luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: moțiune de cenzură

18 articole
Politică

Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util”

Președintele AUR, George Simion, sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util”, a spus el, azi, într-o conferință de presă. El a mai spus că AUR nu va dori să guverneze nici cu PSD, nici cu PNL, așa că ar prefera anticpatele. Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD „Singura posibilitate prin care putem susţine un guvern este dacă propunerea AUR este nominalizată de Nicuşor Dan. Nicuşor Dan spune că nu va face aşa ceva. El a mai spus şi legat de TVA, el a mai spus şi legat de justiţie lucruri şi vedem că este de fapt acolo, în Palatul Cotroceni, prizonier al unui partid politic. Vom vedea. Nu pot să vă spun acest lucru, pentru că vorbim despre ipoteze. Nu avem un nume în acest moment. Aşteptăm pe parcursul săptămânii. Am avut discuţii cu toţi cei care şi-au dorit să aibă discuţii cu mine”, a afirmat liderul AUR.  Întrebat dacă AUR va merge la Palatul Cotroceni cu propunerea din partea AUR pentru premier în persoana lui Călin Georgescu, Simion a arătat că  ”Georgescu este omul ales de român să fie preşedinte, după care a urmat anularea alegerilor şi anularea democraţiei”.  Însă liderul AUR a arătat că nu este convins că Guvernul va pica.  „Eu nu sunt convins că o să cadă Guvernul. (…) Înțeleg demersul politic, dar eu așa știu din manualul de politologie, nu poți să fii și la putere și în opoziție”, a spus Simion.  „„Așteptăm să se întâmple lucrul ăsta. (…) Eu nu sunt convins că ce spune dl Zamfir (Daniel Zamfir, n.red.) o să se și întâmple. (…) Eu nu vreau să fiu idiot util”, a mai afirmat președintele AUR.  Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat luni că dacă premierul Ilie Bolojan nu va ţine cont că Guvernul şi-a pierdut majoritatea şi nu poate funcţiona fără o majoritate parlamentară, depunerea unei moţiuni de cenzură de către PSD e un fapt posibil. Întrebat în legătură cu moţiunea de cenzură anunţată de AUR pentru 13 mai, Zamfir a răspuns: "Eu cred că este foarte târziu şi nu mai poate rămâne în funcţiune un guvern interimar până pe 13 mai".

Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util” Foto: Facebbok
Moțiunea de cenzură, guverne demise (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Bolojan poate fi al 7-lea premier demis prin moțiune de cenzură. Istoric, una din zece a avut succes

După 1990, moțiunile de cenzură au devenit o constantă a vieții politice românești, însă eficiența lor reală a rămas limitată, doar câteva reușind să ducă la căderea guvernelor. Între 1990 și 2026 au fost depuse 51 de moțiuni de cenzură, dar numai șase au fost adoptate. Premierii demiși în urma acestor voturi sunt Emil Boc (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Sorin Grindeanu (2017), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020) și Florin Cîțu (2021). Un caz aparte rămâne cel al lui Sorin Grindeanu, demis chiar de propriul partid. Moțiunea de cenzură Decizia PSD de a-și retrage miniștrii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan readuc în prim-plan unul dintre cele mai importante instrumente parlamentare: moțiunea de cenzură. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Deși apare frecvent în viața politică românească, istoria ultimelor trei decenii arată că doar în cazuri limitate aceasta a dus la căderea unui guvern. Analiza evoluției moțiunilor de cenzură după 1990 relevă un paradox: ele sunt des folosite, dar rar decisive. Ce este moțiunea de cenzură și cum funcționează Moțiunea de cenzură este principalul mecanism prin care Parlamentul poate demite Guvernul. Pentru a fi adoptată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, iar efectul este imediat: executivul este demis și rămâne interimar până la instalarea unui nou cabinet. După adoptare, guvernul își exercită atribuțiile limitat, fără a putea promova politici majore, până la formarea unui nou executiv. În practică, însă, depunerea unei moțiuni are adesea mai degrabă rol politic și simbolic decât unul efectiv. Câte moțiuni de cenzură au fost după 1990 Datele academice și analizele politice arată că România a avut un număr ridicat de moțiuni de cenzură în perioada post-comunistă. Între 1989 și 2012 au fost dezbătute aproximativ 25 de moțiuni de cenzură, dintre care doar două au trecut. Ritmul s-a accelerat după 2007, când astfel de inițiative au devenit tot mai frecvente, fără a produce însă schimbări politice majore. În ultimii ani, practica a devenit aproape rutină: guvernele sunt supuse periodic unor astfel de voturi, fără ca acestea să ducă automat la schimbarea puterii. Premierii care au căzut prin moțiune Deși moțiunile sunt frecvente, numărul premierilor care au fost efectiv demişi este relativ mic. Printre cazurile notabile se numără: Emil Boc (2009) Mihai Răzvan Ungureanu (2012) Sorin Grindeanu (2017) Viorica Dăncilă (2019) Ludovic Orban (2020) Florin Cîțu (2021) Dintre acestea, câteva exemple notabile. Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis în 2021 cu un număr record de voturi, într-un context de criză politică majoră. La fel, cabinetul condus de Ludovic Orban a căzut în 2020, devenind unul dintre cele mai scurte mandate guvernamentale în urma unei moțiuni de cenzură. Sorin Grindeanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depusă de propriul partid, PSD. 1990–1996: început timid, fără impact real În primii ani post-comuniști, instrumentul a fost rar utilizat și fără efect. Între 1990 și 1992 nu a fost depusă nicio moțiune, iar în perioada guvernului Nicolae Văcăroiu au existat cinci inițiative ale opoziției, toate respinse, într-un context de majoritate parlamentară stabilă. 1996–2004: instrument politic fără rezultate Odată cu alternanța la putere, moțiunea devine mai vizibilă, dar rămâne ineficientă. Guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu și Adrian Năstase au trecut peste mai multe moțiuni depuse de opoziție, toate respinse, confirmând că majoritățile solide blocau orice schimbare. 2004–2008: frecvență mai mare, același rezultat Frecvența crește în perioada 2004–2008, când guvernul Călin Popescu-Tăriceanu se confruntă cu șase moțiuni de cenzură. Toate au fost respinse, pe fondul disputelor legate de integrarea europeană și reformele interne. 2009: momentul de ruptură Momentul decisiv apare în 2009, cu moțiunea „11 împotriva României”. Inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD, moțiunea duce la căderea guvernului Emil Boc, marcând prima demitere prin acest mecanism în România post-1989. 2010–2012: criza economică și presiunea politică Pe fondul măsurilor de austeritate, guvernul Boc a fost vizat de mai multe moțiuni, toate respinse. Însă, în 2012 opoziția USL reușește să demită guvernul Mihai Răzvan Ungureanu după doar câteva luni de mandat. 2012–2016: stabilitate relativă Guvernele conduse de Victor Ponta au trecut peste patru moțiuni respinse, într-o perioadă de relativă stabilitate politică. Moțiunea a fost utilizată mai ales ca instrument de presiune și comunicare. 2017: demiterea lui Grindeanu, caz unic în Europa Un episod atipic apare în 2017, când guvernul Sorin Grindeanu este demis chiar de propriul partid, PSD. Moțiunea a fost adoptată după ce o primă încercare a opoziției fusese respinsă. 2018–2021: moțiuni decisive și instabilitate În 2019, guvernul Viorica Dăncilă cade în urma unei moțiuni inițiate de opoziție. Perioada 2020–2021 aduce o instabilitate accentuată: guvernele Ludovic Orban și Florin Cîțu sunt demise prin moțiuni de cenzură, cea din urmă fiind adoptată cu un număr record de voturi. 2022–2026: frecvență mare, eficiență redusă După 2022, deși moțiunile devin frecvente în cazul guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Toate sunt respinse, ceea ce confirmă o tendință recentă: moțiunea de cenzură rămâne un instrument de presiune și comunicare politică, eficient doar în momente de ruptură majoră în interiorul coalițiilor de guvernare. De ce majoritatea moțiunilor eșuează În mod obișnuit, moțiunile de cenzură nu reușesc să treacă dintr-un motiv simplu: lipsa unei majorități parlamentare. Guvernele care controlează sau negociază o majoritate solidă pot bloca aceste inițiative, iar opoziția folosește moțiunile mai degrabă ca instrument de presiune și comunicare politică. De exemplu, guvernul condus de Ilie Bolojan a supraviețuit mai multor moțiuni recente, care nu au reușit să adune voturile necesare. Moțiunile de cenzură ca instrument politic În România, moțiunea de cenzură a devenit un instrument standard al opoziției. Dincolo de șansele reale de adoptare, ea are mai multe funcții: - atrage atenția publică asupra unor probleme - testează coeziunea majorității - creează presiune politică asupra guvernului În multe cazuri, chiar și o moțiune respinsă poate avea efecte politice indirecte, cum ar fi remanieri sau negocieri în interiorul coaliției.

PSD clocește noi planuri ca să scape de Bolojan, iar Dan să nu-l poată propune din nou premier Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD clocește noi planuri ca să scape de Bolojan, iar Dan să nu-l poată propune din nou premier

PSD clocește noi planuri ca să scape de Bolojan, iar Nicușor Dan să nu-l poată propune din nou premier: potrivit unui site controlat de soțul unei deputate PSD, Stiri pe surse, social-democrații ar putea depune propria moțiune de cenzură prin care să răstoarne actualul guvern. În acest fel, ei se vor putea folosi de decizia CCR 85/2020, care îi interzice șefului statului ca, după ce a fost adoptată o moțiune de cenzură, să propună același șef de guvern. Citește și: Călin Georgescu se crede Isus: „Tată, iartă-i că nu știu ce fac!” PSD clocește noi planuri ca să scape de Bolojan, iar Dan să nu-l poată propune din nou premier În 5 februarie 2020, guvernul Ludovic Orban a fost demis printr-o moțiune de cenzură. Președintele Klaus Iohannis l-a propus tot pe Orban premier, la 6 februarie, având planul de a declanșa alegeri anticipate. PSD a atacat la CCR propunerea lui Iohannis. Curtea Constituțională, dominată de judecătorii propuși de PSD - de altfel, judecătoarele Livia Stanciu și Elena Stănăsescu au formulat o opinie contrară - a acceptat sesizarea, acuzându-l pe Iohannis de lipsă de loialitate constituțională. „Cu referire la situația litigioasă care a determinat conflictul juridic de natură constituțională constatat în cauză, Curtea reține că, în realizarea atribuției prevăzute de art.103 alin.(1) din Constituție, Președintele României va proceda la o nouă desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru. Această desemnare trebuie să respecte atât litera, cât și spiritul Constituției, precum și obligația de comportament constituțional loial, în sensul celor anterior arătate”, se arată în decizia 85/2020. Însă, pe fondul izbucnirii epidemiei de coronavirus, în martie 2020, Ludovic Orban a rămas premier, noul său cabinet fiind votat inclusiv de o parte din PSD.  Acum, liderii PSD vor să se folosească de decizia CCR din 2020 pentru a înlătura riscul ca Ilie Bolojan să primească un nou mandat din partea lui Nicușor Dan, explică stiripesurse.ro. Surse din PSD susțin că Bolojan poate fi propus din nou doar dacă are susținerea unei noi majorități, adică PNL, USR și AUR.  „Potrivit surselor citate, PSD consideră că «glonțul de argint» este Decizia CCR 85/2020 prin care judecătorii l-au obligat pe fostul președinte Klaus Iohannis să desemneze un nou premier”, scrie site-ul controlat de Iosif Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa.  PSD a anunțat că, la 20 aprilie, va decide dacă mai susține sau nu guvernul Bolojan. 

USR amenință PSD cu ruperea colaborării (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Politică

USR rupe colaborarea cu PSD dacă social-democrații susțin moțiunea de cenzură împotriva Guvernului

Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat că va propune adoptarea unei rezoluții prin care partidul să nu mai colaboreze cu PSD într-o viitoare guvernare, dacă social-democrații vor susține o moțiune de cenzură împotriva actualului Executiv. Declarațiile au fost făcute luni, la Palatul Parlamentului, înaintea ședinței Comitetului Politic al partidului. Fritz: „Nu mai există bază de colaborare cu PSD” Liderul USR a subliniat că o eventuală cădere a Guvernului, cu sprijinul PSD, ar închide orice posibilitate de colaborare viitoare între cele două partide. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt "Voi propune colegilor mei o rezoluţie în sensul în care, dacă PSD va vota o moţiune de cenzură împotriva acestui Guvern şi dacă, în ciuda aşteptărilor românilor pentru stabilitate şi pentru responsabilitate, va pica acest Guvern, cu voturile extremiştilor, cu voturile AUR, şi PSD, atunci USR nu va putea să stea la dispoziţie pentru un nou Guvern cu acel partid care tocmai l-a picat", a explicat Dominic Fritz. USR cere stabilitate și responsabilitate politică Dominic Fritz a precizat că rezoluția propusă va reprezenta „o linie clară” pentru partid, în contextul tensiunilor din coaliție. "Vrem ca românii să se poată baza pe noi şi pe acest Guvern şi cerem ca şi PSD să redevină un partener în această coaliţie pentru România", a transmis liderul USR. Avertisment privind o „criză politică artificială” În opinia lui Fritz, organizarea unor alegeri anticipate ar genera o instabilitate inutilă, în condițiile în care actuala coaliție are majoritate parlamentară. "Din punctul nostru de vedere, nu există un motiv pentru ca PSD să îşi dorească o altă majoritate. Dacă îşi doreşte, atunci trebuie să o spună şi trebuie să meargă mai departe cu altă majoritate", a declarat acesta. Critici dure la adresa PSD Președintele USR a acuzat PSD că prioritizează interesele politice în detrimentul nevoilor cetățenilor. "PSD, cu procesul pe care l-au pornit astăzi, în care pun la îndoială această guvernare, arată că mai mult se preocupă de propriile interese, de propriile poziţii, de jocuri politice, în loc să se preocupe de soluţii pentru români", a precizat Dominic Fritz. USR își asumă continuarea guvernării În final, liderul USR a reafirmat angajamentul partidului de a rămâne la guvernare și de a continua reformele asumate prin programul de guvernare. "USR îşi asumă în continuare responsabilitatea în acest Guvern, pe baza protocolului agreat cu ceilalţi parteneri de coaliţie, în formula agreată atunci. Pentru noi nu se pune întrebarea să schimbăm această formulă şi nici nu se pune întrebarea să schimbăm acordul programului de guvernare, cu reformele agreate pe care trebuie să le continuăm", a arătat Dominic Fritz.  

Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos

Premierul Ilie Bolojan amână asumarea răspunderii pe proiectul de lege privind tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură inițiată de AUR, afirmă surse politice. O decizie asupra momentul exact în care PSD îl va înlătura pe actualul premier nu pare să fi fost luată, dar demersul pare a fi inevitabil. Citește și: Primăria Oradea a atras în 2025 fonduri nerambursabile record de peste 600 de milioane de lei Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos Momentul este oportun pentru PSD fiindcă: a) Bolojan a reușit să reducă deficitul mai mult decât își propusese, deci PSD are spațiu fiscal de manveră b) Bolojan se pregătește de reformele care ar afecta PSD și care ar trebui blocate: în companiile de stat și administrația locală c) Fiecare zi în care supraviețuiește, Bolojan se consolidează, își promovează oamenii în poziții cheie.  d) În bugetul pe 2026 se duc două bătălii cheie: 1) ce sume de bani se distribuie către administrația locală și ce reține Guvernul și 2) cum se împarte, la București, bugetul între sectoare și Primăria Municipiului. Mai mulți bani la sectoare înseamnă torpilarea unui aliat important al lui Bolojan, primarul Ciprian Ciucu.  e) în martie, ministrul Justiției va propune șefii parchetelor. Deși, legal, premierul nu are nici un cuvânt de spus, este posibil ca Bolojan să intervină verbal dacă pesedistul Marinescu va face propuneri sfidătoare.  În consecință, știind că oameni din PSD și PNL au decis să-l dea jos cât mai repede, Bolojan câștigă timp evitând o ciocnire directă cu PSD, comunicând mai intens și amânând momentul în care își asumă răspunederea pentru așa-zisa reformă a administrației. Mesaje contradictorii dinspre Executiv La 19 ianuarie, un comunicat al Biroului Permanent Național al PNL anunța, în legătură cu această reformă, că „premierul Ilie Bolojan a propus ca pe data de 29 ianuarie 2026 să fie angajată răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru acest proiect de lege. De asemenea, în aceeași zi, Guvernul își propune angajarea răspunderii în fața Parlamentului și pe un pachet de măsuri pentru relansare economică, a cărui formă va fi definitivată până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor din coaliție”. Dar miercuri, pe Facebook, Bolojan a scris: „La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul”. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a susținut, azi, că asumarea răspunderii rămâne pentru 29 ianuarie: „Eu chiar l-am întrebat pe premier, înainte să cobor; nu, nu s-a schimbat nimic. Intenția este ca angajarea să aibă loc pe 29 ianuarie”.  Însă, în ultimele zile, atacurile din PSD spre premierul Bolojan se intențesc, iar în PNL a apărut public o grupare - cu Rareș Bogdan, Hubert Thuma, Alina Gheorghiu, Nicoleta Pauliuc și alții - care îl contestă deschis.  Ciolacu, la limita isteriei Azi, de exemplu, fostul premier Ciolacu a lansat cel mai violent atac împotriva lui Bolojan. „Ai tăiat degeaba banii gravidelor și pensionarilor, ai crescut aberant taxele distrugând mediul privat și când ai văzut că efectul este infim, ai ordonat o scamatorie contabilă ca să te lauzi cât de priceput ești în a administra banii țării (...)  Ai premeditat totul și ai început aceasta operațiune încă din septembrie, în timp ce-i mințeai cu cinism pe români, la toate conferințele de presă, cerându-le să facă sacrificii. Ți-ai înșelat partenerii de guvernare, ai minițit presa și mediul de afaceri, inclusiv la rectificările bugetare bazate pe aceste artificii contabile (...) Ilie Bolojan, tot ce ai făcut este grosolan și crud: ai sacrificat oameni, ai mințit instituții, ai manipulat cifre și ai pus economia pe brânci doar ca să-ți lustruiești propria legendă. Iar sub poleiala asta nu e nici competență, nici viziune — ești doar un zapciu al austerității, disperat să-și acopere propriul eșec”, a scris Ciolacu, pe Facebook. Însă acest atac vine după cele ale Olguței Vasilescu și ale soțului ei, Claudiu Manda.  Iar la ultima ședință a conducerii PNL, Rareș Bogdan i-a spus premierului că „noi nu vorbim de clasa de mijloc pe care dumnevoastră astăzi o distrugeţi”, iar Nicoleta Pauliuc a afirmat că „nu putem să luăm bani de la oameni cu handicap şi să luăm o zi de concediu de la bolnavii de cancer”. 

Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan Foto: Facebook
Politică

Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan și spune din nou că ar vota o moțiune de cenzură

Fostul premier PSD Marcel Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan și spune din nou că ar vota o moțiune de cenzură: „Pe mine m-ar fi ridicat DNA din Guvern dacă făceam ce a făcut Bolojan”, a spus Ciolacu la un interviu cu Ionuț Cristache. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI Fostul premier candidează acum pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău.  Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan „Pe mine m-ar fi ridicat DNA din Guvern dacă făceam ce a făcut Bolojan. Cineva a fost cu influență la prim-ministru, iar primul ministru a declanșat un control prin Corpul de control al primului ministru în urma celor sesizate de acea persoană. Deci au existat efecte după acea audiență”, a spus Marcel Ciolacu despre cazul afaceristului Fănel Bogos, potrivit transcrierii Gândul.  „Eu votez moțiune împotriva Guvernului Bolojan. Dacă următorul pachet, cel cu reformă în administrație centrală și locală, nu vine și cu măsuri de relansare a economiei, eu votez moțiunea”, a susținut fostul premier.  Pe de altă parte, el a subliniat că a terminat aceeași facultate cu purtătoarea de cuvânt a guvernului Bolojan, Ioana Dogioiu: „Și eu, ca doamna purtătoare de cuvânt, am terminat Universitatea Ecologică. Nu era acreditată universitatea, normal că am dat licența la Universitatea București, la fel ca doamna purtător de cuvânt”. 

Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan Foto: Inquam/George Calin
Politică

Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan

Discursul lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, la moțiunile AUR, a constat în atacuri în serie la premierul Ilie Bolojan, deși nu i-a menționat numele. „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia pentru ping-pong politic, ci pentru predictibilitate şi capacitatea de a produce rezultate, chiar şi în condiţii dificile”, a spus el, o aluzie clară la amenințarea premierului că va demisiona dacă reformele pe care le cere nu sunt acceptate de PSD. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan Dar aceasta nu a fost singura critică voalată la politicile premierului. „România nu are nevoie de austeritate extremă. Nu putem trece cu buldozerul peste ţară, doar tăind şi concediind. Ţara nu se conduce cu foarfeca şi toporul în mâini! Dacă reduci totul la cifre reci şi concedieri, vei avea în final mai puţină economie şi mai multă suferinţă. Austeritatea aplicată fără discernământ va duce România în recesiune. PSD şi-a asumat să apere viaţa de zi cu zi a oamenilor, drepturile lor şi şansa la o viaţă decentă. De aceea, o spun clar: nu merge cu ultimatumuri şi ameninţări în faţa PSD. Noi nu guvernăm cu pistolul la tâmplă”, a afirmat liderul PSD.  O altă critică către liderul PNL a fost: „România are nevoie de oameni care muncesc, de autostrăzi care se construiesc și de șantiere care se redeschid. Fără asta, niciun discurs nu ține loc de stabilitate”.  „Când unii propun tăieri în neştire, iar alţii demagogie fără responsabilitate - noi înţelegem să venim cu Programul de Relansare Economică", a mai arătat Grindeanu, într-o referire evidentă la Bolojan și la partidele suveraniste. 

Budăi amenință guvernul din cauza autostrăzilor (sursa: Facebook/Marius Constantin Budai)
Eveniment

Budăi (PSD) amenință Guvernul cu moțiune de cenzură din cauza A7 și A8

Budăi amenință guvernul din cauza autostrăzilor. Deputatul social-democrat Marius Budăi a declarat că parlamentarii din județele Moldovei ar trebui să voteze o viitoare moțiune de cenzură dacă lucrările la autostrăzile A7 și A8 vor fi sistate. Budăi amenință guvernul din cauza autostrăzilor Mesajul a fost transmis duminică, printr-o postare pe Facebook, în care fostul ministru al Muncii îi solicită premierului Ilie Bolojan să ofere clarificări publice privind stadiul și continuarea investițiilor în infrastructura rutieră din Moldova. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Budăi subliniază că Moldova nu poate fi tratată „la și altele” și că România trebuie dezvoltată echilibrat în toate regiunile. El a criticat atitudinea unui parlamentar de la USR, care, în loc să sprijine proiectele de infrastructură, ar prefera „atacul politic”. Solicitarea către parlamentarii din Moldova În contextul discuțiilor din interiorul guvernului privind continuarea și prioritizarea lucrărilor la autostrăzile A7 și A8, Marius Budăi face apel la unitatea parlamentarilor din regiune. „Trebuie să comunicăm public susținerea noastră pentru aceste proiecte vitale, să cerem clarificarea continuării lucrărilor, iar dacă răspunsul nu este satisfăcător, să votăm următoarea moțiune de cenzură împotriva guvernului”, a afirmat Budăi.

Deputat PSD, care a vorbit 183 de secunde în Parlament: „Neterminații USR, oameni de nimic” Foto: Facebook
Politică

Deputat PSD, care a vorbit 183 de secunde în Parlament: „Neterminații USR, oameni de nimic”

Un deputat PSD care a vorbit 183 de secunde în Parlament, Voicu Vușcan, și-a atacat brutal partenerii de guvernare pentru că nu au vrut să participe la înmormântarea lui Iliescu: „Se pare că Ion Iliescu, chiar şi prin moarte, reuşeşte să facă lucruri bune pentru Partidul Social Democrat. Primul lucru bun pe care l-a făcut a fost că i-a dezbrăcat pe neterminaţii de la USR în faţa poporului şi a arătat ce oameni de nimic sunt”, a perorat el, într-o filmare postată pe Facebook. Citește și: VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat El s-a filmat în timp ce conducea fără centură și le-a transmis celor care-i atrăgeau atenția că așteaptă amenda: „Să se sesizeze organele statului și să mi-o trimită acasă, dacă ăsta este crash-ul tău”.  Deputat PSD, care a vorbit 183 secunde în Parlament: „Neterminații USR, oameni de nimic” Vușcan nu are un CV publicat pe site-ul Camerei Deputaților. Presa a scris că, înainte de a fi racolat de PSD, a fost administrator al unei firme de mezeluri și dezvoltator imobiliar în Alba Iulia.  Joi, Vușcan a spus că va vota proxima moțiune de cenzură. „Partidul Social Democrat nu mai trebuie niciodată să vorbească frumos despre oameni urâți. Prima moțiune de cenzură care va fi depusă pentru a cădea un guvern din care fac parte neterminații de la USR, eu o voi vota!”, a afirmat deputatul PSD. Însă, în comentariile la propria postare, el a preluat mai multe mesaje ale AUR: „Nu mai ține abureala asta, pentru că noi suntem deja europeni, nu trebuie să fim pro europeni, iar valorile europene nu le stabilesc neterminații de la USR și stăpânii lor de la Bruxelles”. 

Von der Leyen, moțiune de cenzură (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Eveniment

Ursula von der Leyen îl cataloghează pe Piperea, europarlamentar AUR, drept admirator al lui Putin

Von der Leyen, moțiune de cenzură. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat dur moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputații de extremă dreaptă, în cadrul unei dezbateri susținute luni în Parlamentul European. Aceasta a calificat inițiativa drept „o rețetă de manual a extremiștilor” și a acuzat inițiatorii că sunt „antivacciniști” și „admiratori ai lui Putin”. Von der Leyen, moțiune de cenzură Moțiunea a fost inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR). Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Acesta este membru al grupului Conservatorii și Reformiștii Europeni și a acuzat-o pe Ursula von der Leyen că nu a publicat schimbul de mesaje cu CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor pentru livrarea vaccinurilor anti-COVID-19. Dezbaterea a început în jurul orei 17:30 și precede votul oficial, programat joi. „Putem alege conspirația sau adevărul” Von der Leyen a declarat că intervenția lui Piperea este „clară” și urmează tiparul clasic al extremismului. „Putem să ne alăturăm domnului Piperea pe calea conspirației sau putem să înțelegem realitatea – că este încă o tentativă de a dezbina instituțiile noastre. Nu vom permite acest lucru”, a spus șefa Comisiei Europene. Recunoaște importanța dezbaterii, dar condamnă dezinformarea Von der Leyen a mulțumit totuși inițiatorului pentru oportunitatea dezbaterii, prima moțiune de cenzură înregistrată în UE din 2014 încoace. Președinta Comisiei Europene a subliniat că este conștientă de faptul că unii eurodeputați, deși nu au semnat moțiunea, împărtășesc preocupările exprimate. Accesul la vaccinuri În apărarea sa, președinta CE a reamintit că toți cetățenii UE au avut acces la vaccinuri în timpul pandemiei, indiferent de țara din care proveneau. „Aceasta este Europa solidarității, pe care eu o iubesc și pe care extremiștii o urăsc”, a declarat von der Leyen, stârnind atât aplauze, cât și huiduieli în plen. Contractele cu Pfizer: „Fără clauze secrete” Von der Leyen a recunoscut că a fost în contact cu reprezentanții companiilor farmaceutice, dar a respins ferm acuzațiile privind lipsa de transparență: „A sugera că aceste contracte ar fi fost incorecte este pur și simplu greșit. Negocierile au fost purtate de CE împreună cu statele membre. Nu a existat niciun secret. Toate cele 27 de state au analizat contractele și au fost de acord să-și cumpere vaccinurile. Oricine susține contrariul, minte.” „Sprijiniți de păpușarul din Rusia” În discursul său, von der Leyen a criticat dur eurodeputații de extremă dreaptă, acuzându-i că „nu oferă soluții reale” și că sunt „susținuți de inamicii noștri, de păpușarul din Rusia”. Ea a adăugat că moțiunea este „alimentată de conspiraționiști antivacciniști”, iar conținutul acesteia demonstrează natura demagogică a demersului. Reamintirea unui succes european Profitând de ocazie, președinta Comisiei a reamintit și de inițiativa „Next Generation EU”. Prin acest fond s-au investit 800 de miliarde de euro în redresarea economică a Uniunii Europene. Von der Leyen a subliniat că „nimeni nu credea că un astfel de plan va fi posibil”.

Moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan (sursa: Facebook/Mihai Enache)
Politică

AUR anunță că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Liderul deputaților AUR, Mihai Enache, a anunțat luni că parlamentarii formațiunii vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, în termenul constituțional de trei zile de la angajarea răspunderii Executivului pe pachetul fiscal. Moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan În cadrul unei conferințe de presă susținute în Parlament, Enache a acuzat Guvernul că propune măsuri de austeritate profund nedrepte, fără a atinge pensiile speciale, salariile uriașe din instituții politizate sau structurile administrative supradimensionate. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ „Nu putem lua bani de la pensionari cu pensii de supraviețuire, de la mame sau de la antreprenori, fără să reducem din cheltuielile obscene ale statului”, a declarat Enache. Moțiunea AUR are deja 89 de semnături Textul moțiunii este finalizat, iar documentul a fost semnat de toți cei 89 de parlamentari AUR, precum și de mai mulți deputați și senatori din opoziție, inclusiv de la partidul S.O.S., Partidul Oamenilor Tineri și parlamentari neafiliați. Mihai Enache a făcut un apel direct către parlamentarii tuturor formațiunilor politice, cerându-le să se alăture demersului AUR: „Cei care nu reacționează la aceste măsuri sunt trădători ai celor care i-au votat. Le cerem să-și asculte alegătorii, nu doar liderii de partid.” Enache a precizat că moțiunea va fi depusă în termenul legal de trei zile de la momentul asumării răspunderii de către Guvern, adică până cel târziu joi. Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe pachetul fiscal Luni, Guvernul condus de Ilie Bolojan și sprijinit de Nicușor Dan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru primul pachet de măsuri fiscale, menit să contribuie la reducerea deficitului bugetar. Moțiunea AUR vine ca reacție la aceste măsuri, considerate „abuzive” de opoziție.

Năsui sugerează că trebuie susținută moțiunea împotriva guvernului Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Disidență în USR: Năsui sugerează că trebuie susținută moțiunea împotriva guvernului Ciolacu

Disidență în USR: deputatul Claudiu Năsui sugerează că trebuie susținută moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ciolacu. Liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, a declarat, marţi, despre moţiunea de cenzură, că este un blat între corupţi şi extremişti şi nu vor colabora cu trădătorii de ţară, el acuzând AUR că îşi trădează ţara în cele mai grele momente, când lumea întreagă se schimbă în jurul nostru. Ionuţ Moşteanu a mai afirmat că în luna mai, în România se schimbă preşedintele, iar atunci trebuie să se schimbe şi guvernul, adăugând că USR are un plan bine pus la punct şi vor iniţia o moţiune după alegeri, pentru că Marcel Ciolacu trebuie să plece. Însă, azi, Năsui a exprimat un punct de vedere diferit, într-o postare pe X/Twitter: „Partidele care susțin guvernul nu votează moțiunea. Iar partidele care nu susțin guvernul votează moțiunea. La vot nu merge cu jumătăți de adevăr. Fie susții, fie nu”. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Năsui sugerează că trebuie susținută moțiunea împotriva guvernului Ciolacu „Guvernul Ciolacu ar trebui demis. Orice zi în care rămâne la putere e o zi în care face rău României. Guvernul Ciolacu pregătește noi creșteri de taxe după alegerile prezidențiale. Nu pentru binele românilor, ci pentru a păstra privilegiile castei politice pe banii contribuabililor. USR a votat contra guvernului Ciolacu pentru că a ascultat vocea celor care ne-au acordat încrederea. Și foarte bine a făcut. Până acum USR nu a susținut niciodată securistanul și guvernul Ciolacu. Eu cred că nu ar trebui să o facă nici acum. Nu știu de la cine a venit ideea de a schimba brusc și radical atitudinea față de guvernul Ciolacu. Dar știu sigur că nu putem să-l susținem când vedem clar răul pe care îl face României de aproape 4 ani. În democrație opțiunile se văd la vot. Partidele care susțin guvernul nu votează moțiunea. Iar partidele care nu susțin guvernul votează moțiunea. La vot nu merge cu jumătăți de adevăr. Fie susții, fie nu. Românii au votat USR ca să meargă la guvernare și să facă reformele promise. Nu să ezite să facă opoziție în parlament susținând guvernul Ciolacu care în mod vădit face rău României. Și, mai grav, care va face și mai mult rău după alegerile prezidențiale dacă încă mai este în funcție. Rămân alături de colegii mei, chiar și atunci când avem opinii diferite, așa cum am făcut-o mereu. Dar nu cred că trebuie să susținem guvernul Ciolacu. Dacă va exista un vot în cadrul conducerii USR, voi susține să avem o poziție clară: fie suntem la guvernare, fie suntem în opoziție. Să spui una dar să votezi alta nu ar trebui să fie o opțiune pentru USR. Deocamdată nu a exista niciun astfel de vot. Să trăim în minciună poate fi mai util pentru unii pe termen scurt, dar e rău pentru România. Trebuie să trăim în adevăr. Pentru că nimeni nu are nicio putere împotriva adevărului, ci doar împreună cu el”, a arătat Năsui. 

Moțiunea de cenzură împotriva guvernului, depusă (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Moțiunea de cenzură AUR, SOS și POT a fost depusă. A semnat și un deputat al minorităților naționale

Moțiunea de cenzură împotriva guvernului, depusă. Parlamentarii din partidele AUR, S.O.S. România și POT au depus marți, la Camera Deputaților, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Intitulată „Premierul NORDIS trebuie să plece, românii s-au săturat de umilință”, moțiunea este semnată și de parlamentari neafiliați, precum și de un reprezentant al minorităților. Moțiunea de cenzură împotriva guvernului, depusă Liderul AUR, George Simion, a anunțat că demersul este susținut de parlamentarii AUR, S.O.S. România, POT, de deputați neafiliați și de un reprezentant al minorităților. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum „Ceea ce trebuia să se întâmple demult, chiar din decembrie anul trecut, se va întâmpla acum, la acest început de primăvară. Marcel Ciolacu trebuie să părăsească funcția de premier. Nu mai vrem să avem copiii lui Iliescu la conducerea României, nu mai vrem să avem corupție”, a declarat Simion în cadrul unei conferințe de presă. Susținerea minorităților, o miză importantă Simion a menționat și sprijinul Ioanei Grosaru, reprezentanta minorității italiene, exprimând speranța că și alți deputați ai minorităților vor vota în favoarea moțiunii. „Îi mulțumim doamnei Ioana Grosaru, reprezentant al minorității italiene. Sperăm din suflet ca și cehii, slovacii, tătarii, turcii și reprezentanții altor minorități să voteze”, a precizat liderul AUR. Acesta a criticat stabilitatea invocată de susținătorii Guvernului Ciolacu, acuzând presiuni asupra justiției și încălcarea principiilor democratice: „Nu știm care este această stabilitate în care se anulează alegeri, în care sunt amenințați judecători, în care membri ai CCR sfidează democrația”, a adăugat Simion. Ce își propune opoziția? Liderul AUR consideră că un guvern interimar, „lipsit de pârghii de presiune”, ar putea readuce România pe făgașul democrației și ar putea restabili respectarea Constituției. Deși S.O.S. România a anunțat săptămâna trecută depunerea moțiunii, demersul a fost amânat. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că au fost strânse 154 de semnături, însă s-a așteptat susținerea parlamentarilor USR. Totuși, USR a respins orice colaborare cu AUR. „Parlamentarii USR nu vor semna o moțiune de cenzură cu izolaționiștii”, au precizat reprezentanții partidului.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu (sursa: Facebook/Dumitru Coarnă)
Politică

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului va fi depusă, AUR, SOS, POT au strâns semnăturile necesare

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu. Liderul deputaților S.O.S România, Dumitru Coarnă, a declarat în plenul Camerei Deputaților că, marți, va fi depusă moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu În cadrul declarațiilor sale, Coarnă a subliniat: Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” "Mâine va fi depusă moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Nordis. Am îndeplinit condițiile prevăzute de Constituție. Avem 154 semnături, e vorba de grupurile S.O.S. România, AUR și POT, iar mâine va fi depusă moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu - 'Guvernul Nordis trebuie să plece'", precizând astfel obiectivul politicului demers. Semnăturile și alianțele politice Depunerea moțiunii de cenzură a fost anunțată inițial de S.O.S România săptămâna trecută, însă demersul a fost amânat. Conform declarațiilor anterioare ale liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu, s-au strâns 154 semnături necesare pentru susținerea acesteia. Totodată, se așteaptă ca până miercuri, 26 februarie, să se adune și semnăturile parlamentarilor USR. Reacția USR USR a anunțat că parlamentarii formațiunii nu vor semna o moțiune de cenzură alături de "izolaționiști". USR a evidențiat diferențele de opinie pe scena politică.

Eșecuri în serie ale suveraniștilor, în ultima săptămână (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat

Eșecuri în serie ale suveraniștilor, în ultima săptămână: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; iar Călin Georgescu a fost demascat că s-a operat în Germania. Citește și: Eșec deplin al mitingului suveranist pro-Georgescu: doar sute de participanți, Anca Alexandrescu a făcut circ În plus, chiar în tabăea suveranistă se conturează două poluri de opoziție la Georgescu: Diana Șoșoacă și Gigi Becali, ambii anunțând că ar putea candida la președinție.  Eșecuri în serie ale suveraniștilor Ce eșecuri a înregistrat în ultimele opt zile coaliția pro-Georgescu: nu a mai fost depusă moțiunea de cenzută împotriva guvernului Ciolacu. Moțiunea nu avea susținere și, întrucât se depune o singură moțiune de cenzură pe sesiune legislativă, inițiatorii puteau fi acuzați că, de fapt, au vrut să salveze guvernul mitingul pro-Georgescu a strâns, în cel mai bun caz, câteva mii de participanți. În Piața Victoriei au venit câteva sute, chiar potrivit Realității TV. Călin Georgescu a venit în cârje la miting și, la scurt timp, s-a aflat că se operase în Germania, de menisc. Acest fapt intră în contradicție cu propriile afirmații despre medici: „Gândiți-vă simplu… Cum poate să știe un doctor, om fiind…eu mă duc în fața lui și îi spun că sufăr de ceva..mă doare asta. Cum poate să știe omul ăla mai bine decât mine?! N-are cum! Medicina a fost inventată special pentru frică!” George Simion a fost prins la conventia conservatorilor americani folosind o legitimatie a unui politician italian. Aceste legitimatii se cumpără pentru câteva sute de dolari Dan Andronic a scris că Mario Nafwal, influecerul de pe X care îl susține pe Georgescu, a primit 800.000 de dolari pentru această campanie În plus, suveraniștii se pun singuri în situații ridicole, tot mai des. Principala susținătoare a lui Georgescu, Anca Alexandrescu s-a certat vulgar cu o altă jurnalistă, în direct, în timpul mitingului de sambata. Un susținător al lui Georgescu a postat pe TikTok un clip în care afirma că nu Bolojan a modernizat Oradea, ci așa-zisul „președinte ales”. Mesajul său a generat un val uriaș de ironii. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră