vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: oana gheorghiu

33 articole
Politică

Grindeanu, nou atac la Oana Gheorghiu: "Nu-mi convine ca imaginea Guvernului să fie una praf"

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că activitatea Oanei Gheorghiu în zona ONG, deși meritorie, nu o recomandă pentru poziția de vicepremier și nici pentru responsabilitatea de a restructura companiile de stat. Afirmațiile au fost făcute duminică, la România TV, în contextul unor critici privind prestația publică a acesteia. Grindeanu: „A construit un corp de spital, dar asta nu ajunge” Liderul PSD a apreciat implicarea Oanei Gheorghiu în construirea unui corp de spital, însă a subliniat că astfel de realizări nu constituie o calificare pentru funcții guvernamentale de rang înalt. Citește și: Divorț public între Simion și Georgescu: mitinguri separate la Alba Iulia, cei doi s-au ignorat. Auriștii transportați de Simion au dezertat la Georgescu „Este lăudabil ce a făcut, o felicit, dar asta nu o califică să restructureze companiile de stat din România în niciun fel”, a afirmat Grindeanu. Nemulțumiri privind imaginea Guvernului Sorin Grindeanu s-a arătat preocupat de declarațiile recente făcute de vicepremierul Gheorghiu, despre care spune că ar afecta imaginea Guvernului. „Nu-mi convine ca imaginea Guvernului să fie una praf. Doamna Gheorghiu este vicepremier într-un Executiv din care face parte PSD, deci nu-mi convine să mă facă de râs. Aceasta este o chestiune pe care trebuie să o repare rapid”, a precizat liderul social-democrat. PSD, împotrivă de la început Grindeanu a reiterat faptul că PSD nu a fost de acord cu numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier. „Eu n-am fost de acord, nici PSD n-a fost de acord. Pare că am avut dreptate”, a spus el, subliniind că experiența din zona civică nu este suficientă pentru responsabilități executive. Scandalul Bolojan, adus în discuție Liderul PSD a făcut referire și la cazul premierului Ilie Bolojan, menționând acuzațiile potrivit cărora un om de afaceri ar fi plătit peste un milion de euro pentru a ajunge la acesta în birou. Grindeanu a spus că, în mandatul său și al altor foști premieri, un astfel de scenariu ar fi generat reacții publice masive și proteste: „Corupția ucide, toată lumea ar fi ieșit în stradă, și era firesc”.

Grindeanu, nou atac la Oana Gheorghiu (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, spune Oana Gheorghiu Foto: Facebook
Economie

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, a a nunțat, azi, vicepremierul Oana Gheorghiu. Ea a firmat că „dincolo de Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat şi să nu ne oprim doar la aceste jaloane”, dar nu a spus clar ce înseamnă aceste reforme. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei „Este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autorităţile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi şi vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei”, a arătat vicepremierul, citat de news.ro.  Gheorghiu a menţionat că ceea ce aduce nou arhitetura pe care a prezentat-o astăzi este că operaţionalizează acest Comitet Naţional pentru Reformă, transformă unitatea de guvernanţă de la nivelul Secretariatului General într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele şi a prezenta Comitetului indicatorii, pe baza cărora se iau deciziile. De asemenea, a spus Oana Gheorghiu, readuce încă o dată în atenţie AMEPIP, care devine un pilon important în guvernanţa companiilor de stat şi are la masă Ministerul Finanţelor, acela care face evaluarea riscului fiscal şi dă verdictul privind impactul bugetar. ”Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP. Nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă, va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună la Ministerul de Finanţe”, a explicat aceasta. Potrivit Oanei Gheorghiu, ”reforma nu este un exerciţiu tehnic, ci e un proces real, etapizat, pe care îl pornesc acum”. ”Ne-am propus să începem cu 10 companii. E ca un proiect pilot, în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate, încă nu au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi şi Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce ştiu este că vom avea 4 companii de la nivelul energiei şi 6 din transporturi”, a menţionat Oana Gheorghiu.

Plângerea împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților Foto: captură video
Justiție

Plângerea împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților

Ce conține plângerea la Parchet împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților și o acuză pe aceasta de „instigare la ostilitate socială”. Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze Potrivit unui document publicat de Gândul, incomplet și fără semnătura de pe plângere, în plângere se suține că, încă din septembrie, CSM a identificat „instigări explicite la violenţă fizică şi sexuală şi fapte de pedofilie îndreptate împotriva membrilor de familie ai unor judecători, precum şi alte reacţii similare provenind de la alte persoane fizice, utilizatori ai reţelelor sociale, inclusiv în urma transmiterii unor mesaje private către magistraţi”.  Potrivit unor surse DeFapt.ro, plângerea ar fi fost semnată de Elena Costache, președintele CSM.  Plângerea împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților „În acest context extrem de grav, afirmațiile viceprim-ministrului au exacerbat climatul de ostilitate la adresa magistraţilor, sens în care acestea nu au rămas doar la nivelul generării unor consecințe ipotetice, ci au condus la o nouă serie de manifestări publice de o gravitate greu de imaginat, inclusiv amenințări cu fapte de violență extremă asupra magistraților și familiilor acestora”, susține acest Consiliu.  În plângere, magistrații din CSM susțin că asocierea veniturilor lor cu Caritas a „accentuat” caracterul incitator la ură al declarației viceprim-ministrului.  „Prin discursul la care ne referim, se acreditează ideea că magistrații constituie categoria de persoane care obține în mod privilegiat venituri disproporționate, în condițiile în care s-a ajuns ca orice discuție în spațiul public privind justiția să vizeze în mod invariabil veniturile obținute de judecători și procurori, în prezent acesta fiind caracteristica definitorie preponderentă atribuită acestei categorii de persoane”, mai arată CSM. 

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă” Foto: Facebook
Politică

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă”

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Sincer vă spun, chiar şi oamenii din ministere, din Guvern, funcţionarii chiar îşi doresc să facă treabă”, a spus vicepremierul, la conferinţa "RBL Capitalul românesc 360°.  Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Însă ea a sugerat că ritmul în care se lucrează lasă de dorit. Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă” „Pentru mine e o mare provocare, că sunt învăţată într-un alt ritm, dar există dorinţă şi oamenii chiar vor să facă. Cred că le trebuie exact un pic de leadership, sper să pun umărul la asta. Am simţit, cum ziceam, susţinere, n-am simţit obstacole şi refuz să mă gândesc la obstacole”, a arătat Gheorghiu. Vicepremierul a arătat, pe de altă parte, că nu este clar cum își va exercita mandatul.  „Nu vă ascund că încă n-am claritate completă pe ce urmează, pentru că am în portofoliu reforma companiilor de stat, debirocratizare, digitalizare. În reforma companiilor de stat multe dintre companiile care trebuie restructurate şi reorganizate sunt în portofoliile ministerelor de resort. Deci, trebuie să clarificăm cum colaborăm. Sunt altele care sunt la SGG şi sunt altele care îmi vor reveni. Suntem în curs de a clarifica rolurile, pentru că, din nou, dacă rolurile sunt duplicate, o să apară probleme. Ceea ce îmi doresc foarte mult este să eliminăm suprapunerea de roluri, dar să mărim impactul, că asta ne dorim", a explicat ea.  „Eu le-am propus unor oameni să-şi ia un an sabatic pentru ţară. Vă asigur că o să fie foarte provocator şi în acelaşi timp cred că la final, dacă simţi că ai pus o cărămidă cât de mică, dar una de-aia care nu mai poate fi dărâmată - că eu cu gândul ăsta am venit - cred că pleci de acolo şi cu mulţumire că ai reuşit să faci ceva", a mai spus Gheorghiu.

Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Foto: Facebook
Justiție

Cum a ales CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea - instigator

Cum a decis CSM să-i facă plângere penală lui Oana Gheorgiu: s-a votat „pentru” cu o majoritate zdrobitoare, au fost 3 voturi contra, iar tovarășul Liei Savonea, judecătorul Daniel Grădinaru ar fi fost „capul răutăților”, susțin surse din acest consiliu.  Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Azi, procurorul Claudiu Sandu a susținut, la Digi 24: „În cursul zilei de ieri (n.r. luni) a avut loc o discuție între membrii aleși ai secțiilor de judecători și de procurori. Au fost exprimate mai multe opinii, dar nu a fost niciun vot”. Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Însă sursele DeFapt.ro îl contrazic, ar fi fost un vot al celor 14 membri aleși ai CSM. Membrii de drept - ministrul Justiției, Radu Marinescu, președinta ICCJ, Lia Savonea, și procurorul general, Alex Florența - nu ar fi participat. Marinescu a declarat public că nu a semnat plângerea penală împotriva vicepremierului Gheorghiu.  Între cei 14 membri aleși ai CSM, trei ar fi votat contra: vicepreședintele CSM Claudiu Sandu, procuror, Daniel Horodniceanu - procuror și judecătoarea Grațiela Milu.  Totuși, la Digi 24, Sandu a părut că apără decizia CSM: „S-a decis formularea acestei plângeri, întrucât s-a considerat că, totuși, campania care nu este întâmplătoare împotriva magistraților a plecat dintr-un punct în care se putea discuta și a ajuns la o instigare la ură împotriva acestei profesii, ceea ce este, cred eu, anormal într-un stat de drept și într-o societate democratică”.  În schimb, judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, ar fi argumentat, la reuniunea CSM, pentru plângerea penală. Grădinaru este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate, și co-autor a unor decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. O serie de publicații îl definesc și drept „judecătorul lui Dragnea”, după ce presa a scris că „s-ar fi implicat masiv în stabilirea completului care să-l judece pe Liviu Dragnea în 2019”. Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Foto: Facebook
Politică

Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...”

„Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar, în același timp, sper să aibă înțelepciunea de a asculta interesul legitim al organizației noastre”, a scris Carmen Uscatu pe Facebook, în această seară. Uscatu i-a cerut, azi, fostei ei colege de la Asociația Dăruiește Viața, să demisioneze și din adunarea generală, unde are drept de vot. Citește și: Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special Potrivit explicațiilor anterioare oferite de Uscatu, unii sponsori s-au retras fiindcă nu pot oferi bani unei structuri asociate cu membri ai Guvernului.  „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” „Tot ce am facut în Daruieste Viata a fost public. Acum, sunt supusă unor presiuni arbitrare de a nu vorbi în public despre momentul în care ne aflăm, deși mai mult ca oricând avem nevoie de curaj, claritate și transparență. Am promis un spital. L-am făcut. Am rămas mereu consecventă și loială acestei misiuni a Asociației Dăruiește Viață.   Acum suntem o organizație non-guvernamentală confruntată cu o situație fără precedent în România: o incompatibilitate de roluri pe care Oana le indeplineste simultan, ca membru în organizația non-guvernamentală Dăruieste Viață și membru în Guvernul Romaniei. Despre acest adevăr am vorbit transparent în ultimele zile, înfruntând ostilitatea din jurul nostru.   Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar, în același timp, sper să aibă înțelepciunea de a asculta interesul legitim al organizației noastre. Dăruiește Viată trebuie să rămână o asociație independentă și o voce legitimă în societatea civilă, o organizație complet decuplată de exercitarea puterii pe care ea a ales-o”, a scris Uscatu. 

Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special Foto: DeBraila.ro
Politică

Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special

Cine ar fi dat-o pe Oana Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special cu trei mașini de lux, fost procuror în regimul comunist și benefiar a numeroase sinecuri. Este vorba de Fănel Mihalcea, care, la propunerea PSD, reprezintă societatea civilă în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special În comunicatul de luni al CSM nu se precizează cum s-a decis, în interiorul acestui consiliu, ca Oanei Gheorghiu să i se facă plângere penală. Comunicatul arată: „Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal”. Nu este clar dacă a fost un vot și cum s-a votat. Ministrul Justiției, de exemplu, care este membru de drept al CSM, a spus că s-a opus.  Cum a votat Fănel Mihalcea, procuror din 1975 în 2016 și vorbitor de rusă și franceză, nu se știe, dar presa nu consemenază vreo desolidarizare de decizia CSM, la ora redactării acestei știri. Fănel Mihalcea este tatăl Silviei Mihalcea, iubita vicepremierulu penal Marian Neacșu. Silvia Mihalcea a fost recent aleasă vicepreședinte al PSD. Ultima declarație de avere a lui Fănel Mihalcea arată că acesta primea: indemnizație de membru CSM - peste 406.000 lei, diurne - 107.732 de lei și pensie specială de 328.704 lei, net, în anul fiscal 2023. În total, peste 835.000 lei, net, anual, de la statul român, circa 14.000 de euro lunar. Doar diurnele sale sunt de aproape 9.000 de lei lunar.  În declarația de avere, el consemenază trei mașini de lux: Porsche, BMW 530D și Range Rover Evoque.  În 2022, Fănel Mihalcea a fost plasat în consiliul de administrație al Administrației Fluviale a Dunării de Jos - companie subordonată ministrului PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu. El a făcut parte și din consiliul de supraveghere al Transelectrica. 

Oana Gheorghiu vs asociația „Dăruiește Viață” (sursa: Facebook/Daruieste Viata)
Eveniment

Oana Gheorghiu, acuzație voalată la adresa partenerei de ONG: Sper că nu vrea să mă înlăture

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat marți că respectă întru totul legislația privind regimul incompatibilităților aplicabil membrilor Guvernului și că nu există nicio interferență între activitatea sa guvernamentală și cea din cadrul asociației „Dăruiește Viață”, al cărei membru fondator rămâne. Autosuspendare înainte de numirea în Guvern Într-un punct de vedere transmis presei, Oana Gheorghiu a explicat că s-a autosuspendat din funcțiile executive și din Consiliul Director al asociației „Dăruiește Viață” înainte de a prelua mandatul de vicepremier. Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” „Am respectat întocmai prevederile Legii nr. 161/2003. Am comunicat această decizie în interiorul Asociației, înainte ca informația privind numirea mea să devină publică, și am transmis toate documentele necesare pentru formalizarea deciziei”, a precizat vicepremierul. Ea a adăugat că fiecare pas a fost făcut în consultare cu avocații, pentru a garanta respectarea legii și a principiilor de integritate publică. Calitatea de membru fondator nu implică o funcție executivă Oana Gheorghiu a subliniat că a rămas doar membru fondator, calitate care, potrivit statutului asociației, presupune apartenența la Adunarea Generală, fără rol decizional în activitatea curentă. „Atribuțiile de gestionare a activității curente revin Consiliului Director, din care nu mai fac parte. Prin urmare, nu există nicio incompatibilitate legală, iar statutul meu este 100% conform legii”, a afirmat ea. Vicepremierul a amintit că legislația românească nu obligă membrii Guvernului să renunțe la calitatea de membri fondatori ai unei organizații neguvernamentale, menționând că există și alte persoane din Executiv aflate în situații similare. „Sunt mândră de ce am construit” Fondatoarea asociației „Dăruiește Viață” a amintit că proiectul a fost creat în urmă cu 13 ani și că este sprijinit de peste 350.000 de oameni și 8.000 de companii. „Rămân mândră de tot ce am construit – o organizație independentă care a demonstrat că solidaritatea poate schimba sistemul de sănătate din România. Nu există nicio interferență între atribuțiile mele guvernamentale și activitatea Asociației ‘Dăruiește Viață’. Orice afirmație contrară este falsă și neîntemeiată”, a transmis vicepremierul. Reacția la declarațiile lui Carmen Uscatu Oana Gheorghiu s-a declarat surprinsă de afirmațiile cofondatoarei „Dăruiește Viață”, Carmen Uscatu, care a susținut că decizia de a rămâne membru cu drept de vot plasează asociația într-o „situație vulnerabilă” în raport cu sponsorii și susținătorii. „Sper că este vorba despre o neînțelegere a cadrului legal și nu despre o intenție de a genera confuzie sau presiune publică. Rămân deschisă unei discuții directe, între noi, așa cum am procedat întotdeauna”, a declarat Gheorghiu. Poziția lui Carmen Uscatu: o problemă de etică, nu de legalitate Într-o intervenție la Digi24, Carmen Uscatu a precizat că nu consideră situația o incompatibilitate legală, dar o vede ca o problemă etică în raport cu valorile promovate de asociație. „Decizia Oanei a pus ‘Dăruiește Viață’ într-o situație vulnerabilă față de susținători și sponsori. În societățile democratice, un membru de ONG care intră în Guvern se retrage din toate rolurile din organizație, pentru a evita orice percepție de conflict de interese”, a afirmat Uscatu.

Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare Foto: Facebook
Politică

Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare

Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare: Carmen Uscatu a insistat, la Digi 24, ca fosta ei colegă, acum vicepremier, să se retragă din adunarea generală a asociației. În replică, Oana Gheorghiu a afirmat că s-a autosuspendat, că s-a consultat cu avocații și a comunicat în interiorul asociației. Citește și: Fost ministru al Justiției: „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat” Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare Ce a spus Uscatu, potrivit transcrierii Digi 24: „Au fost sponsori care, după anunțul făcut de Oana, ne-au scris să ne întrebe dacă mai are drept de decizie în Asociația Dăruiește Viață. Și da, Oana are drept de decizie – Adunarea Generală este organul suprem de decizie al asociației. A trebuit să spun sponsorilor acest lucru. Nu e ilegal, dar e posibil ca sponsorii să nu mai sponsorizeze în viitor, din cauza riscului pe care și-l asumă. (...) Acest lucru nu e etic. Întotdeauna, când un membru al unui ONG devine membru al Guvernului, devine ministru, el se retrage. În societățile democratice, acest lucru se întâmplă implicit, pentru că e considerat un conflict de interese”.  Ce a spus Gheorghiu, potrivit transcrierii site-ului stiripesurse.ro: „Respect întru totul legislația. M-am autosuspendat înainte să preiau funcția de vicepremier. Am comunicat în interiorul asociației. Am transmis toate documentele înainte. Fiecare pas a fost făcut în consultare cu avocații. Am rămas doar membru fondator, care potrivit statutului oferă apartenența la forma generală, nu la chestiuni de conducere. Nu există intererență între activitatea mea de acum”. Despre remarcile lui Uscatu, Gheorghiu a afirmat: „Sunt surprinsă. Sper că e vorba de o neînțelegere”. 

„Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat” Foto: CSM
Politică

Fost ministru al Justiției: „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat”

„Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat — nu din răzbunare, ci pentru a reconstrui, de la zero, o instituție care să redea sensul cuvântului «justiție»”, a scris, pe Facebook, Ana Birchall, fost ministru PSD al Justiției.  Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Ea a arătat și că „se impune o reformă a modului în care sunt aleși membrii și conducerea CSM, cu participarea tuturor magistraților la alegeri”. Reacția lui Birchall vine după ce CSM a făcut plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu.  „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat” „În 2025, un alt președinte al CSM, dna Elena Costache, își folosește funcția pentru a hărțui, cu plângeri penale, un vicepremier al României, doar pentru că acesta și-a exprimat o opinie ( care cu uşurință poate fi încadrată la opinie politică) despre sistemul de justiție și regimul privilegiilor din interiorul lui. CSM știe foarte bine că a critica derapaje sau a-ți exprima o opinie despre modul în care funcționează sistemul judiciar nu reprezintă o infracțiune.   Și totuși, de ce au sesizat Parchetul? De ce au decis să-i roage pe colegii lor procurori — pe care vor probabil sa îi și controleze — să deschidă o anchetă împotriva unui membru al Guvernului? Răspunsul e simplu și trist: se pare că pentru a presăra frică.   Este profund îngrijorător și regretabil că anumite persoane din conducerea instituțiilor din justiție au ajuns să se comporte ca niște instrumente de intimidare, semn clar al unui stat în regres, al unui sistem care a uitat sensul cuvântului independență.   Ceea ce vedem astăzi este mai degraba o imagine a unei justiții de castă, autoprotectivă, ruptă complet de cetățean, deși justiția este un serviciu public, nu? Un sistem care confundă independența cu impunitatea și respectul cu frica.   Dacă președinții CSM se folosesc de instituție pentru a hărțui demnitari, a intimida colegi magistrați și a înăbuși orice critică legitimă despre teme importante așteptate de societate , atunci da — poate a venit momentul să ne întrebăm dacă acest CSM mai trebuie să existe în formula actuală.   Evident că se impune o reformă a modului în care sunt aleși membrii și conducerea CSM, cu participarea tuturor magistraților la alegeri.   Dar când o instituție care trebuia să fie garantul independenței justiției pare să devină garantul abuzului, nu mai e loc de cosmetizări.   Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat — nu din răzbunare, ci pentru a reconstrui, de la zero, o instituție care să redea sensul cuvântului «justiție»”, a scris fostul ministru și candidat la președinția României.    Ea a mai afirmat că este nevoie de o „justiție care să recupereze fiecare leu furat statului român, nu să elibereze pe bandă rulantă condamnați pentru corupție, lăsându-i și cu banii furați”.

Uscatu, co-fondatoare Dăruiește Viața, explică problemele după ce Gheorghiu a ajuns vicepremier Foto: Facebook Carmen Uscatu
Eveniment

Uscatu, co-fondatoare "Dăruiește Viața", explică problemele după ce Gheorghiu a ajuns vicepremier

Carmen Uscatu, co-fondatoare Dăruiește Viața, explică problemele ONG-ului după ce Oana Gheorghiu a ajuns vicepremier: „Am semnat contracte de sponsorizare în care am spus că nu avem membri în guvern”, a arătat ea. Uscatu a spus că Gheorghiu a rămas între cei trei fondatori ai ONG-ului Dăruiște Viața, ceea ce generează probleme pentru unii sponsori, care nu au voie să finanțeze o organizație asociată unui membru al Executivului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Actualul vicepremier s-a autosuspendat doar din poziția de angajat al asociației şi de co-preşedinte al Consiliului Director, dar este în Adunarea Generală.  Uscatu, co-fondatoare Dăruiește Viața, explică problemele după ce Gheorghiu a ajuns vicepremier  „Ne sună pentru că nu își doresc să fie susceptibili că ar influența politicile guvernului printr-o sponsorizare pentru «Dăruiește Viață», având în vedere acest dublu rol pe care Oana îl are în acest moment”, a declarat Carmen Uscatu, într-un interviu pentru HotNews. În plus, Carmen Uscatu a arătat că plecarea lui Gheorghiu în Guvern a luat organizația prin surprindere.  „E regretabil pentru noi că s-a întâmplat acest lucru și că nu am știut din timp, am aflat și noi, la fel ca opinia publică, în același moment. Ne-a luat pe nepregătite. Dar vreau să-i asigur pe toți sponsorii și pe toţi donatorii că lucrăm la un plan prin care să separăm aceste roluri ale Oanei Gheorghiu, care în acest moment are drept de vot în Adunarea Generală a Asociaţiei «Dăruieşte Viaţă» şi are şi un rol în Guvernul României”, a explicat Uscatu.  Potrivit co-fondatoarei Dăruiește Viața, unii sponsori s-au retras în ziua anunţului.  Însă Uscatu a încurajat-o pe Gheorghiu: „Eu cred că Oana s-a dus să facă un bine mai mare țării decât binele pe care «Dăruiește Viață» a reușit și reușește să-l facă societății”.  În plus, ea a apărat-o pe fosta ei colegă de criticile privind salariul mare încasat de la Dăruiește Viața: „Salariile noastre sunt transparente! Noi avem un raport anual pe site în care declarăm că 3,4% din veniturile asociației sunt cheltuite pe salarii. Există de asemenea și un audit pe care noi îl facem anual cu o companie mare de audit. Există transparență, există trasabilitatea banilor pe care oamenii sau companiile ni-i donează”. 

Sorin Grindeanu critică reacția CSM-ului (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Până și Grindeanu critică CSM în cazul Oana Gheorghiu: Orice om politic are dreptul la opinie

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a comentat marți scandalul legat de declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile magistraților, afirmând că acestea fac parte din categoria „declarațiilor politice populiste și iresponsabile”. Totuși, liderul social-democrat a subliniat că populismul „nu se sancționează penal” și a calificat reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) drept „exagerată”. Sorin Grindeanu critică reacția CSM-ului Într-un mesaj publicat pe Facebook, Sorin Grindeanu a salutat inițiativa președintelui Nicușor Dan de a convoca o consultare între partidele din coaliție pe tema pensiilor magistraților, considerând-o un pas necesar pentru restabilirea dialogului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu „Declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu se înscriu în registrul declarațiilor politice populiste și iresponsabile, însă populismul nu se sancționează penal în România. De aceea, consider drept o reacție exagerată demersul CSM. Orice om politic are dreptul la opinie, indiferent că este la putere sau în opoziție”, a scris liderul PSD. „Avem nevoie de o lege constituțională” Sorin Grindeanu a precizat că își dorește ca discuțiile din coaliție să ducă rapid la o formă constituțională a legii pensiilor magistraților, pentru a evita blocaje instituționale. „Dincolo de retorica politică, obiectivul PSD a fost mereu acela de a îndeplini jalonul și de a atrage banii din PNRR, în loc să creștem taxe”, a transmis fostul premier. Apel la maturitate politică și responsabilitate Liderul social-democrat a îndemnat partidele din coaliție să depășească disputele publice și să demonstreze maturitate politică. „Trebuie să depășim tensiunile și nivelul declarațiilor populiste. Răspunderea este mare: nu ne putem juca cu astfel de subiecte, chiar dacă unii cred că acest lucru este aplaudat pe rețelele de socializare. PSD este pregătit să deblocheze situația pentru a identifica o soluție instituțională care să ne permită să luăm cele 231 de milioane de euro din PNRR”, a conchis Sorin Grindeanu.

Nicușor Dan nu permite urmărirea penală a Oanei Gheorghiu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Nicușor Dan nu permite urmărirea penală a Oanei Gheorghiu: O declarație nefericită, nu faptă penală

Președintele Nicușor Dan a declarat marți că nu va semna o eventuală cerere de urmărire penală pentru vicepremierul Oana Gheorghiu, aflată în centrul unui scandal public după afirmațiile despre pensiile speciale ale magistraților. „O opinie nu poate constitui faptă penală” Șeful statului a calificat declarația vicepremierului drept „nefericită”, dar a considerat că reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este „exagerată”. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu „Nu poate o opinie să constituie faptă penală și, în momentul în care va veni, dacă va veni, cererea de avizare a urmăririi penale, eu n-o voi semna. Nu este nicidecum o faptă penală”, a afirmat Nicușor Dan. Acesta a adăugat că Oana Gheorghiu ar trebui să rămână în funcție: „Desigur, toată lumea greșește și nu e o greșeală așa de mare.” CSM cere anchetarea Oanei Gheorghiu Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat luni că a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare, în legătură cu declarațiile vicepremierului despre pensiile magistraților. Într-un comunicat oficial, CSM a acuzat-o pe Gheorghiu că a „încălcat independența justiției și statutul magistraților într-un mod iresponsabil și populist.” Declarațiile controversate despre pensiile magistraților Sâmbătă, într-o emisiune la Digi24, Oana Gheorghiu a fost întrebată cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraților. „Eu le-aș transmite magistraților un mesaj – îi înțeleg. Este foarte greu să renunți la un lucru care ți s-a dat. (...) Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinși într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârșit. România nu își permite să mai plătească acești bani, nu își permite să mai aibă pensionari speciali. (...) Dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentințe, îi iau de undeva – poate de la gura unui copil care se culcă flămând sau de la un spital care nu are medicamente”, a spus vicepremierul. Declarațiile au fost imediat criticate de reprezentanți ai sistemului judiciar, care le-au considerat jignitoare și incitatoare la ură.

O fostă judecătoare la CEDO, Iulia Motoc, desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu Foto: Facebook
Justiție

O fostă judecătoare la CEDO desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu

O fostă judecătoare la CEDO, Iulia Motoc, desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu: „Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice”, a scris ea pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva lui Gheorghiu: toți care cârtim putem fi băgați la pușcărie Motoc, care acum este judecătoare la Curtea Penală Internațională, nu a menționat vreodată CSM sau pe Oana Gheorghiu, în postarea ei, dar a scris: „Pentru ca am fost judecător CEDO aproape zece ani, am datoria sa clarific anumite aspecte legate de libertatea de expresie a politicienilor, având in vedere ca toate cazurile pot ajunge potențial la CEDO”.  O fostă judecătoare la CEDO desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu „1) Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice. 2) Marja largă a criticii acceptabile: Politicienii, prin natura funcției lor publice, acceptă implicit să fie supuși unui nivel superior de scrutin și critică. Limitele criticii acceptabile sunt considerabil mai extinse în cazul figurilor publice decât în cazul cetățenilor privați.   3 )Toleranța față de limbajul incisiv: Curtea a decis în mod repetat că exprimarea politică poate include termeni care «șochează, ofensează sau deranjează». Un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, chiar și cel perceput ca fiind exagerat sau imoderat, beneficiază de protecția Articolului 10, cu condiția să nu degenereze în discurs ilicit.   4) Importanța dezbaterii de interes public: Protecția este maximă atunci când discursul vizează chestiuni de interes general, guvernanță, transparență sau potențiale conflicte de interese.   Delimitările și Limitele Admisibile:   Protecția excepțională nu este absolută. Restricțiile sunt justificate atunci când discursul depășește sfera dezbaterii democratice legitime și aduce atingere valorilor fundamentale ale Convenției: Excluderea discursului instigator la ură (hate speech): Conform jurisprudenței (cazurile Féret și Le Pen), discursul care incită la ură rasială, discriminare, xenofobie nu se bucură de protecție”, a scris Motoc.   Ulterior, ea a precizat, într-un răspuns la un comentariu: „Cazurile CEDO se referă la ura rasiala, etnică, cazuri foarte grave”. 

CSM, acuzat de intimidare politică gravă (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Politică

PNL și USR critică plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: O acțiune de intimidare

Tensiunile dintre puterea politică și sistemul judiciar s-au amplificat după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că sesizează organele abilitate în urma declarațiilor vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile speciale ale magistraților. Decizia a stârnit un val de critici din partea clasei politice, fiind considerată de unii lideri o tentativă de intimidare și o abatere de la rolul constituțional al CSM. Raluca Turcan acuză CSM de intimidare politică Deputatul PNL Raluca Turcan a reacționat dur după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să sesizeze organele abilitate pentru cercetarea vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de incitare la ură în legătură cu declarațiile despre pensiile speciale ale magistraților. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Într-o postare pe Facebook, Raluca Turcan a calificat acțiunea CSM drept „un fapt grav” și „o tentativă de intimidare” care depășește rolul constituțional al instituției. „CSM a tergiversat să dea un aviz pe pensiile speciale, dar s-a autosesizat imediat pentru o declarație politică. Practică un dublu standard îngrijorător, care subminează încrederea publică într-o instituție-cheie pentru democrația românească”, a scris deputata liberală. Turcan a subliniat că justiția are prin Constituție rolul de a apăra libertatea de exprimare, nu de a o limita: „Este grav și faptul că CSM a ajuns să vorbească la unison cu PSD. Reacția instituției pare să urmeze linia de comunicare a PSD și a lui Sorin Grindeanu – o confuzie periculoasă între actul de justiție și interesul politic.” Precedent periculos Turcan a avertizat că demersul CSM poate crea un precedent periculos: „România are nevoie de instituții ferme, dar și de discernământ – nu de reacții comandate și reflexe politice. Gestul CSM reprezintă un precedent periculos, iar ministrul Justiției, membru al Consiliului, este dator să clarifice cum a fost posibil ca acest organism să intimideze prin plângeri penale un membru al Guvernului.” Turcan a concluzionat că atunci „când justiția devine instrument de intimidare pentru opinii, pierdem tocmai esența libertății pe care Constituția o garantează”. USR reacționează: „Pensiile speciale nu sunt stat de drept” Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a criticat la rândul său decizia CSM, considerând-o o exagerare periculoasă. „Când cineva spune că nu e de acord cu pensiile speciale, nu atacă statul de drept, nici independența justiției, nici magistrații, ci un privilegiu. Pensiile luate la 48 de ani, egale cu salariul magistratului care muncește, sunt un privilegiu. Arestați-mă că am scris asta”, a scris Seidler pe Facebook. „Statul de drept nu e pensie specială” Reprezentantul USR a adăugat că în țări precum Suedia, statul de drept funcționează fără pensii speciale: „Are Suedia probleme cu independența justiției? Nu! Nu se duce de râpă statul de drept dacă magistrații se vor pensiona la 65 de ani. Justiția nu va fi mai puțin independentă dacă pensia va fi 70% din ultimul salariu.” El a atras atenția că plângerea penală împotriva Oanei Gheorghiu transmite un mesaj periculos către cetățeni: „Când un reprezentant al magistraților depune plângere penală pentru o declarație politică despre pensii speciale, e ca și cum ar spune: ‘dai în pensia specială, dai în mine’. Țara în care un om ar face închisoare pentru că se exprimă împotriva pensiilor speciale s-ar numi dictatură.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră