miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pib

64 articole
Politică

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, potrivit legii, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB: trebuie să înghețe salariile bugetarilor, să înghețe cheltuielile cu asistența socială și să inițieze un program prin care datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Aceste prevederi apar în legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB Ministerul Finanțelor a publicat, luni, rapoartele despre datoria publică în lunile octombrie și noiembrie, date care arată că încă din octombrie această datorie a depășit 60%. România s-a angajat, prin tratatele de aderare la UE, să nu depălșească acest prag. Legea responsabilității fiscal-bugetare prvede o serie de măsuri graduale: dacă datoria publică este între 50 și 55% din PIB, va lua măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Ele trebuiau luate de guvernarea Ciolacu, care nu a făcut acest lucru. Însă, în guvernarea Bolojan cheltuielile salariale au scăzut. dacă datoria publică este între 55 și 60%, se trece la înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public. În 2025, ele au crescut cu 12%.  când se sare de 60%, Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice. Acesta ar avea drept rezultat: „datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referință” Cu un deficit încă mult peste 3% din PIB, România încalcă acum ambele reguli ale UE privind finanțele publice.

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB Foto: Guvernul României
România a intrat, oficial, în recesiune tehnică Foto: Guvernul României
Eveniment

BREAKING România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%

România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%, a anunțat, în această dimineață, Institutul Național de Statisitică. Întrucât acesta este al doilea trimestru de scădere a PIB-ului, aceasta este o „recesiune tehnică”. Citește și: VIDEO Primarul Robert Negoiță, pozitiv la testul pentru cocaină, pe care singur și l-a făcut la solicitarea activistului Marian Ceaușescu Este probabil ca adversarii premierului Bolojan să folosească această situație pentru a-i critica măsurile de reducere a cheltuielilor statului.  Acum câteva zile, într-o emisiunea la Antena 3 în care l-a criticat dur pe Ilie Bolojan, Hubert Thuma anunța: „În data de 13 februarie România va afla oficial că este în recesiune tehnică (...) Mi-aș dori să înțeleagă că trebuie să se consulte și cu mediul academic, și cu mediul economic, dar și cu baza partidului”.  România a intrat, oficial, în recesiune tehnică „Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9%1 comparativ cu trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută și o scădere de 1,6% pe seria ajustată sezonier”, arată INS.  În plus, în luna decembrie 2025, producţia industrială a scăzut faţă de luna noiembrie 2025 ca serie brută cu 10,1% și a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,8%, mai arată statistica. În  anul 2025, comparativ cu anul 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 0,9%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-1,2%) și industria extractivă (-0,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,2%.  „Dacă am fi fost puși în fața unei crize majore, primii ar fi observat investitorii. Dar ei sunt din ce în ce mai optimiști. (…) Nu există nici o comparație între ce se întâmplă acum cu ce s-a întâmplat în 2009 (...) Obiectivul este să revenim pe creștere la potențial în 2026”, spunea joi seara ministrul de Finanțe Alexandru Nazare, întrebat fiind despre posibila intrare în recesiune tehnică. 

Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Economie

BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc de deficit bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4%

Guvernul Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar, încheind anul 2025 cu un deficit de doar 7,65%, față de ținta de 8,4%, afirmă site-ul Profit, care citează surse din ministerul de Finanțe. Aceste calcule sunt preliminare și ar putea fi ajustate până la 25 ianuarie, când se vor anunța, probabil, datele oficiale.  Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Ministerul de Finanțe calculează deficitul în „cash”, în timp ce deficitul ESA (European Standard Accounts), care ia în calcul facturile neachitate, va ajunge probabil la 8%. Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar Potrivit Profit, deficitul la final de 2025 va fi de 145 de miliarde de lei, față de ținta de 160 de miliarde de lei.  În 2024, deficitul ESA a fost de 9,3% din PIB, respectiv 163,7 miliarde de lei.  „Vom avea un deficit mai mic decât 8,4% pe care ni l-am propus. Am reuşit să ţinem în frâul cheltuielile şi se cuvine să le mulţumesc tuturor românilor pentru sacrificiile făcute în acest an. Aceste sacrificii nu sunt făcute pentru un guvern, ci pentru ca România să redevine o ţară care să ştie să-şi folosească banii cu responsabilitate şi cu folos pentru cetăţenii ţării noastre”, spunea Ilie Bolojan la 30 decembrie.   

Datoria României, sume cât 59,7% din PIB (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Suntem datori vânduți: România are de înapoiat sume cât 59,7% din PIB

Datoria administrației publice a crescut în august 2025 la 1.084,25 miliarde lei, față de 1.070,18 miliarde lei în luna precedentă, arată datele Ministerului Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a ajuns la 59,7%, în urcare față de 58,9% în iulie, potrivit valorilor PIB comunicate de INS în 10 octombrie 2025. Evoluția datoriei pe termen mediu și lung Datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 1.021,5 miliarde lei în august, comparativ cu 1.004,9 miliarde lei în iulie. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate În schimb, datoria pe termen scurt a scăzut la 63,1 miliarde lei, de la 65,19 miliarde lei luna anterioară. Titlurile de stat, principala componentă a datoriei publice Cea mai mare parte a datoriei era reprezentată de titluri de stat, în valoare de 885,958 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat totalizau 175,48 miliarde lei. Structura datoriei pe monede Datoria guvernamentală în lei se ridica la 495,4 miliarde lei. Datoria denominată în euro ajungea la 476,2 miliarde lei (echivalent), iar cea în dolari la 110,6 miliarde lei (echivalent). Datoria administrației centrale continuă să crească Datoria administrației publice centrale a urcat în august la 1.059,5 miliarde lei, față de 1.046 miliarde lei în iulie. Din total, 996,44 miliarde lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cele mai mari sume au fost contractate în lei (476,06 miliarde lei) și euro (470,8 miliarde lei, echivalent). Datoria administrațiilor locale trece de 24,7 miliarde lei Datoria administrației publice locale a crescut la 24,734 miliarde lei, de la 24,175 miliarde lei în iulie. Aproape întreaga sumă (24,7 miliarde lei) este datorie pe termen mediu și lung. Datoria internă crește la 529,57 miliarde lei Datoria internă a administrației publice a ajuns la 529,57 miliarde lei în august, față de 523,11 miliarde lei în luna anterioară, reprezentând 29,2% din PIB. Din această sumă, administrația centrală are 510 miliarde lei datorie internă, iar administrațiile locale 19,58 miliarde lei. Datoria externă depășește 554 miliarde lei Datoria externă a administrației publice s-a majorat la 554,68 miliarde lei, față de 547,06 miliarde lei în iulie, ajungând la 30,6% din PIB. Cea mai mare parte aparține administrației centrale (549,5 miliarde lei), iar datoria externă a administrațiilor locale se ridică la 5,155 miliarde lei.

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit Foto: Guvernul României
Eveniment

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit

Avalanșă de vești proaste de la INS, în această dimineață: PIB-ul a scăzut, comerțul cu amănuntul și turismul s-au prăbușit. Citește și: Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret Deocamdată, România nu a intrat în recesiune tehnică, care este definită drept o perioadă în care produsul intern brut (PIB-ul) unei țări a scăzut pentru două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrul anterior. Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit Ce arată datele publicate de Institutul Național de Statistică: PIB-ul a scăzut, în trimestrul III din 2025, comparativ cu trimestrul II din 2025, în termeni reali, cu 0,2%. „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 484091,6 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul II 2025 și în creștere cu 1,4% faţă de trimestrul III 2024”, arată INS. În luna octombrie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna septembrie 2025, atât ca serie brută cu 0,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate  cu 1,1%. Comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun a scăzut cu 2,4% în primele nouă luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024. În luna septembrie 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna august 2025, ca serie brută cu 0,5%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 1,3%.   În luna octombrie 2025, comparativ cu luna octombrie 2024, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au scăzut cu 2,9% și respectiv cu 2,6%. Sosirile și înoptările turiștilor români au scăzut cu peste 7%, dar au crescut cu 17% cele ale turiștilor străini.  „Este un risc real, dar și dacă intrăm în recesiune trebuie să avem soluții pregătite. Dacă ne uităm, la evoluția din ultimii 4 ani, nu era așa de greu să-ți dai seama că te îndrepți către recesiune. Faptul că în ultimii 4 ani am avut creștere economică tot mai mică, analiștii au atras atenția că în această direcție ne ducem. Eu ce vă pot spune este că voi căuta soluții pentru a pune de o parte resurse care să ajute economia într-o astfel de situație, dar este extrem, extrem de greu”, afirma, în vară, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. 

Un viceguvernator BNR, Cosmin Marinescu, anunță apocalipsa Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Viceguvernator BNR anunță apocalipsa: „O deviație a PIB către -3,5%” în 2026

Un viceguvernator BNR, Cosmin Marinesscu, fost consilier prezidențial în administrația Iohannis, anunță apocalipsa: „Edificatoare sunt contracția PIB cu 0,2%, semnalată pentru trimestrul III, dar mai ales intrarea economiei în zona unui deficit de cerere consistent încă din 2025, și mult mai semnificativ în 2026, când proiecțiile arată o deviație a PIB către -3,5%, output-gap negativ comparabil cu situația crizei financiare din 2009 și cu valorile din anii pandemiei”.  Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș În 2009, PIB-ul României a scăzut cu 7,1%, iar în 2020 cu 3,9%.  Viceguvernator BNR anunță apocalipsa Marinescu a apreciat că inflația - despre ca a scris că este „cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor” - va rămâne ridicată.  „Începând cu jumătatea anului, România a reintrat într-o etapă de inflație ridicată, de fapt, cea mai mare inflație din Europa în contextul actual. Inflația a atins un vârf de 9,9% în august și septembrie, apoi 9,8% în octombrie, și ne așteptăm să persiste la un nivel ridicat și în lunile următoare, dar pe o traiectorie descendentă. Saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu atât monetare, fiind cauzat de scumpirea energiei electrice, în iulie, și de majorarea impozitelor indirecte, începând cu luna august”, a scris el, într-un articol pe propriul blog.  „Estimările de specialitate indică faptul că aproape jumătate din inflația curentă este atribuită modificării cotelor TVA și ale accizelor și, respectiv, creșterii prețurilor la energie. Însă de la mijlocul anului viitor, puseul inflaționist generat de aceste cauze va ieși din calculul inflației anuale”, mai arată Marinescu. Însă el apără măsurile Guvernului: „Acum trebuie să acordăm prioritate sustenabilității financiare. Orice alunecare a rating-ului ar avea un impact negativ asupra perspectivelor de dezvoltare. Este îmbucurător să vedem, în ultima perioadă, o serie de aprecieri pozitive ale măsurilor de ajustare fiscal-bugetară, materializate în reducerea costurilor de finanțare pe termen lung ale statului, sub nivelul de 7%”. 

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Foto: Facebook Guvernul României
Economie

ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul II din acest an, iar inflația rămâne astronomică, de 9,8% de la an la an. Azi, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că în trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2%.   Citește și: Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Datele revizuite ale evoluției PIB, publicate tot azi de INS, arată că, de la trimestru la trimestru, economia României fie a stagnat, fie a scăzut. Astfel, în trimestrul I din 2025 comparat cu trimestrul IV din 2024, creșterea economică a fost zero, iar în trimestrul II s-a înregistrat o scădere de 0,4% comparativ cu trimestrul I.  Producţia industrială a scăzut cu 1% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 0,6% în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2024, a arătat, joi INS.  Consumul final de energie electrică în primele 9 luni din acest an a fost de 37,251 miliarde kWh, cu 0,4% mai mic faţă de perioada similară din 2024, consumul în economie a fost mai redus cu 1%, în timp ce consumul populaţiei a crescut cu 1,8% iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,5%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Inflația de 9,8% rămâne cea mai mare din UE, Estonia fiind pe locul II cu o inflație de 4,5%. Prețurile la energie au crescut cu 72% într-un an. Fructele proaspete s-au scumpit, potrivit INS, cu 22%, ouăle cu 9%, iar carnea de pui cu aproape 9%. Prețurile la pâine și produse de panificație au crescut cu 8-9%.  În plus, datele BNR publicate joi arată că datoria externă totală a statului a crescut în luna septembrie cu 15 miliarde de euro, care a ajuns cu datoria externă la 122 miliarde de euro.  Noul PNRR a fost aprobat de Comisia Europeană abia joi și este neclar ce va reuși Guvernul să mai atragă din sumele necheltuite.   

Croaţia restabileşte serviciul militar obligatoriu Foto: Ministarstva obrane Republike Hrvatske
Eveniment

Croaţia restabileşte serviciul militar obligatoriu, cu o durată de două luni

Croaţia restabileşte serviciul militar obligatoriu, cu o durată de două luni pentru tinerii care au împlinit vârsta de 19 ani, a decis, azi, parlamentul de la Zagreb. Serviciului militar obligatoriu fusese eliminat în 2008. Citește și: Sondaj PNL/INSCOP pe București: Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă în top 4 intenție de vot Croaţia restabileşte serviciul militar obligatoriu Primele recrutări vor începe înainte de sfârşitul anului în curs, iar primii soldaţi încorporaţi conform noului serviciu militar obligatoriu sunt aşteptaţi să sosească în cazărmile din Knin, Slunj şi Pozega la începutul anului viitor.Toţi tinerii croaţi în vârstă de 18 ani trebuie să se înregistreze în evidenţele militare şi vor fi chemaţi pentru efectuarea stagiului militar obligatoriu în anul calendaristic în care împlinesc 19 ani, după ce sunt supuşi unui examen medical pentru a se determina aptitudinea lor pentru serviciul militar.Femeile nu sunt obligate să efectueze serviciul militar şi nici să se înregistreze în evidenţele militare, dar pot participa în mod voluntar la instrucţia militară de bază.În perioada efectuării serviciului militar, recruţii vor primi o soldă de 1.100 de euro pe lună şi această perioadă va fi considerată vechime în muncă.În mod excepţional, cei cu vârste cuprinse între 19 şi 30 de ani pot fi de asemenea chemaţi pentru serviciul militar obligatoriu dacă acesta le-a fost amânat pe perioada studiilor sau, în cazul sportivilor, pentru participarea la competiţii internaţionale.Cei care refuză efectuarea serviciului militar din motive religioase sau morale pot declara o obiecţie de conştiinţă şi vor efectua trei sau patru luni de instrucţie de bază în protecţia civilă sau în alte activităţi în folosul comunităţii.Croaţia este membră a UE şi NATO şi a atins anul trecut obiectivul Alianţei de a aloca aloca apărării un buget de 2% din PIB, pe care intenţionează să-l crească la 2,5% până în 2027.  

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Economie

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia

INS confirmă dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu: în 2024, România a înregistrat cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia din 2020, când PIB-ul a căzut cu 3,6%. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Însă estimările recente ale Băncii Mondiale arată că 2025 ar putea fi un an mult mai rău, din această perspectivă.  INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013 În 2024, PIB-ul a crescut, față de 2023, cu doar 0,9%, arată datele anuale semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică, azi. În 2023, creșterea PIB-ului a fost de 2,3%, în 2022 - 4,2%, iar în 2021 - 5,6%.  Tot azi, INS a arătat că PIB-ul a crescut în trimestrul II din 2025 față de același semestru din 2024 cu doar 0,3%. „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446486,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024”, arată INS.  Acum trei zile, un studiu al Băncii Mondiale arăta că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, faţă de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie.  Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată. Banca Mondială menţionează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 57,2% din PIB și continuă să crească

Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României. Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, în luna iunie 2025, la 1.040,62 miliarde de lei, față de 1.034,71 miliarde de lei în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), datoria guvernamentală a crescut la 57,2%, față de 56,8% în mai, conform estimărilor bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) publicate la 5 septembrie 2025. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În iunie 2025, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 976,36 miliarde de lei, de la 961,00 miliarde de lei în luna mai. În schimb, datoria pe termen scurt a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 64,26 miliarde de lei, comparativ cu 73,71 miliarde de lei în luna anterioară. Titlurile de stat, principala componentă a datoriei Cea mai mare parte a datoriei publice – 856,53 miliarde de lei – este reprezentată de titluri de stat, în timp ce împrumuturile directe totalizau 163,31 miliarde de lei. La finalul lunii iunie 2025, datoria în moneda națională se ridica la 486,82 miliarde de lei, cea în euro la 457,81 miliarde de lei (echivalent), iar datoria în dolari americani la 93,99 miliarde de lei (echivalent). Datoria administrației publice centrale, în creștere Datoria administrației publice centrale a ajuns la 1.016,59 miliarde de lei, în creștere față de 1.010,82 miliarde de lei în mai 2025. Din acest total, 952,35 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei centrale este contractată în lei (468,04 miliarde de lei) și în euro (452,56 miliarde de lei, echivalent). Administrațiile locale, datorii de peste 24 miliarde de lei Datoria administrației publice locale a urcat la 24,03 miliarde de lei, comparativ cu 23,88 miliarde de lei în luna anterioară. Aproape întreaga sumă (24,01 miliarde de lei) reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Datoria internă, aproape 29% din PIB În iunie 2025, datoria internă a administrației publice s-a cifrat la 522,95 miliarde de lei, față de 524,16 miliarde de lei în luna mai, echivalentul a 28,7% din PIB. Din această sumă, 504,07 miliarde de lei aparțin administrației centrale, iar 18,88 miliarde de lei administrațiilor locale. Datoria externă depășește 517 miliarde de lei Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria externă a administrației publice a ajuns la 517,66 miliarde de lei, față de 510,55 miliarde de lei în luna precedentă, ceea ce reprezintă 28,4% din PIB. Din total, 512,52 miliarde de lei sunt aferente datoriei externe a administrației publice centrale, iar 5,14 miliarde de lei revin administrațiilor locale.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc cu 6,9% față de perioada similară din 2024 și consumă tot 6% din PIB, același procent ca în primele opt luni de anul trecut.  Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Între timp, discuțiile din coaliția guvernamentală privind concedierile de personal în administrația locală - 13.000 de persoane, a cerut premierul Bolojkan - și o restructurare a aparatului central s-au blocat complet.  Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că cheltuielile cu dobânzile au fost cu 10,33 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv o creștere de 45,2%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4%.  Pe de altă parte, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 39,63 mld lei, înregistrând o creștere de 20,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, „o dinamică pozitivă”, apreciază ministerul de Finanțe, a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,0%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,0%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.   Deficitul bugetar a ajuns la 4,54% din PIB, față de 4,59% în perioada similară din 2024. Însă, in termeni nominali, deficitul a fost cu aproape șase miliarde de lei mai mare. 

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească Foto: Facebook
Eveniment

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească - presă

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească, arată datele publicate azi de Ziarul Financiar, care a obținut informații privind execuția bugetară la final de august. Guvernul Bolojan s-a instalat la 23 iunie 2025. Citește și: Șocant: electoratul AUR este mult mai liberal decât cel al PNL - sondaj INSCOP După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească Potrivit datelor ZF, cheltuielile de personal au crescut cu 7% în primele opt luni din 2025, față de primele opt luni din 2024. Totuși, este evident că creșterea cheltuielilor de personal se temperează: ea a fost de 11,3% în primele cinci luni, 10,1% la șase luni și 7,9% la șapte luni.  Publicația mai arată că cheltuielile cu dobânzile au explodat, creșterea fiind de 45%.  Deficitul la opt luni este de 4,5%, la fel ca în 2024, dar în termeni nominali este mai mare cu șase miliarde de lei față de perioada similară din 2024.  Veniturile au crescut, în în primele opt luni, cu 11%, iar cheltuielile cu 10,9%, indică aceste date preliminare.  „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit care să fie sub 8%. Dar neavând datele în momentul acesta, Ministerul de Finanțe va comunica în perioada următoare estimările, odată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, spunea Ilie Bolojan la 2 septembrie. 

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat
Eveniment

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat, fiindcă acesta crescuse, de fapt, cu exact această sumă, de la puțin peste 71 de miliarde de lei, în 2024, la 76,4 în 2025.  Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 La departamentul comunicare al acestui minister lucrează 19 oameni, dintre care doi bufetieri. În afară de bufetierii plătiți, net, cu 3.800-3.900 lei pe lună, a unui referent și a unui xpert care au 5.935 de lei și respectiv 7.507 lei/lună, celelate salarii din acest departament sunt peste 8.300 de lei și ajung la 11.695 de lei, net, lunar.  În total, salariile nete la acest departament sunt de circa 150.000 de lei, lunar, fără vouchere sau tichete de masă.  Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, după care au corectat Ce a anunțat ministerul de Finanțe acum două zile, când a publicat datele privind deficitul buegtar în primele șapte luni: „Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 mld lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 mld lei)”.  Mai rău, în declarație era citat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, spunând și el că, în termeni nominali, deficitul a scăzut. „Deşi deficitul a scăzut uşor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situaţie subliniază necesitatea stringentă de a menţine un control riguros asupra cheltuielilor publice”, ar fi spus Nazare. Finanțele au corectat comunicatul abia vineri, când au înlocuit cuvântul „a scăzut” cu „a crescut”, dar eroarea nu a fost recunoscută public. 

Dezastrul lăsat de Ciolacu: bugetari multi si prea bine platiti Foto: Facebook
Politică

Dezastrul lăsat de Ciolacu: 1,3 milioane de bugetari cu salarii majorate cu 11,3% față de 2024

Dezastrul lăsat de guvernul Ciolacu: puțin peste 1,3 milioane de bugetari cu salarii majorate cu 11,3% față de 2024, arată datele ministerului de Finanțe. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Practic, guvernul PSD-PNL-UDMR nu a concediat nici un bugetar - probabil a angajat, fiindcă datele de la Finanțe nu arată câte persoane au plecat din sistem - iar cheltuiuelile cu aceștia au crescut în primele cinci luni din 2025 cu 11,3% față de perioada similară din 2024.  Dezastrul lăsat de Ciolacu Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Mai rău, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Ele au fost de 22,86 mld lei, cu 6,86 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. În 2024, după primele cinci luni se cheltuise 0,9% din PIB cu dobânzile. Acum s-a ajuns deja la 1,2% din PIB.  Primele cinci luni ale anului 2025 s-au încheiat cu un deficit de 64,23 mld lei, respectiv 3,39% din PIB față de deficitul de 60,10 mld lei, respectiv 3,41% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2024.

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB până în 2035, au convenit statele NATO. Spania face excepție

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania. Statele membre ale NATO, reunite începând de marți la Haga, au ajuns duminică la un acord privind creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare, cu obiectivul de a atinge 5% din PIB până în anul 2035. Această decizie vine după ce Spania a obținut o excepție de la noul prag bugetar. NATO, 5% din PIB, exceptând Spania Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat că țara sa nu va depăși 2,1% din PIB pentru cheltuieli de apărare, respingând propunerea NATO ca fiind „irațională și contraproductivă”. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan El a subliniat că un prag de 5% ar afecta grav sistemul social și prestațiile publice din Spania. „Nu este vorba doar de bani, ci de echilibru între securitate și protecția socială”, a declarat Sánchez. Formula agreată Acordul final prevede o împărțire a cheltuielilor astfel: 3,5% din PIB pentru apărare strict militară 1,5% din PIB pentru securitate în sens extins, incluzând infrastructura, apărarea cibernetică și alte domenii conexe. Această formulă a fost propusă de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care și-a exprimat dorința ca toate statele membre să adopte planuri anuale clare de creștere progresivă a bugetelor. Doar 9 state NATO ating în prezent pragul de 2% În ciuda acordului din 2014 privind atingerea a 2% din PIB pentru apărare în termen de 10 ani, doar 9 dintre cele 32 de state membre NATO respectă în prezent acest angajament. În acest context, noul obiectiv de 5% reprezintă o provocare majoră pentru Alianță. Rutte: „Nu se poate spune că nu sunt bani” Mark Rutte a făcut apel la liderii statelor membre să își asume responsabilitatea politică și să explice populației necesitatea acestor investiții. El a subliniat că societățile occidentale sunt suficient de bogate pentru a susține acest efort financiar. „Dacă nu acționăm acum, în următorii trei-patru ani vom fi bine, dar apoi vom fi cu adevărat amenințați”, a avertizat Rutte. Summitul de la Haga va oficializa noile angajamente Acordul urmează să fie semnat în cadrul summitului NATO de la Haga. Obiectivul este ca fiecare stat membru să prezinte planuri anuale de creștere a bugetului pentru apărare, pentru a asigura atingerea treptată a noului prag de 5% din PIB.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră