miercuri 26 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pib

43 articole
Economie

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului din onshore înseamnă 5,8 miliarde euro în plus la PIB, arată un studiu Deloitte Consultanță pentru Federaţia Patronală a Energiei (FPE). Potrivit acestui studiu, o asemenea investiție ar genera 4,2 miliarde euro din impactul direct și indirect și 1,6 miliar de euro din „impactul indus”.  Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB „În ceea ce priveşte impactul în ocuparea forţei de muncă, această investiţie creează pe o perioadă de un an de investiţie şi 10 ani de producţie aproximativ 43.500 de locuri de muncă, creează locuri de muncă noi sau menţine locuri de muncă existente, dintre care peste 27.000 de locuri de muncă ca urmare a impactului direct şi indirect pe lanţul valoric. Impactul la bugetul de stat este unul semnificativ, de 3,1 miliarde de euro, din care cea mai mare parte o reprezintă taxele şi impozitele plătite de actorii din sectorul de petrol şi gaze onshore, circa 2,9 miliarde euro contribuiţi pe o perioadă de 10 ani", a afirmat Ovidiu Popescu, partener coordonator al practicilor sustenabilitate şi de energie la Deloitte, în cadrul unei conferinţe de presă. Studiul menționează că: Dependența României de importul de gaze naturale a fost circa 5% în 2023, cea mai scăzută din UE, unde aproape 90% din consum a fost import România se numără printre țările UE cu cele mai mari rezerve de gaze naturale, estimate la 720 milioane bep conform Anuarului de statistici energetice 2022 al UN România se situa în topul producătorilor de petrol din UE în 2023, cu o producție internă de 20,8 milioane bep, dupăItalia (30,5milioane bep) și Danemarca (21,1milioane bep) În studiu se insistă că „investițiile sunt esențiale pentru a spori producția și a asigura securitatea energetică pe termen lung”, mai ales pentru că „majoritatea zăcămintelor de petrol din România au ajuns la maturitate”, iar producția este în scădere. 

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB Foto: Facebook FPG
Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB

Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, circa 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei, arată datele bugetului de stat pentru anul 2025. La ministerul Apărării, suma prevăzută pentru aceste pensii scade ușor, dar la Apărare și SRI ele cresc puțin. România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Pensiile de serviciu ale civililor - printre care magistrații, diplomații și angajații Curții de Conturi - nu sunt prevăzute separat în buget, dar pot fi estimate pe baza plăților făcute în ianuarie. Ce sume sunt prevăzute pentru pensiile speciale, camuflate în bugetele instituțiilor militarizate la capitolul „Asistența socială”: 8,47 miliarde de lei - ministerul de Interne 5,9 miliarde de lei - ministerul Apărării 1,16 miliarde de lei - SRI Aceste trei instituții dețin propriile case de pensii. La Senat și Camera Deputaților mai sunt 46 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor parlamentari. La ele se adaugă pensiile speciale ale civililor, denumite „pensii de serviciu” și plătite din bugetul casei de pensii. Ele pot fi doar estimate. De exemplu, în ianuarie erau 5.622 de magistrați care beneficiau de o pensie medie de 25.185 de lei. Un calcul simplu ar arăta că, în 12 luni, aceștia vor primi pensii de 1,7 miliarde de lei. Încă 215 milioane de lei ar fi pensiile personalului aviatic, 78,5 milioane de lei - foștii diplomați, 65 de milioane de lei - funcționarii parlamentari și circa 83 de milioane de lei pentru pensionarii din Curtea de Conturi. În total, bugetul achită pensii speciale de aproximativ 17,6 miliarde de lei. PIB-ul României este estimat, în 2025, la 1.912 miliarde lei, deci pensiile speciale consumă peste 0,92% din PIB.

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Foto: Facebook
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB

Datoria guvernării Ciolacu a crescut cu peste 150 de miliarde de lei în 11 luni din 2024, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Datoria guvernamentală a ajuns, la finalul lunii noiembrie, la 54,3% din PIB. În noiembrie 2023 a fost de 49,7%, iar în decembrie 2022 de 47,2% din PIB. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Datoria administrației publice centrale a sărit, în termeni nominali, de la 762,5 miliarde de lei în decembrie 2023 la 914 miliarde de lei. În noiembrie 2024, datoria pe termen mediu şi lung a scăzut la 866,272 miliarde de lei, de la 869,216 miliarde de lei în octombrie, iar cea pe termen scurt a crescut la 70,723 miliarde lei, de la 61,97 miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 772,92 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 143,423 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 446,828 miliarde lei, cea în euro la 391,016 miliarde de lei echivalent iar datoria în dolari americani la 96,938 miliarde echivalent lei. Datoria administraţiei publice locale a urcat la 22,94 miliarde de lei, de la 22,87 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,89 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I Foto: Guvernul României
Economie

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I

Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după un an de guvernare Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat, joi seara, la Antena 3, că deficitul la final de an 2024 este 8,6% din PIB - probabil cel mai mare din UE. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea În plus, PNRR-ul pare a fi complet abandonat: la 15 ianuarie se împlinesc 13 luni de la ultima cerere de plată, care nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană. Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I În plus, datele Eurostat arată că PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%. La nivelul UE, s-a înregistrat o creștere medie de 0,4%. PIB-ul Bulgariei a crescut cu 0,6%. Situația României a fost confirmată de INS: “Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi o scădere de 0,1% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2023“. Joi, Institutul Național de Statistică a arătat că în primele nouă luni din 2024 exporturile au scăzut. “În perioada 1.I-30.XI 2024, exporturile au scăzut cu 1,0%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.XI 2024 a fost de 30054,9 milioane euro, mai mare cu 4518,8 milioane euro (+17,7%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.XI 2023“, precizează INS. Datele INS arată că exporturile de alimente au căzut cu aproape 15%, în timp ce importurile au crescut cu 5%.

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB Foto: Twitter Banco de Portugal
Politică

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB pentru perioada septembrie 2023 - septembrie 2024, în scădere față de surplusul de 1,2% din PIB înregistrat în anul anterior, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INE), transmite Reuters. Ciește și: Noi probe că Ciolacu și-ar fi falsificat așa-zisele facturi pentru plimbările cu Nordis: „Nu au fost emise în 2022, an în care acesta a călătorit cu avioane private” De asemenea, INE a anunțat că cheltuielile publice au crescut cu 2,1%, depășind astfel creșterea veniturilor, care a fost de 1,5%. Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB După preluarea puterii în aprilie, noul guvern portughez a majorat pensiile și salariile din sectorul public, reducând, în același timp, impozitele pe venit pentru clasa de mijloc, tineri și companii, cu scopul de a stimula economia. Executivul preconizează un excedent bugetar de 0,4% din PIB pentru acest an, comparativ cu 1,2% din PIB în 2023. În plus, se anticipează ca excedentul bugetar să scadă la 0,3% din PIB în 2025. Banca Centrală a Portugaliei estimează un excedent bugetar de 0,6% din PIB pentru anul curent, urmat de un deficit bugetar de 0,1% din PIB în 2025 și de 1% din PIB în 2026, toate fiind sub pragul UE de 3% din PIB. Deficitele anticipate "se datorează măsurilor permanente deja adoptate de Guvern, care vor avea un impact asupra cheltuielilor publice și veniturilor fiscale", precum și creditelor obținute din fondurile de redresare și majorării cheltuielilor necesare pentru continuitatea proiectelor finanțate. "Dinamica cheltuielilor publice este un motiv de îngrijorare", a declarat guvernatorul Băncii Centrale a Portugaliei, Mario Centeno. Guvernul estimează o creștere economică de 1,8% în acest an și de 2,1% anul viitor. Banca Centrală a Portugaliei prezice o expansiune de 1,7% pentru acest an, cu o accelerare la 2,2% în 2025 și 2026, urmată de o încetinire la 1,7% în 2027. "Dinamismul ridicat al activității economice în următorii doi ani reflectă îmbunătățirea condițiilor financiare, așteptata creștere a cererii externe și fondurile europene. Cu toate acestea, riscurile sunt orientate în jos, în special în cazul unei încetiniri semnificative în zona euro și a creșterii dezechilibrelor, în special cele bugetare; de aceea, sunt necesare măsuri preventive", a subliniat guvernatorul Mario Centeno.

Ciolacu a cheltuit, din pixul său, 18 miliarde lei, doar în 2024 Foto: Facebook
Politică

Ciolacu a cheltuit, din pixul său, 18 miliarde lei

Premierul PSD Marcel Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024. Citește și: PSD începe să înțeleagă că Ciolacu este deja mort politic, partidul ia în calcul ca acesta să nu fie nici propunere de premier, nici candidat la prezidențiale Ciolacu a cheltuit, din pixul său, 18 miliarde lei Aceasta este suma cheltuielilor făcute prin așa numitul „Fond de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”. Ele reprezintă 1,04% din PIB. Principalii beneficiari ai alocărilor din acest fond au fost, în 2024, două ministere controlate de PSD: Transporturile și Proiectele Europene. În 2023, prin fondul de rezervă s-au redistribuit 31,9 miliarde de lei, adică 1,99% din PIB. Informațiile apar într-un răspuns al ministerului de Finanțe la o interpelare parlamentară. Teoretic, fondul de rezervă este folosit doar pentru „cheltuieli urgente și neprevăzute”. „Ca să alimenteze faimosul fond de rezervă, guvernul Ciolacu a tăiat masiv de la înzestrarea armatei. Din 10.7 mld de cheltuieli tăiate pentru a alimenta fondul de rezervă, Guvernul Ciolacu a tăiat 7.2 mld de la înzestrare! Adică în timp ce avem un război la graniță și alte țări NATO se pregătesc serios de scenariul unui război, domnul Ciolacu a tăiat fix de la armament nou, rachete, avioane și ce ar mai fi nevoie să ne apărăm în caz de război”, scria deputatul USR Claudiu Năsui în ianuarie 2024.

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%, comparativ cu trimestrul II, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Agricultura, tranzacțiile imobiliare și industria au avut un impact negativ asupra PIB-ului. Citește și: Mircea Badea anunță că nu votează cu Călin Georgescu după ce a fost victima unui fake-news înscenat de tabăra acestuia PIB-ul României a scăzut în trimestrul III Față de trimestrul III din 2023, PIB-ul a înregistrat, în trimestrul III din 2024, o creştere cu 1,1% pe seria brută şi o scădere de 0,3% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I-30.IX 2024, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 01.I-30.IX 2023 cu 0,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, mai arată INS. O contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: agricultura (-0,6%), industria (-0,1%) și tranzacțiile imobiliare (-0,1%). Creşterea economiei a fost sustinuă în primul rând de comert, transport, hoteluri (+0,4%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,9%. Un impact negativ la evoluția PIB a fost înregistrat de exportul net (-2,8%), consecință a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,0% corelată cu o majorare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+3,2%).

Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie Foto: Facebook
Economie

Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie

Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie, cu 1,7% din PIB, respectiv circa 40 de miliarde de lei. Potrivit datelor ministerului de Finanțe, în august această datorie publică era de aproape 887 miliarde de lei, respectiv 52,7% din PIB. În septembrie, ea a ajuns la puțin sub 917 miliarde de lei, adică 54,4% din PIB. Citește și: Maia Sandu va vota la 1 și 8 decembrie și îl desființează pe Georgescu: „Nu dați crezare celor care spun că apropierea de Kremlin aduce pace și bunăstare” Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie În a noua lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 859,9 miliarde de lei, de la 831,9 miliarde de lei în august, iar cea pe termen scurt a crescut la 56,858 miliarde lei, de la 55,03 miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 774,83 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 124,64 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 435,754 miliarde lei, cea în euro la 390,052 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 89,8 miliarde echivalent lei. „În luna octombrie necesarul de finanțare pentru anul 2024 a fost majorat la un nivel de aproximativ 235 miliarde lei (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului), sumele atrase urmând să acopere deficitul bugetar în execuție aferent anului 2024, volumul datoriei de refinanțat până la sfârșitul anului 2024 și să asigure resursele necesare prefinanțării parțiale a necesarului de finanțare aferent anului 2025, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026”, a arătat ministerul de Finanțe.

Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB Foto: Facebook
Economie

Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB

Guvernarea Ciolcau continuă să producă efecte dezastruoase: deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB (față de 5,44% la final de septembrie), iar plata dobânzilor consumă aproape 2% din PIB. Citește și: Gabriela Firea se întoarce în forță: „Dacă duminică nu ar fi fost alegeri, am fi putut să discutăm mai abrupt”. Ciolacu, pe locul trei în sectoarele 4 și 5 În noiembrie 2023, în urmă cu un an, deficiul era de numai 3,91% din PIB. Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB Cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 23,8%, iar cele cu asistența socială cu aproape 15%. Subvenția la energie electrică și gaze a consumat 3,3 miliarde de lei. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, explică ministerul de Finanțe. „Este însă un deficit sustenabil, ținând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiți merg în autostrăzi, spitale, școli și rețele de gaze, apă și alte obiective de interes local!, susținea premierul Ciolacu în septembrie. Însă informația sa era falsă, întrucât cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile bugetarilor și cu asistența socială. „Nu îmi este deloc teamă de această nouă anvergură pe care o luăm mai ales ținând cont de dezvoltare, fiindcă, repet, suntem sustenabili - nu alocăm banii numai pe consum, ci venim în continuare cu un plan serios pe investiții. Acești bani se întorc în economie și se multiplică. La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro. De exemplu, dl. ministru Sorin Grindeanu primește banii și face plăți către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le așteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariați și dau comenzi la alte sute și mii de furnizori cu zeci de mii de angajați. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite și din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat. Mai mult, vin noi investiții în toată linia de dezvoltare a infrastructurii”, mai afirma premierul PSD în debutul unei ședințe de guvern.

Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB Foto: Facebook
Economie

Un nou nivel istoric al datoriei publice

Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB, arată datele publicate de Ministerul de Finanțe. Această ultimă raportare se referă la datele din august 2024. La final de 2023 datoria publică reprezenta 48,9% din PIB. Citește și: EXCLUSIV Vlad Voiculescu nu exclude o alianță USR-PSD în Consiliul General al Municipiului București Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei, mai arată așa-numitul „Raport privind datoria publica 31 august 2024”. În decembrie 2019, datoria publică era de 372 de miliarde de lei. În total, datoria publică era, în august, de 887 miliarde de lei. La 31 decembrie 2023 a fost de 784,3 miliarde de lei. Din această datorie, 97,5% este a administrației centrale și doar 2,5% a celei locale. Datoria externă a administrației centrale, Guvernul, este de 457,7 miliarde de lei. În primele nouă luni din acest an, Guvernul a plătit, de la buget, 26,6 miliarde de lei pentru dobânzi, respectiv 1,5% din PIB, în creștere cu 13% față de anul trecut. În septembrie, Ministerul de Finanțe anunța, într-un document oficial transmis Parlamentului, că legea responsabilității fiscal-bugetare îl obligă să înghețe salariile bugetarilor începând cu semestrul I 2025 dacă datoria publică depășește 50% din PIB. Guvernul este obligat să înghețe salariile bugetarilor „În situația în care datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB, articolul 13, alineatul doi, din legea responsabilității fiscal-bugetare (…) prevede următoarele: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică (…) În aceste condiții devin aplicabile măsurile prevăzute la articolul 13 din legea 69/2010 (…) iar implementarea acestora trebuie realizată cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constat depășirea pragului de datorie publică de 50% din PIB, respectiv în semstrul I al anului 2025”, arăta ministerul.

BERD reduce prognoza de creștere a economiei Foto: Facebook
Economie

BERD reduce prognoza de creștere a economiei

BERD reduce prognoza de creștere a economiei României, apreciind că PIB-ul va crește cu doar 1,4% în acest an - mai puțin de jumătate din estimarea de 3,2% avansată în primăvară, anunță Radio România Actualități. Citiți și: Decizie definitivă: putem spune că AUR face propagandă pro-rusă, există suficiente motive BERD reduce prognoza de creștere a economiei Scăderea este influențată de încetinirea sectorului IT și stagnarea producției industriale. Pe de altă parte, investițiile în infrastructură vor continua să sprijine creșterea, chiar și în condițiile unei inflații de 5,8% - cea mai mare din Uniunea Europeană. BERD avertizează că nivelul extrem de scăzut al absorbției fondurilor europene reprezintă un risc la adresa perspectivelor de creștere economică, iar în 2025 Produsul Intern Brut al României va crește cu 2,6% - cu aproape 1% sub nivelul prognozat anterior, de 3,4%. Ţările UE din Europa de Sud-Est sunt afectate de cererea externă slabă, deşi consumul a fost rezilient, în urma majorărilor salariale solide. În Bulgaria şi România, majorarea salariului minim a stimulat cererea dar de asemenea a avut ca rezultat extinderea deficitului comercial şi s-a adăugat presiunilor inflaţioniste, se arată în raportul BERD. Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât prognoza în octombrie 2023, până la 2,8%, potrivit raportului „World Economic Outlook", publicat în aprilie. Săptămâna trecută, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, estimările privind avansul PIV în acest an.

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat Foto: Digi 24
Eveniment

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat ajung în 2024 la astronomica sumă de 14,63 miliarde lei, arată un document al ministerului de Finanțe. Ele reprezintă puțin peste 0,8% din PIB-ul estimat pentru 2024. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat Din această sumă, cea mai mare parte, respectiv 5,84 miliarde de lei, ajunge la pensiile foștilor angajați ai Internelor. Încă 3,86 miliarde se duc la pensiile plătite de casa de pensii a apărării, iar 768 de milioane de lei încasează, în 2024, pensionarii SRI. Documentul ministerului de Finanțe mai arată că, în 2024, contribuabilii vor plăti 129,4 milioane de lei pentru pensiile foștilor parlamentari. Mai mulți parlamentari PNL, în frunte cu liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, au depus, la 11 septembrie, un proiect de majorare a pensiilor militarilor, apreciind că aceștia ar fi discriminați față de pensionarii obișnuiți. Ce propun inițiatorii: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special”. În prezent, cuantumul pensiilor militare de stat „se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică”.

România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Economie

România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE

România înregistrează una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușire a serviciilor, arată datele publicate azi de Eurostat. În ceea ce privește creșterea PIB, cu o majorare de 0,1% în trimestrul II față de trimestrul I din 2024, România este pe locul opt de la coada clasamentului. Citește și: Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare din UEFA: cu echipe și stadioane controlate de stat, are venituri ridicol de mici România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE Polonia (+1,5%) a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului comparativ cu trimestrul precedent, urmată de Grecia (+1,1%) și Țările de Jos (+1,0%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Irlanda (-1,0%), Letonia (-0,9%) și Austria (-0,4%). Același buletin Eurostat arată că rata angajaților români a scăzut cu 0,5% în trimestrul II față de trimestrul I din 2024, această fiind cea mai abruptă cădere din UE. „În al doilea trimestru al anului 2024, Irlanda, Lituania (ambele +1,1%) și Estonia (+0,8%) au înregistrat cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă pe persoane în comparație cu trimestrul precedent. Cea mai mare scădere a ocupării forței de muncă a fost înregistrată în România (-0,5%) și Finlanda (-0,4%)”, scrie Eurostat. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Căderea serviciilor, iunie față de mai 2024 În ceea ce privește serviciile, cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Malta (+20,5%), Lituania (+8,6%) și Luxemburg (+6,5%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-6,7%), România (-6,6%) și Danemarca (-4,9%). Și aceste date au fost publicate azi, la 6 septembrie, de Eurostat. Căderea serviciiilor, an/an

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB la final de mai, față de 48,9%, în decembrie 2023. În aprilie, 2024, datoria publică era de 52,1% din PIB. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB În termeni nominali, această datorie a ajuns la 862,3 miliarde de lei (172,6 miliarde de euro), în creştere cu 9,5 miliarde de lei (1,9 miliarde euro) faţă de datoria de la finalul lunii aprilie. Față de decembrie 2023, datoria publică a crescut cu 78,3 miliarde de lei. În primele șase luni din acest an, Guvernul a plătit doar dobânzi în valoare de 17,6 miliarde de lei, adică 1% din PIB. „Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 66,0% până la data de 31 mai 2024. Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii mai 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori”, se arată în informarea ministerului de Finanțe privind evoluția datoriei publice în luna mai 2024. Citește și: PSD și PNL au început să se înjure, dar rămân partenere la guvernare. Ciucă: PNL nu va dezerta de la guvernare Profit a scris azi că fiecare cetățean român - copil, muncitor, pensionar - are deja pe cap o datorie publică de peste 45.000 de lei.

Creșterea economică a României, locul 12 în UE Foto: Facebook
Economie

Creșterea economică a României, locul 12 în UE

Creșterea economică a României plasează această țară pe locul 12 în UE, arată datele publicate azi de Eurostat. Premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda, în primăvară, că va avea cea mai mare creștere din UE. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Creșterea economică a României, locul 12 în UE Potrivit datelor Eurostat, PIB-ul României a crescut cu 0,8% în trimestrul II din 2023, comparativ cu același trimestru din 2023. Ce țări au înregistrat creșteri mai mari ale PIB-ului: Belgia - 1,1%, Bulgaria - 2%, Spania - 2,9%, Franța - 1,1%, Italia - 0,9%, Cipru - 3,7%, Lituania - 1,4%, Ungaria - 1,3%, Polonia - 4%, Portugalia - 1,5% și Slovacia - 2,1%. Au avut o creștere tot de 0,8%, ca România: Olanda și Slovenia. Institutul Național de Statistică arăta, azi, că, față de trimestrul I din 2024, creșterea din trimestrul II a fost de doar 0,1%, la limita stagnării. „Vom avea, din punctul meu de vedere, cea mai mare creştere economică din Europa anul acesta. Şi nu va fi o creştere economică pe consum, va fi o creştere economică, în continuare, pe investiţii”, spunea premierul Marcel Ciolacu în martie 2023. „Creșterea economică prin investiții sprijinită de PSD face din România principala destinație de afaceri din zonă”, susținea PSD într-un material publicitar. Guvernul estimase, prin bugetul pe 2024, o creștere anuală a PIB-ului de 3,4%. Comisia Europeană estima o creștere a PIB-ului de 3,3%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră