sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensie speciala

50 articole
Eveniment

Judecător patru ani, va beneficia de pensie specială

O fostă avocată, Adina Corina Udrescu, care a ocupat funcția de judecător timp de doar patru ani cere CSM să o pensioneze. Ea va beneficia, potrivit legii, de pensie specială. Citește și: Dezastru al propagandei Tudose-Grindeanu: celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență. CNAIR refuză să semneze recepția Judecător patru ani, va beneficia de pensie specială Cererea ei de pensionare se află pe ordinea de zi a ședinței CSM, secția de judecători, din 26 octombrie, la punctul III. Udrescu a fost avocată la Cluj, dar în 2019 a fost primită în magistratură și a ajuns judecător la Jibou. Din 1998 până în 2019 fusese avocat la Baroul Cluj. În aprilie 2023, s-a transferat de la Jibou la judecătoria Cluj. Viitoarea pensionară specială a agonisit: o vilă de 260 mp la Cluj, plus spații comerciale, de 132 mp, în același oraș, un Audi Q3 și 60.000 de euro în conturi. Soțul ei este bugetar, la direcția finanțelor publice din Cluj. Din chirii câștigă puțin sub 7.500 de lei pe lună, iar salariul de judecător a fost de circa 10.000 de lei pe lună. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare Din 2024, noua lege a pensiilor speciale va limita la cel mult cinci ani vechimea din alte profesii juridice care va fi inclusă în vechimea de 25 de ani prevăzută ca o condiție pentru pensionare. Vechimea în alte profesii juridice se va reduce treptat până când se va ajunge la o vechime de 25 ani strict în magistratură.

Judecător patru ani, va beneficia de pensie specială Foto: Facebook CSM
Șeful CCR, Enache, moșier lângă București (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șeful CCR, Enache, moșier lângă București

Șeful CCR, Enache, moșier lângă București. Președintele CCR, Marian Enache, deține peste 7.400 de metri pătrați de teren în două comune de lângă București. Cel mai valoros teren, de peste 1.100 de metri pătrați, se află la Corbeanca. Șeful CCR, Enache, moșier lângă București Terenurile sunt cumpărate între 2007 și 2017. Cinci dintre acestea (trei agricole și două intravilane) se află în comuna prahoveană Gorgota, la granița cu județul Ilfov. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Gorgota este cunoscută prin satul component Potigrafu, devenit celebru în urma filmării unor scene din filmul hollywoodian "Cold Mountain" cu Nicole Kidman și Jude Law în anii 2000. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, ia și trei sporuri și o indemnizație. Enache a avut dosar de turnător, care a dispărut La Gorgota, Enache deține în jur de 6.300 de metri de teren: aproape 2.700, intravilan, și 3.600, agricol. Valoarea de piață a terenurilor intravilane este de aproximativ 40.000 de euro iar cea a terenurilor agricole, în jur de 20.000 de euro. Terenul de la Corbeanca, intravilan, este cel mai scump: are o suprafață de 1.116 de metri pătrați și poate depăși 100.000 de euro. Terenurile deținute de Marian Enache (sursa: ccr.ro)

Numărul pensionarilor speciali crește, al pensionarilor obișnuiți scade Foto: CSM
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali crește

Date oficiale ale Casei Naționale de Pensii și ale Institutului Național de Statistică: numărul pensionarilor speciali crește, în timp ce cel al pensionarilor obișnuiți scade abrupt. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a publicat, azi, ultimele date statistice privind situația pensionarilor, în luna septembrie. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Numărul pensionarilor speciali crește, al pensionarilor obișnuiți scade Din aceste date reiese că numărul beneficiarilor civili de pensii speciale - cele militare sunt gestionate de casele de pensii de la Interne, Apărare și SRI - a crescut în septembrie 2023, ajungând la de 10.368. Creșterea este de 22 de persoane față de august. Majoritatea pensionarilor speciali civili sunt magistrați, în număr de 5.377 în septembrie. Aceștia beneficiau de o pensie medie de 21.791 lei. În ianuarie erau doar 4.988 de magistrați pensionari, cu o pensie medie de 21.404 lei. În cazul magistraților, pensia lor specială s-a majorat cu 387 de lei. În schimb, ultimele date publicate de Institutul Național de Statitistică arată că, în trimestrul II din 2023, „numărul mediu de pensionari a fost de 4.978 mii persoane, în scădere cu 5 mii persoane faţă de trimestrul I 2023”. Pensia medie a crescut de la 2.102 lei la 2.109 lei, cu șapte lei. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției. Potrivit acestor date, pensiile judecătorilor vor fi între 18.414 lei și 39.188 lei, față de 20.086 și 45.700, cât sunt acum.

Controversata pensionară specială Viorica Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro Foto: Digi 24
Justiție

Costiniu cere „organelor abilitate” ancheteze DeFapt.ro

Controversata pensionară specială Viorica Costiniu, fostă judecătoare și președinte de onoare al Asociației Magistraților din România cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Ea nu invocă numele site-ului DeFapt.ro, dar scrie că „un document confidențial al Ministerului Finanțelor apare în public” - referirea fiind clară la informațiile publicate luni seara de acest site. Într-un lung articol transmis Știri pe Surse ea lansează o serie de acuzații și teorii conspiraționiste, apreciind că „evident documentul, cu permisiune de sus, acesta a fost scurs de minister”. Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze DeFapt.ro Soțul Viorică Costiniu, judecătorul Florin Costiniu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru fapte de corupție. Însă el a continuat să beneficieze de pensie specială, reiese dintr-o declarație de avere depusă de Viorica Costiniu în 2017. Judecătoarea Costiniu Foto: România Liberă „De-a lungul carierei, Costiniu a dat mai multe decizii care au stârnit controverse, cum ar fi refuzul de a-l aresta pe Puiu Popoviciu (2009) - cercetat în dosarul Ferma Băneasa, eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu (2010) - cercetat pentru favorizarea lui Nicolae Popa sau eliberarea fostului primar al Capitalei, Sorin Oprescu (2015) - cercetat pentru corupție”, scria Ziare.com în 2018. Acum, ea își exprimă revolta pentru discuția legată de uriașele pretenții salariale ale magistraților, care riscă să ducă statul român la incapacitate de plată. Costiniu răspunde „atacului nevolnicilor” „Nimeni nu-și pune întrebarea cum un document confidențial al Ministerului Finanțelor apare în public și nicio reacție din partea acestui minister, nicio cercetare, nicio măsură, deși documentul sparge ecranele și ascute spiritele critice ale parerologilor din studiourile radio și TV. Evident documentul, cu permisiune de sus, acesta a fost scurs de minister. Organele abilitate să acționeze! De ce? Pentru că dacă un document confidențial a ieșit public și nu este nicio reacție din partea autorităților inseamnă că pe aceași cale sau și alte cai și alte documente confidențiale sunt scurse către public sau doar către unii din public. Și situația este și mai gravă!”, scrie Viorica Costiniu. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual „CSM are datoria să răspundă ferm, tenace împotriva asaltului nevolnicilor care cu tupeu vor să elimine Justiția din Statutul sau de Putere în stat, care ațâță opinia publică manipulată împotriva celor fără de care România nu prea și-ar mai justifică clamatul statut de stat de drept, de stat democratic”, mai cere ea.

Alt șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Alt șef din magistratură se pensionează: Scutea

Încă un șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani, fost procuror general. Ea a condus Parchetul General până în 2023, dar, după ce nu a mai fost susținută de ministrul Cătălin Predoiu pentru un nou mandat, a făcut cerere de pensionare. Vârsta standard de pensionare pentru femei este de circa 62 de ani. Declarațiile ei de avere arartă că, în timp ce era procuror general, a câștigat sume impresionante dând statul în judecată pentru drepturile ei salariale. Alt șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani Scutea a cerut Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să ia act de eliberarea sa din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov. „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, începând cu data de 18.08.2023, a doamnei SCUTEA GABRIELA, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, având gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (unanimitate)”, se arată în ordinea de zi a ședinței de joi, 3 august, a Secției pentru procurori a CSM. Scutea a împlinit 50 de ani la 31 iulie și are 26 de ani de activitate în magistratură. În 2022, ea a câștigat de la statul român, circa 370.000 de lei - 260.000 de lei de la Parchetul General și 120.000 lei de la CSM. În plus, după ce a dat statul român în judecată, a mai obținut circa 35.000 de lei „diferențe salariale hotărâri judecătorești”. În consecință, pensia ei specială ar putea fi de circa 25.000 de lei pe lună. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale În 2021, tot prin hotărâri judecătorești, ea a obținut 163.000 de lei în plus la salariu. Și-n 2020 ea a câștigat bani de la stat după ce l-a dat în judecată, dar nu le-a prevăzut pe toate, distinct, în declarația de avere. În 2019, așa numitele „diferențe salariale” au însumat sub 20.000 de lei.

Judecătorii insultă pentru pensiile lor speciale (sursa: portal.just.ro)
Eveniment

Judecătorii insultă pentru pensiile lor speciale

Judecătorii insultă pentru pensiile lor speciale. Preşedinţii Curţilor de Apel au transmis, vineri, referindu-se la subiectul pensiilor speciale, că "declaraţiile mincinoase" ale reprezentanţilor puterii legislative şi executive sunt "dovada dispreţului total" al acestora faţă de justiţie, judecătorii, condamnând totodată şi "atitudinea duplicitară" a Comisiei Europene. Judecătorii insultă pentru pensiile lor speciale Preşedinţii Curţilor de Apel, reuniţi vineri la Iaşi, în baza mandatului dat de Adunările Generale din data de 20 iunie, au adoptat o rezoluţie prin care condamnă "ferm" adoptarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor, apreciind că acesta "încalcă principii fundamentale ale funcţionării şi independenţei justiţiei", cu consecinţe directe asupra calităţii şi celerităţii actului de justiţiei, ai cărui beneficiari sunt cetăţenii României. În document, preşedinţii Curţilor de Apel condamnă "încălcarea flagrantă" a principiului cooperării loiale între puterile statului, parcursul legislativ al proiectului de lege privind pensiile de serviciu defăşurându-se, susţin magistraţii, în "dispreţul total" faţă de principiile statului de drept şi ale democraţiei, cu ignorarea manifestă a tuturor propunerilor şi argumentelor aduse de puterea judecătorească. "Fictivitate" "Declaraţiile mincinoase ale reprezentanţilor puterii legislative şi executive potrivit cărora acest proiect ar fi fost adoptat prin consultarea constantă a reprezentanţilor judecătorilor sunt dovada dispreţului total al acestora faţă de justiţie şi faţă de rolul fundamental al acesteia într-un stat de drept. Un dialog onest implică o analizare reală a tuturor aspectelor punctual relevate de puterea judecătorească, cu atât mai mult cu cât acestea sunt temeinic fundamentate şi au rolul de a asigura stabilitatea sistemului de justiţie, aflat în cea mai gravă criză de personal din perioada post-aderare", arată conducerile curţilor de apel. Potrivit acestora, aşa-numita eşalonare a vârstei de pensionare, mult clamată de reprezentanţii executivului în spaţiul public, nu există, în realitate, fiind o "fictivitate" introdusă în lege pentru a crea o aparenţă ce nu face altceva decât să dovedească "duplicitatea discursului politic, ce urmăreşte câştigarea capitalului electoral cu preţul distrugerii justiţiei". Și Comisia Europeană e câh Preşedinţii Curţilor de Apel condamnă, de asemenea, "atitudinea duplicitară" a Comisiei Europene care, spun ei, pe de-o parte, a solicitat constant, în trecut, ca orice modificare a statutului judecătorilor să fie făcută cu consultarea reală a acestora, pentru ca acum să refuze orice dialog şi să negocieze statutul judecătorilor români doar cu reprezentanţii puterii politice. "Judecătorii nu îşi apără privilegii, ci apără necesitatea asigurării unui cadrul legislativ coerent, previzibil, clar şi absolut necesar pentru un statut independent al acestora faţă de celelalte două puteri, executivă şi legislativă şi pentru buna funcţionare a justiţiei. În 2022, judecătorii de la judecătorii, tribunale şi curţi de apel au avut un volum efectiv de activitate de 3.759.358 dosare pe rol, acestea fiind gestionate de un număr total de 3.897 judecători de la aceste instanţe", afirmă magistraţii. Ei precizează că "efortul extraordinar" depus de judecători a permis soluţionarea acestui număr imens de cauze "într-o perioadă de timp optimă, mult sub media europeană". Dosare la hectar "În aceste condiţii de suprasolicitare, judecătorii au reuşit performanţa extraordinară de a avea o rată medie de soluţionare de peste 96%, la judecătorii şi tribunale, şi de peste 101%, la curţile de apel. Un astfel de ritm de muncă nu poate continua, în condiţiile în care numărul judecătorilor în funcţie scade alarmant, interesul pentru magistratură scade dramatic, iar vârsta de pensionare a judecătorilor creşte brusc şi intempestiv. Este, aşadar, necesară revenirea la un volum de muncă normal, care să poată fi gestionat, dată fiind perioada de activitate ce ajunge la 38 de ani potrivit proiectului adoptat, cu depăşirea chiar şi a stagiului de cotizare cerut pentru condiţii normale de muncă", susţin preşedinţii Curţilor de Apel. Aceştia solicită Consiliului Superior al Magistraturii "adoptarea urgentă" a unui plan de normare a activităţii, care să alinieze volumul de muncă al judecătorilor la standardele europene şi să permită asigurarea unui act de justiţie de calitate. Judecătorii luptă "Judecătorii români, ca garanţi ai drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiecărui cetăţean, vor lupta ca justiţia să funcţioneze în condiţii specifice unui stat democratic european. Însă, astfel cum s-a subliniat în documentele europene, revine celorlalte puteri ale statului obligaţia de a asigura justiţiei instrumentele necesare pentru aceasta: statut independent, stabil şi previzibil, volum normal de activitate, condiţii decente de muncă şi un cadrul legislativ clar şi accesibil", mai transmis judecătorii. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul legii pensiilor speciale. Au fost înregistrate 209 voturi "pentru", 27 "împotrivă" şi 17 abţineri. Luni, Camera Deputaţilor adoptase acest proiect pentru a se reîntoarce la Senat pe motiv că mai multe amendamente aprobate "generau deosebiri majore de conţinut juridic" faţă de forma adoptată anterior de Camera superioară. Senatul a aprobat miercuri aceste amendamente, iar proiectul a fost adoptat în aceeaşi zi, decizional, de Camera Deputaţilor.

Pensia medie a magistraților a crescut cu 222 de lei Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Pensia medie a magistraților a crescut cu 222 de lei

În ultimele cinci luni, pensia medie a magistraților a crescut cu 222 de lei, în timp ce cea a pensionarilor obișnuiți, cu doi lei, arată date obținute de DeFapt.ro. În acest interval de timp, numărul magistraților cu pensie specială a crescut cu 390. Numărul pensionarilor obișnuiți a scăzut cu 4.707. Pensia medie a magistraților a crescut cu 222 de lei În 2022, numărul celor care beneficiau de pensie de magistrați a crescut cu 410 - este posibilul ca numărul celor pensionați să fi fost chiar mai mare, dacă luăm în considerare posibile decese. Era cel mai mare număr de pensionări din 2010. Față de 2021, numărul magistraților cu pensie specială era cu 91 mai mare. Citește și: În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român. Încă un milion de lei, din activitatea de avocat Dar, în 2023, numărul pensionarilor speciali magistrați a crescut deja cu 390. În primele cinci luni, s-a pensionat un număr de magistrați aproape cât cel din tot anul 2022. Cea mai mare pensie specială plătită unui fost magistrat depășește 50.000 de lei. În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă din acest județ, arată datele pe luna iunie a casei de pensii din acest județ. Potrivit acestor date, în județ sunt 75 de magistrați cu pensii speciale. Pensia medie a acestora este de 20.908 lei, iar pensia cea mai mare este de 29.250 lei. În cazul pensiilor obișnuite, pentru limită de vârstă, pensia medie este de 1.937 de lei, dar există și o pensie maximă ușor peste 16.000 de lei. Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor. Consiliul Superior al Magistraturii susține că inițiativa de reformare a sistemului de pensii este de o "gravitate deosebită" și aduce atingere independenței justiției și statutului magistraților.

Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale (sursa: TVR)
Justiție

Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale

Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor. Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale "Judecătorii Curţii de Apel București, întruniţi astăzi în Adunarea Generală, au decis, cuunanimitatea celor prezenţi, ca, începând cu data de 21 iunie 2023, să adopte forma de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente mai jos menţionate, până când puterea legiuitoare va respecta statutul şi munca tot mai împovărătoare de la an la an, atât a judecătorilor, cât şi a personalului auxiliar de specialitate.", se arată în comunicatul CAB. Potrivit acestuia, "Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm profund că am fost nevoiţi să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare. Pensia judecătorilor, de serviciu şi nu specială, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public, esteconsacrată în legislaţia naţională încă din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabilpentru a o elimina. Ea a fost concepută tocmai pentru a consolida statutul judecătorului şi garanţiile deindependenţă pe care acesta trebuie să le ofere.". "Pensia de serviciu" Un comunicat ceva mai scurt a venit și de la TMB. Potrivit acestuia, "iminenta modificare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu pentru judecători este de natură a încălca independenţa şi a afecta statutul constituţional al judecătorilor". Rezultatul: un "protest faţă de parcursul procesului legislativ, constând în amânarea tuturor cauzelor pe o perioadă nedeterminată, începând cu data de 21 iunie 2023, cu excepţia următoarelor cauze: măsurile preventive în materie penală, cauzele prevăzute la art. 138 Cod procedură penală, percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă lato sensu (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare), grevă (acțiune în constatarea nelegalității grevei, acțiune în suspendarea grevei)". Ministrul Gorghiu invocă un principiu "moral" În replică, noul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, spune că "Ministerul Justiției respectă dreptul magistraților la liberă exprimare, dar pornește de la premisa că dialogul este soluția rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar, nu protestul. Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depășească salariul este unul moral. Societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu. Citește și: În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român. Încă un milion de lei, din activitatea de avocat Proiectul privind pensiile de serviciu reprezintă un jalon din cadrul PNRR, a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii, ca minister de linie. Prin urmare, analiza de oportunitate, armonizarea prevederilor proiectului pentru toate categoriile profesionale, consultările cu reprezentanții profesiilor vizate (inclusiv cele din domeniul justiției) sunt pași prealabili parcurși de Ministerul Muncii în vederea obținerii unei soluții agregate și materializate în proiectul de lege menționat. Ministerul Justiției subliniază necesitatea identificării unor soluții de echilibru între imperativul respectării angajamentelor de reformă asumate de statul român, inclusiv în sectorul pensiilor, și cel al asigurării funcționalității și eficienței sistemului judiciar, a calității actului de justiție privit ca serviciu public. MJ își reafirmă deschiderea către colaborare și dialog constructiv cu CSM pe orice temă privind sistemului judiciar.".

Cum și-a promovat pensionarul special Daea soția Foto: Facebook
Politică

Cum și-a promovat pensionarul special Daea soția

Cum și-a promovat pensionarul special Petre Daea soția în perioada în care el era ministru al Agriculturii: salariul ei a crescut și a fost plasată în consiliul de administrație al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR). În ultima declarație de avere depusă de Petre Daea, la 9 iunie 2023, se poate observa, prin comparație cu declarația de avere din 2022, cum au crescut veniturile oficiale ale familiei fostului ministru al Agriculturii. În 2023, și nora lui Daea s-a angajat în minister. Cum și-a promovat pensionarul special Daea soția Astfel, în declarația 2022, care se referă la anul fiscal 2021, soția lui Daea - directoare la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, instituție subordonată Ministerului Agriculturii - avea un salariu de 143.882 lei și nici un alt venit. Soțul era pensionar special (62.400 lei/an pensia pe bază de contributivitate și doar 19.000 lei/an ca fost deputat) și angajat al PSD - de unde a obținut 17.000 de lei, în 2021. În declarația din 2023, veniturile de la stat ale familiei explodează: salariul soției crește cu circa 9.000 lei pe an, ajungând la peste 152.000 lei, anual soția ajunge în CA-ul FGCR, de unde ridică 18.000 lei/an. Acționariatul FGCR-IFN – S.A. este majoritar privat, compus din participarea a trei bănci comerciale cu cote egale, respectiv BRD Groupe Societe Generale, BCR și Raiffeisen Bank precum si Statul Roman prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale. Petre Daea ia 42.833 lei din CA-ul fondului de garantare a creditelor pentru IMM-uri Daea mai încasează, în 2022: 62.000 lei de la PSD și 73.000 lei de la ministerul Agriculturii, iar pensia de deputat sare de la circa 19.000 lei/an la circa 67.000 lei/an. „Soția ministrului Petre Daea este șefă la Resurse Umane în cadrul APIA, iar întâmplător sau nu nora lor s-a angajat la aceeași instituție. Şi alţi membri ai familiei ministrului Daea lucrează în instituții subordonate Ministerului Agriculturii”, arăta, în mai 2023, postul Antena 3, apropiat PSD. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Anterior, nora lui Daea a lucrat la propria firmă de „cursuri de dans” și „dansatori evenimente”, a scris G4Media.

Probabil cel mai bine plătit bugetar: Marian Enache, încadrat în poză de foștii colegi de partid Năstase și Văcăroiu Foto: Pro TV
Politică

Probabil cel mai bine plătit bugetar

Probabil cel mai bine plătit bugetar este un revoluționar de Vaslui, lansat politic de Ion Iliescu și judecător la CCR din 2016. Avocatul Marian Enache este acum chiar președintele CCR. Probabil cel mai bine plătit bugetar Statul român îi plătește un salariu și două pensii, ambele speciale. În total, de la stat, el încasează circa 880.000 de lei pe an: salariu de judecător la CCR, 374.725 lei, pensia de judecător - 438965 lei și cea de deputat - 55.536 de lei. O declarație de avere din 2018 arată că el a încasat, în 2017, și pensie de avocat - 22.119 lei, și indemnizație de revoluționar - 12.492 de lei. Marian Enache era avocat la Vaslui, dar, după 1990, a fost membru CPUN și a fost preluat de Ion Iliescu, care l-a susținut să fie parlamentar, consilier prezidențial și apoi ambasador în Republica Moldova. „Dan Voiculescu l-a cooptat pentru scurtă vreme în Partidul Conservator. Gabriel Oprea l-a recuperat şi i-a oferit un loc eligibil pe listele UNPR la alegerile din 2012. Liviu Dragnea l-a propulsat la CCR”, a scris jurnalistul Sebastian Zachmann pe blogul său. Enache a fost deputat FSN in 1990-1992 si PDSR in 1996-2000. Însă, în 1997 a părăsit PDSR și a trecut la ApR, formațiunea lui Teodor Meleșcanu. În 2012 a ajuns deputat din nou, de data aceasta pe listele UNPR, partidul lui Gabriel Oprea. Critic cu pensiile speciale ale altora „Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, a arătat Europa Liberă. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora „Omul a avut un dosar de rețea, asta înseamnă că a fost recrutat de Securitate ca informator. Nu știm însă care a fost natura acestei recrutări, când și în ce context a avut ea loc. Prin urmare, nu avem posibilitatea și nici nu este etic să speculăm asupra naturii acestei colaborări”, a declarat pentru Europa Liberă Mihai Demetriade, istoric și consilier superior la CNSAS. În septembrie 2022, el spunea, că, în afară de magistrați, „pentru restul pensiilor speciale, o decizie a CCR trebuie să fie și adecvată. Voi urmări ca deciziile CCR să fie adecvate și realităților socio – economice, fără a încălca prevederile constituționale și legile. În general, trebuie să avem decizii echilibrate și cu măsură. La militari, lucrurile trebuie chibzuite. Și la adoptarea legilor și la pronunțarea deciziilor. Pentru militari, Legiuitorul trebuie să se gândească foarte bine dacă nu este justificat să aibă pensii, indemnizații”.

Viitor ministru al Justiției, Simona-Maya Teodoriu, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Foto: Facebook
Eveniment

Viitor ministru Justiției, pensie specială 30.000 lei lună

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. Ea a fost judecător la CCR între 2015 și 2019. Viitor ministru al Justiției, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Potrivit declarației de avere din 2022 - care cuprinde anul fiscal 2021 - ea a primit o pensie de 357.756 de lei, anual. Alte venituri salariale de la stat - indemnizația de deputat, „drepturi salariale” de la CCR, salariu de la un institut al Academiei și salariu de la SNSPA - ajungeau la circa 290.000 de lei. În total, ea a câștigat, în 2021, 650.000 lei - toți banii fiind plătiți de la bugetul statului - adică o medie de 54.000 lei/ lună. În iunie 2018, Digi 24 scria despre ea: „Cine este Simona-Maya Teodoriu, judecătorul CCR care i-a dat o mână de ajutor lui Dragnea”. „CCR a decis că trebuie schimbată „de îndată” compunerea completelor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă și apelul lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive. Raportor în acest caz a fost judecătoarea Simona-Maya Teodoroiu, numită la CCR în 2015, din partea PSD, pe restul de mandat lăsat vacant de Toni Greblă”, explica acest post de televiziune. În perioada iulie 2007 – noiembrie 2014 a fost membru al Consiliului Naţional de Integritate din partea PSD. Promovată de aripa dură a PSD Teodoriu a fost secretar de stat la Justiție în mai multe rânduri: prima oară, din 2002 în 2005, când cea mai mare parte a timpului ministru plin a fost Rodica Stănoiu, și din 2012 în februarie 2015, în regimul Ponta. În septembrie 2019, Simona Maya Teodoroiu a fost numită agent guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), printr-o decizie a fostului premier Viorica Dancilă. Presa relată ca fostul judecător CCR ar fi fost susținută în această funcție de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani Simona-Maya Teodoriu Foto: Facebook În iunie 2017, trei judecători CCR - Maya Teodoroiu, Valer Dorneanu și Marian Enache - considerau, în opinie separată, că interdicția impusă persoanelor condamnate penal de a ocupa funcția de membri ai Guvernului este neconstituțională, deoarece un condamnat penal este discriminat dacă i se interzice posibilitatea de a face parte din guvern, arăta, în 2020, Ziare.com.

În Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

În Teleorman, magistrat pensie specială de 30.000 de lei

În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă din acest județ, arată datele pe luna iunie a casei de pensii din acest județ. În Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei Potrivit acestor date, în județ sunt 75 de magistrați cu pensii speciale. Pensia medie a acestora este de 20.908 lei, iar pensia cea mai mare este de 29.250 lei. În cazul pensiilor obișnuite, pentru limită de vârstă, pensia medie este de 1.937 de lei, dar există și o pensie maximă ușor peste 16.000 de lei. La casa de pensii din acest județ se află în plată și opt foști angajați ai Curții de Conturi, pensia lor medie fiind de 7.963 de lei, cea maximă fiind de 8.634 lei. Anul trecut, într-un alt județ relativ sărac, Vaslui, cea mai mare pensie a unui fost magistrat special era de 27.825 lei. În aprilie, magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare de 53 de pagini în care resping orice modificare adusă privilegiilor lor. Pensia medie încasată în decembrie de cei aproape 5.000 de magistrați a fost de 21.333 lei, aportul statului fiind de 19.997 lei, în timp ce pensia medie a românilor de rând a fost de 1.739 de lei. Citește și: Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale și dreptul la pensionare anticipată: greve ilegale în mai multe instanțe, iar procurorii protestează în masă Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, în ianuarie, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României.

Cât ar pierde Ciucă din pensia specială Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Cât ar pierde Ciucă din pensia specială

Cât ar pierde generalul Ciucă din pensia sa specială dacă s-ar aplica noile prevederi, dezbătute acum la Camera Deputaților: circa 10%, arată un calcul făcut de Antena 3. Cât ar pierde Ciucă din pensia specială Pensia premierului era, potrivit declarației de avere din 2022, care acoperă anul fiscal 2021, de puțin sub 18.000 de lei pe lună. Antena 3 estimează că, din această pensie, circa 5.000 de lei ar fi partea bazată pe contributivitate, având în vedere că el s-a penesionat la circa 51 de ani. Aceasta înseamnă că va fi impozitată doar suma de 13.000 de lei, diferența dintre pensie și partea bazată pe contributivitate. „Dar nici aceasta toată, ci doar partea care depăşeşte salariul mediu brut pe economie. Adică, diferenţa dintre 13.000 şi 6.700, mai exact, 6.300 de lei. Iar impozitul va fi de 1.890 de lei. Deci, premierul Ciucă, din pensia de 18.000 de lei va pierde 1.890 de lei, aşa că va rămâne cu 16.110 lei”, explică Antena 3. Și USR a calculat cu cât va rămâne Ciucă după aplicarea noilor prevederi din legea pensiilor, dacă vor fi promulgate. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia „Dacă în prima variantă din decembrie, pensia de 18.000 lei a lui Nicolae Ciucă rămânea intactă, iar în varianta de la Senat din aprilie rămânea cu 17000 de lei, acum i-au mai tăiat puțin, rămâne cu «doar» 15.000 lei. Tot o pensie nesimțită. Dacă s-ar aplica corect principiul contributivității așa cum a propus USR prin amendamente, Ciucă ar rămâne cu ceva mai puțin de jumătate (probabil în jur de 8.000 de lei)”, a susținut Drulă. Citește și: DOCUMENT Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentari, primari – neatinși; vârsta de pensionare crește peste cinci ani; nu există calcul de impact

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș (sursa: România TV)
Investigații

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș. Ionel Georgescu, șeful Corpului de Control al ministrului Energiei, Virgil Popescu, este unul dintre bugetarii de lux ale cărui venituri de la stat depășesc salariile cumulate ale președintelui Klaus Iohannis și premierului Nicolae Ciucă. În plus, Georgescu încasează și o pensie specială de peste 3.200 de euro pe lună pentru cariera de polițist la Strehaia și șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne. Anul trecut, a încasat din salarii și bonusuri de la stat nu mai puțin de 447.000 lei net, echivalentul a 92.000 de euro. Numele lui Ionel Georgescu apare și în dosarul de corupție al lui Adrian Duicu, fostul președinte al Consiliului Județean Mehedinți, condamnat definitiv la un an și șase luni cu suspendare. Polițist la Strehaia în anii '90 Ionel Georgescu și-a început cariera de polițist în orașul Strehaia, din județul Mehedinți, în anul 1991. A fost șef Biroul Poliție Rutieră până în anul 2000, atunci când a devenit responsabil cu ordinea publică. Ulterior a ajuns șeful Poliției Strehaia, apoi a fost transferat în București, pe funcția de adjunct șef serviciu la Direcția Poliție Rutieră. În anul 2004, s-a detașat la actuala Direcție Națională Anticorupție, unde "gestiona activități specifice" pe linia de prevenire și combatere a corupției. De acolo, a ajuns director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. În aprilie 2009, ministrul de Interne de atunci, Dan Nica, șeful PSD Galați, l-a împuternicit la șefia Direcției Generale Anticorupție. Câteva luni mai târziu, în octombrie 2009, ministrul Dan Nica a fost schimbat din funcție. Tot atunci, a fost schimbat și Ionel Georgescu. A revenit pe funcția de adjunct o scurtă perioadă. Patru ani în privat Apoi a plecat în privat. Inițial, a fost angajat pe funcția de director al Direcției de Securitate a BRD. În anul 2011, tot în cadrul băncii, deținea postul de director al Direcției Antifraudă și Protecție Internă. Ionel Georgescu a renunțat la cariera strălucitoare în mediul bancar pentru a se reangaja la stat. În anul 2014, a fost încadrat pe funcția de consilier superior la Direcția Generală de Integritate a ANAF. Acest post a fost rampă pentru a putea fi detașat la Corpul de Control al ministerului Economiei. Apoi a intrat în grațiile liberalului Virgil Popescu, care l-a plasat la conducerea Corpului de Control al ministrului Energiei. Pensia i-a crescut de patru ori Pentru întreaga activitate de polițist, Ionel Georgescu a primit în 2013 o pensie anuală de 46.740 lei. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care pensia specială i s-a mărit de aproape patru ori. Conform ultimei declarații de avere, în anul 2022 a primit o pensie anuală de 190.224 lei. Adică 15.852 lei lunar, echivalentul a peste 3.200 de euro. Asta, în timp ce o pensie medie în România este în jur de 1.800 de lei. Dar Ionel Georgescu nu s-a mulțumit doar cu pensia specială. De când a venit în Ministerul Economiei, adică în urmă cu aproape zece ani, a primit, pe lângă salariu, și indemnizații de la companiile de stat pe care trebuia să le controleze. De exemplu, în anul 2017 era șef șerviciu Antifraudă și Anticorupție la Ministerul Economiei. Salariul său anual era de 52.743 lei. Dar își tripla salariul anual din indemnizațiile primite de la Băița SA, DMHI SA și SNAM SA. Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș La fel a procedat și la Ministerul Energiei, acolo unde conduce Corpul de Control al ministrului Virgil Popescu. Declarația de avere aferentă anului 2022 arată că Ionel Georgescu a primit un salariu de 125.000 de lei net. Cum și-a mărit de aproape patru ori salariul primit de la Energie? Cu ajutorul indemnizațiilor primite de la companiile de stat. Astfel, pentru funcția de administrator special la Băița SA a încasat peste 103.000 lei. De la CNCIR, companie devalizată de directoare Ioana Timofte, potrivit DIICOT, a primit peste 173.000 lei net. Această sumă este formată din indemnizația brută lunară de 12.400 lei și componenta variabilă, adică bonusul anual, de 148.000 lei brut, echivalentul a 30.000 de euro, conform Raportului anual privind renumerațiile și alte avantaje acordate administratorilor și directorilor CNCIR. Citește și: EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR CupruMin SA este o altă societate de stat care i-a plătit anul trecut o indemnizație (45.505 lei). În total, peste 447.000 lei, echivalentul a 92.000 de euro. Între timp, Georgescu a renunțat la Consiliul de Administrație al CupruMin pentru a fi numit la Titan Power, o altă controlată de Ministerul Energiei, de unde încasează lunar o indemnizație de 1.000 de euro. Georgescu: "Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii" La solicitarea Defapt.ro, Ionel Georgescu a spus că nu consideră că primește pensie specială, ci o pensie de serviciu care nu a fost stabilită de el. "E stabilită conform legii. Anatema se pune pe cel care beneficiază. Cel care beneficiază nu este nici cel care a făcut legea, nici cel care o aplică. Și ca mine sunt circa 200.000. Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii", a declarat Ionel Georgescu. Întrebat dacă își exercită mandatul de administrator special la Băița SA în timpul programului de muncă de la Ministerul Energiei, Ionel Georgescu a ținut să precizeze că a vizitat compania statului de nenumărate ori. Citește și: DOCUMENT Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentari, primari – neatinși; vârsta de pensionare crește peste cinci ani; nu există calcul de impact "Te poți duce și în weekend. Poți să îți îndeplinești activitățile și online, adică vorbim de documente finaciare, corespondența cu autoritățile statului român, autorități locale. Nu trebuie să stau acolo pentru că nu sunt director executiv, nici să intru în galerie să văd cum se exploatează dolomita. Nu prevede prezența mea fizică acolo. Nici membrii Consiliul de Administrație nu au obligația să fie acolo. Am vizitat-o de nenumărate ori. Nu am fost în timpul programului. Se poate verifica", a spus Ionel Georgescu. Care a adăugat totuși că, în calitate de administrator special, împreună cu conducerea executivă, răspunde de zona patrimonială a societății și de zona financiară.

Tudorel Toader, pensie specială: 8.400 euro (sursa: Facebook/Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași)
Economie

Tudorel Toader, pensie specială: 8.400 euro

Tudorel Toader, pensie specială: 8.400 euro. Printre foştii magistraţi din Iaşi care au o pensie impresionantă se află Tudorel Toader, rectorul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Tudorel Toader, pensie specială: 8.400 euro În declaraţia completată anul trecut, fostul ministru al Justiţiei, fost judecător al CCR, arată că a încasat din pensii, într-un an, suma de 493.124 lei (cca 100.500 euro), respectiv 41.000 lei/lună (cca 8.400 euro lunar). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pentru comparaţie, în acelaşi an, Klaus Iohannis a declarat un venit anual de 179.507 lei (cca 36.600 euro), adică 14.950 lei/lună (circa 3.050 euro lunar). Citește și: Banca Mondială desființează proiectul pensiilor speciale: „Nici un impact” sau „efect neglijabil”. Budăi spune că nu a citit raportul băncii, Ciucă așteaptă „concluziile” Pe de altă parte, în aprilie 2023, pensia medie de asigurări sociale de stat în judeţul Iaşi a fost de 1.908 lei (CNPP), ceea ce înseamnă că pensiile speciale sunt şi de până la 25 de ori mai mari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră