vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: naval group

11 articole
Eveniment

Corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc

Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, trece pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă. Filmarea a fost postată de jurnalistul TVR Adelin Petrișor, specializat în chestiuni militare, pe contul său de Twitter. Ea a fost realizată probabil la Ziua Marinei. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne O corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc “Nava mai apropiată este o corvetă ??, ultramodernă. Cea care trece prin spate e o corvetă ??, produsă în urmă cu niște zeci de ani. Nu, nu e lovită, doar scoate fum. Singurele nave ale Marinei Militare ?? produse după 1990 sunt 3 remorchere“, a scris Petrișor. În august 2023, licitația pentru construcția a patru corvete a fost anulată de M.Ap.N. – în plin război la granițele României și la granița externă a Uniunii Europene și NATO – după ce francezii au renunțat la contract. De atunci, nu pare să mai fi existat un efort de reluare a licitației. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere DeFapt.ro a arătat, la 27 iulie, că în timp ce Damen Galați produce pe bandă rulantă nave militare pentru alte țări, Șantierul Mangalia, preluat de stat printr-o decizie a guvernării PSD, este în faliment. Șantierul Damen din Galați a produs peste 30 de nave militare, dar pentru alte țări. Printre altele, Damen Galați a produs sau va produce: o navă de tip Combat Support Ship (CSS) pentru marina olandeză se pregătește construcția a patru corvete anti-submarin pentru armata olandeză se pregătește un portavion de drone pentru marina portugheză În 2023, guvernul Ciolacu a alocat pentru Apărare doar 1,6% din PIB, față de 2% cât se angajase.

O corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc Foto: Facebook Forțele Navale Române
Licitația pentru construcția corvetelor, anulată de M.Ap.N., după ce francezii au renunțat la contract Foto: Naval-group
Eveniment

Licitația pentru construcția corvetelor, anulată

Licitația pentru construcția corvetelor a fost anulată de M.Ap.N. - în plin război la granițele României și la granița externă a Uniunii Europene și NATO - după ce francezii au renunțat la contract. După ce Defapt.ro a publicat această informație în exclusivitate, Ministerul Apărării a emis un scurt comunicat în care confirmă datele noastre. Francezii de la Naval Group au renunțat la licitația câștigată, motiv pentru care Departamentul pentru Armamente, din subordinea Ministerului Apărării, era obligat să negocieze cu compania olandeză Damen, ofertantul de pe locul doi. Nu s-a întâmplat asta, iar Ministerul Apărării riscă să fie dat în judecată. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Principalii responsabili pentru acest eșec dezastruos sunt generalul Teodor Incicaș, șeful Departamentului pentru Armamente, dar și Nicolae Nasta, șeful Romtehnica, protejații fostului premier Nicolae Ciucă, fost general și actualul șef al PNL. Generalul Teodor Incicaș, șeful Departamentului pentru Armamente, a declarat în exclusivitate pentru Defapt.ro că licitația va fi anulată conform Hotărârii de Guvern 48/2018 care reglementa procedura de achiziție a corvetelor. Licitația pentru construcția corvetelor, anulată, fără ca Damen să fie chemată la negocieri Defapt.ro a dezvăluit că firma franceză Naval Group, cea care a câștigat în urmă cu patru ani licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare, a fost somată de Ministerul Apărării Naționale să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Francezii au renunțat să semneze contractul din cauza faptului că nu se mai putea încadra în prețul licitat, dar mai ales că oficialii de la București le-a promis contractul pentru submarine de aproape două miliarde de euro. Cu toate acestea, compania olandeză Damen, ocupanta locului doi cu o ofertă de 1,255 miliarde euro, și-a prelungit oferta. Astfel, Ministerul Apărării Naționale prin Departamentul pentru Armamente și Romtehnica ar fi trebuit să negocieze atribuirea contractului cu compania Damen. Dar nu s-a întâmplat asta pentru că, în urmă cu două săptămâni, spun surse neoficiale pentru Defapt.ro, consilierul prezidențial la Departamentul Securității Naționale, generalul în rezervă Ion Oprișor, a convocat o ședință în regim de urgență pentru a găsi o soluție legală în vederea anulării procedurii de achiziție a corvetelor, reglementată prin Hotărârea de Guvern 48 din 2018. Generalul Teodor Incicaș: „Am anulat procedura în conformitate cu HG” Contactat de către Defapt.ro, generalul maior dr. ing. Teodor Incicaș, șeful Departamentului pentru Armamente, a confirmat că procedura de achiziție va fi anulată conform Hotărârii de Guvern. „Da, o să anunță public asta (n.r. anularea procedurii de licitație). Nu vă pot spune acum, dar sunteți pe aproape”, a declarat generalul maior Teodor Incicaș. Întrebat dacă s-a anulat sau vor continua negocierile cu compania clasată pe locul doi, adică Damen, generalul Teodor Incicaș a declara: „O anulăm. Mergem în conformitate cu Hotărârea de Guvern. Am anulat procedura în conformitate cu Hotărârea de Guvern. Nu am anunțat oficial. O să rămână să anunțăm noi oficial. Nu am anunțat încă oficial pentru că nu am făcut încă toate demersurile. E prematur încă să vă spun atâta timp cât nu am anunțat oficial”. În urma acestui eșec răsunător pentru România, generalul maior Teodor Incicaș nu are nimic să își reproșeze, deși el a fost pionul principal în negocierea acestui contract. Ulterior, pentru mai multe detalii, ne-a solicitat să ne adresăm biroului de presă al MApN. În ce condiții se poate anula procedura de achiziție Hotărârea de Guvern 48 din 2018 prevede foarte clar condițiile în care Departamentul pentru Armamente, condus de general Teodor Incicaș, în calitate de autoritate contractantă poate anula procedura de achiziție. De exemplu, legea prevede că se poate anula doar dacă „ofertele finale depuse nu corespund soluţiei stabilite după etapa de dialog; preţul total ofertat este mai mare decât valoarea estimată şi nu se identifică fondurile necesare; nu se identifică fondurile necesare semnării şi derulării contractului multianual până la momentul finalizării procedurii specifice; neacceptarea de către operatorii economici a clauzelor obligatorii din contract, inclusiv cele asumate prin angajamente”. Damen analizează dacă va da în judecată Ministerul Apărării Surse din cadrul companiei Damen au declarat pentru Defapt.ro că până la acest moment nu s-a primit nici o notificare oficială în privința anulării procedurii de licitație. Dar neoficial sunt la curent cu decizia Ministerului Apărării Naționale de a anula licitația. „La nivelul conducerii s-a decis să se aștepte decizia statului român, să fim notificați oficial. O să se facă o analiză pentru a vedea dacă o să dăm ministerul în judecată. Statul român să facă ce crede el că este mai bine pentru statul român. Damen și-a făcut datoria de a extinde oferta financiară finală atâta timp cât a crezut că poate să facă corvetele în condițiile Ministerului Apărării. Oferta Damen este încă valabilă”, au spus surse din cadrul companiei olandeze Damen. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici

Damen, aproape să ia contractul corvetelor de la Naval Group (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Damen, aproape să ia contractul corvetelor

Damen, aproape să ia contractul corvetelor. Compania franceză Naval Group, cea care a câștigat în urmă cu patru ani licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția corvetelor militare, a fost somată de Ministerul Apărării Naționale să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Damen, aproape să ia contractul corvetelor În caz contrar, contractul va fi atribuit companiei olandeze Damen, care este condusă pe plan local de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Pentru a putea semna contractul, compania franceză trebuie să ajungă la o înțelegere cu asociatul său, Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Dar discuțiile sunt înghețate de aproape doi ani de zile. Defapt.ro a dezvăluit în vara anului trecut că francezii de la Naval Group ar primi în compensație un contract pentru achiziția a două submarine, estimat în prezent la două miliarde de euro. Însă, se pare, și pentru acest contract francezii ar fi dependenți de Șantierul Naval Constanța. Termen, 16 iunie. Maximum, 16 iulie Ministerul Apărării Naționale a solicitat asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, care a câștigat licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete, să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Semnarea contractului este puțin probabilă în contextul în care cele două firme nu au ajuns la o înțelegere cu privire la modul în care se împart banii și riscurile, potrivit unei declarații făcute de Laurent Mourre, vicepreședinte pe Europa și America de Nord al Naval Group. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru Defapt.ro că francezii ar putea să primească o prelungire a termenului scadent cu 30 de zile doar dacă vor trimite o cerere de clarificări. Damen așteaptă eșecul francezilor În cazul în care asocierea franco-română nu va semna contractul, Ministerul Apărării Naționale este obligat să atribuie contractul ofertantului de pe locul doi. Adică olandezilor de la Damen, care au depus o ofertă de 1,255 miliarde de euro. "Damen nu se va grăbi cu negocierile, probabil vor face și cererea de reactualizare de preț. E dreptul lor", a spus un specialist din cadrul MApN. Compania olandeză Damen este condusă în România de generalul Gheorghe Savu, fost șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Acesta a declarat în repetate rânduri că navele din clasa Sigma 10514 vor fi proiectate la Șantierul Naval Damen din Galați și ar putea fi construite la Șantierul Naval Mangalia. Corvetele produse de Damen ar putea fi echipate cu echipamente și armament produse în SUA și Uniunea Europeană. Afacerea submarinelor, o mare necunoscută Între timp, francezii de la Naval Group au obținut o promisiune din partea statului român că Ministerul Apărării Naționale urmează să cumpere direct de la ei două submarine din clasa Scorpene. Costurile au fost estimate în prezent la două miliarde de euro. Obiectul contractului ar prevedea achiziția celor două submarine din clasa Scorpene, torpile și contramăsuri, suport logistic inițial, mentenanță și echipamente de testare, echipamente criptografice și cu regim special, asistentă de specialitate, serviciul de instruire a personalului la toate niveluri necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum și baze de date specifice. Și de aici ar începe din nou problemele pentru compania franceză Naval Group. De exemplu, aceasta trebuie să construiască un centru de mentenanță și logistică pentru cele două submarine, în România. Singura opțiune viabilă pentru francezi, spun surse din cadrul MApN, este tot Șantierul Naval Constanța. Va renunța România la offset? Adică ar trebui să fie parteneri tot cu Bosânceanu, cu care nu se înțeleg nici măcar pentru corvete. "Nu poți construi centru de mentenanță pe Dunăre. Nu poți nici la Galați, nici la Mangalia, pentru că acolo sunt șantierele controlate de Damen, competitorul direct al Naval Group. Singura opțiune viabilă ar fi tot la Șantierul Naval Constanța", spune o sursă din MApN. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Pentru a scăpa de dependența de șantierul lui Bosânceanu, francezii speră să ajungă la un acord cu decidenții politici astfel încât să nu fie menționate în contract obligațiile de offset, adică cele privitoare la investiți echivalente cu 80% din valoarea contractului, în economia românească. Însă, pentru ca o astfel de afacere controversată să fie parafată, este nevoie să se semneze un acord "Guvern la Guvern" (G2G) între România și Franța, în baza căruia guvernul francez să cumpere submarinele de la Naval Group și să le vândă apoi României.

Naval Group acuză Damen de manipulare. Florin Spătaru, ministrul Economiei (stânga), și Mark Vermeulen (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Iordachi)
Investigații

Naval Group acuză Damen de manipulare

Naval Group acuză Damen de manipulare. Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei și fost angajat al olandezilor de la Damen, a promovat o Ordonanță de Urgență prin care contractele cadru din domeniile apărării și securității naționale se vor majora cu până la 50%. Spătaru, însă, nu a făcut publică o informație esențială: câte miliarde de euro va plăti România în urma acestui demers al său aprobat de Guvern. Naval Group acuză Damen de manipulare Actul normativ nu se aplică și în cazul contractului privind achizița celor patru corvete multifuncționale în valoare de 1,2 miliarde de euro, câștigat de francezii de Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța. Asta, deși francezii au solicitat să fie prinși și ei în Ordonanța de Urgență. Motivul oficial: OUG se aplică numai contractelor în derulare, nu și celor care urmează a fi încheiate. În acest context, francezii par dispuși să renunțe la contract pentru că prețurile la materiile prime și armament au crescut exponențial cu criza geopolitică. Ceea ce i-ar avantaja direct pe olandezii de la Damen. Compania franceză Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, a câștigat în noiembrie 2018 un contract de 1,2 miliarde euro penru construcția a patru corvete militare necesare Forțelor Navale Române. Pe locul secund s-au clasat olandezii de la Damen, companie de la care a fost transferat Florin Spătaru pe funcția de ministru al Economiei de către PSD. "Lebăda neagră" Bosânceanu După trei ani de tergiversări și procese, la finalul anului trecut, Ministerul Apărării Naționale i-a solicitat asocierii franco – române să semneze acordul-cadru pentru construcția corvetelor. Surpriză, s-a opus Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța. Nemulțumirea lui Bosânceanu ar fi fost generată de valoarea scăzută a profitului și de anumite riscuri care ar fi putut fi să apară în timpul derulării contractului. Francezii i-au satisfăcut o parte din doleanțe, dar afaceristul român nu a cedat. Totuși, cele două companii au prelungit oferta comună depusă până în toamna anului viitor. În contrapartidă, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, le-a comunicat francezilor că analizează posibilitatea de a achiziționa direct de la Naval Group două submarine Scorpene și două elicoptere. Prețul unui submarin neînarmat se învârte în jurul sumei de 500 de milioane de euro. Cu armament, valoarea se dublează. Ministrul Spătaru i-a scos din joc pe francezi În cazul în care francezii nu vor semna contractul cu Ministerul Apărării Naționale, acesta poate fi atribuit ofertantului de pe locul secund. Adică exact companiei olandeze Damen, la care ministrul Spătaru a lucrat până să fie ministru. La finalul verii, Florin Spătaru a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență prin care contractele-cadru ale Ministerului Apărării Naționale și ale serviciilor secrete se pot majora cu până la 50% din cauza crizei geopolitice declanșată în urma invadării Ucrainei de către Rusia. "Francezii au propus Ministerului Economiei ca în Ordonanță să fie cuprins și contractul pentru corvete. Dar au fost ignorați", spun mai multe surse care gravitează în jurul acestui contract. În acest context, francezii de la Naval Group par să fie resemnați. Pe de-o parte, dacă vor semna acordul-cadru, nu vor putea să facă față costurilor de producție. Pe de alta, dacă vor renunța la contract, șefii Naval Group vor avea de dat explicații în fața statului francez, acționarul principal al companiei. Contract de 44 de milioane de euro pentru Damen O soluție avantajoasă pentru Naval Group ar fi ca Ministerul Apărării Naționale să anuleze licitația. Dar această decizie nu va fi placul companiei Damen. Ministerul Apărării Naționale mai are opțiunea de a atribui contractul companiei Damen, clasată pe locul secund la licitație. Această variantă va fi abordată de premierul olandez Mark Rutte în cadrul discuțiilor pe care le va avea cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis în cursul zilei de miercuri. Olanda este singura țară din Uniunea Europeană care se opune aderării României la spațiul Schengen. Parlamentarii români de la Bruxelles au acuzat direct și voalat Olanda de faptul că ar avea interese economice în România. Printre acestea, Portul Constanța și contractul pentru corvete. Cu o zi înainte de a ajunge premierul olandez în România, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, a semnat un compania Damen un contract pentru cumpărarea a două nave multirol în valoare de 44 milioane de euro. La conducerea filialei Damen din România se afla generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Ministrul Spătaru refuză să spună câte miliarde de euro va plăti România Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că printre cei care vor beneficia de Ordonanța lui Florin Spătaru se află și companiile GDELS Mowag și Iveco. Cele două firme au sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Defapt.ro i-a solicitat ministrului Florin Spătaru să comunice care este impactul bugetar generat de ordonanța promovată de el și cine sunt beneficiarii acestui act normativ. Ministrul nu a răspuns până în prezent la solicitare formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile publice.

Naval Group, submarine în locul corvetelor (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Investigații

Naval Group, submarine în locul corvetelor

Naval Group, submarine în locul corvetelor. Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, îi momește pe francezii de la Naval Group cu o comandă pentru două submarine Scorpène, în timp ce compania olandeză Damen așteapta unda verde pentru semnarea contractului privind achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat un contract de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete, dar partenerul local, Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, a blocat deocamdată semnarea contractului. Pentru a mai îndulci eșecul francezilor în România, Ministerul Apărării a anunțat că va cumpăra cel puțin două elicoptere produse de francezi, la pachet cu cele două submarine. Naval Group, submarine în locul corvetelor Ministrul Vasile Dîncu a anunțat că România analizează posibilitatea de a achiziționa de la compania franceză Naval Group două submarine Scorpène (cost estimativ: 450 de milioane de dolari pe bucată) și două elicoptere. Declarația a fost făcută după ce o delegație a Naval Group a participat la o întâlnire cu reprezentanții Forțelor Navale Române pentru a discuta detaliile tehnice ale celor două submarine. Bazele acestei afaceri au fost puse în primăvara acestui an în urma unor discuții între președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul francez al Apărării Florence Parly. E nevoie de aprobarea Parlamentului „În principiu, ne-am gândit la două. Două submarine şi două elicoptere în acest moment. S-ar putea să fie mai multe elicoptere, de exemplu, dar este vorba şi de caracteristici tehnice. (...) Bineînţeles că cineva care vrea să cumpere nu ia produsul standard, mai ales dacă este un produs pe care îl ai, îl comanzi, un produs nou. Evident că vrei să pui pe el tot ce este mai nou, ai cerinţe. Şi atunci cred că, până într-o lună, maxim două, în septembrie, vom avea, probabil, o hotărâre prin care vom cere aprobarea parlamentului pentru asemenea tipuri de capabilităţi”, a declarat ministrul Vasile Dîncu într-un interviu pentru Digi24. Această afacere este greu de realizat pentru că francezii ar trebui să adapteze submarinele pentru caracteristicile Mării Negre. Mai mult, inițierea programului de înzestrare a armatei cu noi elicoptere este prevăzut după anul 2030. "Lebăda neagră" Bosânceanu În timp ce negociază noi achiziții pentru dotarea Armatei Române, Ministerul Apărării Române se confruntă cu o criză fără precedent generată de contractul pentru achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat licitația pentru construcția celor patru corvete la finalul anului 2018 pentru suma de 1,2 miliarde euro. De atunci au trecut aproape patru ani, timp în care semnarea contractului a fost tergiversată. În primă fază, compania olandeză Damen a contestat în instanță procedura de licitație. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare Ulterior, semnarea contractului a fost tergiversată de Ministerul Apărării, sub conducerea generalului Nicolae Ciucă, actualul premier al României. Asta în contextul în care ultimii doi premieri Ludovic Orban, respectiv Florin Cîțu, au promis omologilor francezi că vor semna contractul. Surpriza a venit, însă, la finalul anului trecut, atunci când Naval Group și partenerul local Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au fost chemați să semneze contractul: Bosânceanu, a refuzat să semneze contractul. "Cum distribuim banii și riscurile" Laurent Mourre, vicepreședinte pe Europa și America de Nord la Naval Group, a declarat pentru Hotnews.ro că negocierile pentru semnarea contractului se poartă între Naval Gropul, Șantierul Naval Constanța și statul român. Însă, în ultimele opt luni, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Contanța au fost blocate. „Nu s-a ajuns la o concluzie referitor la modul cum distribuim banii și riscurile, iar fiecare consideră că are dreptate”, a declarat Laurent Mourre. Cu toate acestea, ministrul Apărării Vasile Dîncu a păsuit asocierea franco-română de mai multe ori cu privire la semnarea contractului. Ultimul termen pentru semnarea contractului a fost stabilit pentru luna septembrie. Dar deocamdată nimeni nu știe ce se va întâmpla cu contractul în cazul în care Gheorghe Bosânceanu se va opune în continuarea parafării achiziției. Damen se consideră deja câștigătoare Compania olandeză Damen, clasată pe locul secund la licitația pentru corvete, este condusă pe plan local de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Acesta a declarat în repetate rânduri că societatea pe care o reprezintă este pregătită oricând să construiască cele patru corvete pentru Forțele Navale Române, dacă francezii nu vor semna contractul. „Damen e unul din competitorii care și-a continuat extinderea valabilității ofertei finale și așteptăm cu mare speranță decizia MApN. Noi credem că navele trebuie făcute în România”, a spus Gheorghe Savu. Dar pentru Damen este greu să mai mențină prețul deja oferit, de 1,255 miliarde de euro, din cauza faptului că s-au scumpit echipamentele și tehnica militară de proveniență americană cu care urma să doteze corvetele. Scumpirile au fost generate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Mai mult, un anunț în acest sens a fost făcut și de Departamentul de Stat al SUA.

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor (sursa: naval-group.com)
Investigații

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor. Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, a trimis în Franța o delegație condusă de generalul – maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, pentru a se întâlni cu omologii francezi în cadrul unui comitet care are ca obiectiv rezolvarea dosarului privind construcția celor patru corvete pentru Forțele Navale Române. Primul obstacol: contestațiile Damen Ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, a anunțat recent înființarea acestui comitet care și-a mai propus și reconstruirea unei relații bilaterale în jurul industriei navale. Defapt.ro a dezvăluit în urmă cu trei luni că afaceristul Gheorghe Bosâceanu, partenerul francezilor de la Naval Group, a blocat în ultima perioadă semnarea contractului de 1,2 miliarde de euro pentru construcția celor patru corvete militare la Șantierul Naval Contanța. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, anunța la finalul anului trecut, mai exact pe 16 decembrie, că contractul privind achiziția corvetelor este aproape finalizat, iar guvernele celor două țări „speră la semnarea cât mai rapidă”. Până atunci, semnarea contractului de 1,2 miliarde de euro fusese tergiversată de compania olandeză Damen, care contestase procedura de licitație. După ce a pierdut toate procesele, semnarea contractului a fost tergiversată de Ministerul Apărării Naționale. Bosânceanu nu mai vorbește cu francezii Surpriza a venit, însă, la finalul anului trecut, atunci când ministrul Apărării a fost nevoit să îi cheme pe reprezentanții asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, să semneze contractul. Din partea Șantierului Naval Constanța s-a prezentat directorul Radu Rusen, care a refuzat semnarea contractului. El a motivat că nu are un mandat în acest sens din partea lui Gheorghe Bosânceanu. Puși în fața faptului împlinit, francezii de la Naval Group au renegociat contractul de asociere cu Bosânceanu. Deși, în urma negocierilor, a obținut o creștere substanțială a profitului, Bosânceanu a refuzat din nou să semneze contractul. Ulterior și-a mărit din nou pretențiile, ba chiar a blocat orice cale de comunicare cu francezii, susțin surse apropiate de această afacere, sub protecția anonimatului. Un comitet, ultima speranță De atunci, au trecut aproape șapte luni, timp în care Marea Neagră s-a tranformat într-un teatru de război în apropierea granițelor României. Rusia și Ucraina s-au confruntat de câteva ori în zona Insulei Șerpilor, aflată la 45 de kilometri de țara noastră. Cu toate acestea, afaceristul Gheorghe Bosânceanu nu vrea să înceapă construcția corvetelor militare în șantierul naval cumpărat de la statul român. În urmă cu o săptămână, ambasadoarea Laurence Auer a declarat pentru Agerpres că s-a înființat „un comitet” franco-român care și-a propus „reconstruirea” dosarului corvetelor. „Vorbim de actori din industrie care sunt implicaţi în consolidarea componentei franco-române legat de cooperarea din industria navală. Ideea este să reconstruim dosarul corvetelor, care este în discuţie, dar şi să reconstruim o relaţie bilaterală pe tema acestei industrii de armament”, a declarat ambasadoarea Laurence Auer. Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor Defapt.ro a aflat că o primă întâlnire oficală al acestui comitet se va desfășura la Paris, în cursul începând cu 12 iulie 2022. Din partea Ministerului Apărării Naționale va participa o echipă condusă de generalul – maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, aflat în prag de pensionare. Ambasadoarea Laurence Auer a mai declarat că nu știe când se vor finaliza negocierile dintre cele două părți, dar a dat de înțeles că se va pune în discuție chiar și valoarea contractului. „Nu vorbim de un dosar simplu, vorbim de o ofertă din 2016, cu preţ fix. Preţul oţelului a crescut enorm de atunci. Spune ministrul Apărării însuşi - condiţiile de producţie pentru diverse piese au evoluat enorm. Discuţiile sunt în curs de desfăşurare”, a mai precizat Laurence Auer. Istoria contractului de 1,2 miliarde de euro pentru corvete Istoria contractului privind construcția celor patru corvete și modernizarea celor două fregate românești a început în anul 2016. Guvernul Cioloș a emis atunci o Hotărâre de Guvern prin care contractul, evaluat atunci la 1,6 miliarde de euro, a fost atribuit direct firmei olandeze Damen. Hotărârea de Guvern a fost anulată ulterior de guvernul PSD pentru că nu se obținuse acordul Parlamentului pentru această achiziție. Motiv pentru care Ministerul Apărării Naționale a fost obligat să organizeze o licitație internațională. La procedura de achiziție au participat mai multe firme internaționale, dar la final au rămas doar trei competitori. Francezii de la Naval Group, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Cea mai bună ofertă a fost depusă de Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Astfel, conform ofertelor depuse la finalul anului 2018, francezii și-au adjudecat contractul pentru suma de 1,2 miliarde de euro. Pe locul secund s-a clasat compania Damen, urmată de italieni.

Naval Group, despăgubiri de la Australia (sursa: Facebook/Anthony Albanese)
Internațional

Naval Group, despăgubiri de la Australia

Naval Group, despăgubiri de la Australia. Canberra a prezentat sâmbătă un acord de compensaţii masive cu producătorul francez de submarine Naval Group, încheind financiar un conflict care a tensionat relaţiile dintre Canberra şi Paris timp de aproape un an, transmite AFP. Naval Group, despăgubiri de la Australia Noul premier australian, Anthony Albanese, a declarat că grupul francez a acceptat o "reglementare justă şi echitabilă" de 555 de milioane de euro, pentru ruperea uriaşului contract de 56 de miliarde de euro, care a declanşat toamna trecută o criză diplomatică între Paris şi Canberra. Franţa a anunţat, prin vocea ministrului Apărării, Sébastien Lecornu, că "ia act" de acest acord. "Acordul este important pentru că ne va permite să deschidem o nouă pagină în relaţia noastră bilaterală cu Australia şi să privim înainte", le-a spus el jurnaliştilor în Singapore. Anterior, Naval Group a salutat într-un scurt comunicat acordul, spunând că este "echitabil", reluând astfel termenul folosit de guvernul australian. Compania franceză nu a oferit în schimb informaţii despre valoarea compensaţiei. Naval Group, mulțumit de demers Grupul a precizat că şi-a "însoţit" partenerii şi subcontractanţii francezi şi australieni în demersurile lor. Compania le-a mulţumit de asemenea celor care au permis "timpul de peste cinci ani" avansul acestui program abandonat în cele din urmă. În septembrie 2021, premierul australian de atunci, Scott Morrison, a anulat brusc contractul francez, aflat în pregătire de zece ani. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Şeful guvernului a anunţat că ţara sa va achiziţiona submarine cu propulsie nucleară americane sau britanice, o schimbare majoră pentru o ţară cu capacităţi nucleare slabe. Morrison şi-a atras atunci furia preşedintelui francez Emmanuel Macron, care l-a acuzat de înşelăciune şi care l-a chemat în ţară pe ambasadorul său din Australia în semn de protest. Albanese promite o vizită în Franța Relaţiile dintre cele două ţări au rămas glaciale până la alegerea în mai a lui Albanese, de centru-stânga. De la venirea sa la putere, acesta a încercat să detensioneze relaţiile cu Franţa, Noua Zeelandă şi naţiunile insulare din Pacific care reproşau guvernului conservator precedent lentoarea în lupta împotriva schimbărilor climatice. "Suntem pe punctul restabilim o relaţie mai bună între Australia şi Franţa", a declarat Albanese, spunând că este "nerăbdător să răspundă invitaţiei pe care mi-a făcut-o preşedintele Macron de a mă deplasa la Paris cu prima ocazie".

Naval Group vrea corvetele în Franța (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Naval Group vrea corvetele în Franța

Naval Group vrea corvetele în Franța. Compania urmează să propună Ministerului Apărării Naționale ca toate cele patru corvete militare în valoare de 1,2 miliarde de euro să fie construite în Franța în următorii patru ani printr-un contract garantat de guvernul de la Paris. Naval Group vrea corvetele în Franța Decizia a fost luată după ce afaceristul Gheorghe Bosânceanu, asociatul francezilor în această afacere prin Șantierul Naval Constanța, a refuzat până acum semnarea contractului cu Ministerul Apărării, dar a și blocat negocierile cu partenerii francezi. Oferta depusă de asocierea franco-română expiră pe 28 aprilie, la miezul nopții. Totodată, firmele clasate pe locurile doi și trei, adică olandezii de la Damen, respectiv italienii de la Fincantieri, așteaptă să pună mâna pe contractul pentru construcția corveteor. Cioloș, contract direct pentru Damen Istoria contractului privind construcția celor patru corvete și modernizarea celor două fregate românești a început în anul 2016. Guvernul Cioloș a emis o Hotărâre de Guvern prin care contractul, evaluat atunci la 1,6 miliarde de euro, a fost atribuit direct firmei olandeze Damen. Ministerul Apărării susținea atunci că atribuirea directă a contractului este justificată prin faptul că firma Damen este singura care poate construi corvetele. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Ulterior, s-a dovedit că Ministerul Apărării Naționale a mințit în documente oficiale pentru că la nivel european existau mai multe companii care aveau posibilitatea să producă navele militare. Hotărârea de Guvern a fost anulată ulterior de guvernul PSD pentru că nu se obținuse acordul Parlamentului pentru această achiziție. Licitația a economisit 400 de milioane de euro Ministerul Apărării Naționale a fost obligat să organizeze o licitație internațională pentru a atribui contractul privind construcția celor patru corvete. De data aceasta, la licitație s-au înscris mai mulți competitor. La final, au rămas în cursa pentru adjudecarea contractului francezii de la Naval Group, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Cea mai bună ofertă a fost depusă de Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Astfel, conform ofertelor depuse la finalul anului 2018, francezii și-au adjudecat contractul pentru suma de 1,2 miliarde de euro. Pe locul secund s-a clasat compania Damen, iar pe ultimul loc, italienii. Practic, în urma licitației, s-a obținut o economie de 400 de milioane de euro. Bosânceanu i-a torpilat pe francezi Procedura de licitație a fost contestată în instanță de olandezii de la Damen. Procesele au durat până în toamna anului 2021. În toată această perioadă, premierii României Ludovic Orban, respectiv Florin Cîțu, dar și ministrul Apărării Nicolae Ciucă le-a promis oficialilor francezi că vor semna contractul. De abia la finalul anului 2021, ministrul Nicolae Ciucă a fost nevoit să îi cheme pe reprezentanții Naval Group și Șantierul Naval Constanța să semneze contractul. Dar, stupoare: directorul Șantierului Naval Constanța, Radu Rusen, a refuzat semnarea contractului, motivând că nu are un mandat în acest sens din partea lui Gheorghe Bosânceanu, acționarul majoritar al șantierului. Apoi au urmat noi negocieri între francezii de la Naval Group și Gheorghe Bosânceanu, negocieri în urma cărora afaceristul român ar fi obținut o creștere substanțială a profitului pentru lucrările pe care urma să le presteze la Constanța. Cu toate acestea, Bosânceanu a refuzat să semneze contractul. Damen are șansa nesperată să ia contractul La finalul lunii februarie, francezii, în asociere cu Șantierul Naval Contanța, au prelungit oferta pe o perioadă de două luni. Adică până pe 28 aprilie 2022. Dar, tot de atunci, negocierile dintre francezi și Bosânceanu au înghețat. În cazul în care contractul nu va fi semnat până la finalul lunii aprilie, Ministerul Apărării Naționale ar urma să atribuie contractul companiei Damen, cu condiția ca italienii de la Fincantieri să nu conteste rezultatul. Pe de altă parte, olandezii de la Damen s-ar putea confrunta cu o criză a echipamentelor militare cu care ar urma să fie dotate cele patru corvete. Olandezii de la Damen au optat pentru echipamente și tehnică militară produse de companii americane, dar acestea sunt suprasolicitate din cauza războiului din Ucraina. Francezii presează pentru un acord guvernamental În acest context, partea franceză depune eforturi politice și militare pentru ca Ministerul Apărării român să accepte ca acest contract să le fie atribuit în baza unui acord guvernamental prin care corvetele să fie produse în Franța. Oferta este tentantă, pentru că francezii își asumă că vor produce cele patru corvete în următorii patru ani în loc de șapte ani, așa cum prevedea contractul inițial. Mai mult, companiile producătoare de armament și-au asumat că vor livra cu prioritate echipamente cu care vor fi dotate corvetele. Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat într-o emisiune la TVR că așteaptă în scurt timp ca asocierea Naval Group și Șantierul Naval Constanța "să vină cu ultima variantă pentru ca să semnăm contractul. Sperăm că după atâta timp vor găsi și ei resurse ca să vină cu o variantă comună și cu o varianta care să corespundă perfect legii la ceea ce au semnat, condițiilor pe care le-au semnat atunci când au fost declarați câștigători. Sperăm să putem cât mai repede, pentru că avem o nevoie pentru un program de înzestrare a Marinei noastre. Marea Neagră a devenit, vedeți, un loc de mare dispută și din acest punct de vedere avem o nevoie foarte mare". Bosânceanu a luat Șantierul Naval Constanța pe mâna PSD Șantierul Naval Constanța a fost înființat în 1991 prin preluarea integrală a patrimoniului fostei întreprinderi de stat Construcții Navale Constanța și privatizat 11 ani mai târziu. Atunci, au fost cumpărate două Dosare de Pezentare. Unul, de către firma Resource International SA, celălalt, de Kleven Holdings. Însă doar Resource International, controlată de Gheorghe Bosânceanu (la acea vreme, membru PSD), a depus o ofertă. Atunci, secretar general al Guvernului era Șerban Mihăilescu, cunoscut ca "Miky Șpagă", actualul consilier al lui Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Iar ministrul al Privatizării era Ovidiu Mușetescu, prietenul și colegul său din PSD. Astfel, Șantierul Naval Constanța a fost vândut pentru suma de 17,42 milioane de dolari, plus datorii asumate de 42 de milioane de dolari. În ajutorul lui Gheorghe Bosânceanu a venit Guvernul Năstase, care a șters o parte din datorii. Ajutor neconcurențial din partea statului Conform unui raport al Consiliul Concurenței, la privatizare, statul român a acordat facilități de peste 945 de miliarde lei vechi, echivalentul a 30 de milioane de dolari. În perioada 2003-2005, s-au mai acordat facilități în valoare de 102 miliarde lei vechi, adică alte trei milioane de dolari. "Analizând masurile de sprijin financiar, Consiliul Concurenţei a constatat că nu există nici un dubiu că acestea sunt finanţate din resurse de stat şi conferă un avantaj S.C. Şantierul Naval SA Constanța”, atrăgea atenția Consiliul Concurenței. Băsescu a decorat șantierul lui Bosânceanu În anul 2012, președintele Traian Băsescu, declarat definitiv colaborator al Securității, a conferit Ordinul "Meritul Industrial si Comercial" - în grad de Mare Ofițer, Șantierului Naval Constanța, ascuns de Gheorghe Bosânceanu în spatele unui off shore înregistrat în Insulele Marshall. Distincția a fost oferită cu ocazia împlinirii a 120 de ani de existență a șantierului. Traian Băsescu și-a adus aminte atunci de momentul în care a preluat, din funcția de comandant, petrolierul "Biruința", spunând că a simțit o responsabilitate pe care probabil nu a mai simțit-o niciodată de atunci.

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală. România se confruntă cu o criză de securitate fără precedent la Marea Neagră, declanșată de invazia Ucrainei de către Rusia. În paralel, afaceristul Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța, refuză să semneze contractul de 1,2 miliarde de euro pentru construcția corvetelor militare, câștigat în asociere cu francezii de la Naval Group. Damen sau acord guvernamental? Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, le-a cerut public celor două firme să semneze contractul până la sfârșitul lunii aprilie, atunci când expiră oferta depusă de acestea. Citește și: Încă o lună de suspans în afacerea corvetelor MApN. Naval Group și SNC încă nu se înțeleg În cazul în care cele două companii nu vor ajunge la o înțelegere, contractul ar putea fi atribuit olandezilor de la Damen, companie clasată pe locul secund la licitație. Totodată, Ministerul Apărării Naționale analizează și varianta atribuirii contractului direct guvernului francez printr-o procedură de tipul "Guvern la Guvern", în urma căreia contractul ar urma să ajungă la Naval Group. Bosânceanu nu ar mai fi mulțumit de profit Francezii de la Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au câștigat la finalul anului 2018 o licitație de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare necesare Forțelor Navale Române. Pe locul secund s-a clasat compania olandeză Damen, cu o ofertă de 1,25 miliarde de euro. Grupul olandez a contestat în instanță procedura de licitație, dar și rezultatul acesteia. Fără succes. Ulterior, la finalul anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a solicitat asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța să semneze contractul. Dar, de data aceasta, afaceristul Gheorghe Bosânceanu a refuzat să semneze contractul cu Ministerul Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Nemulțumirea lui Bosânceanu ar fi fost generată de valoarea profitului și de anumite riscuri care ar fi putut fi să apară în timpul derulării contractului. Francezii de la Naval Group și-ar fi asumat integral riscurile și ar fi mărit marja de profit care ar fi urmat să ajungă la Șantierului Naval. Dar Gheorghe Bosânceanu nu a fost mulțumit. Ziua în care francezii s-au rugat de Gheorghe În seara zilei de 28 februarie 2022, la orele 24.00, oferta depusă de francezii de la Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța urma să expire. Motiv pentru care trebuie reînnoită, astfel încât asocierea să nu fie scoasă din joc. Cu câteva ore înainte de expirarea termenului, partea franceză și oficialii români au intrat în alertă pentru că Bosânceanu refuza să semneze prelungirea ofertei. De abia în jurul orelor 22.00, cu două ore înainte de expirarea termenului limită, afaceristul român și-a dat acordul pentru prelungirea ofertei cu încă două luni. Adică până pe 28 aprilie 2022. Aprilie, ultima strigare Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a spus în emisiunea "Talk News" că România nu mai are răbdare în privinţa semnării contractului pentru construcția celor patru corvete. "Din păcate, de mai bine de patru ani avem procese, apoi o perioadă de negociere foarte lungă. E o asociere dintre români şi francezi care, după cum văd în ultima vreme, nu funcţionează foarte bine. La cererea celor doi asociaţi, am mai făcut o prelungire de două luni. În foarte scurt timp, însă, la finalul lunii următoare va trebui să vedem dacă, într-adevăr, cei care au câştigat această licitaţie sunt în stare să prezinte o ofertă viabilă pentru noi. Dacă nu, va trebui să căutăm o altă soluţie", a spus ministrul Vasile Dîncu. La jumătatea lunii martie, ministrul Vasile Dîncu a declarat că așteaptă răspunsul pentru semnarea contractului din partea asocierii dintre Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa, asociere care mai are câteva lucruri "minime" de negociat. "Probabil că finalul lunii aprilie este momentul când vom putea lua o decizie finală", a precizat Vasile Dîncu la Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu. Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală De atunci și până în prezent, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța nu s-au deblocat. Surse apropiate de această afacere susțin că este foarte puțin probabil ca cei doi asociați să ajungă la o înțelegere, din cauza pretențiilor ridicate ale afaceristului Gheorghe Bosânceanu. În acest context, au fost luate în calcul mai multe variante pentru dotarea Forțelor Navale Române cu corvete și modernizare celor două fregate românești. Cea mai plauzibilă variantă ar fi atribuirea contractului companiei olandeze Damen, cea care s-a clasat pe locul doi la licitație. "O altă variantă luată în calcul este semnarea unui contract de tipul G2G (Guvern la Guvern - n.r.) între România și Franța, în urma căruia corvetele ar urma să fie produse într-un timp record de Naval Group", susțin sursele citate. În acest caz, însă, contractul ar putea fi atacat în instanță de compania Damen, a cărei filială din România este condusă de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției de Informații a Armatei. Șantierul Naval Constanța din Insulele Marshall Șantierul Naval Constanța este controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu prin intermediul companiei off shore Resource International SA, înregistrată în paradisul fiscal din Insulele Marshall. Ceilalți acționari sunt SIF Moldova cu 2,02% din acțiuni și SIF III Transilvania, cu 0,73%. Ministerul Apărării Naționale, prin Romtehnica, a cerut la un moment dat numele acționarilor reali din spatele companiei Resource International. Nu le-a primit, dar a acceptat o declarație dată pe propria răspundere de Gheorghe Bosânceanu, din care rezultă că el ar controla firma din Insulele Marshall, susțin surse din MApN.

Afacerea corvetelor, o lună de suspans (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Afacerea corvetelor, o lună de suspans

Afacerea corvetelor, o lună de suspans. Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, susține că asocierea franco - română dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța a solicitat un termen de grație de aproximativ o lună de zile pentru a se decide dacă va semna contractul de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare. Afacerea corvetelor, o lună de suspans Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că afaceristul Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța, a refuzat semnarea contractului. Motivul: divergențe de ordin financiar pe care le are cu partenerul francez. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro În cazul în care francezii de la Naval Group vor rata semnarea contractului, va fi o nouă lovitură pentru președintele Emmanuel Macron, aflat în pragul alegerilor prezidențiale. Francezii au mai pierdut un contract, în valoare de 50 de miliarde de euro. Franța urma să livreze 12 submarine cu propulsie convențională. Dar întrega afacere s-a transformat într-un scandal diplomatic pe axa Franța – Australia – Marea Britanie – SUA. Totul, după semnarea pactului AUKUS. Divergențe între Naval Group și SNC În urmă cu aproximativ o săptămână, ministrul Vasile Dîncu declara după întâlnirea cu ministrul francez al Forțelor Armate, Florence Parly, că urmează să fie găsită o "soluție rapidă" pentru finalizarea achiziției de corvete. Anterior, MApN chemase asocierea franco-română să semneze contractul pentru construcția corvetelor. Se întâmpla la jumătatea lunii decembrie a anului trecut. Francezii de la Naval Group aveau mandat să semneze contractul, însă reprezentantul Șantierului Naval Constanța, directorul Radu Rusen, a refuzat să semneze documentele. Motivul: între cele două companii asociate există divergențe cu privirile la anumite riscuri rezultate din derularea contractului, dar și unele de natură financiară. Acum, ministrul Vasile Dîncu a declarat, într-un interviu pentru Europa FM, că semnarea contractului pentru construcția celor patru corvete militare a fost amânată cu aproximativ o lună de zile. „Asocierea dintre Naval Group și șantierul naval Constanța a mai cerut un termen pentru un răspuns final în jur de o lună de zile. Suntem interesați cu toții ca acest contract să se realizeze, este vorba despre înzestrarea importantă pentru Forțele Navale Române. Evident că le dăm voie să negocieze în continuare”, a spus Vasile Dîncu, potrivit Europa FM. Damen așteaptă la cotitură Asocierea franco – română are la dispoziție aproximativ o lună de zile pentru a rezolva divergențele legate de contractul de 1,2 miliarde de euro. În cazul în care Șantierul Naval Constanța va refuza să semneze documentele, Ministerul Apărării Naționale este obligat să atribuie contractul ofertantului clasat pe locul al doilea. Deci companiei olandeze Damen Schelde Naval Shipbuilding, care deține șantierul naval Galați și controlează șantierul naval Mangalia. Oferta depusă de olandezi pentru construcția celor patru corvete este de 1,255 miliarde euro. Compania olandeză Damen este condusă în România de generalul (r) Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei.

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN, câștigată de Naval Group (sursa: naval-group.com)
Investigații

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN. Afaceristul Gheorghe Bosânceanu, care controlează Șantierul Naval Constanța, a blocat semnarea contractului de 1,2 miliarde euro pentru construcția corvetelor militare. Licitația a fost câștigată la finalul anului 2018 de grupul francez Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța. Ministrul Forțelor Armate din Franța, Florence Parly, a avut deja o întâlnire la București cu ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu. Cei doi au discutat și despre situația contractului. De la atribuire directă prin HG la licitație În anul 2016, ministrul Apărării de atunci, Mihnea Moțoc, a emis o notă de fundamentare pentru o Hotărâre de Guvern prin care solicita achiziționarea a patru corvete Sigma 10514 direct de la compania olandeză Damen Schelde Naval Shipbuilding. Valoarea contractului a fost estimată atunci la 1,6 miliarde de euro. Anterior, Mihnea Motoc fusese ambasador în Regatul Țărilor de Jos. Achiziția corvetelor a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 906, asumată de premierul Dacian Cioloș, actual europarlamentar. Afacerea păstorită de Mihnea Moțoc și Dacian Cioloș a picat două ani mai târziu: procedura de achiziție nu îndeplinea condițiile legale. Adică nu avea acordul Parlamentului, acord care trebuie cerut pentru toate contractele privind achizițiile militare de peste 100 de milioane de euro. Ulterior, a fost organizată o licitație internațională. În ultima etapă s-au calificat asocierea dintre francezii de la Naval Grup și Șantierul Naval Constanța, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Procedura de licitație a fost finalizată în mandatul de ministru al lui Gabriel Leș. În urma deschiderii ofertelor financiare, contractul a fost câștigat de francezi pentru suma de 1,2 miliarde euro. Pe locul secund s-au clasat olandezii de la Damen, urmați de italienii de la Fincantieri. Bosânceanu a blocat licitația corvetelor: refuză semnarea Licitația a fost contestată de olandezii de la Damen. Într-un final, după mai bine de doi ani de procese, compania Damen a pierdut pe linie. De abia în luna decembrie a anului trecut, Ministerul Apărării a decis să cheme asocierea Naval Group – Șantierul Naval Constanța pentru semnarea contractului. Deși partea franceză avea mandat să semneze contractul, reprezentantul Șantierului Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, s-a răzgândit, potrivit unor surse apropiate negocierilor. Reprezentantul Șantierului Naval Constanța nu a depus nici un document în acest sens, refuzul a fost verbal. De ce nu vrea să semneze contractul Gheorghe Bosânceanu? Surse citate anterior susțin, sub protecția anonimatutului, că omul de afaceri nu ar vrea să își asume anumite riscuri cu privire la derularea contractului. Partea franceză și-a arătat disponibilitatea, totuși, de a prelua riscurile prin contract. Chiar și așa, Bosânceanu a refuzat să semneze înțelegerea. Contactat de către defapt.ro, afaceristul a refuzat orice comentariu. Directorul SNC: "Nu se pune un contract în față și semnezi" Radu Rusen, directorul Șantierului Naval Constanța (SNC), a precizat că doar liderul de asociere, în acest caz Naval Group, poate face declarații despre situația contractului. "Nu facem declarații. Asta este înțelegerea cu partea franceză". Întrebat de ce nu a vrut să semneze contractul, Radu Rusen a spus că nu știe despre ce vorbim: "E un contract care se negociază. Nu a ajuns la faza de semnare. Nu au îndeplinit… orice contract se negociază. Nu se pune un contract în față și semnezi. Nu îți punem nimeni pistolul la tâmplă. Eu nu fac și nu pot să fac nici o declarație legată de acest contract. E un contract, se negociază. Repet! Eu în momentul de față nu fac nici o declarație." Între timp, francezii au prelungit oferta făcută Ministerului Apărării Naționale cu încă două luni. Oferta fost prelungită și de competitorii clasați pe următoarele două locuri, adică de olandezi și italieni. În cazul în care asocierea franco-română nu va semna contractul, Ministerul Apărării Naționale va atribui contractul ofertantului de pe locul al doilea. În această situație, olandezilor de la Damen. Dar, cel mai probabil, italienii vor contesta atribuirea contractului. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde Președintele Emmanuel Macron a anunțat disponibilitatea Franței de a participa la o prezență militară avansată a NATO în România în contextul tensiunilor ruso-ucrainene. Ministrul Forțelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, a venit la București pentru o serie de întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Prima întâlnire a avut-o cu ministrul Vasile Dîncu. În cadrul întâlnirii dintre cei doi s-a discutat despre posibilul ajutor de trupe anunțat de către președintele Macron. Dar și despre achiziția corvetelor, contract câștigat de asocierea franco-română. Dîncu: "Mai avem doar câteva clauze" Ministrul Apărării Vasile Dîncu a spus în cadrul conferinței de presă că s-a "discutat și despre proiectele noastre de înzestrare. Sunt convins că vom reuși să depășim un proiect pe care acum îl avem la final, mai avem doar câteva clauze. Sunt convins că vom găsi o soluție rapidă ca acest proiect al achiziției de corvete să poată merge mai departe. Dialogul va fi și aici între părțile contractante, va fi și aici important pentru a găsi o soluție rapidă având în vedere contextul geostrategic, cât și nevoia de a continua parteneriatul nostru la un nivel cât mai înalt." La rândul său, ministrul Florence Parly a salutat întărirea parteneriatului strategic dintre Franța și România. „Franța și industria sa sunt angajate să ajute forțele armate române să intre într-o nouă etapa a modernizării lor, în special în dosarul corvetelor. Cooperarea operațională e puternică, avem o istorie bogată și lungă de relații comune", a declarat Florence Parly. Totodată, ministrul francez a mai spus că "trăim timpuri grele, iar în aceste timpuri grele Franța va sta alături de România, Franța nu își va abandona niciodată aliații și prietenii săi." Cu ce se apără România la Marea Neagră România este vulnerabilă din punct de vedere militar la Marea Neagră. Forțele Navale Române au în acest moment la dispoziție fregata Mărășești și patru corvete înarmate cu rachete și torpile. Pe lângă acestea mai sunt cele două fregate, Regina Maria și Regele Ferdinand, care au ca mijloc de luptă un singur tun de 76 mm. Ministerul Apărării Naționale avea în plan achiziția unui submarin, dar deocamdată s-a renunțat acest proiect. În urmă cu patru ani, ministrul Apărării de atunci, controversatul Mihai Fifor de la PSD, spunea în timpul audierilor parlamentare pentru preluarea mandatului de ministru că și-a propus achiziționarea unui submarin pentru Forțele Navale Române. Însă militarii români au nevoie de cel puțin trei submarine. Într-un editorial scris pentru agenția de știri United Press International, comandorul (ret) Harlan Ullman spunea că dotarea cu submarine a Forțelor Navale Române ar permite NATO să conteste dominația Rusiei în Marea Neagră. Soluția oferită de comandorului Ullman este adaptarea parteneriatului AUKUS la contextual românesc.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră