sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pachet

6 articole
Internațional

Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial

Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial. Belgia, una din cele şase ţări fondatoare ale Uniunii Europene, a preluat la 1 ianuarie de la Spania preşedinţia semestrială a Consiliului UE. "Protecţie, consolidare, pregătire" Printre priorităţile preşedinţiei sale, Belgia a evidenţiat protejarea cetăţenilor, întărirea economiei şi pregătirea pentru un viitor comun. Citește și: Șoșoacă, singurul lider care se opune primirii în spațiul Schengen: „Trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituţie, trafic de prostituţie, crimă organizată. Mai vreţi, mă, Schengen?” În următoarele şase luni, Belgia va prezida Consiliul UE pentru a 13-a oară, cu sloganul "Protecţie, consolidare, pregătire". Principalul obiectiv al preşedinţiei semestriale belgiene va fi armonizarea propunerilor legislative între cele două instituţii europene cu putere legislativă - Parlamentul European şi Consiliul UE. De data aceasta, Belgia va avea la dispoziţie doar patru luni pentru negocieri în numele Consiliului UE, deoarece ultima sesiune plenară a actualului Parlament European va avea loc în aprilie, înaintea scrutinului europarlamentar de la începutul lunii iunie. Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial O sarcină importantă se află pe masa UE încă de la 1 februarie, dată la care a fost programat un summit extraordinar al liderilor Uniunii Europene. La acest summit, liderii europeni trebuie să ajungă la un acord cu privire la revizuirea bugetului multianual al UE, care include totodată un pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro. Douăzeci şi şase de state membre ale UE au ajuns deja la un acord de principiu asupra acestui subiect la summitul UE de la jumătatea lunii decembrie trecut, dar o ţară, Ungaria, s-a opus. De altfel, Ungaria premierului conservator Viktor Orban, care în ultimii ani s-a aflat în conflict constant cu instituţiile europene şi cu majoritatea statelor membre, va deţine preşedinţia Consiliului UE în semestrul al doilea al acestui an.

Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Taxele mărite vor afecta companiile statului (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Taxele mărite vor afecta companiile statului

Taxele mărite vor afecta companiile statului. Pachetul de măsuri fiscale al Guvernului Ciolacu ar urma să fie modificat. Legea a trecut miercuri de Curtea Constituțională și urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis. Taxele mărite vor afecta companiile statului Potrivit surselor HotNews.ro, săptămâna viitoare va fi o întâlnire tehnică la Ministerul Finanțelor pentru a se discuta despre posibilele modificări. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar acesta a dispărut Motivul este legat de faptul că sunt multe probleme în ceea ce privește interpretarea pachetului de creșteri de taxe, iar prima zi de la publicarea în Monitorul oficial va fi începutul corecțiilor. Una dintre propuneri va fi eliminarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri la companiile mari cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, dacă cel pe profit (de 16%) este mai mic. Momentan va fi doar o propunere și se va discuta pe temă, deoarece s-a constatat că ar fi „pedepsite” și companii naționale. Urmează "măsuri care să clarifice anumite măsuri" Propunerea ar fi ca această măsură să fie înlocuită de o alta, anume o inițiativă a cinci parlamentari PNL îndreptată direct către exportul profiturilor multinaționalelor. Unul dintre inițiatori este fostul ministru al Finanțelor, senatorul Alexandru Nazare. „Nevoia de venituri suplimentare la buget este incontestabilă, dar cu toate aceastea având în vedere observațiile primite de Guvern în scurta perioadă de consultări în privința pachetului fiscal, este rezonabil să ne așteptăm, în perioada următoare la măsuri care să clarifice anumite măsuri, sintagme sau precizări pentru a le putea face aplicabile”, a afirmat Nazare.

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei (sursa: Facebook/EC)
Eveniment

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei. Noul pachet de sancţiuni impus Rusiei de UE la un an de la începutul războiul în Ucraina vizează 121 de persoane şi entităţi, inclusiv producători iranieni de drone, în timp ce Statele Unite au adoptat la rândul lor un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, acesta incluzând şi intermediari europeni. UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei Adoptat vineri, al zecelea pachet de sancţiuni al UE după începerea războiului în Ucraina cuprinde "sancţiunile de cea mai mare anvergură adoptate vreodată", a indicat sâmbătă într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Sunt astfel vizate 96 de entităţi ruseşti suplimentare (companii sau agenţii de stat), inclusiv trei bănci ruseşti. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sunt de asemenea vizate şapte entităţi iraniene, toate reprezentând producători de drone folosite de Rusia pentru a lovi ţinte în Ucraina. De asemenea, interdicţia exportului de produse industriale europene către Rusia a fost extinsă către noi bunuri cu dublă întrebuinţare (civilă şi militară), precum componentele electronice, vehiculele specializate, piesele mecanice, piesele de schimb pentru motoarele de avion, antenele, macaralele, materiile prime constituite din pământuri rare, circuitele electronice şi camerele cu termoviziune. Importurile anuale ale Rusiei de astfel de produse însumează circa 11 miliarde de euro. Active înghețate, dar nevalorificate O prevedere a acestor noi sancţiuni obligă statele UE să îmbunătăţească raportarea activelor ruseşti îngheţate în urma pachetelor anterioare de sancţiuni. În urma acestor sancţiuni impuse Rusiei, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale şi partenerii lor din G7 (UE, SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un "furt". Bruxelles-ul caută acum o bază legală pentru confiscarea activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestor fonduri pentru reconstrucţia Ucrainei. În noul pachet de sancţiuni europene au fost luate noi măsuri şi împotriva unor entităţi ale mass-media ruse. Astfel, au fost suspendate licenţele birourilor în limba arabă ale posturilor Russia Today şi Sputnik, posturi deja interzise în UE. SUA au sancționat și companii europene Washingtonul a anunţat la rândul său vineri un nou set de sancţiuni contra Rusiei, ce vizează responsabili politici, companii de semiconductori, dar şi intermediari europeni acuzaţi că au contribuit la ocolirea sancţiunilor precedente impuse Moscovei după declanşarea războiului. Aceasta este "una dintre cele mai importante acţiuni în materie de sancţiuni" de la începutul războiului, notează, tot într-un comunicat, Departamentul american al Trezoreriei. Noul pachet de sancţiuni impus de SUA vizează, printre alte entităţi, companii şi persoane ce activează în sectoare economice precum metalurgia, mineritul, producţia de echipamente militare sau de semiconductori. Pe lista de sancţiuni a SUA au fost adăugate şi aproximativ 30 de persoane şi companii europene, din Elveţia, Italia, Germania, Malta şi Bulgaria, acuzate că au contribuit la eludarea sancţiunilor prin livrarea de echipamente militare Rusiei. Activele deţinute în SUA de aceste persoane şi companii vor fi îngheţate. PIB-ul rusesc își revine, spune FMI Mai mult, după ce a inclus deja marile bănci ruseşti pe lista cu sancţiuni, Trezoreria SUA a completat acum lista cu încă vreo zece instituţii financiare ruseşti. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Sancţiunile europene şi americane urmăresc să lovească economia Rusiei ca represalii pentru războiul pornit contra Ucrainei, să-i diminueze capacitatea de a-şi finanţa armata şi de a produce echipamente militare. Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), sub efectul sancţiunilor internaţionale PIB-ul Rusiei a scăzut anul trecut cu 2,2%, dar şi-ar putea reveni anul acesta.

Washington, încă trei miliarde pentru Kiev (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Washington, încă trei miliarde pentru Kiev

Washington, încă trei miliarde pentru Kiev. Statele Unite vor anunţa, posibil chiar miercuri, un nou pachet de asistenţă de securitate pentru Ucraina, în valoare de circa trei miliarde de dolari, a afirmat marţi un oficial american, potrivit agenţiei Reuters. Washington, încă trei miliarde pentru Kiev Pachetul ar urma să fie cel mai mare din partea Washingtonului în cele şase luni de când a început invazia rusă în Ucraina, iar data anunţată ar coincide cu Ziua Independenţei ucrainene, menţionează agenţia. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Fondurile ar urma să provină din Iniţiativa pentru Asistenţa de Securitate pentru Ucraina, aprobată de Congresul SUA pentru a permite guvernului condus de preşedintele Joe Biden să achiziţioneze armament de la producători, în loc să le trimită ucrainenilor arme din stocurile americane existente.

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că la summitul NATO care va avea loc săptămâna viitoare la Madrid vor fi luate "decizii importante" la cinci capitole "cheie", printre care sprijinul pentru Ucraina, consolidarea prezenţei militare şi aprobarea noului Concept Strategic, documentul care va orienta strategiile Alianţei în anii următori, relatează agenţia EFE. Un nou concept strategic al Alianței Vorbind la o conferinţă de presă comună cu premierul ceh Petr Fiala, secretarul general al NATO a amintit despre acest Concept Strategic că reprezintă "planul cardinal pentru viitorul Alianţei noastre" şi "va stabili poziţia noastră comună faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi asocierea noastră cu UE, care a atins niveluri fără precedent". Acest document, revizuit ultima dată în anul 2010, descrie obiectivele NATO, identifică trăsăturile esenţiale ale mediului de securitate şi oferă orientări pentru adaptarea forţelor armate. Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO "Intensificăm descurajarea şi apărarea, ne consolidăm prezenţa, capacităţile şi disponibilitatea, în special în partea estică a Alianţei", a adăugat Stoltenberg. Vor fi de asemenea adoptate măsuri de susţinere a Ucrainei şi a "altor parteneri în situaţie de risc", NATO având prevăzut să aprobe pentru Ucraina "un pachet exhaustiv de asistenţă". La summitul NATO va participa şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va interveni prin legătură video. Liderii statelor NATO vor aborda de asemenea la summit problema bugetelor alocate apărării şi "vor ameliora repartizarea cheltuielilor, cu mai multe investiţii în apărare care să fie făcute împreună". Disputa Finlanda & Suedia vs Turcia Summit-ul de la Madrid va lua în discuţie şi cererile Finlandei şi Suediei de aderare la Alianţă, blocate însă de veto-ul Turciei, care solicită celor două ţări să-şi schimbe radical atitudinea faţă de organizaţiile politice kurde. "Turcia are preocupări legitime pentru securitatea sa şi lucrăm la soluţionarea lor împreună cu Suedia şi Finlanda", a declarat Stoltenberg despre acest subiect. Summit-ul de săptămâna viitoare, a mai spus el, este "o oportunitate de a ne angaja din nou faţă de legătura vitală între Europa şi America de Nord". Consiliul UE, alături de NATO La rândul său, premierul ceh Petr Fiala a subliniat că războiul rus împotriva Ucrainei va fi în centrul summit-ului de la Madrid şi al preşedinţiei semestriale a Consiliului UE care va fi preluată de Republica Cehă pe 1 iulie. Citește și: Kaliningrad poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, dacă Moscova decide să atace Lituania. SUA: Un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor El şi-a manifestat speranţa că în timpul acestei preşedinţii va fi semnată la Praga o nouă declaraţie comună asupra cooperării între UE şi NATO.

Pachetul de măsuri „Sprijin pentru România”, prezentat de liderii coaliției Foto: News.ro
Politică

Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România"

Liderii coaliţiei prezintă, la finalul unei şedinţe care a durat mai multe ore, pachetul de măsuri "Sprijin pentru România". Pachetul e în valoare de 17,3 miliarde de lei, din care 9 miliarde lei din fonduri europene și 8,3 miliarde lei de la buget de stat. Pachetul cuprinde, printre altele, Programul ”Family start” - garantarea unui credit în valoare de maxim 75.000 lei, în proporţie de 80% de către stat şi Programul naţional ”Student Invest” - garantarea unui credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporţie de 80% de către stat. „Românii au făcut mereu faţă provocărilor. Acum trebuie ca şi clasa politică să se ridice la nivelul cetăţenilor. Trebuie să oferim un ajutor real, speranţă şi oportunităţi cetăţenilor noştri. Din punctul nostru de vedere jumătăţile de măsură pur şi simplu nu sunt suficiente. (...) Nu mai avem timp se politică sterilă, ci să oferim răspunsuri la problemele românilor”, a declarat Ciolacu, primul dintre liderii coaliţiei care a luat cuvântul. Potrivit acestuia, planul are o valoare de 17,3 miliarde lei, suma fiind dublă faţă de cea alocată pentru sprijinirea populaţiei în timpul pandemiei şi nu afectează alocările bugetare pentru investiţii şi dezvoltarea economiei. Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România" Ce cuprinde acest pachet: Program de sprijin pentru transportatori şi distribuitori Schema de ajutor de stat de 300 de milioane de lei (cu posibilitatea suplimentării) pentru decontarea a 0,50 lei/ litru de carburant pentru sprijinirea operatorilor economici care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, precum şi transport de persoane ocazional sau regulat, dar şi pentru companiile implicate în activităţile de distribuţie (doar pentru alimentarea făcută pe teritoriul României) (circa 4.000 de benficiari). Sursa de finanţare: buget de stat, prin Ministerul Transporturilor. Acordarea unor granturi de până la 400.000 de euro/companie pentru capital de lucru IMM-urilor al căror lanţ de aprovizionare a fost afectat de conflictul din Ucraina. Măsura este similară Măsurii 2 aplicată în 2020-2021 şi poate fi finanţată exclusiv din fonduri europene prin POCU. Buget alocat măsurii (propunere): minim 300 milioane de euro. Sursa de finanţare: Fonduri Europene, prin POCU, News.ro. Aplicarea măsurilor Şomaj tehnic şi Kurzarbeit până la 31.12.2022. Se acordă 75% din salariu pentru angajaţii trimişi în şomaj tehnic, respectiv celor cărora li se reduce programul de lucru (măsură la Ministerul Muncii). Sursa de finanţare: instrumentul SUREOUG pentru ajustarea preţurilor contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale care vizează investiţii publice. Agricultura Sprijin pentru procesarea producţiei agricole. Suma estimată: 200 de milioane de euro. Sursa de finanţare: buget de stat prin bugetul MADRCapitalizarea Casei de Comerţ UNIREA pentru asigurarea necesarului de produse agroalimentare de bază. Suma estimată: 100 milioane de euro. Sursa de finanţare: buget de stat, prin bugetul MADR, scrie News.ro. Măsuri sociale Susţinerea nivelului de trai pentru românii cu venituri mici. Acordarea de vouchere de 50 de euro la fiecare 2 luni (până la sfârşitul anului) pentru cumpărarea a 6 alimente de bază, pentru gospodăriile cu ambii părinţi şi cel puţin 2 copii dependenţi şi gospodării monoparentale cu un venit mediu lunar mai mic de 600 de lei (151.000 de gospodării), persoanele care primesc Venit Minim Garantat (168.000 de persoane), persoane cu dizabilităţi (864.533 persoane) şi pensionarii cu un venit mai mic de 1500 de lei (3.498.875). Total beneficiari 4.682.408 x 50 de euro x 4 = 936.481.600 milioane de euro până la sfârşitul anului, adică 0,35% din PIB estimat de CNP pentru anul 2022. Sursa de finanţare: Fonduri europene prin POAD (flexibilizare). Măsuri economice de ajutor Ajustarea contractelor în derulare care vizează investiţiile publice. Se suplimentează sumele aferente contractelor de investiţii în derulare având în vedere creşterile de preţuri la materialele de construcţii. Sursa de finanţare: bugetul de stat, prin bugetul MLPDA, scrie News.ro. Reluarea schemei de ajutor de stat pe HG 807/2014. Începând cu luna mai, se începe sesiunea pe schema de ajutor de stat stabilită prin HG 807/2014, cu o anvelopă estimată de 1 miliard de lei. Sursa de finanţare: buget de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră