezi care arătau că o mare parte din lucrare, susținută în 2003, la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”, a fost plagiată. Jurnalista Emilia Șercan a acuzat faptul că a fost ținta unei campanii de discreditare, la care părtașe au fost Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne.

Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase

Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase. Curtea Constituţională a României a stabilit că articolul din lege referitor la retragerea titlului de doctor este constituţional doar dacă se referă la cel care "nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice". Ce spune decizia CCR Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituţionali au admis excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educaţiei naţionale 1/2011 sunt constituţionale "în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice". Art. 170, alin. 1 spune că: "În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calităţii de conducător de doctorat; b) retragerea titlului de doctor; c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi". Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase Practic, ce spune CCR este că, după ce titlul de doctor a fost emis, acesta nu mai poate fi anulat de către instituția emitentă, chiar dacă ar fi ilegal. Pe de altă parte, potrivit unor specialiști în domeniul educației consultați de G4 Media, decizia CCR se întemeiază pe o prevedere din Legea Contenciosului Administrativ (legea 554/2004). Aceasta spune că o instituție care emite un act administrativ (în cazul acesta, Ministerul Educației emite ordinul prin care conferă calitatea de doctor) nu poate retrage acest act ulterior dacă a produs efecte. Astfel, singurul mod în care un doctorat plagiat poate fi retras este în urma unei decizii definitive în justiție. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Cu alte cuvinte, dacă o lucrare de doctorat este considerată plagiată și acest lucru este dovedit de către instituțiile competente, Ministerul Educației poate cere unei instanțe de judecată retragerea titlului de doctor în cazul respectiv. Dacă judecătorii constată că acuzațiile de plagiat se susțin, decid retragerea titlului de doctor.

Corbu cere statului daune de un milion de euro Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Corbu cere statului daune un milion

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu, cere statului român daune morale de un milion de euro pentru că presa a relatat despre acuzațiile care i-au fost aduse de DNA, scrie Europa Liberă România. În primă instanță, ea a câștigat dreptul la daune morale de 500.000 de lei. Europa Liberă România arată că procesul este acum pe rolul Curții de Apel București. Dosarul nu se regăsește însă pe portalul instanțelor de judecată, portal administrat de ministerul Justiției. Dosarul nu poate fi găsit pe portal.just.ro nici după nume, nici după număr, fiind secretizat. Și dosarul în care a fost achitată de acuzațiile DNA a fost secretizat, așa că nu se știe care a fost motivația instanței. Corbu cere statului daune de un milion de euro Corbu se plânge că presa a fotografiat-o și filmat-o atunci când era chemată la DNA. În plus, ea susține că ziariștii ar fi primit de la parchetul anticorupție informații din dosarul ei. Actuala șefă a ICCJ se plânge că „a suferit un veritabil șoc emoţional” și că „în data de 25 iulie 2014, reclamanta, necăsătorită fiind, a rămas practic fără nicio sursă de venit”. Însă presa a relatat în repetate rânduri despre trecutul dubios al lui Corbu, considerată o apropiată a Liei Savonea. „Astfel, există dubii asupra tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, teză publicată în volum în același an. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Rectorul Universității, profesorul universitar Mircea Dumitru, a transmis că teza va fi analizată de Comisia de Etică. În al doilea rând: în 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. În ultimul rând, două articole publicate recent au dezvăluit faptul că judecătorul Corbu, achitată definitiv în 2018 într-o anchetă a DNA, a interzis studierea dosarului penal aflat acum în arhiva unei instanțe și a cerut scoaterea acestuia de pe lista proceselor aflate pe site-ul instituției”, arăta, în 2019, jurnalistul Sorin Semeniuc. Citește și: Penalul Rizea, pe care statul român nu-l poate aduce la închisoare, amendat la un miting pro-Dodon. Își parcase ilegal mașina de lux

Deputatul PSD cu șaorma albește plagiatorii. Sursă: ConyTV Bârlad/YouTube
Economie

Deputatul PSD cu șaorma albește plagiatorii Deputatul PSD cu șaorma albește plagiatorii de dinainte de 2011. Amendamentul lui Adrian Solomon, votat în Comisia de învățământ și pus pe ordinea de zi a plenului

Deputatul PSD cu șaorma albește plagiatorii de dinainte de 2011. Un amendament în acest sens, introdus de Adrian Solomon, a fost votat luni în Comisia de învățământ. Proiectul de lege se află deja pe ordinea de zi a ședinței plenului din 14 martie. USR a anunțat că, dacă amendamentul va fi votat în plen, va sesiza Curtea Constituțională a României. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Deputatul PSD cu șaorma albește plagiatorii: Solomon vrea ca plagiatorii de dinainte de 2011 să fie iertați în trei zile Deputatul PSD Adrian Solomon, cunoscut pentru că a agresat verbal vânzătorul unei șaormerii, împreună cu un coleg senator PSD, a depus un amendament la un proiect de lege care vizează modificarea Legii educației naționale. Acest amendament prevede că: „La articolul 170, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1.1), următorul curpins: Măsura prevăzută la alin, (1) lit.b) se aplică doar pentru titlurile elaborate și acordate în baza standardelor de calitate și etică profesională stabilite în actele normative emise pentru punerea în aplicare a prezentei legi”. Citiți amendamentul AICI. Articolul 170 din Legea educației naționale se referă la retragerea calității de conducător de doctorat, retragerea titlului de doctor (litera b, la care face referire Solomon), retragerea acreditării școlii doctorale, în cazul nerespectării standardelor de calitate sau etică profesională. Deputatul Solomon, care este și șeful Comisie de muncă, a mai propus și ca amnistirea plagiatorului să se producă în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Motivul invocat de Solomon: „Aplicarea fără echivoc a principiului neretroactivității legii, reglementat de Constituție prin art.15 alin (1) și (2) care consacră faptul că legea dispune numai pentru viitor”. Citește și: Directorul de la TNB, fanul putinistului Dan Puric, refuză derularea unei campanii pentru ajutorarea Ucrainei USR a anunțat că face sesizare la CCR dacă amendamentul trece în plen Luni după-amiază, pe ordinea de zi a plenului apare și proiectul de lege care conține amendamentele deputatului PSD Adrian Solomon, a anunțat USR, într-un comunicat de presă. Deputatul USR Andrei Miftode a anunţat că, dacă proiectul de lege va trece de plen, Uniunea Salvaţi România va face plângere la CCR. „Este vorba de amnistierea tuturor plagiatorilor de dinainte de 2011. Problema principală este că, înainte de 2011, legea era foarte laxă, iar ei vor practic să elimine toate prevederile din Legea educaţiei, din 2011, pentru a se aplica acea legislaţie laxă de dinainte de Legea educaţiei din 2011", a declarat Miftode, citat de Agerpres. Prima încercare de albire a plagiatorilor a fost a deputatului Cătălin Zamfir Manea de la minorități. În 7 martie, USR a semnalat că un amendament ar fi fost introdus în mod fraudulos într-un raport final al Comisiei de Învățământ care viza o lege discutată anterior, despre un cu totul alt subiect, privind „educația copiilor defavorizați”. Vezi și explicațiile Emiliei Șercan pe tema albirii plagiatorilor.

Dosar penal pentru plagierea tezei de doctorat (sursă: Facebook/Nicolae Ciucă)
Eveniment

Dosar penal pentru plagierea tezei de doctorat

Dosar penal pentru plagierea tezei de doctorat. Parchetul General a deschis un dosar penal în care se efectuează cercetări in rem, ca urmare a unei plângeri în care se reclamă faptul că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat.Informaţia a fost confirmată de procurorul Alexandru Ionescu, purtătorul de cuvânt al Parchetului General, care a precizat că plângerea a fost depusă la sfârşitul lunii ianuarie, dosarul fiind constituit la Secţia de urmărire penală şi criminalistică.Potrivit unui articol publicat de PressOne, care citează surse, procurorii au ridicat în acest caz documente de la Universitatea Naţională de Apărare "Carol I", inclusiv teza de doctorat a premierului. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Jurnalista Emilia Şercan de la PressOne a publicat, pe 18 ianuarie, un articol în care susţine că premierul Nicolae Ciucă, general în rezervă, ar fi plagiat în teza de doctorat cu titlul "Dimensiunea angajării Armatei României în operaţiuni întrunite multinaţionale", susţinută în anul 2003 la Universitatea Naţională de Apărare "Carol I". Dosar penal pentru plagierea tezei de doctorat Emilia Şercan afirmă că mai multe pagini din lucrarea premierului au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali şi fără să fi fost marcate cu ghilimele, aşa cum cer normele academice. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăUlterior, Universitatea Naţională de Apărare "Carol I" a anunţat că a demarat verificări în legătură cu respectarea standardelor de calitate şi de etică universitară a tezei de doctorat întocmită de Nicolae Ciucă.De cealaltă parte, premierul Nicolae Ciucă a declarat că alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experienţa personală acumulată în misiunile internaţionale la care a participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menţinere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) şi misiunea de tip coaliţie din Afganistan (2002)."În acuzele publice se reclamă că unele referiri din notele de subsol nu apar şi în lista bibliografică. Acest lucru nu arată altceva decât faptul că lucrarea a fost elaborată onest, fiind menţionată cel puţin într-un loc sursa bibliografică. Acuzaţiile publice nu se pot susţine ştiinţific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit şi de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect şi profesionist utilizată. Sintagme şi formulări standardizate specifice domeniului tezei de doctorat (gen "pilon de stabilitate" etc.) nu trebuie ocolite atunci când tratezi un subiect sensibil - precum geopolitica - unde semantica trebuie neapărat să fie precisă, motiv pentru care anumite sintagme/formulări este obligatoriu să fie standardizate", a afirmat Ciucă.

Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat în teza de doctorat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat

Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat: teza generalului de la Palatul Victoria, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138, potrivit unui articol al pressone.ro. Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului. Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat. "Dincolo de conținutul copiat descoperit deja, nu este exclus ca o analiză bazată pe surse bibliografice extinse – de tipul unor documente interne ale departamentelor de Integrare Euro-Atlantică și Relații Militare Internaționale din Ministerul Apărării Naționale, invocate în teză – să dezvăluie și alte porțiuni de conținut plagiat. Chiar și fără conținutul plagiat identificat, teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă nu are nicio relevanță academică. Nu are o metodologie de cercetare și nici o parte de cercetare, elemente obligatorii pentru o teză de doctorat.", se arată în articolul publicat de pressone.ro. Nicolae Ciucă s-a înscris la doctorat în 1999, iar patru ani mai târziu a obținut titlul de doctor în Științe militare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). Titlul lucrării este Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale. La data de 31 iulie 2003, ziua susținerii publice a tezei de doctorat, Nicolae Ciucă era locotenent colonel la UM 01047 Craiova. Potrivit CV-ului său, în 1998, cu un an înainte să se înscrie la studiile doctorale, lt. col. Ciucă a devenit șef de stat major al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” din Craiova. Doctorat făcut în timpul unor misiuni internaționale Perioada studiilor doctorale se suprapune cu cel puțin două misiuni pe care Nicolae Ciucă menționează în CV că le-a îndeplinit în străinătate: exercițiul multinațional Dynamic Response, care a avut loc în aprilie – mai 2001 în Bosnia și Herțegovina și misiunea Enduring Freedom, care s-a derulat între iunie 2002 – ianuarie 2003 în Afganistan. În 2006, la trei ani după ce a obținut titlul de doctor în România, Nicolae Ciucă a urmat un program de masterat în Studii strategice la Army War College din Statele Unite ale Americii (SUA). Fostul ambasador Cătălin Avramescu, care este conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, se întreba la finalul anului trecut, într-o postare pe Facebook, cum a fost posibil ca Nicolae Ciucă să facă un masterat în SUA după ce a obținut titlul de doctor în România în același domeniu – științele militare. Doctoratul este un program de învățământ superior masteratului, fapt care face total neuzuală opțiunea cuiva care a dobândit titlul științific de doctor să dorească să obțină abia ulterior, în același domeniu, un titlu de master.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră