marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nato

307 articole
Eveniment

România e pregătită să facă față provocărilor de securitate

România e pregătită să facă față provocărilor de securitate. Măsurile diplomatice şi cele de asigurare a apărării şi descurajării în interiorul NATO dau siguranţa că, indiferent de ceea ce se întâmplă, suntem pregătiţi să facem faţă oricăror provocări de securitate, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, referindu-se la situaţia creată între Ucraina şi Federaţia Rusă. El a fost întrebat într-un interviu acordat Antena 3 cum vede situaţia de securitate pe Flancul de est al NATO şi dacă la graniţa românească ar putea ajunge forţe ale Federaţiei Ruse care au invadat Ucraina. "Putem să vedem cât se poate de clar că există o creştere a dispozitivului militar al Federaţiei Ruse, atât la graniţa de est a Ucrainei, cât şi în peninsula Crimeea şi în Belarus. Este, de asemenea, foarte clar că toate aceste dispozitive nu fac parte din scenariile normale ale exerciţiilor militare. Şi, de altfel, discuţiile care au fost publice până în momentul de faţă, solicitările care au fost publice, ne lasă să înţelegem că dispozitivul militar este pregătit pentru ceva anume. Totuşi, consider că diplomaţia şi soluţia diplomatică în continuare trebuie să prevaleze unei soluţii militare. Am văzut că s-au făcut eforturi internaţionale deosebite şi se caută soluţii astfel încât această acţiune militară să nu se producă. În ceea ce priveşte situaţia în care ne găsim, cred că este foarte important să subliniem faptul că atât timp cât suntem o ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, garanţiile de securitate, umbrela de securitate, cum am văzut că se foloseşte foarte des în prezentarea situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, constituie, într-adevăr, un element de siguranţă pentru ceea ce înseamnă apărarea noastră ca ţară şi apărarea noastră în interiorul Alianţei Nord-Atlantice", a răspuns Nicolae Ciucă. El a subliniat şi rolul României ca ţară membru al Uniunii Europene. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 "Nu aş exclude de aici rolul nostru ca ţară membră a Uniunii Europene, pentru că, în ansamblul acesta al eforturilor diplomatice, am putut să observăm implicarea liderilor europeni. Nu mai târziu de luni am putut să vedem vizita şi demersul preşedintelui Macron la Moscova, demers care se constituie într-un efort de a continua găsirea unei soluţii diplomatice", a adăugat premierul Ciucă. România e pregătită să facă față provocărilor de securitate Întrebat dacă este îngrijorat de situaţia din regiune, acesta a spus că există o îngrijorare la nivel internaţional. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară "Îngrijorările nu sunt doar la nivel personal, putem să observăm că toată lumea este îngrijorată şi se caută soluţii, astfel încât, pe de-o parte, să nu existe acel moment în care acţiunea militară se declanşează. Pe de altă parte, am putut să observăm soluţiile de garantare a securităţii, am putut să vedem şi am salutat şi salutăm încă o dată decizia Statelor Unite de a trimite un detaşament de 1.000 de militari pe flancul estic, pe teritoriul României. Este o măsură de asigurare suplimentară, atât în baza parteneriatului strategic pe care noi îl avem cu Statele Unite, cât şi în interiorul Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, este foarte binevenită oferta Franţei de a asigura o structură militară pentru naţiunea cadru, a unei capabilităţi militare NATO care, de asemenea, să fie desfăşurată în România. Ca atare, putem să vorbim, pe de o parte, de măsurile diplomatice şi pe de altă parte, de măsurile de asigurare a apărării şi descurajării în interiorul Alianţei Nord-Atlantice, ceea ce, pentru mine, ca fost militar - şi vreau să transmit acest mesaj şi populaţiei - reprezintă măsuri de securitate care, sigur, nu trebuie să ne liniştească întrutotul. Există, în schimb, măsuri care vin şi dau siguranţa că indiferent de ceea ce se întâmplă, suntem pregătiţi să facem faţă oricăror provocări de securitate", a mai declarat premierul Nicolae Ciucă.

România e pregătită să facă față provocărilor de securitate (sursă: Facebook/Nicolae Ciucă)
Nicolae Ciucă laudă investițiile SUA în România (sursă: Facebook/Nicolae Ciucă)
Eveniment

Nicolae Ciucă laudă investițiile SUA în România

Nicolae Ciucă laudă investițiile SUA în România. Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că măsurile asiguratorii privind consolidarea Flancului estic de care beneficiază România, ca rezultat al Parteneriatului strategic cu SUA şi statutului de membru NATO şi UE, se completează "foarte bine" cu măsurile economice şi cu investiţiile pe care oamenii de afaceri americani vor să le facă în ţara noastră. Şeful Executivului a fost participat la un forum economic organizat de Camera de Comerţ Americană în România - AmCham România. "A fost un prilej foarte bun prin care am putut să aflăm care sunt intenţiile oamenilor de afaceri membri ai acestei organizaţii. Şi, desigur, a fost o oportunitate foarte bună pentru noi să transmitem care sunt viziunea şi liniile de efort la nivel guvernamental pentru a putea să obţinem beneficiile maxime pentru cetăţenii români în tot ceea ce reprezintă consolidarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite şi, de asemenea, să putem să stabilim liniile în care noi putem să întărim încrederea investitorilor americani în mediul de afaceri din România", a afirmat Ciucă, după participarea la eveniment. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca El le-a transmis reprezentanţilor AmCham România mulţumiri pentru decizia SUA de a trimite 1.000 de militari în ţara noastră pentru consolidarea măsurilor de apărare şi descurajare pe Flancul estic. Nicolae Ciucă laudă investițiile SUA în România "Am făcut acest lucru pentru că am considerat că, în actualul context, partea aceasta de măsuri asiguratorii care sunt rezultatul Parteneriatului strategic cu SUA, cu statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene se completează foarte bine cu măsurile economice şi cu investiţiile pe care oamenii de afaceri americani vor să le facă în România. Chiar i-am rugat la final, pentru că am răspuns întrebărilor dumnealor, să-mi răspundă, nu mie, ci Guvernului, la o întrebare foarte simplă - care este intenţia de investiţii viitoare în România. Urmează ca răspunsul la această întrebare să ajungă la Guvern după ce vor fi colectate toate răspunsurile", a explicat prim-ministrul. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Întrebat când vor ajunge cei 1.000 de militari americani în ţara noastră, el a precizat că sunt elemente tehnice pe care comandanţii militari le vor aplica prin planurile de operaţionalizare. "Nu ştiu să vă spun", a completat el.

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia (sursă: Facebook/NATO)
Internațional

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia luni cu privire la încercările Chinei de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a alege alianţele internaţionale din care să facă parte, după sprijinul pe care Beijingul l-a acordat Moscovei pe subiectul extinderii Alianţei în estul Europei, transmite EFE. Stoltenberg s-a referit la declaraţia recentă a celor două mari puteri în care, ''pentru prima dată, China se alătură Rusiei în apelul adresat NATO de a înceta să mai primească noi membri''. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca ''Aceasta reprezintă o încercare de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a face propriile opţiuni'', aspect înscris în documente internaţionale cheie, a insistat Stoltenberg într-o conferinţă de presă după o întrevedere cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. Stoltenberg a subliniat că NATO ''respectă decizia fiecărei ţări de a face parte sau nu dintr-o alianţă'' şi a dat asigurări că ''politica noastră a uşilor deschise a fost un succes istoric, prin extinderea libertăţii şi securităţii în întreaga Europă''. ''Trebuie să respectăm deciziile suverane, să nu revenim la o epocă a sferelor de influenţă, unde marile puteri pot spune altora ce pot sau ce nu pot face'', a explicat liderul Alianţei Nord-Atlantice, referindu-se la cazul Ucrainei, căreia Rusia vrea să-i blocheze o posibilă aderare la NATO în viitor. NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia La 4 februarie, preşedinţii Chinei, Xi Jinping, şi Rusiei, Vladimir Putin, au făcut front comun în faţa Occidentului şi s-au angajat să înfrunte împreună ceea ce consideră a fi ''ameninţări la adresa securităţii''. La finalul întâlnirii, care a avut loc cu prilejul inaugurării Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, cei doi şefi de stat au dat publicităţii un comunicat comun în care au transmis că ''Rusia şi China se opun unei mai mari extinderi a NATO''. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Pe de altă parte, Stoltenberg a anunţat că aliaţi precum SUA, Spania, Danemarca sau Regatul Unit pun la dispoziţia Alianţei mai multe resurse pentru o mai bună supraveghere şi securitate pe flancul estic, ceea ce ''reflectă faptul că NATO se află aici pentru a proteja şi apăra şi pentru a urmări îndeaproape ceea ce se întâmplă în proximitatea Ucrainei şi la frontierele NATO''. La rândul său, Duda a cerut unitate în cadrul NATO în faţa Rusiei şi siguranţa că toţi aliaţii au aceeaşi poziţie. ''Cred că prezenţa NATO ar trebui să sporească pe tot flancul estic'', a apreciat Duda, care a adăugat că ''toate ţările care doresc această consolidare ar trebui s-o şi primească'' şi a pledat ca aceste întăriri să fie ''cât mai multinaţionale cu putinţă''.

NATO, noi trupe în baltice, Polonia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, noi trupe în baltice, Polonia

NATO, noi trupe în baltice, Polonia. Alianța intenţionează să-şi crească prezenţă militară în statele baltice şi Polonia în cazul în care Rusia îşi menţine trupele în Belarus după un exerciţiu militar planificat. Declarat a fost făcută luni de şeful comitetului militar al alianţei, Rob Bauer, citat de Reuters. Rusia are 30.000 de militari prezenţi la vecinul de nord al Ucrainei pentru exerciţii militare comune în această lună, a afirmat NATO, estimând desfăşurarea militară totală rusă la graniţele Ucrainei la peste 100.000 de soldaţi. NATO, noi trupe în baltice, Polonia Statele Unite au trimis 3.000 de militari în România şi Polonia săptămâna trecută pentru a-i linişti pe aliaţi. Germania a anunţat că ia în calcul să sporească desfăşurarea militară existentă în Lituania, aminteşte Reuters. Desfăşurări suplimentare viitoare din partea aliaţilor NATO sunt posibile, a declarat Rob Bauer, amiral olandez care conduce principalul organism de strategie al NATO. Citește și: Viitorul președinte de onoare al AUR, Călin Georgescu, atacă scutul de la Deveselu și-i ridică ode lui Putin "Acolo unde avem trupe cu titlu permanent în alianţă, în diferite ţări - dezbaterea despre aceasta este rezultatul lucrurilor care se petrec acum. Da, examinăm acest lucru. Ar putea fi schimbări în viitor ca urmare a acestor evoluţii", a explicat Bauer într-o conferinţă de presă la Vilnius. "Depinde foarte mult, desigur, dacă trupele ruse rămân în Belarus", a adăugat el. Moscova a declarat că nu plănuieşte o invazie a Ucrainei, dar ar putea întreprinde acţiuni militare nespecificate dacă cererile sale de securitate nu sunt îndeplinite. Printre acestea, promisiunea că NATO nu va permite niciodată aderarea Ucrainei. Cerere calificată drept inacceptabilă de Statele Unite şi de ţările membre ale alianţei nord-atlantice. NATO vede pregătirea unei invazii "Dacă te uiţi la acumularea de forţe, Rusia ar putea fi capabilă să aibă efectiv suficiente forţe pentru o invazie de proporţii până la sfârşitul acestei luni", a mai spus Bauer. "Fie că o fac, fie chiar au intenţia sau nu, asta nu ştim", a notat el. Cele mai recente desfăşurări la graniţa cu Belarus includ spitale de campanie şi alte unităţi auxiliare necesare pentru a sprijini un asalt militar, a mai declarat Bauer. "Dacă te gândeşti cu adevărat la o invazie, chiar ai nevoie de mai mult decât forţe de luptă. Şi asta este ceea ce noi de asemenea vedem, din ce în ce mai multe adunate de-a lungul graniţelor cu Ucraina şi ale Belarusului cu Ucraina. Acest lucru în sine este foarte îngrijorător", a conchis el, citat de Agerpres.

Rusia pune condiții în negocierile cu SUA (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia pune condiții în negocierile cu SUA

Rusia pune condiții în negocierile cu SUA. Soarta negocierilor dintre Rusia şi SUA privind controlul armamentelor nucleare va depinde în mare măsură de modul în care vor progresa discuţiile legate de garanţiile de securitate cerute de Moscova, a afirmat luni un diplomat rus de rang înalt, transmite Reuters. Rusia, care a masat peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, vrea ca SUA şi NATO să se angajeze că vecinul său vestic nu va adera niciodată la Alianţa Nord-Atlantică. Washingtonul a refuzat până acum să ofere astfel de garanţii. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital Rusia pune condiții în negocierile cu SUA Vladimir Ermakov, şeful Direcţiei neproliferare şi control al armamentelor din MAE rus, a declarat luni pentru agenţia RIA că discuţiile urgente privind garanţii de securitate au devenit prioritare faţă de negocierile referitoare la controlul armamentelor strategice. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Pe acest din urmă subiect nu au fost convenite întâlniri, iar reluarea lor depinde în mare măsură de soluţionarea problemelor imediate de securitate ridicate de Moscova, a afirmat responsabilul rus.

Scutul antirachetă de la Deveselu este un sistem defensiv (sursă: Facebook/US Embassy in Romania)
Eveniment

Scutul antirachetă de la Deveselu este un sistem defensiv

Scutul antirachetă de la Deveselu este un sistem defensiv care nu are nicio legătură cu Federaţia Rusă şi că acesta vizează eventuale ameninţări cu rachete balistice din Orientul Mijlociu, a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu. Șeful MAE a mai explicat că scutul nu permite amplasarea de rachete ofensive. Bogdan Aurescu a declarat duminică, la Prima TV, că Federaţia Rusă susţine că scutul de la Deveselu ar avea caracter ofensiv, însă acesta este un sistem defensiv în realitate, scrie ziare.com. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului „Este o susţinere repetată constant de Federaţia Rusă cum că acest scut de la Deveselu ar avea caracter ofensiv, cum că ar exista amplasate acolo sau că ar putea fi amplasate foarte rapid, iminent, rachete ofensive de tip tomahawk şi că, evident, acest scut, pentru Federaţia Rusă reprezintă o ameninţare, ceea ce este complet fals. Noi am răspuns de-a lungul timpului, încă de la momentul negocierii, deci chiar înainte de 2016 (...) E vorba de un sistem defensiv, el nu are legătură cu Federaţia Rusă, pentru că amplasarea lui şi tipurile de interceptoare care sunt puse acolo vizează eventuale ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic, dinspre Orientul Mijlociu”, a declarat Bogdan Aurescu. Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgență Scutul antirachetă de la Deveselu este un sistem defensiv Ministrul de Externe a mai precizat că scutul nu poate permite amplasarea de rachete ofensive.De asemenea, am arătat foarte clar, cu probe, care se pot regăsi şi în textul acordului pe care l-am încheiat cu Statele Unite la momentul respectiv, că acest scut nu poate să permită amplasarea de rachete ofensive, deci interceptorii care sunt puşi acolo nu pot fi înlocuiţi cu alte tipuri de rachete şi oricum, rachetele intercontinentale pe care Federaţia Rusă le are sunt mult mai numeroase decât interceptorii pe care îi avem la Deveselu şi oricum, au capacităţi mult superioare faţă de capacităţile acestor interceptori”, precizează ministrul de Externe.

Rusia pregătește o diversiune pentru a ataca Ucraina (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia pregătește o diversiune pentru a ataca Ucraina

Rusia pregătește o diversiune pentru a ataca Ucraina. SUA au declarat că au dovezi că Moscova intenţionează să filmeze un fals atac ucrainean asupra Rusiei pe care îl va folosi ca pretext pentru a invada Ucraina, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, relatează AFP. ''Credem că Rusia ar putea produce o înregistrare video de propagandă foarte violentă, care ar arăta cadavre şi persoane care joacă rolul de persoane îndoliate, precum şi imagini cu locuri distruse cu echipamente militare ucrainene sau occidentale'', a precizat John Kirby, în cadrul unei conferinţe de presă. Oficialii americani spun că au dovezi că Rusia a pus la cale un plan, aprobat la nivel înalt la Moscova, pentru a crea un fals pretext pentru invadarea Ucrainei. Astfel, forțelor ucrainene li se va imputa un atac ce ar putea implica presupuse victime nu doar în estul Ucrainei, ci și în Rusia, a anunțat The Washington Post. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Detaliile planului au fost declasificate de serviciile secrete americane și ar urma să fie dezvăluite joi de către administrația Biden, au declarat pentru The Washington Post patru persoane familiarizate cu acest subiect. Cotidianul reamintește că luna trecută, administrația americană a avertizat că Moscova a trimis agenți în estul Ucrainei, posibil pentru a pregăti operațiuni de sabotaj, potrivit digi24.ro. Rusia pregătește o diversiune pentru a ataca Ucraina Un oficial de rang înalt din cadrul administrației Biden a confirmat pentru CNN că SUA dispun de informații care sugerează că serviciilor de informații ruse vor produce un videoclip de propagandă ce va înscena o presupusă explozie, prezentând imagini cu locații și echipamente militare distruse, cadavre și actori ce vor juca rolul unor persoane îndurerate. Rusia ar fi recrutat deja actori care să fie implicați în falsul atac, spun serviciile americane. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Experiment cu o dronă turcească pentru a acuza NATO De asemenea, americanii cred că echipamentul militar folosit în videoclipul atacului înscenat va fi făcut să pară că este ucrainean sau de la o națiune aliată. Astfel, filmulețul ar putea include imagini ale dronelor Bayraktar, pe care Turcia le-a furnizat Ucrainei, iar în felul acesta va fi implicată și NATO în atac. Falsul atac din videoclip ar urma să fie îndreptat împotriva teritoriului suveran al Rusiei sau împotriva populației rusofone, a mai spus oficialul citat de CNN. În felul acesta, Rusia ar arăta că există o amenințare la adresa securității Rusiei și că s-ar justifica o operațiune miliară. „Acest videoclip, dacă va ajunge în spațiul public, i-ar putea oferi lui Putin scânteia de care are nevoie pentru a iniția și justifica operațiunile militare împotriva Ucrainei”, a explicat oficialul. Dacă Rusia decide să schimbe modul în care se raportează la teritoriile separatiste din estul Ucrainei - de exemplu, dacă decide să le considere republici independente și nu parte a Ucrainei, în urma unei decizii a Parlamentului rus, care este în prezent în curs de examinare - atunci Moscova ar putea pretinde că asta a determinat Ucraina să atace forțele pro-ruse din est, au explicat oficiali ai administrației Biden.

Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România

Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România. Dislocarea de noi efective militare americane în Europa de Est duce la escaladarea tensiunilor în regiune, a comunicat joi Kremlinul, după ce Washingtonul a anunţat că va trimite încă 3000 de militari în Polonia şi România, transmite Reuters. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești"Face constant apel la partenerii noştri americani să înceteze să alimenteze tensiunile", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în opinia căruia "îngrijorarea Rusiei este clară şi perfect justificată". Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România Rusia a concentrat zeci de mii de soldaţi la frontierele Ucrainei şi cere Statelor Unite şi NATO să nu primească această ţară în Alianţa nord-atlantică. Moscova susţine însă că nu are intenţii ofensive. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuCasa Albă a anunţat săptămâna aceasta că rolul efectivelor suplimentare este de a evita o eventuală extindere a crizei ucrainene către estul Europei.

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina (sursă: mae.ro)
Eveniment

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina, potrivit lui Bogdan Aurescu. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că actuala criză de securitate ''este despre securitatea spaţiului euro-atlantic'' în ansamblul său, arătând că statele aliate trebuie să continue să se coordoneze cu privire la măsurile concrete, astfel încât să se obţină o dezescaladare a situaţiei. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești "Actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii, nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spaţiului euro-atlantic în ansamblul său, iar Marea Neagră face parte integrantă din acest spaţiu, aşa cum securitatea Mării Negre face parte integrantă din securitatea transatlantică. Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră. Federaţia Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre, acestea sunt evoluţii îngrijorătoare care necesită atenţia noastră permanentă şi atunci am decis şi astăzi am avut încă o dată acest prilej să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în aşa fel încât să obţinem o dezescaladare a situaţiei, să obţinem o continuare a dialogului", a spus Bogdan Aurescu, în conferinţa comună cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuMinistrul Bogdan Aurescu a găzduit o rundă de consultări, în format hibrid, a miniştrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul Bucureşti 9 (B9) cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. La reuniune a participat şi ministrul de externe din Ucraina.

NATO atrage atenția asupra manevrelor militare ale Rusiei (sursă: Facebook)
Internațional

NATO atrage atenția asupra manevrelor militare ale Rusiei

NATO atrage atenția asupra manevrelor militare ale Rusiei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat joi că desfăşurarea de trupe de către Rusia în ultimele zile în Belarus, ţară vecină cu Ucraina, este cea mai importantă realizată de Moscova de la încheierea Războiului Rece, transmit EFE şi Reuters. "Sunt aşteptate 30.000 de trupe de luptă, forţe pentru operaţiuni speciale Spetsnaz, avioane de vânătoare, inclusiv Su-35, rachete Iskander cu capacitate duală şi sisteme de apărare aeriană S-400", a indicat Stoltenberg într-o declaraţie făcută presei la cartierul general al Alianţei, în care a mai atras atenţia că este vorba despre "o gamă extinsă de capacităţi militare moderne". Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești Termenul "capacitate duală", folosit de Stoltenberg pentru a se referi la rachetele Iskander, este folosit pentru a descrie arme utilizate deopotrivă pentru conflict convenţional şi nuclear, notează Reuters. "Toate acestea vor fi combinate cu exerciţiul anual al forţelor nucleare ale Rusiei", a adăugat el. NATO atrage atenția asupra manevrelor militare ale Rusiei din Belarus Pe de altă parte, Stoltenberg a evidenţiat unitatea aliaţilor după ce a purtat o convorbire telefonică cu premierul Ungariei, Viktor Orban, care s-a deplasat recent la Moscova unde s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu "Toţi aliaţii sunt de acord cu privire la importanţa dialogului (…)", a apreciat Stoltenberg într-un mesaj pe Twitter în care a adăugat că "a fost bine" să vorbească din nou cu Orban despre "criza creată de acumularea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei".

Rusia vrea NATO afară din România (sursa: tass.com)
Internațional

Rusia vrea NATO afară din România

Rusia vrea NATO afară din România. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat luni la postul bulgar NOVA TV că solicitarea Moscovei ca NATO să-şi retragă trupele, bazele şi armamentul strategic din ţările ce au aderat la această alianţă începând din anul 1997 nu priveşte Bulgaria. Motivul: acolo nu există astfel de desfăşurări. Însă această ţară ar putea deveni o ţintă dacă pe teritoriul ei ar fi baze şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei, consemnează marţi agenţiile BTA şi TASS. Rusia vrea NATO afară din România "Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură", a explicat ambasadoarea Rusiei. Citește și: EXCLUSIV MApN, acuzat că la baza „Kogălniceanu” a favorizat Strabag, firma oligarhului rus Deripaska, aflat pe lista neagră a SUA (DOCUMENTE) "Vorbim despre o atitudine de principiu, despre un anumit contingent militar, armamente strategice şi baze amplasate în teritoriu. Nu există nimic de acest fel în Bulgaria. Aş dori să subliniez că, în opinia mea, guvernul dumneavoastră a procedat foarte corect nevorbind excesiv de tăios despre această chestiune şi neîncercând să intre în aceste jocuri. Acesta nu este jocul Bulgariei, nu aveţi deloc nevoie de asta", a remarcat Eleonora Mitrofanova. Bulgaria, țintă dacă ar avea arme strategice împotriva Rusiei "Despre aceasta este vorba - nu ca Bulgaria să părăsească NATO ori ca România să părăsească NATO", a insistat ea. Declarația a vizat cererile privind arhitectura de securitate europeană adresate de Moscova către Washington şi NATO. Mitrofanova a adăugat că fiecare ţară are dreptul suveran de a-şi alege alianţa care să-i garanteze securitatea. Potrivit declaraţiei ambasadoarei ruse, Bulgaria ar putea deveni însă o ţintă pentru Rusia dacă pe teritoriul bulgar ar exista baze militare şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei. Dar nu este cazul în prezent, a asigurat ea. Gazul, arma preferată a rușilor Răspunzând unei întrebări despre posibile probleme în aprovizionarea cu gaze în cazul unor sancţiuni împotriva Rusiei, Eleonora Mitrofanova a dat de asemenea asigurări că Bulgaria nu va fi afectată. "Cred că această variantă a evoluţiei evenimentelor nu implică Bulgaria. Rusia a fost mereu, chiar şi în timpuri dificile, un furnizor de încredere în comerţul exterior. Citește și: Germania vrea cu Putin. „Avem nevoie de gaz rusesc. Punct”, spune Leonhard Birnbaum, șeful E.ON În al doilea rând, dacă vorbim despre problema de ansamblu, trebuie să amintim de (gazoductul) Nord Stream 2 şi de încercările constante de a-l opri. Prin nelansarea Nord Stream 2, Europa se pedepseşte singură. Aceasta nu este o criză pentru Rusia întrucât fluxurile noastre de gaze pot fi redirecţionate către Est, unde cererea este mare. Dar pentru Europa aceasta va fi o ameninţare mare şi reală, şi anume spirala inflaţionistă, pentru că gazele lichefiate sunt foarte scumpe. Iar americanii, aşa cum noi am aflat deja, nu pot fi consideraţi parteneri de încredere în privinţa livrărilor", consideră ambasadoarea Rusiei în Bulgaria. Bulgarii insistă să desfășoare militari proprii Ministrul bulgar al apărării Stefan Ianev a declarat luni că dacă se va lua o decizie de a desfăşura trupe NATO pe Flancul estic, guvernul bulgar consideră că această măsură trebuie implementată cu soldaţi bulgari. Anterior, premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că Bulgaria este gata să accepte soldaţi din ţări partenere NATO, dar într-un batalion comun cu soldaţi bulgari, în cadrul poziţiei oficiale bulgare în criza din Ucraina. El a mai spus că strategia de apărare bulgară are în centru armata bulgară, fără a afirma că nu va accepta trupe străine, dar insistând ca Bulgaria să comande batalionul.

Internațional

Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie

Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie, avertizează generali americani. Wendy Sherman, adjunct al secretarului de stat al SUA, a declarat public că o invazie ar putea avea până la 15 februarie. Totuși, ea a arătat că aliatul lui Putin, președintele Chinei comuniste, Xi Jinping, nu ar dori ca un război să fie declanșat în jurul datei de 4 februarie, când va avea loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie Rusia face însă eforturi pentru a calma temerile Occidentului. În cadrul acestui efort, oficialitățile de la Moscova au anunțat că vor trimite “în curând“ co cerere atât la NATO, cât și la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), prin care le va solicita celor două organisme să „precizeze cum intenționează să pună în aplicare angajamentul de a nu-și consolida securitatea în detrimentul securității altora”. În paralel, SUA și Marea Britanie pregătesc sancțiunile ce vor fi aplicate Rusiei dacă atacă Ucraina. Potrivit unor oficiali britanici, „orice companie de interes pentru Kremlin va putea fi vizată, astfel că nu va mai exista loc în care să se ascundă oligarhii lui Vladimir Putin și nici companiile implicate în susținerea statului rus”. Ucraina și Rusia intensifică recrutările Kievul a lansat anul acesta o nouă forță de apărare teritorială, compusă din rezerviști, cu care speră să facă față în cazul unei invazii rusești. Ucraina dorește să transforme unitatea, în cel mai scurt timp posibil, într-un corp de elită care să numere până la 130.000 de oameni. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL În tabăra rusă, prim-vicepreședintele Comisiei Dumei de Stat pentru afacerile CSI, Viktor Vodolatsky, a anunțat că cetățenii ruși cu reședința permanentă în regiunile Donețk și Lugansk pot fi recrutați în armata rusă. În caz de recrutare, aceștia vor efectua stagiul militar pe teritoriul Rusiei.

NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă (sursă: Facebook)
Internațional

NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă

NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina, care nu este membră a Alianţei, în eventualitatea unei invazii ruse, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui interviu pentru BBC, relatează Reuters. Întrebat la BBC dacă exclude trimiterea de trupe NATO în Ucraina dacă Rusia va invada această ţară, Stoltenberg a răspuns: "Nu avem intenţia de a desfăşura trupe de luptă în Ucraina… ne concentrăm pe furnizarea de sprijin". Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Există o diferenţă între a fi membru NATO şi a fi un partener puternic şi foarte apreciat ca Ucraina. Nu există nicio îndoială în această privinţă", a adăugat Stoltenberg. NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina Tot pentru BBC, şefa diplomaţiei britanice Liz Truss a spus că este improbabil ca soldaţii britanici să fie trimişi să lupte alături de trupele ucrainene în eventualitatea unei invazii ruse. Truss a mai spus la BBC că este "foarte probabil" ca Rusia să intenţioneze să invadeze Ucraina. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Întrebată dacă există vreun scenariu în care trupele britanice ar putea fi trimise să lupte în Ucraina, Truss a spus: "Este foarte improbabil". Pe de altă parte, a spus ea "trebuie să ne asigurăm că forţele ucrainene au tot sprijinul pe care li-l putem acorda".

Premierul britanic ar putea fi demis(sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

NATO, o desfăşurare "majoră" de trupe

Marea Britanie va propune NATO o desfăşurare "majoră" de trupe, nave de război şi avioane de luptă în Europa. Anunţul a fost făcut sâmbătă premierul Boris Johnson, care doreşte să răspundă astfel la creşterea "ostilităţii Rusiei" faţă de Ucraina, relatează AFP. Această propunere, care ar urma să fie făcută în cursul unei reuniuni a şefilor militari ai NATO săptămâna viitoare, ar putea duce Londra la dublarea contingentul britanic de aproximativ 1.150 de soldaţi dislocaţi în prezent în Europa de Est şi la furnizarea de "arme defensive" Estoniei, potrivit serviciilor prim-ministrului. NATO, o desfăşurare "majoră" de trupe "Acest ansamblu de măsuri ar transmite un mesaj clar Kremlinului - nu vom tolera activitatea lor destabilizatoare şi vom fi mereu alături de aliaţii noştri din NATO în faţa ostilităţii ruse", a declarat el într-un comunicat dat publicităţii sâmbătă seara. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Am dat ordin forţelor noastre armate să se pregătească să desfăşoare trupe în Europa săptămâna viitoare, pentru a fi în măsură să oferim un sprijin terestru, aerian şi naval aliaţilor noştri din NATO", a subliniat Boris Johnson. Dacă preşedintele rus Vladimir Putin ar alege calea "vărsării de sânge şi distrugerii" în Ucraina, ar fi "o tragedie pentru toată Europa", a adăugat el. "Ucraina trebuie să rămână liberă să-şi aleagă singură propriul viitor", a mai spus premierul britanic. Sancțiuni britanice pentru Rusia Boris Johnson, care este supus de mai multe săptămâni unei intense presiuni politice după o serie de scandaluri legate de petreceri în Downing Street în cursul lockdownului, a afirmat vineri că îi va telefona preşedintelui rus Vladimir Putin în zilele următoare pentru a-l îndemna "să dea înapoi" şi să se angajeze pe calea diplomatică cu privire la Ucraina. De asemenea, şeful guvernului britanic va efectua o vizită în regiune în zilele următoare. Relaţiile dintre Rusia şi Occident au atins cel mai scăzut punct de la Războiul Rece. Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei în ultimele luni, stârnind temeri legate de o invazie. Deşi guvernul rus neagă orice plan în acest sens, insistă asupra unor garanţii scrise pentru securitatea Rusiei, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va adera la NATO. Diplomaţia britanică urmează să anunţe luni în Parlament o înăsprire a regimului său de sancţiuni pentru a permite Regatului Unit, acuzat că închide ochii la afluxul de fonduri ruseşti pe teritoriul său, să ţintească interese strategice şi financiare ale Moscovei.

Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului (sursă: Președinția Croației)
Internațional

Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului

Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului din Ucraina. Zoran Milanovic, care a declarat recent, printre altele, că Ucraina nu are ce căuta în NATO, a fost inclus în baza de date a platformei Mirotvoreţ, "o listă neagră" înfiinţată de Centrul de Cercetare a Crimelor contra Securităţii Naţionale a Ucrainei, care conţine informaţii despre persoane considerate a fi duşmanii Kievului. Spioni, preoţi, procurori şi judecători, vinovaţi şi nevinovaţi, sunt denunţaţi drept colaboratori proruşi pe această listă, transmite vineri agenţia croată Hina, care citează un articol difuzat în ajun de publicaţia britanică The Times. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Unii dintre cei incluşi pe această listă au fost implicaţi în acţiuni de propagandă sau în crime de război, alţii au doar vina de a fi ofensat sensibilitatea politicienilor sau a populaţiei. Nu contează: cu toţii sunt judecaţi de un comitet obscur, acuzaţi de acţiuni deliberate împotriva securităţii naţionale a Ucrainei, iar datele lor personale sunt publicate alături de presupusele lor crime, pentru ca toată lumea să ştie cine sunt, continuă sursa citată. În ceea ce-l priveşte pe Zoran Milanovic, acesta este acuzat de agresiune umanitară împotriva Ucrainei, de complicitate la agresiunea Rusiei, de diseminare a propagandei ruse şi de sprijinire şi justificare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului din Ucraina Includerea lui Milanovic pe "lista neagră" a platformei Mirotvoreţ a fost confirmată de un purtător de cuvânt al MAE rus, Aleksei Zaiţev, la briefingul de presă de joi. Lista conţine nu mai puţin de 187.000 de nume, de la criminali de război şi agenţi ai serviciului de informaţii rus FSB şi până la fondatorul trupei Pink Floyd, Roger Waters, care în urmă cu trei ani a declarat că Rusia are mai multe drepturi în Crimeea decât Ucraina. Scriitoarea belarusă laureată a premiului Nobel pentru Literatură, Svetlana Alexievici, o voce critică la adresa Kremlinului, apare şi ea pe listă, după ce a declarat că unii ucraineni i-au ajutat pe nazişti să-i persecute pe evrei. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR Lista mai include 500 de funcţionari publici ucraineni, precum şi etnici maghiari care au obţinut paşapoarte ungare. Motivul? Ucraina interzice dubla cetăţenie, iar platforma Mirotvoreţ percepe dubla cetăţenie drept un act de trădare. Baza de date a fost creată în 2014, după o întâlnire a politicianului ucrainean George Tuka cu un fost membru al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), cunoscut doar după pseudonimul său, Roman Zaiţev, scrie The Times, citat de Hina. Tuka a declarat publicaţiei britanice că foşti ofiţeri de poliţie, foşti militari şi unele personalităţi politice continuau să aibă opinii proruse şi că lipsa unei baze de date oficiale cu numele acestora a fost motivul pentru care a fost creată platforma Mirotvoreţ. Mai multe persoane au fost ucise după ce numele şi adresele lor au apărut în baza de date, însă Tuka insistă că nu există nicio legătură. El remarcă totuşi că persoanele care apar pe "lista neagră" sunt duşmani ai Ucrainei şi că nu le simte lipsa. Lista cuprinde informaţii despre circa 4.500 de jurnalişti occidentali, ucraineni şi ruşi care aveau acreditări emise de autorităţile separatiste din Donbas, în estul Ucrainei, ceea ce reprezenta o condiţie prealabilă pentru ca ei să poată să-şi desfăşoare activitatea în această zonă controlată de forţele proruse. Mulţi dintre ei au primit ulterior ameninţări, scrie publicaţia britanică. "Lista este foarte periculoasă şi trebuie eliminată imediat. Tensiunea este şi aşa crescută, iar lista nu face altceva decât să pună paie pe foc", a avertizat o fostă reprezentantă a organizaţiei Human Rights Watch în Ucraina, Iulia Gorbunova. Eliminarea listei a fost cerută în mai multe rânduri şi de ONU, G7, ambasadorii UE şi organizaţii umanitare, însă fără succes, mai scrie sursa citată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră