marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nato

307 articole
Eveniment

Klaus Iohannis a analizat situația de securitate

Klaus Iohannis a analizat situația de securitate de la Marea Neagră, în cadrul ședinței CSAT. ”Am examinat măsurile pentru capacitatea de răspuns la noile provocări de securitate Am făcut o analiză completă a situație din regiune, și din perspectiva migrației necontrolate. România are peste 600 de km de graniță cu Ucraina și trebuie să fim pregătiți pentru orice posibilitate. Actuala criză este despre securitatea întregului spațiu euroatlantic. E nevoie să dăm dovadă de unitate și solidaritate. Aceste demerusri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei. Acțiunile recente ale Rusiei încearcă să modifice inacceptabil parametri structurii europene de securitate. Am analizat o gamă de scenarii, de la atacuri cibernetice la folosirea energiei pentru scopuri politice, la folosirea propagandei”, a declarat președintele după ședință. Klaus Iohannis a analizat situația de securitate de la Marea Neagră Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocată de preşedintele Klaus Iohannis, a avut loc, miercuri, la Palatul Cotroceni.Pe ordinea de zi a şedinţei au fost incluse, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de statMinistrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat, miercuri, că discuţia din CSAT va avea în vedere impactul unui posibil conflict asupra României şi va propune un set de măsuri în acest context."Discuţia se va axa pe problema impactului unui posibil conflict asupra României, atât impactul economic, impactul cu privire la rezilienţa generală a societăţii noastre, impactul asupra opiniei publice şi vom propune un set de măsuri pentru că în această situaţie, chiar dacă nu se pune problema unei intervenţii militare a NATO, indiferent de ceea ce se întâmplă, sigur că vor fi consecinţe în lanţ asupra securităţii zonei şi cred chiar şi asupra întregii Europe, pentru că este vorba de lanţul de aprovizionare cu energie, este vorba de sistemul bancar şi alte lucruri", a spus Dîncu. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”El a adăugat că "nu se pune problema de a trimite soldaţi sau echipamente în Ucraina". "Dacă vă uitaţi şi în regulile NATO, nici NATO nu poate să facă acest lucru, pentru că dislocarea oricăror trupe se poate face numai în cazul în care este ameninţată o ţară membră a NATO. În cazul Ucrainei nu este vorba de asta", a detaliat ministrul Apărării.Întrebat de o eventuală activare a rezerviştilor din armată, Vasile Dîncu a spus că "nu suntem într-o asemenea situaţie".Şedinţa CSAT a fost convocată de preşedintele Klaus Iohannis după ce vinerea trecută a avut o întâlnire la Palatul Cotroceni cu premierul Nicolae Ciucă pentru a discuta despre situaţia de securitate de pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice.

Klaus Iohannis a analizat situația de securitate (sursă: presidency.ro)
Serghei Lavrov amenință Occidentul cu ripostă (sursă: Facebook)
Internațional

Serghei Lavrov amenință Occidentul cu ripostă

Serghei Lavrov amenință Occidentul cu ripostă și spune că Rusia nu va sta cu "braţele încrucişate" în faţa acţiunilor Vestului. Lavrov acuză Occidentul că încearcă să obţină avantaje unilaterale şi să instige Ucraina de a provoca Moscova, relatează EFE şi Interfax. "Nu vom sta cu braţele încrucişate", a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, referindu-se la presiunile occidentale care urmăresc o "mai mare descurajare a Rusiei", în cursul unei intervenţii în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal). În discursul său, şeful diplomaţiei ruse a denunţat faptul că Occidentul "şi-a dublat" presiunea politico-militară asupra Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat "Este suficient să ne uităm la manevrele din ce în ce mai provocatoare desfăşurate de-a lungul graniţelor noastre, atragerea regimului de la Kiev pe orbita NATO, livrările de arme letale către acesta şi instigarea lui la provocări directe împotriva Federaţiei Ruse", a declarat Lavrov. Serghei Lavrov amenință Occidentul cu ripostă Ministrul de externe rus a avertizat că Rusia va adopta "măsuri de ripostă necesare" dacă nu va primi un "răspuns constructiv" din partea Occidentului la cererile sale privind acordarea de garanţii de securitate, pe care Kremlinul îl aşteaptă săptămâna aceasta. Lavrov a insistat că Moscova nu va tolera ca dezbaterea asupra propunerilor de garanţii de securitate prezentate SUA şi NATO să se lungească la infinit şi speră că acestea se vor ţine de promisiunea de a răspunde în scris. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Din această cauză, a spus el, Rusia nu a dorit ca discuţiile cu privire la Ucraina şi propriile ei preocupări de securitate să fie extinse prin includerea Uniunii Europene sau a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), potrivit Reuters. "În funcţie de conţinutul acestui răspuns, aşteptat săptămâna aceasta, împreună cu colegii din alte instituţii vom pregăti propuneri pentru preşedinte (Vladimir Putin)", a afirmat ministrul rus, reiterând poziţia Moscovei că va lua "măsuri adecvate", pe care nu le-a specificat, dacă nu va primi un răspuns constructiv din partea SUA şi NATO cu privire la garanţiile de securitate pe care le solicită. Garanţiile de securitate cerute de Rusia prevăd încetarea extinderii în continuare a Alianţei Nord-Atlantice, în special în Ucraina şi Georgia, încetarea oricărei cooperări militare cu fostele republici sovietice şi retragerea trupelor şi a echipamentelor NATO pe poziţiile pe care le ocupa înainte de 1997. Moscova privește, din nou, spre Cuba În acelaşi timp, Rusia îşi va consolida cooperarea strategică cu Cuba, Venezuela şi Nicaragua în "toate domeniile", a mai declarat ministrul rus de externe. "În ceea ce priveşte Cuba, Nicaragua şi Venezuela, avem relaţii foarte strânse şi cooperare strategică în toate domeniile: în economie, cultură, educaţie şi colaborarea tehnico-militară", a spus şeful diplomaţiei ruse. Lavrov a menţionat că, în timpul discuţiilor recente cu liderii celor trei ţări, preşedintele rus Vladimir Putin a convenit să consolideze în continuare legăturile cu Cuba, Venezuela şi Nicaragua. Cu două săptămâni în urmă, viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, nu a exclus şi nici nu a confirmat o posibilă desfăşurare de "infrastructuri militare ruse" în Cuba şi Venezuela. "În cursul discuţiilor telefonice recente dintre preşedintele Putin şi omologii săi din aceste trei state prietene, au fost examinate modalităţi de aprofundare a parteneriatului nostru strategic în toate domeniile, fără excepţie", a spus miercuri Lavrov. Rusia a comasat zeci de mii de militari şi un număr important de echipamente la frontiera cu Ucraina, stârnind temeri privind o invazie în ţara vecină. Moscova neagă orice intenţie de invazie, dar solicită SUA şi NATO garanţii de securitate, prezentându-se drept "o victimă", conform media ucrainene.

Încrederea românilor în bazele SUA a crescut Foto: Facebook US Army
Eveniment

Încrederea românilor în bazele SUA din țara noastră a crescut (sondaj)

Încrederea românilor în bazele SUA a crescut, arată un sondaj realizat de INSCOP Research. Potrivit acestui sondaj, 74,7% dintre cei intervievați sunt de acord că ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”. Puțin peste 20% nu sunt de acord cu această afirmație. Încrederea românilor în bazele SUA a crescut Încrederea în capacitatea bazelor SUA de a apăra România a evoluat astfel: 68,1% în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 75,4% în martie 2021 În plus, 76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO. Doar 18,7% dintre cei chestionați sunt de acord cu ieșirea din NATO. Românii nu vor spre Est În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%. Citește și: Ministrul Apărării e îngrijorat de războiul cu facturile la energie Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021) 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021)50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3% în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021). Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți.Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 18% declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China (față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021). Biden și Maia Sandu, cei mai populari Joe Biden este liderul politic în care românii au cea mai mare încredere, dar Maia Sandu, cu o cotă de 33,1%, vine imediat după el. Încrederea în Viktor Orban, premierul Ungariei, este la 19,3%, în creștere cu 3% față de septembrie 2021. Sondaj CATI, eroare de 2,9% Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group. Studiul este parte a unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States. El este finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project. Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

România este amenințată de facturile la energie (sursă: Facebook/MApN)
Eveniment

România este amenințată de facturile la energie

România este amenințată de facturile la energie, o spune chiar Ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a susţinut o declaraţie după şedinţa de autoevaluare a activităţii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino" pe anul 2021.El a fost întrebat care este cea mai mare ameninţare pentru români - pandemia, războiul sau facturile la energie. "Nu este simplu să evaluezi, nu avem metode cantitative prin care am putea să evaluăm aceste lucruri. Fiecare din aceste zone are gradul ei de periculozitate. Pentru populaţie, însă în acest moment, cea mai mare ameninţare, cred eu, sunt facturile la energie, pentru că mi se pare că energia pandemiei s-a mai diminuat în ultima vreme", a spus Dîncu. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat El a detaliat, adăugând că "populaţia este afectată mai mult de facturi decât de situaţia internaţională". "Am vorbit despre ameninţarea pentru populaţie, despre asta am vorbit, nu am vorbit despre ameninţările la adresa României, despre ameninţările externe. M-aţi întrebat şi am înţeles că aceasta este logica întrebării. Populaţia este afectată şi asta pot să o spun foarte clar în acest moment, mai mult de facturi decât de situaţia internaţională. Am răspuns exact la ceea ce m-aţi întrebat", a subliniat ministrul Apărării. El a fost întrebat despre discuţiile din şedinţa CSAT, începute la ora 13,00. România este amenințată de facturile la energie, potrivit lui Dîncu "Discuţia se va axa pe problema impactului unui posibil conflict asupra României, atât impactul economic, impactul cu privire la rezilienţa generală a societăţii noastre, impactul asupra opiniei publice şi vom propune un set de măsuri pentru că în această situaţie, chiar dacă nu se pune problema unei intervenţii militare a NATO, indiferent de ceea ce se întâmplă, sigur că vor fi consecinţe în lanţ asupra securităţii zonei şi cred chiar şi asupra întregii Europe, pentru că este vorba de lanţul de aprovizionare cu energie, este vorba de sistemul bancar şi alte lucruri", a spus Dîncu. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”El a adăugat că "nu se pune problema de a trimite soldaţi sau echipamente în Ucraina"."Dacă vă uitaţi şi în regulile NATO, nici NATO nu poate să facă acest lucru, pentru că dislocarea oricăror trupe se poate face numai în cazul în care este ameninţată o ţară membră a NATO. În cazul Ucrainei nu este vorba de asta", a detaliat ministrul. Totuși, NATO a intervenit cu forțe de menținerea păcii în Bosnia Herțegovina, în Irak, Libia, Afganistan sau Macedonia de Nord, pe vremea când acest stat era partener al Alianței, toate misiunile fiind sub mandat ONU. De asemenea, NATO a intervenit ca forță militară împotriva Iugoslaviei lui Slobodan Miloșevici în timpul războiului din Kosovo, din 1998-1999, când a efectuat o serie de bombardamente, la Belgrad și alte orașe ale Serbiei.Întrebat de o eventuală activare a rezerviştilor din armată, Vasile Dîncu a spus că "nu suntem într-o asemenea situaţie"."În fiecare an există câteva mii de rezervişti care primesc ordin şi este forma de a face un fel de inventar al rezerviştilor, a stării lor. În niciun caz nu s-a discutat în acest moment despre activarea rezerviştilor. Nu suntem într-o asemenea situaţie", a arătat ministrul.

Rusia acuză NATO și SUA de isterie. (sursă: Kremlin.ru)
Internațional

Rusia acuză NATO și SUA de isterie

Rusia acuză NATO și SUA de isterie și de "exacerbarea" tensiunilor prin decizia de a desfăşura nave şi avioane de luptă în Europa de Est şi evacuarea de diplomaţi de la ambasada americană din Ucraina, pe fondul temerilor occidentale cu privire la un atac al Rusiei împotriva Ucrainei, relatează France Presse şi Reuters."Tensiunile sunt exacerbate de anunţurile şi acţiunile concrete ale Statelor Unite şi NATO", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov despre desfăşurarea de noi forţe ale Alianţei în Europa de Est, înainte de a aprecia de asemenea ca "foarte mare" riscul unei ofensive a Kievului împotriva separatiştilor proruşi din estul Ucrainei.Probabilitatea unui conflict militar în estul Ucrainei iniţiat de către partea ucraineană este mai mare ca niciodată, a subliniat el.Cele două părţi se confruntă acolo din 2014 într-un conflict ce a făcut peste 13.000 de morţi. Rusia acuză NATO și SUA de isterie pentru că trimite trupe Peskov a explicat că Ucraina a desfăşurat un mare număr de trupe lângă graniţele regiunilor controlate de separatiştii proruşi, ceea ce - a spus el - arată că Kievul se pregăteşte să îi atace. Ucraina a negat în mod repetat acest lucru."Într-adevăr, autorităţile ucrainene concentrează un nivel considerabil de forţe şi mijloace la graniţa cu republicile" separatiste proruse, a declarat Peskov, considerând că această situaţie "sugerează pregătirea unor acţiuni ofensive" din partea Kievului."Toate acestea conduc la o situaţie în care tensiunile cresc", a mai spus el, notând că "atmosfera agresivă" actuală din Europa este "o realitate". El a denunţat o "isterie" în Europa, după ce în ultimele săptămâni s-au înmulţit anunţurile despre o presupusă iminentă invazie rusească a Ucrainei.Informaţiile venite din Occident sunt pline de "isterie" şi "minciuni", a notat el.NATO a anunţat mai devreme că plasează forţe în aşteptare şi întăreşte Europa de Est cu mai multe nave şi avioane de luptă ca răspuns la consolidarea militară a Rusiei la graniţele Ucrainei.Acţiunea se adaugă mai multor semnale că Occidentul se pregăteşte pentru o mişcare agresivă a Rusiei împotriva Ucrainei, deşi Moscova neagă orice plan de invadare.Moscova neagă orice plan în acest sens, cerând în acelaşi timp garanţii pentru securitatea sa, inclusiv respingerea aderării Ucrainei la NATO, încheierea lărgirii Alianţei şi desfăşurărilor ei militare în Europa de Est. Aceste revendicări sunt inacceptabile pentru occidentali, aminteşte AFP.

NATO trimite forțe pentru întărirea Europei. (sursă: Facebook/NATO)
Eveniment

NATO trimite forțe pentru întărirea Europei

NATO trimite forțe pentru întărirea Europei de Est în fața Rusiei iar țările Alianței au plasat forţe în aşteptare şi au trimis nave şi avioane de luptă în faţa activităţilor militare la graniţele Ucrainei, a anunţat luni Alianţa într-un comunicat, citat de France Presse. "NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja şi apăra toţi aliaţii, inclusiv consolidând partea de est a Alianţei. Vom răspunde întotdeauna la orice deteriorare a mediului nostru de securitate, mai ales prin consolidarea apărării noastre colective", a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. "Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi se pregăteşte să desfăşoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea de lungă durată a poliţiei aeriene a NATO în regiune", se arată în comunicat. "Spania trimite nave pentru a se alătura forţelor navale NATO şi intenţionează să trimită avioane de luptă în Bulgaria", se adaugă în comunicat. NATO trimite forțe pentru întărirea Europei de Est "Franţa s-a declarat pregătită să trimită trupe în România sub comandament NATO. Ţările de Jos trimit două avioane de luptă F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini poliţia aeriană NATO din regiune şi pun în aşteptare o navă şi unităţi terestre pentru Forţa de reacţie a NATO", detaliază comunicatul de presă. "Statele Unite au indicat de asemenea că intenţionează să-şi sporească prezenţa militară în partea de est a Alianţei", precizează NATO. "De la anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia în 2014, NATO şi-a consolidat prezenţa în partea de est a alianţei, în special cu patru grupuri tactice de luptă multinaţionale în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia", aminteşte NATO. "Aceste unităţi, conduse respectiv de Regatul Unit, Canada, Germania şi Statele Unite, sunt multinaţionale şi pregătite pentru luptă", asigură Alianţa. "Prezenţa lor indică clar că un atac împotriva unui Aliat va fi considerat un atac împotriva întregii Alianţe", avertizează NATO. Nu existau forţe NATO în partea de est a Alianţei înainte de 2014, se aminteşte în comunicat.

NATO întărește poliția aeriană a Bulgariei după Consiliul NATO - Rusia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO întărește poliția aeriană a Bulgariei

Spania şi Ţările de Jos şi-au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria. NATO întărește poliția aeriană a Bulgariei pe fondul creşterii tensiunilor regionale şi a temerilor aliaţilor occidentali legate de o eventuală invazie militară rusă în Ucraina, transmite dpa. Cele două ţări occidentale menţionate vor trimite avioane de vânătoare în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană în Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran Mării Negre. NATO întărește poliția aeriană a Bulgariei Ministrul apărării bulgar Stefan Ianev a explicat că rotaţia forţelor spaniole este avută în vedere pentru luni de guvernul bulgar. Cea a forţelor armate olandeze este planificată pentru aprilie-mai. "Este vorba despre o rotaţie de cinci până la şapte avioane, în primul caz, şi două avioane, în celălalt caz. Acestea sunt avioane din a patra şi a cincea generaţie, pe care Bulgaria nu le are. Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35. Întrucât Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective", a menţionat ministrul apărării bulgar. Președintele bulgar respinge ultimatumul rusesc Pe de altă parte, Ianev s-a referit la o declaraţie recentă a Rusiei. Care a cerut SUA şi NATO garanţii că Alianţa nu se va mai extinde către Est. Rusia a cerut și retragerea trupelor şi a echipamentelor militare desfăşurate în statele care au aderat la NATO după 1997. El a spus că cetăţenii bulgari nu trebuie să creadă că cineva a "arătat cu degetul" în mod special spre Bulgaria. "Acest tip de declaraţie este făcută periodic. Nu cred că ar trebui să fim atât de sensibili când cineva vorbeşte despre noi", a afirmat demnitarul bulgar. Preşedintele bulgar Rumen Radev a descris insistenţa Moscovei cu privire la o retragere a trupelor NATO din Bulgaria drept "inacceptabilă şi fără sens". "Ţara noastră nu acceptă cereri tranşante din partea nimănui", a subliniat Radev. Bulgaria are un acord cu SUA pentru a primi într-o bază de antrenament 2.500 de soldaţi, cu un maxim de 5.000 în perioadele de rotaţie a personalului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră