sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pierderi

68 articole
Eveniment

Italia și România, două țări prinse în febra jocurilor de noroc: miliarde de euro pierdute anual

Jocurile de noroc au devenit una dintre cele mai profitabile industrii din Europa, iar Italia și România oferă două exemple relevante despre amploarea fenomenului. Deși dimensiunea economică a celor două piețe este foarte diferită, mecanismul pare același: sumele mizate cresc de la an la an, pierderile jucătorilor ating niveluri record, iar statul încasează taxe consistente. În același timp, costurile sociale generate de dependență, sărăcie și problemele de sănătate ridică întrebarea dacă aceste venituri reprezintă cu adevărat un câștig pentru societate. Italia: 22 de miliarde de euro pierdute într-un singur an Potrivit raportului „Cartea Neagră a jocurilor de noroc”, realizat de confederația sindicală CGIL, Federația Consumatorilor și Fundația ISSCON, italienii au pierdut în 2025 aproximativ 21,88 miliarde de euro la jocurile de noroc. Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă Dimensiunea pieței este impresionantă. Încasările totale ale industriei au ajuns la 165,34 miliarde de euro, cu 5% mai mult decât în anul precedent. Practic, fiecare adult italian a jucat în medie 3.285 de euro pe parcursul unui singur an. Fenomenul este alimentat tot mai mult de mediul digital. Pentru prima dată, jocurile online au depășit pragul de 100 de miliarde de euro, înregistrând o creștere de 9,5% față de anul anterior și de peste 221% comparativ cu 2018. În prezent, Italia are aproximativ 4,8 milioane de jucători activi online, iar autorii raportului avertizează că fenomenul se extinde în special în rândul tinerilor. Unul dintre cele mai provocatoare concluzii ale studiului este sugerată chiar de titlul ediției din acest an: „Statul pierzător”. Autorii susțin că veniturile fiscale generate de jocurile de noroc sunt erodate de costurile sociale și medicale asociate dependenței, tratamentelor și problemelor economice generate de gambling. În schimb, marii câștigători sunt operatorii din industrie. Potrivit raportului, profiturile companiilor au crescut cu 165% în termeni reali, ajungând la 10,4 miliarde de euro. România: o piață mai mică, dar cu o creștere accelerată Raportat la dimensiunea economiei și a populației, România se află pe o traiectorie asemănătoare. Datele oficiale și analizele de piață arată că românii pierd anual peste 2,2 miliarde de euro la jocurile de noroc. Doar în prima jumătate a anului 2025, pierderile nete la cazinouri și pariuri online au depășit 5,5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,1 miliarde de euro. În spatele acestor pierderi se află însă un volum mult mai mare de bani puși în joc. Estimările privind rulajul total al pieței indică aproximativ 15,5 miliarde de lei anual, adică peste 3 miliarde de euro. Fenomenul a devenit atât de important încât Institutul Național de Statistică a inclus cheltuielile pentru jocuri de noroc și pariuri în calculul indicilor de inflație, un semn că acestea ocupă o pondere semnificativă în bugetele unor gospodării. Asociațiile care monitorizează piața avertizează, de asemenea, că o parte a sumelor cheltuite provine din zona nereglementată, ceea ce face ca dimensiunea reală a fenomenului să fie dificil de estimat. Cât câștigă statul? Diferența majoră dintre cele două țări apare în modul în care este prezentată relația dintre stat și industria jocurilor de noroc. În România, veniturile directe ale statului sunt estimate la aproximativ 700 de milioane de euro anual, bani proveniți din taxe, licențe, autorizații și impozite specifice industriei. Sistemul fiscal este unul complex și relativ agresiv. Operatorii plătesc: - taxe anuale de licență care ajung la 300.000 de euro pentru pariurile online; - taxe de autorizare calculate ca procent din venituri, între 25% și 30%; - taxe de viciu pentru fiecare aparat de tip slot-machine; - contribuții pentru programele de joc responsabil; - garanții bancare de până la un milion de euro pentru plata premiilor. Aceste obligații fiscale au fost majorate semnificativ prin modificările legislative adoptate în ultimii ani. În Italia, raportul CGIL și Federconsumatori contestă însă ideea că veniturile fiscale reprezintă un beneficiu net pentru bugetul public. Autorii argumentează că tratamentul dependenței, asistența socială, pierderea productivității și alte efecte indirecte generează costuri care reduc sau chiar anulează avantajul fiscal aparent. Aceeași întrebare începe să fie formulată și în România, unde discuțiile despre costurile sociale ale gamblingului devin tot mai intense. Cine pierde mai mult? La prima vedere, comparația pare simplă: italienii pierd aproape 22 de miliarde de euro anual, în timp ce românii pierd aproximativ 2,2 miliarde de euro. Însă raportarea la populație oferă o perspectivă mai nuanțată. Italia are aproximativ 59 de milioane de locuitori și o economie de peste zece ori mai mare decât cea a României. Cu toate acestea, pierderile totale sunt de aproximativ zece ori mai mari decât cele înregistrate în România, ceea ce sugerează că fenomenul are o intensitate comparabilă în ambele țări. Mai mult, dacă în Italia suma medie jucată de fiecare adult este de 3.285 de euro anual, în România impactul este probabil mai greu de suportat pentru populație, având în vedere nivelul semnificativ mai redus al veniturilor. Altfel spus, fiecare euro pierdut la jocurile de noroc cântărește mai greu în bugetul unei familii din România decât în cel al unei familii din Italia. Venit fiscal vs cost social Atât Italia, cât și România se confruntă cu aceeași dilemă. Pe de o parte, industria jocurilor de noroc aduce venituri importante la buget și creează locuri de muncă. În România, statul încasează aproximativ 700 de milioane de euro anual, iar în Italia piața generează zeci de miliarde de euro în tranzacții. Pe de altă parte, creșterea accelerată a jocurilor online, accesul facil al tinerilor și extinderea fenomenului ridică semne de întrebare privind costurile reale ale acestei industrii. Raportul italian vorbește despre „statul pierzător”, sugerând că adevărații beneficiari sunt companiile de gambling. Datele arată că operatorii italieni au ajuns la profituri de peste 10 miliarde de euro, în timp ce jucătorii pierd aproape 22 de miliarde. În România, unde piața continuă să se extindă și unde jocurile de noroc au ajuns suficient de importante pentru a influența statisticile privind inflația, aceeași întrebare devine tot mai actuală: dacă statul câștigă sute de milioane de euro din taxe, dar cetățenii pierd miliarde, cine este cu adevărat câștigătorul acestei industrii?

Jocurile de noroc, miliarde de euro pierdute (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Transportatorii, afectați de scumpirea carburanților (sursa: Pexels/Sonny Sixteen)
Economie

Transportatorii, loviți de scumpirea carburanților: firmele, forțate să absoarbă pierderile

Scumpirea carburanților pune o presiune tot mai mare pe transportatorii de marfă din Iași, unde peste 6.000 de camioane sunt afectate de creșterea costurilor operaționale. Transportatorii, afectați de scumpirea carburanților Majorarea prețului motorinei cu peste un leu în ultimele luni a dus la o creștere de aproximativ 10% a cheltuielilor, într-un sector în care marjele de profit sunt deja foarte mici. Citește și: Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi Pentru a face față, companiile reduc viteza de deplasare, optimizează rutele și absorb costuri suplimentare pe care clienții refuză să le accepte în tarife. În aceste condiții, un camion care parcurge lunar 10.000 de kilometri ajunge să plătească cu peste 3.000 de lei în plus doar pentru carburant, amplificând presiunea financiară asupra industriei transporturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Noul CEO al RetuRO SGR: Adela Smeu, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei (sursa: RetuRO SGR)
Economie

EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico în datorii și pierderi uriașe

Noul CEO al RetuRO SGR este Adela Smeu, potrivit unui anunț al companiei. Smeu vine cu un portofoliu financiar devastator: sub mandatul său de CEO al Bricostore România SRL, compania a avut datorii și pierderi uriașe. RetuRO SGR pomenește doar veniturile Brico Pe 3 martie a.c., RetuRO SGR anunța, printr-un comunicat de PR, că Adela Smeu este noul CEO al companiei și-și va prelua mandatul pe data de 19 martie. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Adela Smeu vine cu o experiență de peste 25 de ani în cadrul unor organizații multinaționale, este un lider orientat spre rezultate și a condus transformări complexe ale afacerilor în care a fost implicată – fuziuni, achiziții și inițiative strategice care au generat atât performanță, cât și impact pozitiv asupra mediului.  În cel mai recent rol, cel de CEO al Brico Dépôt România (Kingfisher Group), a condus o organizație cu venituri de peste 300 de milioane de euro și peste 2.000 de angajați, activă în 31de locații. Mandatul său a inclus evoluția către un model de afaceri durabil, dezvoltarea unor echipe performante, transformarea digitală și gestionarea unor proiecte de mare complexitate.”, se arăta în comunicatul RetuRO SGR. Adela Smeu, ca CEO al Brico: datorii și pierderi de sute de milioane Într-adevăr, așa cum spune comunicatul RetuRO SGR, Bricostore România SRL, firma care opera marca Brico Dépôt, avea venituri de peste 300 de milioane de euro anual. Mai exact, în 2024, 1,55 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Dar ce omite comunicatul RetuRO SGR este să menționeze și alți indicatori financiari, precum datoriile și pierderile. Iar Bricostore România SRL a avut cifre enorme la ambele capitole. Astfel, între 2020 și 2024, datoriile Bricostore România SRL au fost între 428 și 599 de milioane de lei anual, cu un vârf istoric, în 2021, de 751 de milioane de lei. Iar pierderile anuale s-au cifrat, în perioada 2020-2024, între 259 și 247 de milioane de lei. Pe scurt, în nici un an în care a fost CEO al Bricostore România SRL, Adela Smeu nu a produs profit companiei. Luată de RetuRO din șomaj sabatic Cu toate acestea, membrii Consiliului de Supraveghere ai RetuRO SGR au decis să o numească pe Smeu în funcția de CEO al monopolului de gestionare a ambalajelor de băuturi. La data alegerii în funcție, Adela Smeu era șomeră de aproape un an, după ce fusese dată afară de la Bricostore România SRL în mai 2025. În septembrie 2025, Smeu și-a făcut public un CV, în căutare de slujbă. Potrivit acestui CV, Adela Smeu se afla, la momentul depunerii documentului, în „Timp sabatic și pentru familie (timp pentru familie, învățare și dezvoltare personală și proiecte de consultanță)”.  DeFapt.ro a adresat întrebări atât RetuRO SGR, cât și Ministerului Mediului (care deține 20% din RetuRO SGR), referitor la numirea Adelei Smeu, dar nu a primit nici un răspuns.

Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit Foto: Facebook Tarom
Eveniment

Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit - presă

Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit, anunță site-ul Profit. Potrivit acestui site, în primele opt luni din 2025, Tarom a avut o pierdere de 30 de milioane de euro, deși previziona un câștig de cinci milioane de euro. În plus, compania de stat, controlată prin ministerul Turismului, a înregistrat un EBITDA (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation, and Amortization) negativ de 9 milioane de euro, față de un EBITDA pozitiv previzionat de 30 de milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit  Comisia Europeană a aprobat în aprilie 2024 un ajutor de până la 95,3 milioane euro (aprox. 471-474 milioane lei) pentru Tarom. Compania a primit multiple ajutoare de stat și între 2020 și 2021, în perioada restricțiilor impuse de epidemia de Covid.  În ianuarie 2026, un fost director de pușcărie, Bogdan Costaș, îmbuibat cu sinecuri la companii de stat, a fost numit director interimar la Tarom. Anterior, Costaș fusese plasat de fostrul ministru PSD al Economiei, Bogdan Ivan, la conducerea Romarm. Costaș a absolvit în 1996 Institul militar de intendență de la Sibiu. În 2010 a ajuns doctor în management la universitatea din Craiova. În 2007 a fost director administrativ la pușcăria din Baia Mare, iar în 2008 a ajuns director economic la administrația penitenciarelor.  Din 2017, când PSD-Dragnea a preluat puterea, el a fost consilier la diferiți secretari de stat sau miniștri. De exemplu, din februarie 2018 în septembrie 2019 a fost consilierul personal al ministrului PSD Radu Oprea, care se ocupa de mediul de afaceri și antreprenoriat.  În declarația de avere din 2025 declara dividende de circa un milion de lei, dar nu este clar de la ce firme provin acestea. 

STB, companie politizată, acuză Ciprian Ciucu (sursa: Facebook/Ciprian Ciucu)
Eveniment

STB, o companie politizată, cu pierderi uriașe, afirmă primarul Ciprian Ciucu

Compania de transport public din București, STB, are aproximativ 10.000 de angajați și s-a confruntat de-a lungul timpului cu o puternică politizare, a declarat sâmbătă, la Digi24, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Edilul a subliniat că sistemul de transport reprezintă una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului orașului și că reformarea companiei este o prioritate. Costurile STB, comparate cu bugetul unui oraș mare Întrebat despre cheltuielile companiei, primarul a afirmat că impactul financiar este uriaș, ajungând la nivelul bugetului unui municipiu important din România. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Potrivit lui Ciprian Ciucu, costurile STB sunt echivalente cu „de două ori bugetul orașului Brașov”, incluzând investițiile în școli, parcuri, infrastructură și alte servicii publice. În acest context, edilul a explicat că este normal ca administrația să se concentreze asupra problemelor sistemice care afectează funcționarea transportului public. Structură de personal dezechilibrată Primarul a atras atenția asupra structurii interne a companiei, pe care o consideră ineficientă. Din totalul celor aproximativ 10.000 de angajați, mai puțin de jumătate sunt șoferi, restul fiind personal de suport. Edilul susține că, în timp, au fost create numeroase posturi care nu răspundeau unor nevoi reale ale companiei, ci unor interese politice sau administrative. În opinia sa, acest model a contribuit la acumularea pierderilor financiare. Control limitat al Primăriei asupra transportului public Ciprian Ciucu a subliniat că, deși STB generează costuri majore pentru București, compania nu se află direct în subordinea primarului general, ci a Consiliului General. Mai mult, capacitatea Primăriei de a delega și monitoriza serviciul de transport a fost transferată unei agenții de dezvoltare intercomunitară București-Ilfov, structură în care deciziile sunt influențate de zeci de primari din Ilfov. Edilul a explicat că, deși Bucureștiul suportă peste 90% din costuri, reprezentarea în conducerea acestei structuri este limitată. Transport extins în Ilfov, pe banii Bucureștiului Primarul a criticat și extinderea unor linii de transport către localitățile din Ilfov, pe care o consideră uneori nejustificată. Potrivit lui Ciucu, anumite trasee ajung în zone centrale ale Capitalei din orașe precum Voluntari, fără o contribuție financiară proporțională din partea administrațiilor locale. Ciucu susține că unii primari din Ilfov au prezentat aceste servicii ca beneficii pentru locuitori, deși costurile sunt suportate în principal de București. Reformă promisă: eficiență și sustenabilitate Edilul a dat asigurări că va continua demersurile pentru eficientizarea STB și pentru reducerea pierderilor. El a menționat că transportul public trebuie să funcționeze corect, fiind un serviciu esențial pentru oraș. Întrebat unde a identificat cea mai mare risipă după preluarea mandatului, Ciprian Ciucu a indicat două domenii majore: STB și Termoenergetica. În final, primarul a făcut referire la studii care arată că prețul real al unei călătorii cu transportul în comun din Capitală ar trebui să fie în jur de 5 lei.

Agricultura românească între recolte și pierderi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Agricultura românească produce din ce în ce mai mult, dar prețurile sunt din ce în ce mai mici

Agricultura din România înregistrează producții tot mai mari, însă fermierii se confruntă cu prețuri în scădere și o piață cerealieră instabilă. Agricultura românească între recolte și pierderi În județul Iași, culturile de toamnă au beneficiat de suficientă umiditate, iar câmpurile arată bine la început de 2026, în ciuda unui strat de zăpadă sub așteptări. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Presiunea prețurilor mici îi determină pe agricultori să își schimbe strategiile și structura culturilor pentru anul agricol viitor. Tot mai mulți fermieri renunță la culturile de primăvară, în special la porumb, considerat prea riscant în lipsa sistemelor de irigații. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina, de la începutul invaziei

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina,  de la începutul invaziei din februarie 2022, afirmă Statul Major al Ucrainei. Citește și: Metrorex a închis fără explicații două stații de metrou. Un tren ar fi deraiat la Laminorului Numărul include 1.060 de victime suferite de forţele ruse în ultima zi a anului 2025, a declarat Statul Major, citat de news.ro.  Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.488 de tancuri, 23.849 de vehicule blindate de luptă, 72.418 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 35.678 de sisteme de artilerie, 1.587 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.266 de sisteme de apărare aeriană, 434 de avioane, 347 de elicoptere, 98.453 drone, 4.136 rachete de croazieră, 28 nave şi bărci şi două submarine.Într-o actualizare separată din 1 ianuarie, Statul Major General a raportat că Rusia a pierdut aproximativ 418.170 de soldaţi, ucişi şi răniţi, numai în cursul anului 2025.Armata a menţionat, de asemenea, pierderi semnificative de echipamente în cursul anului, inclusiv cel puţin 1.816 tancuri şi peste 77.000 de drone distruse.„Fiecare ocupant eliminat, fiecare tanc distrus ne apropie de o pace dreaptă. Mulţumim tuturor apărătorilor pentru munca lor profesională de luptă. Lupta continuă”, a declarat Statul Major General.

Sexy-coafeza lui Grindeanu, înglodată în pierderi și datorii, și-a închis coaforul din Pipera (sursa: cotidianulhd.ro)
Eveniment

Sexy-coafeza lui Grindeanu, înglodată în pierderi și datorii, și-a închis coaforul din Pipera

Monica Hunyadi, proaspăt demisă de la compania din Prahova responsabilă de criza apei din județ, deține un salon de coafură în Pipera. Firma care operează acest salon este, practic, falimentară: are pierderi și datorii de sute de mii de lei și venituri insignifiante. Sinecuri peste sinecuri de la stat Monica Hunyadi, alături de care Sorin Grindeanu se plimba cu charter-urile oferite de Nordis, a zburat de la Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, compania Apelor Române.  Ea era „manager servicii suport” la ESZ Prahova, potrivit unei declarații de avere din iunie 2025.  Datele publice arată că Hunyadi a fost scoasă și din consiliul de conducere al Autorității de Siguranță Feroviară. Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Monica Hunyadi este, însă, în continuare, în Consiliul de Administrație de la Electrificare CFR. Potrivit datelor AMERPIP, ea primește o indemnizație lunară brută de 17.094 lei.  Ruinată de pierderi și datorii Pe lângă toate aceste sinecuri, Hunyadi deține și o firmă: Hunymoo SRL. Potrivit Ministerului de Finanțe, firma are ca obiect de activitate „coafură și alte activități de înfrumusețare”. Hunymoo SRL, însă, este un dezastru financiar. Bilanțul contabil al Hunymoo SRL pe 2024 (sursa: Ministerul de Finanțe) La finalul lui 2024, salonul de coafură avea pierderi de aproape 193.000 de lei și datorii de peste 547.000 de lei. Iar veniturile de anul trecut au fost de doar 26.522 de lei. Nu e o surpriză, în aceste condiții, că Hunyadi a suspendat activitatea salonului acum mai puțin de o lună, pe 7 noiembrie. Situație în care datoriile firmei vor rămâne neplătite multă vreme.

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, spune Oana Gheorghiu Foto: Facebook
Economie

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, a a nunțat, azi, vicepremierul Oana Gheorghiu. Ea a firmat că „dincolo de Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat şi să nu ne oprim doar la aceste jaloane”, dar nu a spus clar ce înseamnă aceste reforme. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei „Este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autorităţile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi şi vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei”, a arătat vicepremierul, citat de news.ro.  Gheorghiu a menţionat că ceea ce aduce nou arhitetura pe care a prezentat-o astăzi este că operaţionalizează acest Comitet Naţional pentru Reformă, transformă unitatea de guvernanţă de la nivelul Secretariatului General într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele şi a prezenta Comitetului indicatorii, pe baza cărora se iau deciziile. De asemenea, a spus Oana Gheorghiu, readuce încă o dată în atenţie AMEPIP, care devine un pilon important în guvernanţa companiilor de stat şi are la masă Ministerul Finanţelor, acela care face evaluarea riscului fiscal şi dă verdictul privind impactul bugetar. ”Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP. Nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă, va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună la Ministerul de Finanţe”, a explicat aceasta. Potrivit Oanei Gheorghiu, ”reforma nu este un exerciţiu tehnic, ci e un proces real, etapizat, pe care îl pornesc acum”. ”Ne-am propus să începem cu 10 companii. E ca un proiect pilot, în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate, încă nu au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi şi Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce ştiu este că vom avea 4 companii de la nivelul energiei şi 6 din transporturi”, a menţionat Oana Gheorghiu.

PNRR, risipit cât 23 de catedrale (sursa: Facebook/Agenția de știri Basilica)
Economie

Fost secretar de stat: România pierde doar din PNRR cât 23 de catedrale ale mântuirii

Într-o postare devenită rapid virală, fostul secretar de stat Marius Vasiliu ironizează comparațiile frecvente dintre banii investiți în Catedrala Mântuirii Neamului și lipsa investițiilor în infrastructură sau sănătate. Vasiliu explică – cu cifre concrete – că România a pierdut, doar în ultimii patru ani, fonduri din PNRR echivalente cu costul a 23 de astfel de catedrale. PNRR, risipit cât 23 de catedrale Mesajul său pune în perspectivă modul în care se irosesc oportunitățile de dezvoltare, arătând că problemele nu țin de construcția unui lăcaș de cult, ci de incapacitatea administrativă și politică de a valorifica resursele europene. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple „Care mă cunoașteți știți că nu-s un tip religios. Da, am o relație specială cu The Beardman (pentru care Îi mulțumesc și pe această cale), dar asta e între noi doi, nu e treaba voastră, ca s-o explic. Băi, da' nu mai pot cu voi ăștia care tot echivalați banii dați pe Catedrala Mântuirii/Națională cu jdespitale, jdekilometri de autostradă, jdeșcoligrădinițecreșe, jdedeetc. Mno, o spuneți de parcă cu banii dați se rezolva toată infrastructura Ro; sau mai rău, de parcă nu s-ar fi dat bani pentru problemele istorice ale Ro și în schimb s-au dus aici, la Catedrală și de aia nu avem ale jde ce vreți voi." Catedrala: 300 de milioane de euro "Hai cu banu' jos, pe hîrtie: Catedrala, 300 mil euro. Și punem și banii pierduți de Ro, doar în ultimii 4 ani, gratis unii alții aproape. Din PNRR -ul ăla mult hulit, dar și iubit, funcție de interese de propagandă: - Sănătate - de cinci ori mai mult - 1,5 miliarde de euro; doar spitale, policlinici, cabinete medicale. Știți că trebuia să avem 26 de spitale noi. Acum planul e de 8. - Transporturi - la fel, de 5 ori mai mult - 1,5 miliarde de euro, căi ferate și trenuri noi Fără Metroul de la Cluj - 300 de milioane de euro. N-a putut face Boc metroul din cauza la Catedrală? Mai vreți? - Uite, pierdem 230 de milioane de euro pentru că nu reușim o reformă de bun simț - magistrații să nu mai iasă la pensie la 45-48 de ani, cu pensii mai mari decât salariile. - O să mai pierdem alte vreo două catedrale (700 de milioane de euro) pentru că nu putem scăpa de blestemul de a numi niște conduceri profi la AMEPIP și la cîteva companii de stat decît prin șmecherii. Total PNRR 7 miliarde de euro! Cît de vreo 23 de catedrale." „Măcar ăștia au făcut o clădire” "Deci, o lăsăm mai moale cu ce făceam cu banii ăștia? Că parcă sîntem în bancul cu ăla care și-ar fi putut lua Ferrari dacă se lăsa de fumat. Băi, măcar ăștia au făcut ceva cu banii ăștia. O clădire; că smerenie (și nici aici nu mai înacape nimeni de cîtă critică se revarsă pe subiect), că nesmerenie, nu știu, măcar o să fie un pic de turism - da, știu, voi ăștia toți v-ați dus fierți de evlavie sau pe artă la Sagrada, la Nôtre Dame, la Domkirche St. Stephan ori la Vatican sau la Dom la Milano. Nu știu cum să vă zic, dar la cum s-au mișcat lucrurile în țara asta pînă acum w nevoie de mult "Doamne ajută!"."

Obscura companie de stat cu șase angajați și patru șefi bine plătiți, deși are pierderi Foto: Facebook
Politică

Obscura companie de stat cu șase angajați și patru șefi bine plătiți, deși are pierderi

Obscura companie de stat cu șase angajați și patru șefi bine plătiți, deși are pierderi: Eurotest SA, structură controlată de statul român prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Oficial, Eurotest. Citește și: Pesediștii din CJ Maramureș vor să o facă pe mama primarului penal Cherecheș cetățean de onoare. Primarul Cherecheș a fost membru PSD Obscura companie de stat cu șase angajați și patru șefi Oficial, potrivit informațiilor de pe site-ul companiei, aceasta este specializată în furnizarea de servicii pentru obiectivele industriale cu risc ridicat în special centrale nucleare, dar şi chimie, petrochimie, aeronautică, sistemul feroviar. În anul fiscal 2024, Eurotest avea șase angajați. Însă, potrivit datelor de pe site-ul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), în august 2025, societatea avea trei membri în consiliul de administrație și un director bine plătit. Cei trei membri ai CA au o imdemnizație fixă de doar 2.769 de lei, dar și una variabilă, de 33.228 de lei, brut, anual.  Directorul companiei, Ionescu Dumitru Viorel, care a absolvit o facultate a Politehnicii București în nouă ani (1991-2000) și apoi a făcut Dreptul la Spiru Haret, are o indemnizație fixă lunară de 18.700 de lei, brut, și 224.400 lei - indemnizație variabilă, brut, anual.  Compania a avut pierderi de 426.000 de lei în 2024. Datoriile sunt de circa 214.000 lei. Din 2022, compania este pe pierdere.  Președinte la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului este Daniel geantă, care în 2016 era membru PSD, racolat din PDL. 

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: subvenții imense, pierderi uriașe

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: acestea beneficiază de subvenții imense, dar au pierderi uriașe, au arătat, azi, premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu. Dintre aceste companii, 1.182 sunt deținute de autoritățile locale.  Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat Ce date au prezentat cei doi în legătură cu aceste companii: „Subvenții, per total avem 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde” - Dragos Anastasiu „Acum, profiturile pe toate companiile, 15 miliarde, dar trebuie să scădem subvențiile, și pe top 315 - 14,9 miliarde. Atenţie, în momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape un miliard de RON” - Anastasiu 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar marfă - CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA - 2 miliarde de RON.  Din cele 1.182 de companii locale, despre 300 Guvernul nu știe nimic, fiindcă nu au depus bilanț. În jur de 250 de companii au venituri zero „În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere” - Anastasiu 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere și 5 nu au date financiare depuse. Despre aeroporturile statului: „O singură cifră: la noi, 1400 de oameni, într-unul dintre aeroporturi, în alte părți - același număr de pasageri care trec pe acolo - 800 de oameni. În alt aeroport, 780 de oameni” - Anastasiu.  „Urmează publicarea transparentă a nu numai ce v-am spus eu aici, care este o mică sinteză din toate cifrele pe care le veți vedea la AMEPIP, dar veți vedea și tot ce înseamnă remunerații la absolut toate persoanele care lucrează la aceste companii publice. Vom publica lista tuturor subvențiilor. De asemenea, vom publica lista tuturor arieratelor, dar și a sumelor pe care aceste companii le au de recuperat de la clienții lor. Deci vom termina ceea ce în medicină se cheamă radiografie, pentru că apoi să putem să trecem la diagnostic”, a mai arătat vicepremierul. 

Romsilva, cuibușor ascuns în inima Bucureștiului Foto: Facebook
Eveniment

Romsilva, cuibușor ascuns în inima Bucureștiului: complexul Silva, cu pierderi substanțiale în 2024

Romsilva deține un cuibușor ascuns în inima Bucureștiului: complexul Silva, cu pierderi substanațiale în 2024, a arătat ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR). Potrivit lui Buzoianu, hotelul a avut pierderi de un milion de lei anul trecut. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Hotelul se află în zona Lacului Tei/Tei Toboc. O cameră costă, potrivit datelor de pe Booking, 416 lei pe noapte.  Romsilva, cuibușor ascuns în inima Bucureștiului Hotelul are 41 de camere, exact câte direcții silvice are Romsilva, a arătat Buzoianu într-un interviu la RFI.  „Noi vrem să schimbăm cu totul paradigma Romsilva. Eu nu mai vreau și cred că nici românii nu vor o Romsilva care nu are timp, bani, resurse să se ocupe de administrarea pădurilor, dar are timp, bani, resurse, de exemplu, să se ocupe de un hotel, că nu știu dacă știți, dar Romsilva are un hotel de patru stele în București, în Capitală. Acum, ca să dau așa și o mică glumiță, știți câte camere are acest hotel? 41 de camere. Știți câte direcții silvice sunt astăzi? Acest hotel ar putea să devină un centru de performanță, un centru de creare de competențe, nu doar pentru Romsilva, ci și pentru minister, pentru toate autoritățile acestea. Astăzi, el este pe pierdere. Deci astăzi, un hotel de patru stele în mijlocul Bucureștiului a avut în 2024 pierdere un milion de lei”, a spus ministrul.  Ea a anunțat că va reduce numărul direcțiilor silvice: „Eu îmi doresc să ducem oamenii pe teren, acolo unde este nevoie de ei, adică să mai tăiem din locurile în care astăzi sunt oameni care împing hârtii dintr-o zonă în alta și să-i ducem acolo unde este nevoie să fie verificări făcute, ca să fie protejate cu adevărat pădurile sau ca să fie făcute lucrările, pentru că avem niște lucrări esențiale, care trebuie făcute în pădurile din România”. 

Anul agricol 2024 a adus pierderi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Scăderi de milioane de euro pentru marii fermieri din cauza anului agricol 2024

Anul agricol 2024 a adus pierderi: afacerile grupului de firme controlate de Mihai Haraga, considerat cel mai mare și influent fermier din județul Iași, au înregistrat în 2024 o scădere de 17% față de 2023. Anul agricol 2024 a adus pierderi Imperiul agricol rămâne operațional la capacitate maximă, cu mii de hectare cultivate și o fabrică de procesare a semințelor de top la nivel european. Citește și: Sondaj făcut de o firmă apropiată PSD, CURS: partidul lui Grindeanu cade, AUR crește accelerat Dar cifrele raportate indică o diminuare de peste 55 milioane lei în cifra de afaceri cumulată. Scăderea este explicabilă prin condițiile dificile din anul agricol 2024, în ciuda faptului că exploatațiile agricole ale lui Mihai Haraga se întind în continuare pe aproximativ 8.000 de hectare, din care 7.000 beneficiază de sisteme performante de irigații. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Suma uriașă pe care regia protocolului de stat o cheltuie pe vilele și întreținerea demnitarilor Foto: Facebook
Politică

Suma uriașă pe care regia protocolului de stat o cheltuie pe vilele și întreținerea demnitarilor

Suma uriașă pe care regia protocolului de stat, RAAPPS, o cheltuie pe vilele și întreținerea demnitarilor: 225 de milioane de lei, în 2023, anul în care sunt publice ultimele date ale companiei. Acestea sunt cheltuielile a patru sucursale ale RAAPPS - Triumf, care administrează printre altele un hotel din centrul Capitalei, Neptun (unde se află vilele de la mare ale nomenklaturii), Sinaia și SAIFI - principala structură care gestionează locuințe de protocol.  Citește și: Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele. Motivele: deficitul uriaș și amânarea reformelor Regia are mai multe bufete în diferite instituții, bufete care înregistrează pierderi de peste 14 milioane de lei. Pentru președintele Iohannis, în 2023, RAAPPS a încasat de la Administrația Prezidențială 1,12 milioane de lei, dar cheltuielile au fost de 2,96 milioane de lei.  Serviciile de transport pe care regia le asigură angajaților guvernului au presupus cheltuieli de circa 28 de milioane de lei.  Suma uriașă pe care regia protocolului de stat o cheltuie pe vilele și întreținerea demnitarilor Sucursala Triumf, care administrează, printre altele, Palatul Snagov și bufetele din sediile Guvernului, DNA și Curții de Conturi, a avut o pierdere de 17 milioane de lei. Sucursala Neptun, care are grijă de demnitarii aflați la mare, a avut pierderi de 11 milioane de lei. SAIFI - care gestionează vilele de protocol și plătește inclusiv utilitățile celor cazați - a pierdut, în 2023, a pierdut 13 milioane de lei, la cheltuieli de 120 de milioane de lei.  Doar „baza materială de reprezentare și protocol” pentru Guvern, Parlament, Președinție și Curtea Consituțională” a cheltuit 84 de milioane de lei, toată suma fiind acoperită de Secretariatul General al Guvernului.  Din vânzarea mărfurilor la bufet, regia a înregistrat o pierdere de 14 milioane de lei (39 de milioane de lei cheltuieli, doar 25 de milioane de lei veniturile). Pierderile regiei sunt acoperite, de facto, din vânzarea carnetelor de conducere. Cheltuielile cu aceste carne de conducere, plus pașapoarte provizorii, au fost de 85 de milioane de lei, iar veniturile de 137 de milioane de lei, rezultând un câștig de peste 51 de milioane de lei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră