vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: opozitie

17 articole
Eveniment

Moșteanu se opune tăierii salariale de 10% în Armată, invocă războiul din Ucraina

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat marți, la Parlament, că se opune ferm reducerii cu 10% a cheltuielilor de personal în sistemul de apărare. El a precizat că, în urmă cu două săptămâni, în cadrul coaliției fusese agreat ca acest sector să fie exceptat, însă discuțiile recente indică intenția de a aplica tăieri uniforme în toate domeniile. Războiul de la graniță și nevoia de motivare a militarilor Ministrul consideră că reducerea bugetului de personal în armată este „total inoportună”, mai ales în contextul actualului climat de securitate. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani „Suntem cu un război la graniță, dronele cad lângă noi săptămânal, toate țările din jur investesc în apărare, iar noi ne-am angajat să creștem bugetul până la 5% din PIB. Nu ne putem atinge acum de motivarea militarilor”, a afirmat Moșteanu. Fără garanții din coaliție, dar cu o înțelegere inițială Întrebat dacă are garanții că salariile militarilor nu vor fi reduse, ministrul a răspuns că nu există garanții scrise, dar aceasta fusese înțelegerea politică inițială. Ionuț Moșteanu și ministrul Cătălin Predoiu au solicitat în mod oficial exceptarea apărării de la tăierile bugetare. Apărarea, prioritate strategică Ministrul Apărării a subliniat că România trebuie să își majoreze gradual bugetul apărării de la 2,3% din PIB, cât este în prezent, la 5% până în 2035. El a atras atenția asupra necesității de înzestrare, recrutare și motivare a personalului militar. „Putem optimiza unele cheltuieli, dar cu bisturiul, nu cu toporul”, a precizat Moșteanu. Discuțiile din coaliție vizează doar cheltuielile de personal Potrivit ministrului, discuția din coaliție a avut în vedere exclusiv cheltuielile de personal, nu și investițiile. Acesta a subliniat că structura bugetelor diferă radical între ministere, motiv pentru care aplicarea unei reduceri uniforme nu este realistă. „Armata are nevoie de oameni, nu de tăieri” Ministrul a precizat că diminuarea bugetelor de personal ar afecta procesul de recrutare și pregătire a militarilor. România are nevoie de soldați gradați profesioniști, iar anul acesta recrutările au fost deja întârziate din motive financiare. „Cheltuielile de personal înseamnă salarii, echipare, hrană. Avem nevoie de oameni noi în armată, nu de tăieri”, a explicat Moșteanu. Angajamentele internaționale nu pot fi amânate Ministrul a subliniat că România are în derulare mai multe programe de înzestrare, cu plăți contractuale fixe, dar și planuri noi care trebuie lansate, precum programul SAFE. Unele renovări de cazărmi pot fi amânate, dar investițiile strategice nu pot fi întârziate fără a afecta angajamentele față de partenerii NATO. „Armata are nevoie de predictibilitate, nu de decizii schimbate după cum bate vântul”, a punctat ministrul.

Apărarea cere exceptare de la tăieri bugetare (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Aderarea Ucrainei la UE, blocată de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria va bloca aderarea Ucrainei la UE cât timp Orbán Viktor va fi premier

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a reafirmat luni că Budapesta se va opune în continuare deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, atâta timp cât actualul „guvern național” condus de Viktor Orban se află la putere. Oficialul a avertizat că începerea discuțiilor de aderare ar reprezenta „un pericol pentru Europa”, potrivit agenției ungare MTI. Ungaria, singurul stat care se opune negocierilor cu Ucraina Peter Szijjarto a subliniat că Ungaria este în prezent singurul stat membru al UE care blochează lansarea discuțiilor substanțiale de aderare cu Ucraina. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Atât timp cât eu sunt ministru de externe și Viktor Orban este prim-ministru, deschiderea capitolelor de aderare cu Ucraina nu se va întâmpla”, a declarat Szijjarto, menționând „presiunea enormă” exercitată de Bruxelles asupra Budapestei pentru a-și schimba poziția. Budapesta: Aderarea Ucrainei ar aduce UE „în război” Șeful diplomației ungare a argumentat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar implica direct blocul comunitar în războiul cu Rusia și ar reprezenta o povară financiară masivă pentru contribuabilii europeni. Potrivit declarațiilor sale, la o reuniune recentă a Consiliului Afaceri Externe al UE, Ucraina ar fi solicitat 60 de miliarde de euro pentru susținerea armatei și 135 de miliarde de euro pentru finanțarea statului în următorii doi ani. Szijjarto a precizat că aceste sume ar urma să fie acoperite din fondurile publice europene, inclusiv de contribuabilii ungari. Szijjarto critică „strategia pro-război” a Bruxellesului Oficialul ungar a acuzat Comisia Europeană că promovează o „strategie pro-război”, prin care prioritizează finanțarea Ucrainei în detrimentul diplomației. El a afirmat că Bruxellesul ignoră dificultățile economice ale cetățenilor europeni, care se confruntă deja cu costuri tot mai mari la energie și inflație ridicată. „Este inacceptabil ca banii europenilor să fie redirecționați spre un conflict care nu are soluție militară”, a concluzionat Szijjarto, reiterând poziția fermă a Budapestei împotriva deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei.

Bolojan ar putea să nu mai fie premier în câteva zile (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru pachetul al doilea. Urmează replica opoziției

Guvernul asumă răspunderea, urmează replica opoziției. Luni seară, prim-ministrul Ilie Bolojan a mers în fața plenului reunit al Parlamentului pentru a angaja răspunderea Guvernului pe cinci dintre cele șase proiecte incluse în pachetul fiscal 2. Contextul a fost unul tensionat, după ce PSD a blocat proiectul privind reforma administrației publice. Este pentru prima oară când procedura este utilizată simultan pentru atât de multe proiecte, ceea ce a dus la convocarea a cinci ședințe succesive de plen. Cinci ședințe succesive în mai puțin de o oră Pentru respectarea Constituției, a fost nevoie de câte o ședință pentru fiecare proiect. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Astfel, președintele de ședință, Mircea Abrudean, a închis și redeschis de cinci ori lucrările plenului. Întreaga procedură a durat aproximativ 48 de minute, timp în care premierul a prezentat pe scurt fiecare proiect și a mulțumit românilor „pentru răbdare și încredere, pentru că au înțeles nevoia unor măsuri radicale rapide”. Guvernul asumă răspunderea, urmează replica opoziției Liderul AUR, George Simion, a intervenit solicitând intonarea imnului la începutul fiecărei ședințe. Abrudean i-a răspuns că acesta a fost cântat la deschiderea primei ședințe comune. Opoziția a criticat dur Guvernul și a afișat mesajul: „Reforma Nicușor+PSD+PNL+USR+UDMR = – democrație + sărăcie”. Protestele au fost mai vocale la început, însă spre final sala aștepta doar încheierea procedurii. Conferință de presă programată marți La final, premierul Ilie Bolojan nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. Executivul a anunțat însă că șeful Guvernului va organiza marți, de la ora 10:00, o conferință de presă. Ultima întâlnire a premierului cu presa la Palatul Victoria a avut loc pe 29 iulie. Moțiuni de cenzură și pașii următori După asumarea răspunderii, opoziția are trei zile la dispoziție pentru a depune moțiuni de cenzură, câte una pentru fiecare proiect. AUR a anunțat deja patru moțiuni, vizând toate proiectele, cu excepția celui privind pensiile magistraților. Votul asupra moțiunilor, prin bile secrete, este programat la finalul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare. Cele cinci proiecte asumate de Guvern Guvernul și-a asumat răspunderea pe următoarele domenii: pensiile magistraților, sistemul sanitar, guvernanța corporativă a companiilor de stat, eficientizarea autorităților ASF, ANRE și ANCOM, măsuri fiscale propuse de Ministerul Finanțelor.

Blocarea programului Saligny, rediscutată în coaliție (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Blocarea programului Saligny va fi rediscutată în coaliție, spune Grindeanu

Blocarea programului Saligny, rediscutată în coaliție. Președintele interimar al Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la Parlament, că formațiunea nu este de acord cu suspendarea generalizată a investițiilor publice până la sfârșitul anului. Reacția vine în contextul unei note trimise vineri de Ministerul Dezvoltării către autoritățile locale, privind înghețarea a circa 2.700 de proiecte în domeniile apă, canal, gaz și drumuri. Blocarea programului Saligny, rediscutată în coaliție Liderul PSD susține că deciziile privind investițiile trebuie luate în funcție de analiza fiecărui proiect în parte, nu aplicate în bloc. Citește și: Grindeanu compară contribuabilii cu niște vaci care dau prea puțin lapte și ar trebui furajate mai bine Acesta a atras atenția asupra riscului ca unele proiecte să genereze costuri mai mari de conservare decât de finalizare. „Trebuie să vedem dacă nu cumva costurile de conservare sunt mai mari decât efortul bugetar necesar pentru finalizare”, a spus Grindeanu. Riscul recesiunii economice Fostul ministru al Transporturilor a avertizat că măsuri de austeritate aplicate fără discernământ pot duce la recesiune. El a cerut un echilibru între reducerea deficitului și relansarea economiei și a anunțat că PSD pregătește un pachet de măsuri economice în acest sens. „Dacă tot tăiem și tot adăugăm taxe, ajungem în recesiune economică, ceea ce nu ne dorim”, a afirmat liderul social-democrat. Deciziile privind investițiile Grindeanu a criticat faptul că măsura suspendării investițiilor a fost comunicată „pe final de săptămână”, fără consultare în cadrul coaliției de guvernare. El a comparat modul de acțiune cu „arestările de vineri seara” din trecut și a subliniat că un guvern de coaliție presupune decizii asumate în comun. „Nu luăm din birou decizii pe care să le regretăm după aceea”, a punctat Grindeanu. Clarificări din partea premierului Întrebat dacă acest subiect a fost discutat cu premierul, liderul PSD a declarat că, în ședința de luni, s-a transmis că măsura nu este încă definitivă. Potrivit lui Grindeanu, urmează o analiză individuală a fiecărui proiect, iar deciziile vor fi luate în cadrul coaliției, nu unilateral. „Va trebui să analizăm investiție cu investiție, nu se poate altfel. Nu e blocaj în coaliție”, a conchis Grindeanu.

Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare (sursa: Facebook/Sterică Fudulea)
Eveniment

Sindicatele se opun eliminării sporurilor pentru condiții vătămătoare

Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare. Consiliul Economic și Social (CES) a analizat, luni, proiectul de Ordonanță de Urgență privind personalul plătit din fonduri publice. Patronatele au dat aviz favorabil, societatea civilă a votat tot favorabil, dar cu observații, în timp ce sindicatele au emis un aviz nefavorabil, invocând multiple probleme de constituționalitate și echitate. Acestea s-au opus eliminării sporurilor pentru condiții vătămătoare. Vot împărțit: fiecare parte și-a exprimat propria poziție Președintele CES, Sterică Fudulea, a declarat pentru Agerpres că „nu s-a reușit obținerea unui aviz comun, întrucât nu s-a întrunit majoritatea de trei pătrimi”. Citește și: Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“ În aceste condiții, avizul a fost exprimat pe componente: Patronatele: aviz favorabil Sindicatele: aviz nefavorabil Societatea civilă: aviz favorabil, cu observații Documentele aferente acestor puncte de vedere sunt publice și pot fi consultate pe site-ul oficial al CES. Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare Reprezentanții sindicali au argumentat că plafonarea sporurilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare la suma fixă de 300 lei lunar ar însemna o scădere semnificativă a veniturilor lunare pentru zeci de mii de salariați. Aceștia atrag atenția că anterior, sporurile erau calculate procentual (10–25% din salariul de bază), ceea ce ducea la venituri suplimentare de până la 1.200 lei. Sindicaliștii invocă și riscul de neconstituționalitate, întrucât drepturile salariale nu pot fi diminuate prin OUG decât în condiții excepționale, clar justificate. În plus, aceștia invocă articolul 41 din Constituție, care garantează dreptul la muncă și la o salarizare echitabilă. Reducerea concediului suplimentar, considerată ilegală Un alt punct de critică îl reprezintă modificarea articolului referitor la concediul de odihnă suplimentar. Proiectul propune un interval de 1–3 zile, față de minimul legal de 3 zile prevăzut de Codul muncii pentru cei care lucrează în condiții grele sau periculoase. Potrivit sindicatelor, această modificare încalcă art. 147 din Codul muncii. Este contrară unei legi organice (Legea 53/2003). Nu respectă principiul protecției sănătății și recuperării salariaților. Proiectul „uniformizează forțat și afectează echitatea” Documentul sindical arată că proiectul de OUG nu ține cont de riscurile reale, de diferențele între domenii (spitale vs. birouri), de vechime sau condițiile de muncă. Aplicarea uniformă a plafonului este considerată o încălcare a principiilor echității și proporționalității, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017. Se mai atrage atenția că măsura riscă să ducă la eliminarea altor beneficii, blocarea promovărilor și chiar neplata orelor suplimentare. Domeniile afectate: sănătate, cultură și cercetare Sindicaliștii au identificat principalele domenii afectate: Sănătate: personal medical din UPU, ATI, boli infecțioase etc. Ordine publică: polițiști, pompieri, jandarmi Cultură și patrimoniu: artiști, personal tehnic Diplomație: funcționari în posturi externe periculoase Cercetare: personal din laboratoare cu substanțe toxice Administrație publică: funcționari în condiții insalubre Transporturi și inspecție tehnică: muncă în ture continue Sindicatele invocă și încălcarea legislației europene Printre argumentele invocate se află și încălcarea: Directivei 89/391/CEE – protecția muncii Directivei 2003/88/CE – dreptul la concedii Cartei drepturilor fundamentale a UE, art. 31 – condiții de muncă echitabile Sindicatele acuză lipsa unei evaluări reale a impactului și a unei justificări pentru urgența măsurii. Lipsă de transparență și estimări Potrivit sindicaliștilor, nota de fundamentare este lipsită de date clare. Nu există: Estimări ale numărului de angajați afectați Calcul al economiilor anuale Procent din PIB afectat de măsură Prin urmare, ei concluzionează că este o măsură superficială, menită să arate reducerea cheltuielilor, dar fără un impact real asupra sustenabilității fiscale. Societatea civilă susține condiționat proiectul Reprezentanții societății civile au votat favorabil, dar au exprimat rezerve importante. Printre observațiile lor se numără: Lipsa unei analize diferențiate a impactului Necesitatea ca reducerea sporurilor să se facă în funcție de riscurile reale ale muncii Importanța respectării ierarhiei legislative (Codul muncii este lege organică și nu poate fi modificat prin OUG) Propunerile societății civile pentru o reformă echitabilă Ca soluții alternative, reprezentanții societății civile propun: Audit diferențiat al sporurilor Plafonare ca procent din salariul de bază Comasarea într-un spor unic compensatoriu Creșterea salariului de bază Dialog social și aplicare graduală Legarea sporurilor de performanță, nu doar de post

PSD, deschis pentru negocieri privind guvernarea (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Politică

PSD ar vrea în opoziție, dar așteaptă propuneri de la celelalte partide înainte să decidă

PSD, deschis pentru negocieri privind guvernarea. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că opinia majoritară din partid este de a adopta o opoziție constructivă, dar că a primit un mandat deschis pentru negocieri privind guvernarea. PSD, deschis pentru negocieri privind guvernarea După Consiliul Politic Național al PSD, Grindeanu a subliniat că misiunea sa principală este organizarea congresului PSD, care ar trebui să clarifice poziționarea partidului pe termen mediu. Citește și: Ponta face o propunere de preluare a PSD, dar fără el ca președinte. Grindeanu, desființat În paralel, liderul social-democrat spune că este deschis discuțiilor cu alte partide pentru eventuale formule de guvernare. „Mandatul meu este de a organiza congresul și de a iniția un dialog deschis cu alte partide politice.” Recunoștință față de Marcel Ciolacu Grindeanu a mulțumit fostului lider Marcel Ciolacu pentru modul în care a condus partidul și a reafirmat că PSD este partidul rațiunii și al soluțiilor, angajat să asculte vocea bazei și să rămână conectat la așteptările cetățenilor. Chiar dacă PSD nu este hotărât să intre în actuala formulă de guvernare, Sorin Grindeanu a transmis că partidul va susține orice măsuri logice și bune pentru români, fie din opoziție, fie de la guvernare. „Viitorul Guvern trebuie susținut. PSD va sprijini deciziile bune pentru oameni, indiferent de poziția politică oficială.” Mandat în alb, dar cu „linii roșii” clare Deși Grindeanu are un mandat flexibil pentru discuții, a subliniat că PSD nu va accepta politici care afectează populația, cum ar fi o eventuală creștere a TVA-ului. „Dacă se propune o majorare a TVA-ului la 25%, PSD nu va fi niciodată de acord. Mandatul e deschis, dar avem linii roșii clare.” Deciziile se vor lua colectiv, nu individual Grindeanu a precizat că nu va lua decizii de unul singur în cadrul negocierilor și că orice pas important va fi discutat în echipă, cu consultarea colegilor din partid. „Nu voi merge singur la negocieri. E o echipă, iar deciziile se vor lua împreună, transparent și responsabil.”

Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc Foto: Facebook
Politică

Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc

Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu,  în fieful căreia a fost ales deputat, a lansat, pe Facebook, un atac dur la Ilie Bolojan și Emil Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, care va veni pe cal alb și ne va spune că îsi asumă să bage țara în recesiune, gata cu ajutoarele de stat sau de minimis, gata cu salariul minim, gata cu pensiile și clar, gata cu pensiile militare”, a scris ex-demnitarul social-democrat. Olguța Vasilescu a fost, în perioada în care a intrat în politică, deputat PRM și șefa organizației de tineret a partidului condus de Vadim Tudor.  Adrian Câciu mai anunță că va rămâne în opoziție dacă Bolojan va conduce guvernul. În plus, el sugerează că Bolojan și Boc nu au vrut ca Crin Antonescu să ajungă președinte. Fostul ministru PSD Adrian Câciu, atac dur la Bolojan și Boc Ce acuzații îi aduce Câciu lui Bolojan: „Aseară am văzut un interviu dat de dl Bolojan. Iar ne-a luat cu criza bugetară, cu posibilitatea să intram in incapacitate de plată, cu bau-bau-ul taierilor de salarii și înghețări de pensii si creșteri de taxe. Domnia sa se vede viitor premier al României. (...) Ar fi putut fi credibil dacă nu ar fi fost la guvernare. Dar, de 6 luni e parte a unei coalitii, de trei luni e președinte intermar al României, nu poate veni și spune că avem criză bugetară decât dacă recunoaște că e parte a ei” „Eternul său prieten, este fix cel care a condus finanțele în ultimul an si jumatate de până în decembrie 2024” „Oare chiar credeți că dl Bolojan, după ce a luat PNL de la Ciucă, și-a dorit, vreo clipă, să ajungă Crin Antonescu în turul II? Care a și anuntat că nu îl pune pe Bolojan premier! Și sub mandatul căruia, daca era sa ajungă Crin, președintele României, este evident că Bolojan pierdea sefia PNL într-un orizont rezonabil de timp”. „Poate gasiti explicatia de ce a pierdut Crin peste 50 mii de voturi in judetul Cluj, la Boc acasă, cel care se jura că e fan Crin” Câciu își încheie postarea cu amenințarea că va face opoziție unei guvernări Bolojan: „Cât timp, Bolojan și gașca PDL din PNL vor avea puterea în viitorul guvern, eu voi fi în opozitie. Si voi spune, de fiecare dată, cum îsi bat joc de voi oamenii lui Băsescu!”. 

Junta militară din Myanmar continuă atacurile (sursa: X/National Unity Government Myanmar)
Internațional

În ciuda cutremurului devastator, puterea din Myanmar continuă atacurile militare contra opoziției

Junta militară din Myanmar continuă atacurile. Guvernul din umbră al opoziției democratice din Myanmar (Guvernul de Unitate Națională – NUG) a declarat duminică o încetare unilaterală a focului față de junta militară aflată la conducere. Decizia vine ca urmare a cutremurului devastator care a lovit țara, provocând moartea a peste 1.600 de persoane. Totuși, puterea din Myanmar continuă atacurile NUG suspendă operațiunile militare ofensive Potrivit unui anunț postat pe platforma X, Guvernul de Unitate Națională a anunțat „suspendarea tuturor operațiunilor militare ofensive” în zonele afectate de seism și în districtele adiacente. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Măsura vizează exclusiv încetarea ofensivei, fiind permise doar operațiuni defensive. Junta militară din Myanmar continuă atacurile Cu toate acestea, potrivit presei internaționale, junta militară din Myanmar a continuat atacurile asupra grupărilor rebele la scurt timp după cutremurul de vineri. Acțiunile au fost criticate de comunitatea internațională. ONU cere oprirea completă a conflictului Tom Andrews, raportorul special al ONU pentru Myanmar, a făcut apel, într-un interviu pentru BBC, către conducerea militară a țării să oprească imediat toate operațiunile militare, în semn de respect față de victime și pentru a permite accesul ajutoarelor umanitare. Guvernul de Unitate Națională (NUG) luptă împotriva juntei militare care a preluat puterea în 2021 printr-o lovitură de stat. De atunci, Myanmar se confruntă cu un conflict armat intern, în paralel cu crize umanitare din ce în ce mai grave. Bilanț tragic: peste 1.600 de morți și mii de răniți Conform celor mai recente date, cutremurul din Myanmar a provocat 1.644 de decese și peste 3.400 de răniți. Situația umanitară este gravă, iar autoritățile și organizațiile internaționale fac apel la sprijin și cooperare pentru a salva vieți.

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor (sursa: Facebook/Vladimir Kara-Murza)
Internațional

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor. Declaraţiile unora din opozanţii ruşi eliberaţi din detenţie într-un schimb cu Occidentul au provocat dezamăgire în Ucraina. Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor La o conferinţă de presă în Germania, a doua zi după ce au fost scoşi din Rusia, disidenţii Vladimir Kara-Murza, Ilia Iaşin şi Andrei Pivovarov (foto) au cerut "recalibrarea" sancţiunilor împotriva Moscovei astfel încât acestea să vizeze regimul preşedintelui Vladimir Putin, nu pe ruşii de rând. Citește și: Austria se opune boicotării președinției ungare a Consiliului UE după ce Viktor Orban l-a vizitat pe Putin la Moscova, iritând, astfel, liderii UE Iaşin, care fusese închis după ce condamnase de mai multe ori crimele comise de ruşi în Ucraina, a apreciat că Kievul ar trebui să negocieze cu Moscova pentru a salva vieţi. Astfel de afirmaţii i-au iritat pe unii ucraineni. Deputata Irina Gheraşcenko a criticat poziţia lui Iaşin într-un mesaj pe Telegram: "Nu mai cred în ruşii buni (...) instinctul meu a fost cel corect". Iermak: "Sancţiunile trebuie înăsprite" Andri Iermak, şef de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat că "obiectivul comun al tuturor ruşilor ar trebui să fie eliberarea Rusiei de dictatorul nebun Putin şi de regimul acestuia, nu lupta împotriva sancţiunilor". El a insistat că "sancţiunile trebuie înăsprite atâta vreme cât Rusia îşi continuă agresiunea armată (...) Sancţiunile sunt cele care frânează maşinăria militară a regimului". Unii analişti din Ucraina şi-au exprimat chiar teama că opiniile disidenţilor ruşi eliberaţi şi mediatizarea acestora ar putea influenţa politica occidentală faţă de Rusia, creând tensiuni cu Ucraina. Maria Zolkina, cercetătoare la London School of Economics, a afirmat că va fi greu de cerut sancţiuni mai dure dacă simboluri ale speranţei democratice din Rusia cer relaxarea. Disidenții cer negocieri Kara-Murza, care a susţinut multă vreme sancţiunile anti-ruse, consideră că restricţiile impuse începând din 2022 nu trebuie să îi afecteze pe toţi ruşii, pentru a nu fi exploatate de propaganda Kremlinului, care afirmă că occidentalii îi urăsc pe ruşi pentru ceea ce sunt, nu pentru politica statului lor. Iaşin, care a criticat chiar şi schimbul de deţinuţi de care a beneficiat şi el, este părere că Ucraina ar trebui să se aşeze la masa negocierilor, deoarece "situaţia este într-un impas sângeros, cu morţi de ambele părţi". După ce declaraţiile sale au provocat iritare, el şi-a reafirmat însă, într-o înregistrare video de două ore difuzată pe YouTube, opoziţia faţă de invazia "criminală şi barbară" a Rusiei în Ucraina. "Mi-am dat doi ani din viaţă pentru că am spus adevărul despre războiul din Ucraina. Nu sunt duşmanul vostru", le-a transmis el ucrainenilor. Zelenski își pusese speranțe în opoziția rusă Astfel de tensiuni dovedesc, însă, în ce măsură s-au modificat de la începutul războiului aşteptările faţă de opoziţia rusă. În februarie 2022, Zelenski spera că în Rusia se va manifesta o mişcare anti-război pentru răsturnarea lui Putin sau măcar pentru a-l convinge să renunţe la invazie. A doua zi după ce trupele ruseşti au intrat pe teritoriul ucrainean, el li s-a adresat în limba lor miilor de ruşi care ieşiseră în stradă pentru a protesta: "Vă vedem. Asta înseamnă că ne auziţi. (...) Luptaţi pentru noi, luptaţi împotriva acestui război". Protestele au fost reprimate rapid de autorităţile ruse; mii de critici au fost ameninţaţi, amendaţi sau închişi. Atenția asupra Ucrainei, deturnată După mai bine de doi ani, opoziţia rusă nu mai trezeşte simpatie în Ucraina, chiar dacă Kievul susţine că majoritatea ruşilor nu sunt de acord cu invazia. Profesorul de politică rusă Sam Green de la King's College din Londra explică acest sentiment: "Ucrainenii se tem pe bună dreptate că accentul pe visurile de democraţie rusă pot deturna atenţia de la ajutorul dat Ucrainei pentru a câştiga războiul". Kara-Murza a reacţionat la critici recunoscând că societatea rusă are o parte din "responsabilitatea pentru ceea ce face regimul Putin". El a declarat pentru BBC că "nu putem să-l lăsăm pe Putin să câştige acest război. Ucraina trebuie să câştige, iar ţările occidentale trebuie să o susţină mai mult ca să se întâmple asta". Geraşcenko, la fel ca mulţi compatrioţi de-ai ei, are o poziţie clară: "Este pur şi simplu drept ca Rusia să plătească pentru acest război. Ruşii trebuie să-şi asume o responsabilitate colectivă".

Mircea Marian
Opinii

Demisia rapidă a lui Drulă a fost cel mai elegant gest

În România, toată lumea câștigă alegerile. Nimeni nu-și asumă vreo înfrângere. Mai nimeni nu demisionează, la vârful partidelor. De aceea, eu cred că ar fi incorect să mă prefac că nu văd gestul elegant al lui Drulă. Putea să se agațe de funcție, să dea vina pe fraude și să îngroape USR-ul la un 5-6-7%. Dar n-a făcut-o. Totuși, nu pot să nu spun că, timp de trei ani, el și echipa sa - Barna, Ghinea și alții - și-au distrus propriul partid. În loc să intre într-o bătălie dură cu puterea, preocuparea lor principală a fost să lichideze disidențele din partid și să-și promoveze mediocritățile obediente. Programatic, au distrus organizațiile locale și au demoralizat/demotivat echipele care făceau performanță. Un exemplu pe care îl știu bine este la Baia Mare, orașul meu natal: Cristian Brian avea o șansă bună, dacă Vlad Durș, ex-prefect și ex-deputat USR nu se vindea PSD-ului (a fost numit city-manager de cel care este acum noul primar PSD, ales la 9 iunie), iar conducerea centrală nu proteja trădarea lui Duruș. Problema mea nu este USR-ul. Problema mea este că România are nevoie de o opoziție democratică - o definesc astfel prin opoziție cu AUR și Șoșoacă - puternică, care să fie o amenințare pentru putere. Ne place sau nu, în acest moment USR ocupă acest spațiu și e practic imposibil să găsești o alternativă realistă, adică o formațiune care să treacă de pragul de 5% pentru intrarea în Parlament. Cu Drulă et. co. USR nu era absolut nici un pericol pentru Putere, de aceea și-a și permis atât de mult derapaje: știa că nu va deconta electoral. Deci, ca simplu cetățean sper într-o restartare a USR. Nu știu care-i soluția cea mai bună pentru ei, dar cert este nevoie de acest restart. Fără o opoziție puternică, putem considera că alegerile din 2028 și 2029 sunt închise de pe acum: Puterea, oricare va fi ea, va câștiga la pas. Citește și: Statul începe să dea rateuri: polițiștii de la Permise nu și-au primit salariile pe luna iunie

Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri

Vladimir Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri, explică, în The Times, Bill Browder, pe vremuri cel mai mare investitor din Rusia. Acum, Browder este protejat 24/24 datorită amenințărilor din Rusia. Citește și: Grindeanu a dat Portul Constanța pe mâna unei foste laborante care analiza solul. A absolvit o facultate privată și se laudă că a lucrat în Marea Britanie, dar veniturile erau ridicol de mici Omul de afaceri american explică și de ce Navalnîi s-a întors în Rusia: el a sperat că va fi un Nelson Mandela al Rusiei și va ajunge la conducere după căderea regimului Putin. Însă Navalnîi a avut soarta lui Martin Luther King, care a fost asasinat. Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri “Dacă faci opoziție, ești mort“, a explicat Browder mesajul dat de Putin. "Cred că Navalnîi s-a întors inițial în Rusia gândindu-se că va fi arestat, dar va sta în închisoare și ar putea fi în cele din urmă Nelson Mandela al Rusiei, ieșind din închisoare și conducând atunci când Putin și regimul său se vor prăbuși. Acum, moștenirea lui va fi Martin Luther King al Rusiei, luptătorul împotriva regimului care s-a martirizat pentru o Rusie mai bună", a spus omul de afaceri. “Pierderea lui Navalnîi elimină o alternativă cu adevărat viabilă la Putin. Ceea ce a reușit nu este doar să scape de un lider politic, ci să trimită o undă de șoc către oricine are un sentiment de opoziție față de Putin, consecința acestei opoziții fiind moartea. Putin a încercat să îl ucidă în 2020 cu noviciok și a eșuat, iar de atunci Putin a vrut în mod clar să îl ucidă. Acum, Putin a reușit. Acesta este un asasinat la vedere al unui rival politic, asasinat organizat de Putin", a mai afirmat Browder. "Adică, sunt două lucruri care se întâmplă aici. Putin nu vrea să își asume responsabilitatea oficială, așa că va mușamaliza crima. Pe de altă parte, el vrea ca toată lumea să știe că dacă te ridici împotriva lui, mori, la fel ca în cazul lui [Evgheni] Prigojin. Vrea să trimită mesaje foarte clare tuturor că asta se întâmplă“, a mai explicat omul de afaceri.

Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat Guvernul Foto: Facebook
Politică

Simion, singurul din opoziție care nu a criticat Guvernul

Președintele AUR, George Simion, este singurul lider din opoziție care nu a criticat măsurile fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea. Singura reacție pe care a avut-o Simion după ce Guvernul a pus, azi, în dezbatere proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung a fost să-l invite pe premier la discuții cu grupul parlamentar AUR. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat Guvernul „Îl chem joi pe Marcel Ciolacu să-şi prezinte măsurile fiscale în faţa parlamentarilor AUR. Şi a agricultorilor, constructorilor şi micilor întreprinzători”, a scris George Simion, marţi pe Facebook. În august, AUR l-a mai invitat pe Ciolacu să discute despre măsurile fiscale. „Noi am depus o propunere în acest sens în mod scris chiar astăzi şi aşteptăm să fim invitaţi la o discuţie să găsim cele mai bune soluţii pentru România, pentru că Guvernul Ciolacu nu guvernează pentru PSD, nu guvernează pentru clienţii lui politici, nu guvernează pentru multinaţionale, guvernează pentru România şi pentru români sau cel puţin asta ar trebui să facă”, afirma, la 8 august, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, senatorul Claudiu Târziu. În urmă cu o lună, la 23 august, AUR susținea că va depune o moțiune de cenzură, dacă Guvernul își asumă răspunderea pe majorarea fiscalității, dar acum Simion nu a mai amintit de acea amenințare. De altfel, AUR a spus deja că susține unele măsuri de majorare a fiscalității. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” „Impozitarea multinaționalelor trebuia făcută de mult timp de către Marcel Ciolacu, care a promis asta. Impozitarea cu 1% a multinaționalelor. Vrem șanse egale pentru antreprenorii români! Avem lista – sunt cei care ne taie pădurile, companiile austriece, cei care ne fac drumurile, companii de asigurări, companiile de telefonie! Multe dintre hypermarketuri. Peste 150 de companii”, afirma George Simion, la 12 august.

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț (sursa: Facebook/Kemal Kılıçdaroğlu)
Internațional

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț. Alegerile prezidențiale din Turcia vor avea, în premieră, un al doilea tur de scrutin. Președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdoğan, este un model de islamo-naționalism despre care analiștii spun că e un amestec "uluitor" de succese diplomatice și eșecuri economice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Adversarul său, Kemal Kılıçdaroğlu, este lider de cincisprezece ani al Partidului Popular Republican (CHP), partidul fondat de Mustafa Kemal. A renunțat la funcții publice în 1999 Kemal Kılıçdaroğlu s-a născut în 1948 în districtul Nazımiye din Tunceli, al patrulea dintre cei șapte copii, având o mamă casnică și un tată, funcționar public. Provine dintr-o familie alevi - sectă islamică, o minoritate religioasă în Turcia, în mare parte sunită. Și-a terminat studiile primare și secundare în diferite orașe din Anatolia, dovedindu-se a fi un elev eminent. În 1971 a absolvit Academia de Științe Economice și Comerciale din Ankara, iar după terminarea facultății s-a angajat în cadrul Ministerului Finanțelor, ca asistent contabil. A făcut un stagiu de un an în Franța, iar în 1983 a fost numit în cadrul Direcției Generale a Venituri, mai întâi ca șef al departamentului, apoi, director general adjunct. În 1992 a fost numit director general al instituției de asigurări sociale a statului. În 1999, s-a pensionat, din proprie inițiativă. Președintele CHP din 2010 Pentru o perioadă, a susținut prelegeri pe teme economice, la Universitatea Hacettepe, apoi a devenit membru al Consiliului de Administrație la Banca Türkiye İş. În 2002 a devenit membru al Parlamentului, în calitate de deputat al Partidului Popular Republican. În 2009 a candidat pentru primăria Istanbulului, a pierdut alegerile, însă a câștigat simpatie pentru campania sa, fiind luat în vizor, pentru conducerea CHP. În 2010, după ce liderul CHP a demisionat, în urma unui scandal legat de o aventură extra-conjugală, Kılıçdaroğlu a devenit principalul candidat pentru funcție. Inițial a refuzat să candideze, nedorind să profite de acest scandal, însă s-a lăsat convins, fiind ales președinte al Partidului Popular Republican la cel de-al 33-lea Congres ordinar al CHP. "Gandhi Kemal" I se spune Gandhi Kemal – firea blândă, calmul, și o oarecare asemănare fizică cu fostul lider spiritual dând naștere acestei porecle. Potrivit prietenilor și colegilor de partid, când cineva intră în cameră, se ridică și dă mâna, nu vorbește niciodată cu oamenii care sunt ocupați și nu întrerupe niciodată pe nimeni. "Când l-am cunoscut prima dată, am crezut că nu e un lider revoluționar, ci unul evoluționist", a declarat pentru BBC, o coleg de partid, Melda Onur, care crede că meticulozitatea și tenacitatea au fost motivele pentru care a durat 13 ani pentru a-și remodela partidul și a-și asigura sprijinul pentru a candida la președinție. "Își propune o țintă, se ține de ea cu o seninătate incredibilă și, până la urmă, reușește. Este foarte hotărât și meticulos când crede că face ceea ce trebuie făcut.", a mai spus Onur. Fidel formării sale profesionale de economist, a menținut o disciplină financiară strictă. "Este foarte atent să nu cheltuiască nimic în plus pentru ceva inutil", a spus un apropiat, Okan Konuralp, adăugând: "Uneori lucrurile ne înnebunesc și nu putem să nu țipăm. Chiar și atunci, își păstrează calmul. N-am auzit niciodată un cuvânt plin de ură din gura lui. Ar putea fi supărat pe cineva, dar își păstrează calmul și apoi iartă ușor. Așa a putut lucra împreună cu politicienii care i s-au opus ferm în trecut.". "Helalleșme", reconcilierea În cei 13 ani de conducere, Kılıçdaroğlu a condus o revoluție "liniștită" în cadrul partidului, încercând să facă pace cu islamiștii prin gesturi precum participarea la cine Iftar (masa luată în fiecare seară, de către musulmani, după apusul soarelui în timpul postului din luna Ramadan) și a șters vechile coduri militariste ale partidului. În timp, a inclus în partid personalități religioase, activiști kurzi și activiști pentru drepturile femeilor în partid, pentru a demonstra societății turce că CHP s-a schimbat. Sub Kılıçdaroğlu, CHP s-a deplasat de la o poziție ideologică etatistă, la o viziune mai liberală și orientată spre reformă. Chiar de a doua zi după ce a fost ales lider, delegații de partid au înlocuit o mare parte din vechea gardă cu membri mai tineri, ceea ce i-a adus critici, în anii următori, că a diluat valorile CHP și a admis în rândul partidului membri controversați – de exemplu, un activist kurd și un lider de sindicat în 2011 – într-un moment în care partidul era deja vulnerabil la alegeri. Însă deschiderea partidului către alte medii, puncte de vedere și stiluri de viață a devenit o componentă definitorie a conducerii lui Kılıçdaroğlu, pe care acesta a denumit-o "helalleşme" (reconciliere). Una dintre cele mai vizibile transformări a vizat problema persistentă a acoperirii capului femeilor, despre care Kılıçdaroğlu a declarat, în iulie, 2020: "Am făcut din problema basmalei principala problemă în Turcia. Ce ne pasă de basma? Lăsați femeile să poarte ceea ce își doresc.". În aceeași lună, delegații au ales pentru prima dată o femeie în adunarea partidului. Femeia era însă purtătoare de hijab. Marșul de 480 de mile În 2017, Kılıçdaroğlu i-a convins pe susținătorii săi să nu protesteze față de referendumul controversat, care i-a acordat lui Erdoğan puteri vaste. Criticat fiind pentru pasivitate, Kılıçdaroğlu a explicat că aflase că susținătorii lui Erdoğan sunt înarmați și nu a vrut să fie responsabil pentru violențele care ar fi putut avea loc. Pentru a contracara criticile, Kılıçdaroğlu a organizat un amplu marș, denumit "Marșul pentru Justiție", de la Ankara la Istanbul, pentru a protesta împotriva condamnării lui Enis Berberoğlu – un parlamentar CHP, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru că ar fi dezvăluit secrete de stat jurnaliştilor despre transportul de arme către jihadişti în Siria. Marșul de 480 de mile nu doar că i-a adus o vizibilitate internațională, dar a arătat că, deși Kılıçdaroğlu nu era revoluționarul dorit de opoziție, ar putea fi o forță liniștită de schimbare. Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț Se spune că Kılıçdaroğlu a fost ținta mai multor atacuri fizice și tentative de asasinat decât oricare alt politician din Turcia. În 2014, în timp ce susținea un discurs în Parlamant, a fost atacat și lovit de mai multe ori de un intrus. În 2016, la o lună după lovitura de stat eșuată, pe care de altfel Kılıçdaroğlu și partidul CHP au condamnat-o, convoiul său a fost atacat de o rachetă de către gruparea militantă kurdă PKK. În 2019, a supraviețuit unei tentative de linșaj, survenită la înmormântarea unui soldat. Când a fost atacat, a fost dus într-o casă din apropiere, unde o femeie îndemna mulțimea să incendieze clădirea. La mitingul electoral, de dinaintea primului tur al alegerilor, vineri, a purtat o vestă antiglonț, ca măsură de precauție, primindu-se informații că ar putea fi atacat. Vrea mai mult Occident în Turcia Kılıçdaroğlu este în favoarea rolului consolidat al Turciei în NATO. Într-un interviu pentru The Wall Street Journal, Kılıçdaroğlu a declarat: "Turcia este membră a Alianței Occidentale și a NATO, iar Putin știe bine acest lucru. Turcia trebuie să respecte deciziile luate de NATO.". În ceea ce privește Uniunea Europeană, Kılıçdaroğlu a declarat că, dacă va fi ales președinte, va urma o politică mai orientată spre Occident, transmițând mesaje pozitive Uniunii Europene. La sfârșitul anului trecut, în timpul unei conferințe la Universitatea Johns Hopkins, din Washington, Kılıçdaroğlu a declarat că, deși există probleme dificile pentru admiterea Turciei, "Aderarea deplină la UE este un obiectiv comun al tuturor celor șase lideri ai opoziției. Vom implementa reformele noastre democratice fără a aștepta ca UE să deschidă capitole de negociere, căci acestea vor aduce regulile democratice în țara noastră.". Kılıçdaroğlu i-a etichetat pe Erdoğan și Mitsotakis drept "populiști care joacă cărți de război în timp ce voturile lor sunt în scădere" pe fondul tensiunii din ce în ce mai mari dintre două țări cu privire la Insulele Egee. Deși și-a declarat scopul de a îmbunătăți relațiile cu Grecia, Kılıçdaroğlu s-a opus cu fermitate militarizării insulelor grecești. Poziții foarte nuanțate în legătură cu Rusia Dacă ar fi ales președinte, una dintre provocările imediate ale lui Kılıçdaroğlu pe plan extern ar fi gestionarea relației cu Rusia. Din toate declarațiile, se pare că va urma politica lui Erdoğan, menținând legăturile atât cu Moscova, cât și cu Kievul, neavând o politică anti-rusă, ci o abordare nuanțată. "În timp ce țările occidentale nu au furnizat multe tehnologii Turciei, Rusia a făcut-o", a spus Kılıçdaroğlu în octombrie, în timpul unei vizite la Washington, adăugând: "De exemplu, Rusia a furnizat tehnologie în domenii precum aluminiul, industria sticlei, industria petrochimică. (...) Ne vom menține relațiile economice cu Rusia.". Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului În plus, Kılıçdaroğlu a aprobat gestionarea "echilibrată" de către Erdoğan a războiului Rusia-Ucraina și Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră. El a promis că va continua construcția centralei nucleare Akkuyu, construită de antreprenori ruși. Totuși, mesajele pe care le transmite sunt confuze. Pe de o parte, Kılıçdaroğlu a afirmat: "Ne vom dezvolta relația cu Rusia. (...) Nu există nici o logică în lupta împotriva Rusiei". Pe de alta, a spus: "Credem că ar trebui să fim alături de Ucraina în războiul Rusia-Ucraina. (...) Nu e corect ca o țară cu arme nucleare să invadeze teritoriul unei țări fără arme nucleare, să înceapă un război.".

Opozanta belarusă Maria Kolesnikova, la reanimare (sursa: Facebook/Светлана Тихановская)
Internațional

Opozanta belarusă Maria Kolesnikova, la reanimare

Opozanta belarusă Maria Kolesnikova, la reanimare. Una dintre personalităţile opoziţiei belaruse, Maria Kolesnikova, care ispăşeşte o pedeapsă de 11 ani de închisoare, a fost spitalizată la secţia de reanimare, au anunţat marţi susţinători ai săi. Opozanta belarusă Maria Kolesnikova, la reanimare "Maria a fost spitalizată la reanimare în Gomel", oraş din sud-estul Republicii Belarus, a anunţat într-un comunicat pe Telegram biroul de presă al lui Viktor Babarîka, un alt opozant belarus aflat în detenţie şi a cărui mână dreaptă era Kolesnikova. Potrivit comunicatului, Maria Kolesnikova, 40 de ani, a fost spitalizată luni într-o secţie de chirurgie, înainte de a fi transferată la reanimare. "Veşti teribile! Draga noastră Maşa (diminutiv de la Maria - n.r.), sperăm cu toţii că vei fi bine", a scris la rândul său pe Facebook lidera opoziţiei belaruse în exil, Svetlana Tihanovskaia. Figură importantă a mişcării de contestare împotriva regimului belarus din vara lui 2020, Maria Kolesnikova fusese condamnată în septembrie 2021 la 11 ani de închisoare, justiţia belarusă declarând-o vinovată de "complot menit să uzurpeze puterea", de "apeluri la acţiuni ce aduc atingere securităţii naţionale" şi de "înfiinţarea unei formaţiuni extremiste". Cele trei opozante Kolesnikova a fost încarcerată în septembrie 2020, după ce rezistase în mod spectaculos unei tentative de a o expulza din propria ţară. Potrivit apropiaţilor săi, serviciile speciale belaruse (KGB) au răpit-o, apoi i-au pus un sac pe cap, pentru a o conduce la frontiera ucraineană. Refuzând să părăsească Belarus, ea a sărit pe o fereastră, apoi şi-a rupt paşaportul, ceea ce a dus la încarcerarea ei. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina Kolesnikova este una dintre cele trei femei propulsate în fruntea mişcării de contestare, alături de Svetlana Tihanovskaia, care candidase la preşedinţia Republicii Belarus în locul soţului său plasat în detenţie, şi de Veranika Ţapkala. Acestea două din urmă au fugit din Belarus, la presiunile autorităţilor. Mişcarea de contestare, care a reunit zeci de mii de manifestanţi în vara lui 2020, a fost treptat înăbuşită, cu mii de arestări, exilări forţate şi întemniţări de opozanţi, de responsabili media şi ai unor ONG-uri.

Opozanți ruși în exil, congres anti-Putin (sursa: youtube/Утро Февраля)
Internațional

Opozanți ruși în exil, congres anti-Putin

Opozanți ruși în exil, congres anti-Putin. Un grup de lideri ai opoziţiei prodemocratice ruse se reuneşte în Congres, între 5 şi 7 noiembrie, în localitatea poloneză Jablonna, situată la nord-est de Varşovia, cu scopul de a crea alternativa la regimul preşedintelui rus Vladimir Putin şi de a stabili democraţia în Rusia, potrivit Polskie Radio. Opozanți ruși în exil, congres anti-Putin Reuniunea a fost inaugurată de Ilia Ponomarev, fost deputat în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), care trăieşte în prezent în exil la Kiev. În 2014, Ponomarev a fost singurul deputat care a votat împotriva anexării ilegale a provinciei ucrainene Crimeea de către Federaţia Rusă, după ocuparea acestui teritoriu. "Este un moment istoric. Pentru prima dată în cel puţin un deceniu deputaţi care la vremea lor au fost aleşi democratic se reunesc. Vedem că este democratic şi dinamic. Oamenii discută şi argumentează. Sper sincer că aceste trei zile să fie fructuoase", a declarat Ponomarev pentru EFE. La congres, care se va încheia luni, participă 51 de delegaţi care au ocupat anterior funcţii elective în administraţia Rusiei la diferite niveluri. Alţi delegaţi vor fi prezenţi online. "Vom avea mai multe discuţii şi anunţuri la Congres care vor crea cadrul viitoarelor reuniuni", a menţionat Ponomarev. Toți delegații, sub supraveghere Anterior, într-un interviu pentru EFE, Ponomarev a explicat că ideea aflată la baza Congresului este de a oferi ruşilor alternativa democratică la regimul lui Putin. Opozantul şi activistul pentru drepturile omului Andrei Sidelnikov, care asistă şi participă la organizarea Congresului, a calificat reuniunea drept un prim pas către o nouă republică parlamentară în Rusia. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești "Încercăm să facem un mare pas înainte spre viitor. Deocamdată, nu ştiu ce se va întâmpla după aceea, pentru că toţi delegaţii care participă la Congres în persoană sau online se află sub presiunea serviciului de securitate rus. Totuşi, ne-ar plăcea să trimitem un mesaj ruşilor care au scăpat de Putin şi milioanelor care mai trăiesc încă în Rusia", a declarat Sidelnikov pentru agenţia de presă spaniolă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră