vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pierderi

61 articole
Eveniment

Sexy-coafeza lui Grindeanu, înglodată în pierderi și datorii, și-a închis coaforul din Pipera

Monica Hunyadi, proaspăt demisă de la compania din Prahova responsabilă de criza apei din județ, deține un salon de coafură în Pipera. Firma care operează acest salon este, practic, falimentară: are pierderi și datorii de sute de mii de lei și venituri insignifiante. Sinecuri peste sinecuri de la stat Monica Hunyadi, alături de care Sorin Grindeanu se plimba cu charter-urile oferite de Nordis, a zburat de la Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, compania Apelor Române.  Ea era „manager servicii suport” la ESZ Prahova, potrivit unei declarații de avere din iunie 2025.  Datele publice arată că Hunyadi a fost scoasă și din consiliul de conducere al Autorității de Siguranță Feroviară. Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Monica Hunyadi este, însă, în continuare, în Consiliul de Administrație de la Electrificare CFR. Potrivit datelor AMERPIP, ea primește o indemnizație lunară brută de 17.094 lei.  Ruinată de pierderi și datorii Pe lângă toate aceste sinecuri, Hunyadi deține și o firmă: Hunymoo SRL. Potrivit Ministerului de Finanțe, firma are ca obiect de activitate „coafură și alte activități de înfrumusețare”. Hunymoo SRL, însă, este un dezastru financiar. Bilanțul contabil al Hunymoo SRL pe 2024 (sursa: Ministerul de Finanțe) La finalul lui 2024, salonul de coafură avea pierderi de aproape 193.000 de lei și datorii de peste 547.000 de lei. Iar veniturile de anul trecut au fost de doar 26.522 de lei. Nu e o surpriză, în aceste condiții, că Hunyadi a suspendat activitatea salonului acum mai puțin de o lună, pe 7 noiembrie. Situație în care datoriile firmei vor rămâne neplătite multă vreme.

Sexy-coafeza lui Grindeanu, înglodată în pierderi și datorii, și-a închis coaforul din Pipera (sursa: cotidianulhd.ro)
Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, spune Oana Gheorghiu Foto: Facebook
Economie

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, a a nunțat, azi, vicepremierul Oana Gheorghiu. Ea a firmat că „dincolo de Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat şi să nu ne oprim doar la aceste jaloane”, dar nu a spus clar ce înseamnă aceste reforme. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei „Este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autorităţile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi şi vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei”, a arătat vicepremierul, citat de news.ro.  Gheorghiu a menţionat că ceea ce aduce nou arhitetura pe care a prezentat-o astăzi este că operaţionalizează acest Comitet Naţional pentru Reformă, transformă unitatea de guvernanţă de la nivelul Secretariatului General într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele şi a prezenta Comitetului indicatorii, pe baza cărora se iau deciziile. De asemenea, a spus Oana Gheorghiu, readuce încă o dată în atenţie AMEPIP, care devine un pilon important în guvernanţa companiilor de stat şi are la masă Ministerul Finanţelor, acela care face evaluarea riscului fiscal şi dă verdictul privind impactul bugetar. ”Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP. Nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă, va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună la Ministerul de Finanţe”, a explicat aceasta. Potrivit Oanei Gheorghiu, ”reforma nu este un exerciţiu tehnic, ci e un proces real, etapizat, pe care îl pornesc acum”. ”Ne-am propus să începem cu 10 companii. E ca un proiect pilot, în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate, încă nu au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi şi Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce ştiu este că vom avea 4 companii de la nivelul energiei şi 6 din transporturi”, a menţionat Oana Gheorghiu.

PNRR, risipit cât 23 de catedrale (sursa: Facebook/Agenția de știri Basilica)
Economie

Fost secretar de stat: România pierde doar din PNRR cât 23 de catedrale ale mântuirii

Într-o postare devenită rapid virală, fostul secretar de stat Marius Vasiliu ironizează comparațiile frecvente dintre banii investiți în Catedrala Mântuirii Neamului și lipsa investițiilor în infrastructură sau sănătate. Vasiliu explică – cu cifre concrete – că România a pierdut, doar în ultimii patru ani, fonduri din PNRR echivalente cu costul a 23 de astfel de catedrale. PNRR, risipit cât 23 de catedrale Mesajul său pune în perspectivă modul în care se irosesc oportunitățile de dezvoltare, arătând că problemele nu țin de construcția unui lăcaș de cult, ci de incapacitatea administrativă și politică de a valorifica resursele europene. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple „Care mă cunoașteți știți că nu-s un tip religios. Da, am o relație specială cu The Beardman (pentru care Îi mulțumesc și pe această cale), dar asta e între noi doi, nu e treaba voastră, ca s-o explic. Băi, da' nu mai pot cu voi ăștia care tot echivalați banii dați pe Catedrala Mântuirii/Națională cu jdespitale, jdekilometri de autostradă, jdeșcoligrădinițecreșe, jdedeetc. Mno, o spuneți de parcă cu banii dați se rezolva toată infrastructura Ro; sau mai rău, de parcă nu s-ar fi dat bani pentru problemele istorice ale Ro și în schimb s-au dus aici, la Catedrală și de aia nu avem ale jde ce vreți voi." Catedrala: 300 de milioane de euro "Hai cu banu' jos, pe hîrtie: Catedrala, 300 mil euro. Și punem și banii pierduți de Ro, doar în ultimii 4 ani, gratis unii alții aproape. Din PNRR -ul ăla mult hulit, dar și iubit, funcție de interese de propagandă: - Sănătate - de cinci ori mai mult - 1,5 miliarde de euro; doar spitale, policlinici, cabinete medicale. Știți că trebuia să avem 26 de spitale noi. Acum planul e de 8. - Transporturi - la fel, de 5 ori mai mult - 1,5 miliarde de euro, căi ferate și trenuri noi Fără Metroul de la Cluj - 300 de milioane de euro. N-a putut face Boc metroul din cauza la Catedrală? Mai vreți? - Uite, pierdem 230 de milioane de euro pentru că nu reușim o reformă de bun simț - magistrații să nu mai iasă la pensie la 45-48 de ani, cu pensii mai mari decât salariile. - O să mai pierdem alte vreo două catedrale (700 de milioane de euro) pentru că nu putem scăpa de blestemul de a numi niște conduceri profi la AMEPIP și la cîteva companii de stat decît prin șmecherii. Total PNRR 7 miliarde de euro! Cît de vreo 23 de catedrale." „Măcar ăștia au făcut o clădire” "Deci, o lăsăm mai moale cu ce făceam cu banii ăștia? Că parcă sîntem în bancul cu ăla care și-ar fi putut lua Ferrari dacă se lăsa de fumat. Băi, măcar ăștia au făcut ceva cu banii ăștia. O clădire; că smerenie (și nici aici nu mai înacape nimeni de cîtă critică se revarsă pe subiect), că nesmerenie, nu știu, măcar o să fie un pic de turism - da, știu, voi ăștia toți v-ați dus fierți de evlavie sau pe artă la Sagrada, la Nôtre Dame, la Domkirche St. Stephan ori la Vatican sau la Dom la Milano. Nu știu cum să vă zic, dar la cum s-au mișcat lucrurile în țara asta pînă acum w nevoie de mult "Doamne ajută!"."

Obscura companie de stat cu șase angajați și patru șefi bine plătiți, deși are pierderi Foto: Facebook
Politică

Obscura companie de stat cu șase angajați și patru șefi bine plătiți, deși are pierderi

Obscura companie de stat cu șase angajați și patru șefi bine plătiți, deși are pierderi: Eurotest SA, structură controlată de statul român prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Oficial, Eurotest. Citește și: Pesediștii din CJ Maramureș vor să o facă pe mama primarului penal Cherecheș cetățean de onoare. Primarul Cherecheș a fost membru PSD Obscura companie de stat cu șase angajați și patru șefi Oficial, potrivit informațiilor de pe site-ul companiei, aceasta este specializată în furnizarea de servicii pentru obiectivele industriale cu risc ridicat în special centrale nucleare, dar şi chimie, petrochimie, aeronautică, sistemul feroviar. În anul fiscal 2024, Eurotest avea șase angajați. Însă, potrivit datelor de pe site-ul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), în august 2025, societatea avea trei membri în consiliul de administrație și un director bine plătit. Cei trei membri ai CA au o imdemnizație fixă de doar 2.769 de lei, dar și una variabilă, de 33.228 de lei, brut, anual.  Directorul companiei, Ionescu Dumitru Viorel, care a absolvit o facultate a Politehnicii București în nouă ani (1991-2000) și apoi a făcut Dreptul la Spiru Haret, are o indemnizație fixă lunară de 18.700 de lei, brut, și 224.400 lei - indemnizație variabilă, brut, anual.  Compania a avut pierderi de 426.000 de lei în 2024. Datoriile sunt de circa 214.000 lei. Din 2022, compania este pe pierdere.  Președinte la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului este Daniel geantă, care în 2016 era membru PSD, racolat din PDL. 

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: subvenții imense, pierderi uriașe

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: acestea beneficiază de subvenții imense, dar au pierderi uriașe, au arătat, azi, premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu. Dintre aceste companii, 1.182 sunt deținute de autoritățile locale.  Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat Ce date au prezentat cei doi în legătură cu aceste companii: „Subvenții, per total avem 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde” - Dragos Anastasiu „Acum, profiturile pe toate companiile, 15 miliarde, dar trebuie să scădem subvențiile, și pe top 315 - 14,9 miliarde. Atenţie, în momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape un miliard de RON” - Anastasiu 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar marfă - CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA - 2 miliarde de RON.  Din cele 1.182 de companii locale, despre 300 Guvernul nu știe nimic, fiindcă nu au depus bilanț. În jur de 250 de companii au venituri zero „În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere” - Anastasiu 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere și 5 nu au date financiare depuse. Despre aeroporturile statului: „O singură cifră: la noi, 1400 de oameni, într-unul dintre aeroporturi, în alte părți - același număr de pasageri care trec pe acolo - 800 de oameni. În alt aeroport, 780 de oameni” - Anastasiu.  „Urmează publicarea transparentă a nu numai ce v-am spus eu aici, care este o mică sinteză din toate cifrele pe care le veți vedea la AMEPIP, dar veți vedea și tot ce înseamnă remunerații la absolut toate persoanele care lucrează la aceste companii publice. Vom publica lista tuturor subvențiilor. De asemenea, vom publica lista tuturor arieratelor, dar și a sumelor pe care aceste companii le au de recuperat de la clienții lor. Deci vom termina ceea ce în medicină se cheamă radiografie, pentru că apoi să putem să trecem la diagnostic”, a mai arătat vicepremierul. 

Romsilva, cuibușor ascuns în inima Bucureștiului Foto: Facebook
Eveniment

Romsilva, cuibușor ascuns în inima Bucureștiului: complexul Silva, cu pierderi substanțiale în 2024

Romsilva deține un cuibușor ascuns în inima Bucureștiului: complexul Silva, cu pierderi substanațiale în 2024, a arătat ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR). Potrivit lui Buzoianu, hotelul a avut pierderi de un milion de lei anul trecut. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Hotelul se află în zona Lacului Tei/Tei Toboc. O cameră costă, potrivit datelor de pe Booking, 416 lei pe noapte.  Romsilva, cuibușor ascuns în inima Bucureștiului Hotelul are 41 de camere, exact câte direcții silvice are Romsilva, a arătat Buzoianu într-un interviu la RFI.  „Noi vrem să schimbăm cu totul paradigma Romsilva. Eu nu mai vreau și cred că nici românii nu vor o Romsilva care nu are timp, bani, resurse să se ocupe de administrarea pădurilor, dar are timp, bani, resurse, de exemplu, să se ocupe de un hotel, că nu știu dacă știți, dar Romsilva are un hotel de patru stele în București, în Capitală. Acum, ca să dau așa și o mică glumiță, știți câte camere are acest hotel? 41 de camere. Știți câte direcții silvice sunt astăzi? Acest hotel ar putea să devină un centru de performanță, un centru de creare de competențe, nu doar pentru Romsilva, ci și pentru minister, pentru toate autoritățile acestea. Astăzi, el este pe pierdere. Deci astăzi, un hotel de patru stele în mijlocul Bucureștiului a avut în 2024 pierdere un milion de lei”, a spus ministrul.  Ea a anunțat că va reduce numărul direcțiilor silvice: „Eu îmi doresc să ducem oamenii pe teren, acolo unde este nevoie de ei, adică să mai tăiem din locurile în care astăzi sunt oameni care împing hârtii dintr-o zonă în alta și să-i ducem acolo unde este nevoie să fie verificări făcute, ca să fie protejate cu adevărat pădurile sau ca să fie făcute lucrările, pentru că avem niște lucrări esențiale, care trebuie făcute în pădurile din România”. 

Anul agricol 2024 a adus pierderi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Scăderi de milioane de euro pentru marii fermieri din cauza anului agricol 2024

Anul agricol 2024 a adus pierderi: afacerile grupului de firme controlate de Mihai Haraga, considerat cel mai mare și influent fermier din județul Iași, au înregistrat în 2024 o scădere de 17% față de 2023. Anul agricol 2024 a adus pierderi Imperiul agricol rămâne operațional la capacitate maximă, cu mii de hectare cultivate și o fabrică de procesare a semințelor de top la nivel european. Citește și: Sondaj făcut de o firmă apropiată PSD, CURS: partidul lui Grindeanu cade, AUR crește accelerat Dar cifrele raportate indică o diminuare de peste 55 milioane lei în cifra de afaceri cumulată. Scăderea este explicabilă prin condițiile dificile din anul agricol 2024, în ciuda faptului că exploatațiile agricole ale lui Mihai Haraga se întind în continuare pe aproximativ 8.000 de hectare, din care 7.000 beneficiază de sisteme performante de irigații. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Suma uriașă pe care regia protocolului de stat o cheltuie pe vilele și întreținerea demnitarilor Foto: Facebook
Politică

Suma uriașă pe care regia protocolului de stat o cheltuie pe vilele și întreținerea demnitarilor

Suma uriașă pe care regia protocolului de stat, RAAPPS, o cheltuie pe vilele și întreținerea demnitarilor: 225 de milioane de lei, în 2023, anul în care sunt publice ultimele date ale companiei. Acestea sunt cheltuielile a patru sucursale ale RAAPPS - Triumf, care administrează printre altele un hotel din centrul Capitalei, Neptun (unde se află vilele de la mare ale nomenklaturii), Sinaia și SAIFI - principala structură care gestionează locuințe de protocol.  Citește și: Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele. Motivele: deficitul uriaș și amânarea reformelor Regia are mai multe bufete în diferite instituții, bufete care înregistrează pierderi de peste 14 milioane de lei. Pentru președintele Iohannis, în 2023, RAAPPS a încasat de la Administrația Prezidențială 1,12 milioane de lei, dar cheltuielile au fost de 2,96 milioane de lei.  Serviciile de transport pe care regia le asigură angajaților guvernului au presupus cheltuieli de circa 28 de milioane de lei.  Suma uriașă pe care regia protocolului de stat o cheltuie pe vilele și întreținerea demnitarilor Sucursala Triumf, care administrează, printre altele, Palatul Snagov și bufetele din sediile Guvernului, DNA și Curții de Conturi, a avut o pierdere de 17 milioane de lei. Sucursala Neptun, care are grijă de demnitarii aflați la mare, a avut pierderi de 11 milioane de lei. SAIFI - care gestionează vilele de protocol și plătește inclusiv utilitățile celor cazați - a pierdut, în 2023, a pierdut 13 milioane de lei, la cheltuieli de 120 de milioane de lei.  Doar „baza materială de reprezentare și protocol” pentru Guvern, Parlament, Președinție și Curtea Consituțională” a cheltuit 84 de milioane de lei, toată suma fiind acoperită de Secretariatul General al Guvernului.  Din vânzarea mărfurilor la bufet, regia a înregistrat o pierdere de 14 milioane de lei (39 de milioane de lei cheltuieli, doar 25 de milioane de lei veniturile). Pierderile regiei sunt acoperite, de facto, din vânzarea carnetelor de conducere. Cheltuielile cu aceste carne de conducere, plus pașapoarte provizorii, au fost de 85 de milioane de lei, iar veniturile de 137 de milioane de lei, rezultând un câștig de peste 51 de milioane de lei. 

BVB, scădere majoră, înainte de alegeri (sursa: Facebook/Bursa de Valori București)
Economie

Bursa de la București, scădere puternică pe fondul creșterii suveraniștilor în sondaje

BVB, scădere majoră, înainte de alegeri. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a înregistrat o scădere semnificativă în perioada 28 aprilie – 2 mai 2025, pierzând 10,87 miliarde de lei din capitalizarea totală, echivalentul a 2,97% față de săptămâna anterioară. BVB, scădere majoră, înainte de alegeri Conform datelor oficiale publicate de BVB, capitalizarea bursieră a ajuns la 354,55 miliarde de lei, față de 365,43 miliarde de lei în perioada 21 – 25 aprilie. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Volumul total al tranzacțiilor cu acțiuni s-a diminuat cu 7,6%, ajungând la 150,32 milioane de lei, comparativ cu 162,7 milioane de lei în săptămâna precedentă. Cea mai activă zi de tranzacționare a fost marți, 29 aprilie, când s-au înregistrat schimburi în valoare de 54,21 milioane de lei. Vineri, 2 mai, a fost cea mai slabă zi a săptămânii, cu doar 23,79 milioane de lei în tranzacții. Evoluția indicelui BET: închis în scădere Indicele de referință al pieței, BET, a încheiat săptămâna la nivelul de 17.139,47 puncte, reflectând climatul de corecție ușoară înregistrat pe piața locală. Menționăm că, în ambele perioade analizate, au avut loc câte patru ședințe de tranzacționare. Banca Transilvania rămâne liderul lichidității Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide de pe segmentul principal, cu un volum de tranzacționare de 59,45 milioane de lei și o creștere de preț de 0,21%. În topul lichidității s-au mai aflat titlurile OMV Petrom, cu 23,27 milioane de lei (-1,91%), și Hidroelectrica, cu 19,24 milioane de lei (-2,31%). Cine a câștigat și cine a pierdut pe piață Cele mai mari creșteri: Societatea de Construcții Napoca: +11,51% Mecanica Ceahlău: +11,32% Green Tech International: +9,92% Cele mai mari scăderi: Carbochim: -13,64% Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră: -6,36% SNTGN Transgaz: -6,04%

Pana de curent, impact economic major (sursa: Pexels/Pok Rie)
Internațional

Pana de curent din Spania a provocat pierderi economice masive, de 1,6 miliarde euro

Pana de curent, impact economic major. Pana de curent majoră care a afectat luni teritoriul peninsular al Spaniei, a provocat pierderi economice estimate la 1,6 miliarde de euro, echivalentul a 0,1% din Produsul Intern Brut, potrivit calculelor confederaţiei oamenilor de afaceri CEOE. Pana de curent, impact economic major Președintele CEOE, Antonio Garamendi, a declarat marți că efectele sunt grave, exemplificând prin faptul că rafinăriile vor avea nevoie de câteva săptămâni pentru a fi repornite, iar furnalele din industrie au suferit daune semnificative. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Garamendi a subliniat că "este un impact uriaș". Asociația ATA, care reprezintă 850.000 de lucrători independenți, estimează la rândul său că pierderile inițiale ar putea ajunge la 1,6 miliarde de euro. Cele mai afectate domenii sunt ospitalitatea și comerțul, însă prejudiciile ar putea fi chiar mai mari pe termen lung. Critici la adresa Guvernului Liderul confederației patronale a criticat, de asemenea, lipsa de informații oficiale în timpul crizei. "Cred că Guvernul ar fi trebuit să fie mai rapid şi să informeze constant", a afirmat Garamendi, exprimând regretul față de modul în care autoritățile au gestionat situația. Garamendi a criticat și declarația Ministerului Muncii, care a cerut angajatorilor să suporte costurile absențelor cauzate de pana de curent. "Nu trebuie să ne atenționeze; știm deja ce să facem din responsabilitate socială", a răspuns acesta. Reluarea alimentării cu energie electrică Pana de curent a început luni, în jurul orei 12:30 (10:30 GMT), afectând grav transportul public, activitățile economice și viața cotidiană. T otuși, marți dimineață, la ora 7:00 (5:00 GMT), 99,95% din cererea de energie din zona peninsulară a fost din nou acoperită.

Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde (sursa: Pexels/Michał Ludwiczak)
Internațional

Economia americană va pierde miliarde de dolari pentru că mulți turiști străini vor ocoli SUA

Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde. Economia americană riscă să piardă zeci de miliarde de dolari în 2025, ca urmare a reducerii turismului internațional și a boicotului produselor americane, potrivit unei analize Bloomberg. Aceste pierderi vin pe fondul intensificării tensiunilor comerciale și geopolitice și sporesc riscul unei recesiuni economice. Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde Potrivit datelor publicate de International Trade Administration (ITA), sosirile cu avionul ale nerezidenților în SUA au scăzut cu aproape 10% în martie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Această scădere vine după o perioadă de relansare a turismului, în urma ridicării restricțiilor pandemice. Pierderi estimate la 90 de miliarde de dolari Un raport al Goldman Sachs Group Inc. estimează că, în cel mai pesimist scenariu, pierderea cumulată din turismul extern și boicotul produselor americane ar putea ajunge la 0,3% din PIB-ul SUA, adică aproximativ 90 de miliarde de dolari. Multe persoane din afara SUA își reconsideră vacanțele, invocând ostilitatea tot mai vizibilă la graniță, fricțiunile diplomatice și incertitudinile economice globale. Este cazul canadianului Curtis Allen, care a renunțat la o vacanță planificată în SUA, alegând în schimb Columbia Britanică, după ce Donald Trump a atacat Canada în declarații publice. Cheltuielile turiștilor străini, în scădere Anul trecut, turiștii străini au cheltuit în SUA 254 de miliarde de dolari, marcând un record istoric. ITA estima inițial pentru 2025 un număr de 77 de milioane de vizitatori, apropiat de vârful atins în 2019, iar pentru 2026 era preconizat un nou record. Totuși, aceste proiecții au fost revizuite în urma cazurilor semnalate de reținere a turiștilor din Franța și Germania la aeroporturile americane și a nemulțumirii turiștilor canadieni. Scăderi de prețuri în turism: un semnal de alarmă Datele oficiale privind prețurile de consum arată că, în martie 2025, tarifele la biletele de avion, hoteluri și închirierea de mașini au scăzut. Economiștii de la Goldman Sachs și HSBC afirmă că această tendință reflectă o scădere a cererii, inclusiv din partea turiștilor internaționali. Creștere economică sub așteptări Analiștii Goldman Sachs avertizează că atitudinea agresivă a SUA față de aliații tradiționali și introducerea de noi tarife au afectat percepția globală asupra Americii. În plus față de impactul tarifelor și al represaliilor comerciale, aceste tensiuni ar putea duce la o încetinire a ritmului de creștere economică în 2025, sub nivelul prognozat inițial.

Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex Foto: captură video
Politică

Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex, deși compania are pierderi imense

Ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex, de peste 10%, deși compania are pierderi imense și primește subvenții masive de la buget. Compania este controlată, de facto, de sindicatul pesedizat, în fruntea căruia se află Marian Artimon, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB). De Crăciun, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a decis să scumpească biletele la metrou cu 43%.  Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex În plus, numirile politice, a unor personaje cu CV-uri dubioase, în fruntea Metrorex au pus în pericol îndeplinirea unui jalon din PNRR. Șeful investițiilor de la Metrou, Denis Gabriel Panait, este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical. Mariana Miclăuș, numită director al Metrorex în septembrie 2023, a lucrat din 1981 în 1991 ca „montator” la „realizarea revixiilor de întreținere a instalațiilor de automatizare a traficului”. Potrivit proiectului de buget pe 2025, salariul mediu îm compania unde lucrează 5.004 persoane va fi, în 2025, de 15.441,91 lei/salariat, „estimat în creștere cu 10,24 % față de valoarea preliminată în anul 2024” - explică ministerul Transporturilor.  În 2024, salariile au crescut cu 13% față de 2023.  Compania și-a planificat, în 2025, o pierdere de peste 180 de milioane de lei, deși primește subvenții de peste 870 de milioane de lei. 

Pensiile românilor, afectate de creșterea tarifelor (sursa: Facebook/Bursa de Valori Bucuresti)
Economie

Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de Pilonul II

Pensiile românilor, afectate de creșterea tarifelor din SUA. În prima săptămână a lunii aprilie 2025, Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat una dintre cele mai ample corecții din ultimul an, cu efecte directe asupra fondurilor de pensii private obligatorii (Pilon II). Scăderile pe bursă se datorează șocului deciziei de creștere a tarifelor comerciale de către SUA. Pensiile românilor, afectate de creșterea tarifelor Conform datelor oficiale, în perioada 31 martie – 4 aprilie 2025, capitalizarea bursieră a scăzut cu peste 28 de miliarde de lei, ceea ce a afectat în mod proporțional și valoarea portofoliilor fondurilor Pilon II, care au investiții masive în acțiuni listate. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul La finalul lunii februarie 2025, activele fondurilor de pensii Pilon II depășeau 157,7 miliarde lei, iar aproximativ 23,3% din acestea (circa 36,72 miliarde lei) erau investite în acțiuni listate la BVB. Aplicând o medie de 3% scădere bursieră, pierderile temporare ale fondurilor ar putea depăși 1,1 miliarde lei doar în acea săptămână. Companii mari afectate: Banca Transilvania, Hidroelectrica, OMV Petrom Fondurile de pensii Pilon II sunt printre cei mai mari investitori instituționali de pe piața de capital românească, având participații semnificative în companii strategice: Banca Transilvania: 26% din capitalul social, investiție de peste 6,5 miliarde lei Hidroelectrica: 11,1% din acțiuni (date din septembrie 2024) OMV Petrom: 13,4% dețineri În contextul scăderii indicelui BET cu 3,64% și al corecției BET-BK de 4,05%, toate aceste companii au înregistrat scăderi: Transelectrica: -6,57% Teraplast: -6,17% MedLife: -6,15% Banca Transilvania: -3,74% Hidroelectrica: -2,66% OMV Petrom: -2,64% Fondurile de pensii, 40% din BVB Scăderile bursiere au fost alimentate de un mix de factori interni și internaționali. Un rol important l-a jucat anunțul președintelui american Donald Trump privind impunerea unor noi taxe vamale, care a generat valuri de incertitudine pe bursele globale, inclusiv în Europa Centrală și de Est. În paralel, și alți factori locali, precum lichiditatea redusă sau sezonalitatea scăzută a tranzacțiilor, au contribuit la accentuarea volatilității. La nivel agregat, fondurile de pensii dețin peste 40% din free-float-ul bursier de la BVB, ceea ce le conferă o influență semnificativă, dar le și expune la riscurile inerente ale unei piețe de capital relativ mici și sensibile la factori externi. Pentru diversificare, se preconizează că fondurile Pilon II își vor crește expunerea pe piețele dezvoltate din Europa în anii următori, reducând treptat dependența de BVB.

Cine plătește apa pierdută din conducte? (sursa: Pexels/aamir dukanwala)
Economie

Zeci de milioane de metri cubi de apă se pierd anual în fiecare oraș mare din cauza țevilor sparte

Cine plătește apa pierdută din conducte? În anul 2023, pierderile de apă din rețeaua administrată de ApaVital au atins un volum considerabil – aproape 20 de milioane de metri cubi. Cine plătește apa pierdută din conducte? Mai mult, pentru 2024, compania estimează o creștere a acestor pierderi cu încă un milion de metri cubi, fapt ce a stârnit reacții critice, inclusiv din partea unei deputate din Iași. Citește și: EXCLUSIV Toată campania lui Lasconi, în online, fără acțiuni în teren, dar cu inimioare și redistribuiri la postări cu mesaje de campanie "Este vorba de un volum uriaș de apă pierdut, iar pentru anul viitor se prognozează pierderi și mai mari", a transmis oficialul, solicitând explicații de la operatorul regional de apă și canalizare. Într-un răspuns oficial, ApaVital a precizat că, în ciuda acestor cifre, pierderile de apă urmează un trend descrescător, ca urmare a implementării unor proiecte de investiții finanțate atât din fonduri proprii, cât și din surse europene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Porsche AG, pierderi record în 2024 (sursa: Pexels/MurdaShots)
Eveniment

Porsche AG, principal acționar la VW și Porsche, pierderi de peste 20 de miliarde de euro în 2024

Porsche AG, pierderi record în 2024. Porsche Automobil Holding SE, principalul acționar al grupului auto german Volkswagen, a anunțat vineri că preconizează pierderi după taxe de 20 de miliarde de euro pentru anul fiscal 2024. Această situație este cauzată de deprecierea valorii investițiilor sale la Volkswagen și Porsche AG, potrivit Bloomberg. Porsche AG, pierderi record în 2024 Pierderea anunțată de Porsche SE reflectă o scădere semnificativă a valorii de piață a Volkswagen AG și Porsche AG. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Volkswagen AG înregistrează o depreciere de 19,9 miliarde de euro. Pentru Porsche AG, depreciere este de 3,4 miliarde de euro. Aceste ajustări se situează la limita superioară a estimărilor anterioare și vin pe fondul unor dificultăți financiare și a unui conflict recent între Volkswagen și sindicate. Datoria netă a Porsche SE, 5,2 miliarde de euro În plus, Porsche SE a raportat că datoria sa netă ar putea atinge 5,2 miliarde de euro la finalul anului 2024. Totuși, reprezentanții companiei au subliniat că aceste deprecieri nu vor afecta fluxul de numerar, iar dividendele pentru anul precedent vor fi în continuare plătite, fără a fi oferite detalii suplimentare. Scăderea cererii de vehicule electrice Porsche SE urmează să publice rezultatele financiare finale pentru anul 2024 pe 26 martie. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Între timp, atât Volkswagen, cât și Porsche se confruntă cu mai multe provocări Printre acestea scăderea cererii pentru automobile electrice în Europa, dificultăți pe piața din China și noile tarife impuse de administrația Trump

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră