miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: mită

61 articole
Justiție

Avocată membră PNL, prinsă în flagrant de DNA: 60.000 de euro primiți pentru trafic de influență

Două persoane au fost prinse miercuri în flagrant de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în timp ce primeau suma de 60.000 de euro, parte dintr-un total de 500.000 de euro pretins. Cazul vizează infracțiunea de trafic de influență, potrivit unor surse judiciare. Cine sunt persoanele prinse în flagrant Conform informațiilor apărute în anchetă, una dintre persoanele prinse în flagrant este avocata Adriana Georgescu, membră PNL Sector 1. Alături de aceasta se afla un bărbat care se recomanda drept „general al SIE”. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Procurorii DNA au intervenit în momentul în care cei doi ar fi primit suma de 60.000 de euro, bani care ar fi reprezentat o tranșă dintr-o sumă mult mai mare, solicitată pentru presupuse intervenții la nivel înalt. Acuzații de trafic de influență și promisiuni de intervenții în Justiție Potrivit surselor judiciare, infracțiunea cercetată în dosar este trafic de influență. Avocata ar fi promis, în schimbul unor sume consistente de bani, că poate interveni în dosare penale aflate pe rolul DNA sau al Tribunalului București. De asemenea, aceasta ar fi susținut că poate facilita finalizarea unor contracte și angajări în companii naționale aflate în subordinea Guvernului. Intervenții invocate la nivelul DNA, Guvernului și Administrației Prezidențiale Surse apropiate anchetei indică faptul că avocata ar fi lăsat să se înțeleagă că are influență inclusiv asupra procurorului-șef al DNA, precum și asupra unor persoane din Guvern. Totodată, ea ar fi invocat conexiuni în cadrul Administrației Prezidențiale, sugerând că ar putea „rezolva” anumite situații prin intermediul acestora. Promisiunile ar fi fost folosite pentru a justifica solicitarea unor sume de ordinul sutelor de mii de euro. „Lidera femeilor PNL”, vizată de ancheta DNA O parte a presei apropiate PNL a prezentat-o pe Adriana Georgescu drept „lidera femeilor liberale”. Aceasta este cunoscută ca membră a PNL Sector 1 și, potrivit surselor judiciare, ar fi apropiată de fostul premier și fost președinte al PNL, Ludovic Orban. Ludovic Orban a fost recent îndepărtat din Administrația Prezidențială de actualul președinte, Nicușor Dan. Procurorii DNA continuă cercetările pentru a stabili întreaga rețea de influență invocată, proveniența sumelor cerute și dacă promisiunile făcute aveau un suport real sau au fost utilizate exclusiv ca mijloc de inducere în eroare.

Avocată membră PNL, prinsă în flagrant de DNA (sursa: Facebook/Adriana Georgescu)
Șeful IML Iași, condamnat pentru mită (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șeful IML Iași lua mită de până la 5.000 de euro pentru a „aranja” alcoolemii. A fost condamnat

Șeful șpăgar de la Institutul de Medicină Legală Iași a fost condamnat definitiv la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, după ce a luat mii de euro mită de la șoferi prinși băuți sau drogați. Șeful IML Iași, condamnat pentru mită Eugen Chebac a cerut în apel o pedeapsă mai blândă, invocând dependența de jocuri de noroc ca boală, argument respins de judecători, care l-au întrebat de ce nu a încercat să se trateze. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Procurorii au arătat că, între martie 2023 și iulie 2024, acesta a cerut sume între 500 și 5.000 de euro pentru a „aranja” calcule de alcoolemie, analize toxicologice sau certificate medico-legale. Instanța a menținut pedeapsa stabilită de Tribunal, considerând gravitatea faptelor și caracterul repetat al actelor de trafic de influență. Continuarea, în Ziarul de Iași

Deputați ucraineni acuzați că au primit mită (sursa: Facebook/НАБУ)
Internațional

DNA-ul ucrainean, percheziții eșuate la Parlament, deputați acuzați de mită pentru voturi

Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei (NABU) a anunțat declanșarea unei anchete privind un grup de parlamentari care ar fi acceptat mită în schimbul voturilor exprimate în Rada, parlamentul ucrainean. Instituția susține că mai mulți membri ai legislativului ar fi beneficiat de „avantaje ilegale” în mod sistematic. NABU: grup criminal organizat format din actuali deputați Într-un mesaj publicat pe Telegram, NABU a precizat că a descoperit existența unui „grup criminal organizat” din care fac parte și parlamentari în funcție. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev Potrivit agenției, aceștia ar fi primit bani sau alte beneficii pentru a vota anumite proiecte de lege. Percheziții blocate în sediile comisiilor parlamentare din Kiev Anchetatorii au încercat să efectueze percheziții la sediile unor comisii parlamentare din Kiev, însă acțiunea ar fi fost împiedicată de forțele de securitate. NABU a transmis că obstrucționarea acțiunilor de investigație reprezintă o încălcare directă a legii, fără a preciza dacă au avut loc rețineri sau arestări în acest caz. Noul scandal de corupție izbucnește în contextul plecării președintelui Volodimir Zelenski către Florida, unde urmează să discute cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, despre planurile de încheiere a războiului cu Rusia. Seria recentă de scandaluri la vârful statului ucrainean Președinția Ucrainei a fost deja afectată de un alt caz major de corupție, legat de deturnarea a aproximativ 100 de milioane de dolari din sectorul energetic. În acest dosar este implicată o persoană apropiată președintelui Zelenski, aflată în prezent în străinătate. Scandalul a dus la demisia a doi miniștri și a șefului administrației prezidențiale, Andrii Iermak. Corupția, problemă veche în Ucraina Corupția este considerată endemică în Ucraina, numeroase cazuri fiind descoperite după declanșarea invaziei ruse din 2022, inclusiv în armată și în sectorul apărării. Deși țara dispune de agenții anticorupție precum NABU și de un parchet specializat (SAP), puține dosare se finalizează cu condamnări definitive. Activiștii anticorupție din Ucraina semnalează presiuni politice și hărțuire judiciară care, potrivit acestora, ar împiedica investigarea eficientă a cazurilor și sancționarea persoanelor implicate.

Procurorii DNA, descinderi la Răzvan Cuc (sursa: Facebook/Răzvan Cuc)
Eveniment

Percheziții DNA la fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, într-un dosar de dare de mită

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție efectuează marți percheziții la fostul ministru al Transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, precum și la un om de afaceri, într-un dosar ce vizează fapte de dare de mită și complicitate la dare de mită. Suspiciuni privind un contract de 23 de milioane de lei Potrivit acelorași surse, ancheta vizează un contract-cadru în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Suma presupusei mite ar reprezenta circa 6% din valoarea acestui contract, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind modul de atribuire și derulare a procedurilor. Dosar penal pentru dare de mită și complicitate Fostul ministru și omul de afaceri sunt cercetați pentru dare de mită și complicitate la dare de mită, infracțiuni aflate în competența DNA. Procurorii analizează probele ridicate în urma perchezițiilor pentru a stabili rolul fiecărei persoane în mecanismul presupuselor fapte de corupție. Sursele judiciare au precizat că Alexandru-Răzvan Cuc și omul de afaceri vizat vor fi aduși cu mandat la sediul central al Direcției Naționale Anticorupție, unde urmează să fie audiați în cursul zilei.

Trump graţiază un congresman democrat (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump graţiază un congresman democrat acuzat de luare de mită

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat grațierea congresmanului democrat Henry Cuellar și a soției acestuia, Imelda, susținând că ambii au fost victime ale unei persecuții politice orchestrate de administrația lui Joe Biden. Trump a afirmat pe platforma Truth Social că „coruptul Joe Biden” ar fi folosit FBI și Departamentul Justiției pentru a elimina un membru al propriului partid, după ce Cuellar a criticat politica frontierelor deschise. Acuzații de mită în valoare de 600.000 de dolari Henry Cuellar a fost acuzat în mai 2024 că ar fi acceptat mită în valoare de 600.000 de dolari de la o bancă mexicană și de la o companie energetică controlată de guvernul azer, în schimbul influențării deciziilor politice în favoarea acestora. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Membru al Congresului din 2005 și reprezentant al statului Texas, Cuellar este considerat un democrat moderat, cunoscut pentru criticile sale la adresa politicii permisive a lui Biden privind migrația. În ciuda dosarului penal deschis împotriva sa, Henry Cuellar a fost reales în noiembrie 2024 în Camera Reprezentanților, reconfirmând sprijinul electoral din districtul său.

Șeful de post din Chiojdeanca vindea propriile bături alcoolice la buticul local Foto: Facebook Politia Romana
Eveniment

Șeful de post din Chiojdeanca vindea propriile bături alcoolice la buticul local

Șeful de post din Chiojdeanca vindea propriile bături alcoolice la buticul local, iar acesta este acum cercetat sub control judiciar într-un dosar penal de dare şi luare de mită, anunță Serviciile Judeţene Anticorupţie (SJA) Prahova şi Dâmboviţa. Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Una dintre acuzaţiile împotriva șefului postului de poliție din Chiojdeanca se referă la faptul că acesta ar fi favorizat administratorul unei firme din aceeaşi localitate, pentru a facilita comercializarea unor băuturi alcoolice pe care poliţistul le producea în regim propriu. Șeful de post din Chiojdeanca vindea propriile bături alcoolice la buticul local „La data de 20.11.2025, lucrători de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie, Structura Centrală şi Serviciile Judeţene Anticorupţie (SJA) Prahova şi Dâmboviţa, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, au pus în aplicare 9 mandate de percheziţie domiciliară (1 la domiciliul unui agent de poliţie - şef al Postului de Poliţie Chiojdeanca - IPJ Prahova, 1 la sediul Postului de Poliţie Chiojdeanca, 1 la sediul unei societăţi comerciale şi 6 la domiciliile unor persoane fără calitate specială) şi 2 mandate de aducere, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi dare de mită", informează, vineri, SJA Prahova.Potrivit sursei citate, poliţistul ar fi primit de la mai multe persoane din localitatea unde îşi desfăşoară activitatea diverse sume de bani, bunuri şi alte foloase."De asemenea, acesta a favorizat administratorul unei societăţi comerciale din aceeaşi localitate, pentru a facilita comercializarea unor băuturi alcoolice pe care poliţistul le producea în regim propriu", spun anchetatorii.Procurorul de caz a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi a instituit măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile cu privire la persoana în cauză.

Lui Moșteanu i s-a propus o mită de un milion de euro (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Ministrului Moșteanu i s-ar fi oferit o șpagă de un milion de euro prin intermediar

Tribunalul București a aprobat cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a fostului senator Marius Ovidiu Isăilă, acuzat de cumpărare de influență. Mită de un milion de euro Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi promis intervenții pe lângă ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, pentru încheierea unor contracte între o firmă privată și compania de stat Romtehnica. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Procurorii susțin că Isăilă ar fi promis indirect, prin intermediul unui martor, suma de un milion de euro, având convingerea că ministrul Apărării ar putea influența conducerea Romtehnica în favoarea firmei interesate. Fostul senator a fost reținut pentru 24 de ore și prezentat în fața instanței, care a dispus arestarea sa preventivă. DNA a anunțat că infracțiunea de cumpărare de influență a fost comisă în stare de recidivă, Isăilă executând anterior o pedeapsă cu închisoarea pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind condamnat definitiv în 2019 la cinci ani și patru luni de închisoare. Moșteanu, martor în dosar "Lupta împotriva corupției nu e un slogan pentru mine, e o linie roșie. Recent, o persoană a încercat să îmi cumpere influența cu un milion de euro pentru a facilita un contract cu Romtehnica. Am refuzat categoric orice întâlnire cu acea persoană. Sunt martor în dosar și sprijin pe deplin autoritățile pentru clarificarea faptelor. Știu că deranjez multe socoteli ca ministru al Apărării și probabil de aceea s-au înmulțit atacurile și fake news-urile împotriva mea. Nu mă voi da la o parte niciun milimetru.", a scris ministrul Apărării pe Facebook.

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare (sursa: Inquam Photos/George Călin, Octav Ganea)
Eveniment

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, vor fi eliberați din penitenciar, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a constatat că faptele pentru care au fost condamnați s-au prescris. Decizia a fost luată marți de un complet de judecători condus de Lia Savonea, președinta Instanței Supreme. Condamnările și contextul dosarului Sebastian Vlădescu executa o pedeapsă de 7 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită, iar Mircea Ionuț Costea avea o condamnare de 6 ani pentru complicitate la luare de mită. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Ambii au fost implicați într-un dosar privind o mită de 20 de milioane de euro primită de la compania austriacă Swietelsky, în legătură cu lucrările de reabilitare a căii ferate București - Constanța. Completul care a decis eliberarea celor doi a fost format din Lia Savonea, Lucia Tatiana Rog, Adrian Glugă, Gheorghe-Valentin Chitidean și Lavinia Valeria Lefterache, prin admiterea unui recurs în casație, o cale extraordinară de atac. Aplicarea deciziei Curții Constituționale Potrivit purtătorului de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, eliberarea celor doi este o consecință a Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale, care a reafirmat principiul respectării dreptului la apărare, egalității de șanse și accesului la justiție. CCR a stabilit că modificările procedurale privind prescripția nu afectează răspunderea civilă sau măsurile patrimoniale dispuse anterior. În consecință, Vlădescu și Costea rămân obligați să achite prejudiciile reținute în sarcina lor, iar măsurile de confiscare și asiguratorii au fost menținute. Sebastian Vlădescu: prejudiciu de 3.990.248 lei și 65.000 euro, plus confiscarea specială a 2.177.000 euro Mircea Ionuț Costea: prejudiciu de 3.121.328 lei și 1.919.900 euro În total, măsurile civile dispuse însumează 7.111.577 lei și 4.161.900 euro. Motivele juridice ale eliberării În recursul său, Sebastian Vlădescu a susținut că infracțiunea de luare de mită s-a prescris. Argumentul său s-a bazat pe o decizie anterioară a unui complet ICCJ (din care a făcut parte tot Lia Savonea), conform căreia termenul de prescripție se calculează de la data pretinderii mitei, nu de la momentul primirii efective a banilor. Ulterior, Curtea Constituțională a confirmat că această interpretare se aplică și persoanelor condamnate definitiv, ceea ce a permis eliberarea foștilor oficiali. Vlădescu se afla în detenție din mai 2023, în timp ce Costea a fost încarcerat doar patru luni, fiind adus în România din Turcia după pronunțarea sentinței. Istoricul dosarului și acuzațiile DNA Cei doi au fost trimiși în judecată în noiembrie 2019 alături de Cristian Boureanu și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor — ambii achitați ulterior. Procurorii DNA au acuzat că, între 2005 și 2017, reprezentanții companiei austriece Swietelsky au plătit aproximativ 20 de milioane de euro sub formă de „comisioane” unor oficiali români, pentru facilitarea contractelor de reabilitare a infrastructurii feroviare. În 2005, oficialii companiei au convenit cu Vlădescu, Costea și Mihaela Mititelu (o apropiată a conducerii CNCFR) să le plătească un comision de 3,5% din sumele primite de la statul român, în schimbul garantării finanțării și plății la timp a facturilor. Circuitul fictiv al mitei Pentru a masca mita, a fost creat un circuit financiar fictiv, pornind de la un contract de consultanță fals încheiat cu o firmă de avocatură. Între 2006 și 2011, compania străină a plătit 39,3 milioane de lei fără ca serviciile să fie prestate. Ulterior, banii au fost transferați către societăți controlate de inculpați, prin intermediul unor offshore-uri. Sumele primite, potrivit DNA: Sebastian Vlădescu: 1.000.000 euro Mircea Ionuț Costea: 3.121.328 lei și 2.320.698 euro Mihaela Mititelu: 3.083.498 lei și 1.050.087 euro În 2009, în contextul crizei economice și al schimbării guvernului, s-a convenit un nou comision de 10% din plățile statului către compania austriacă. Banii au fost direcționați prin cinci niveluri de companii offshore, pentru a ascunde proveniența. Vlădescu ar fi primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu – 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu – 2.111.799 euro. Condamnarea omului de afaceri austriac Într-un dosar separat, Josef Hornegger, reprezentantul consorțiului Swietelsky - Wiebe - Takenaka, a recunoscut că a plătit mita. Acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, fiind condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și obligat la plata a 1,1 milioane de euro.

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Foto: Facebook CSM
Eveniment

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor: dosarul a zăcut prin instanțe timp de aproape nouă ani. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Tribunalul Prahova a constatat intervenirea prescripţiei răspunderii penale şi a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţii Mihail Emanuel Saghel (la data faptelor ofiţer de poliţie judiciară, cu funcţia de şef Serviciu în cadrul BCCO Ploieşti), trimis în judecată pentru şantaj, luare de mită, trafic de influenţă, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, Ionuţ Adrian Rădulescu, la data faptei ofiţer în cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJU) Prahova, deferit justiţiei pentru cercetare abuzivă, şi Constantin Sebastian Ristea, acuzat de complicitate la infracţiunea de luare de mită. Judecătorii au dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul Constantin Ispas (fost şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie), deferit justiţiei pentru luare de mită, cercetare abuzivă în formă continuată, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în cazul său urmând să fie constituit un dosar care se va judeca separat. DNA a susținut, potrivit unui cominicat din 2016, în cursul lunii aprilie 2010, Constantin Ispas, în calitate de şef al DGA Prahova, a pretins şi primit de la un denunţător, în perioada aprilie 2010 - februarie 2011, câte 10.000 euro în două tranşe şi ajutor financiar pentru o anumită societate comercială deţinută de un apropiat al său. Ajutorul financiar a constat într-un împrumut în sumă de 200.000 lei.  Aceste avantaje patrimoniale au fost pretinse de Ispas pentru a-l determina pe ofiţerul coordonator din cadrul BCCO Ploieşti, comisarul-şef Mihail Emanuel Saghel, să instrumenteze, într-o anumită direcţie, un dosar penal, astfel încât să se creeze o situaţie favorabilă denunţătorului, cercetat în cauza respectivă.   Procurorii mai susţin că, în perioada 2010-2013, Constantin Ispas i-a determinat pe administratorii a două firme să creeze avantaje materiale altor societăţi comerciale (având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere), primind în schimb de la reprezentantul acestora din urmă: foloase materiale constând în 1.500 lei, pentru fiecare dintre cele 39 de tranzacţii cu produse petroliere derulate de firmele favorizate, totalizând suma de 58.500 lei; sume de bani cuprinse între 700 şi 2.000 lei, pentru alimentarea cu carburant a autoturismului personal, în toată perioada menţionată; sume de bani sau motorină pentru alimentarea propriului autoturism în cuantum de aproximativ 2.000 lei lunar (începând cu anul 2009 până la sfârşitul anului 2012), furnizarea, în mod repetat, de agregate minerale exploatate în cadrul unei balastiere, echivalentul a 45-50 basculante; transportul unor baloţi de lucernă sau grâu din zona Urlaţi la o fermă pe care o administrează în fapt Ispas Constantin; plata, în vara anului 2011, a cheltuielilor dintr-un concediu împreună cu familia sa pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, sejur în valoare de 2.000 euro. DNA mai menţionează că, în perioada 2014 - 2015, ofiţerul de poliţie Mihail Emanuel Saghel, lucrând în baza delegărilor de competenţă dispuse de DIICOT Ploieşti, a constrâns un jurnalist, prin ameninţare, direct sau prin interpuşi, cu constituirea de dosare penale şi luarea unor măsuri preventive faţă de acesta, în scopul de a-l determina pe de o parte să nu mai editeze şi să nu mai publice materiale de presă compromiţătoare la adresa sa, iar pe de altă parte să compromită un magistrat prin formularea unor denunţuri împotriva acestuia. La data de 18 august 2015, procurorii au găsit la domiciliul lui Mihail Emanuel Saghel 17 documente ce conţineau informaţii secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, pe care acesta din urmă le deţinea fără drept, în afara atribuţiilor sale de serviciu. Cu aceeaşi ocazie, au fost descoperite 39 înscrisuri care conţineau informaţii secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat de poliţist, în perioada 15 februarie 2005 - 8 septembrie 2010, mai arată DNA. În 2023, Agerpres scria că ofiţerul de poliţie Constantin Ispas, din Prahova, obține daune morale de la stat, după ce a fost achitat în dosarul în care a fost judecat și omul de afaceri Sebastian Ghiță. 

Managerul spitalului din Caransebeș, Singh Bhupinder, prefera valuta cash Foto: Spitalul Caransebeș
Eveniment

Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash: suma uriașă găsită de DNA la percheziții

Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash: la perchezițiile efectuate acasă la medicul Singh Bhupinder, procurorii au găsit peste 120.000 de euro, în multiple valute. Suma nu figura în declarația de avere a soției acestuia, Barbara-Dorina Singh, și ea manager, dar la Serviciul de Ambulanță Caraș Severin. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Singh Bhupinder, managerul Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș, a fost reținut vineri de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru 24 de ore. El a fost consilier onorific al ministrului PSD Alexandru Rafila.  Spitalul din Caransebeș este sub controlul Consiliului Local și al primarului PSD, Felix Borcean.  Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash „La percheziţii, anchetatorii au găsit la domiciliul suspectului Singh Bhupinder următoarele sume de bani care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor: 28.890 euro, 96.200 euro, 2.541 dolari, 340 lire, 500 franci şi 5.000 forinţi”, arată un comunicat al DNA.  Procurorul arată și ce șpagă ar fi cerut acesta de la firmele care renovau spitalul din Caransebeș. „La data de 4 mai 2025, suspectul Singh Bhupinder, în calitate de manager al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, ar fi acceptat promisiunea, direct şi pentru sine, de la suspectul D.I., administrator al unei societăţi comerciale, de a primi suma de 250.000 de lei, în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, şi anume atribuirea preferenţială, prin achiziţie directă, a unui contract de achiziţie publică cu societatea menţionată anterior constând în lucrări de reparaţii la etajul şase al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, în valoare de 900.400 lei, fără TVA”, precizează DNA.  Practic, șpaga ar fi fost de circa 25% din valoarea lucrării. Potrivit declarației de avere a Barbarei Singh, familia nu avea absolut nici un cont în bancă peste 5.000 de euro sau alte plasamente, deși a câștigat, doar în anul fiscal 2024, circa 393.000 lei, net.  Familia avea două apartamente și o casă de 300 mp în Caransebeș. 

Primarul Mangaliei a fost arestat preventiv (sursa: Facebook/Radu Cristian)
Eveniment

Primarul din Mangalia, arestat pentru 30 de zile: a luat șpagă 645.000 de euro, acuză DNA

Primarul Mangaliei a fost arestat preventiv. Judecătorii au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului orașului Mangalia, Radu Cristian, acuzat că ar fi primit mită în valoare totală de 645.000 de euro. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată de avocații edilului. Primarul Mangaliei a fost arestat preventiv Radu Cristian a fost reținut pe 21 august de procurorii DNA, fiind acuzat de cinci infracțiuni de luare de mită (una în formă continuată) și de o infracțiune de spălare a banilor. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Conform anchetatorilor, între anii 2020 și 2025, acesta ar fi primit sume importante de bani de la mai multe persoane în schimbul emiterii unor documente urbanistice și al inițierii unor hotărâri de Consiliu Local. Mecanismul mitei: bani și bunuri de lux Potrivit comunicatului DNA, banii ar fi fost primiți atât direct, cât și prin intermediari. În schimbul mitei, edilul ar fi facilitat emiterea unor documente și ar fi intervenit în diverse demersuri administrative. Mita pentru comerț pe plajă și portul turistic Între 2022 și 2024, primarul ar fi pretins 80.000 de euro și ar fi primit printr-un intermediar 42.333 de euro, sub forma achizițiilor de obiecte vestimentare de lux. În schimb, ar fi permis unor persoane să desfășoare activități comerciale pe plajă și în zona Portului Turistic Mangalia, fără a fi sancționate de Poliția Locală. Certificat de urbanism și autorizație pentru bloc P+12 În 2020, edilul ar fi pretins 70.000 de euro și ar fi primit 20.000 de euro, printr-un intermediar, pentru a facilita emiterea unui certificat de urbanism și a unei autorizații de construire pentru un bloc de locuințe cu 12 etaje în stațiunea Neptun. În 2023, primarul ar fi obținut un folos echivalent cu 500.000 de euro, prin reducerea prețului de achiziție al unui activ al unei firme. În schimb, ar fi asigurat cesionarea unor contracte de închiriere pentru terenuri din Portul Turistic Mangalia. Tot în 2023, acesta ar fi pretins 50.000 de euro și ar fi primit 150.000 de lei pentru ca două persoane să nu fie controlate de funcționarii Primăriei Mangalia în timpul construirii unui imobil din Neptun. Certificat pentru construcție ilegală în Saturn În lunile ianuarie și februarie 2025, primarul ar fi pretins și primit 50.000 de euro pentru a facilita obținerea unui certificat de atestare a edificării / extinderii unei construcții ridicate fără autorizație, în stațiunea Saturn. Procurorii susțin că Radu Cristian ar fi disimulat o parte din banii obținuți ilegal prin achiziția, în 2023, a unui hotel în stațiunea Cap Aurora.

Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF (sursa: Facebook/Dragos Anastasiu)
Politică

O firmă a vicepremierului Anastasiu a mituit o funcționară ANAF timp de opt ani. Bolojan tace

Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF: potrivit unei anchete a DNA, între anii 2009 și 2017, companiile controlate de actualul vicepremier Dragoș Anastasiu au oferit mită unei inspectoare ANAF pentru a evita sancțiuni în urma controalelor fiscale. Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF Investigația s-a încheiat în 2023 cu o condamnare definitivă a funcționarei ANAF, care a recunoscut că a primit șpagă, arată un comunicat al DNA. Dragoș Anastasiu a admis, atât în fața procurorilor DNA, cât și a instanței, că a participat la mituirea angajatei ANAF. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Totuși, nici el și nici angajații săi nu au fost puși sub acuzare, întrucât partenerul său de afaceri a fost cel care a formulat denunțul penal către autorități. Detalii despre implicarea firmelor vicepremierului în dosarul de corupție se regăsesc în deciziile Tribunalului București și ale Curții de Apel București, arată Hotnews. Anastasiu: "În dosar am fost martor" Anastasiu a reacționat la apariția acestor informații printr-o postare pe Facebook. "În dosar am fost martor, nu denunțător. Nu a existat nicio acțiune împotriva mea, nu am avut niciun fel de avantaj din punct de vedere juridic, iar în dosar au fost implicate și alte societăți comerciale care au fost în aceeași situație. Nu am avut niciodată nicio condamnare penală. Context: Unul cunoscut, din păcate, de prea mulți antreprenori, mai ales în vremurile acelea de acum 15-17 ani. Unii funcționari ai statului român care presau și chiar șantajau firmele, “recomandând” soluții de tip contract de consultanță cu o firmă pusă pe tavă de funcționar pentru a corecta așa-zisele nereguli descoperite în urma controalelor. Când, fiind antreprenor, gestionezi mai multe companii care, la rândul lor, sunt conduse de manageri, este imposibil să ai informații la zi și amănunte despre toate operațiunile în derulare. Dar atunci când ai informațiile complete, trebuie să acționezi corect și în spiritul legii. Asta este ceea ce am făcut eu.", s-a disculpat Anastasiu. Bolojan tace Deocamdată, premierul pare să-l apere pe vicepremierul Dragoș Anastasiu. "În urma mai multor solicitări primite de la jurnaliști fac următoarele precizări: Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023. Singura sa calitate a fost aceea de martor. A fost audiat în această calitate de procurori și judecători care nu au considerat că sunt întrunite condițiile pentru schimbarea acestei unice calități. Dosarul penal s-a incheiat prin hotărâre defintivă. Circumstanțele cazului nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile dlui Dragoș Anastasiu.", a transmis Guvernul printr-un comunicat.  

Comisar anticorupție, mită în miei, vin (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ditamai comisarul anticorupție, mită în miei și vin pentru a compromite un primar

Comisar anticorupție, mită în miei, vin: Gheorghe Țibulcă a fost surprins în timp ce primea mită constând în patru miei și 20 de litri de vin din partea lui Liviu Dobre, investitor imobiliar și consilier local în comuna Rediu. Comisar anticorupție, mită în miei, vin În schimbul acestor foloase, Țibulcă ar fi încercat să obțină informații compromițătoare despre primarul comunei Rediu, aflat în conflict cu Dobre. Citește și: Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză a infrastructurii rutiere Comisarul Țibulcă a apelat la o angajată a primăriei, pe care ar fi amenințat-o cu deschiderea unor dosare penale. Tentativa de șantaj a eșuat, funcționara refuzând să colaboreze. Ancheta a fost desfășurată chiar de colegii comisarului din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA), care au instalat microfoane în biroul acestuia pentru a-l supraveghea și a obține probe concludente. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șeful Vămii București, judecat pentru mită (sursa: Facebook/Autoritatea Vamală Română)
Eveniment

Șeful Vămii București, trimis în judecată pentru șpăgi pe bandă rulantă

Șeful Vămii București, judecat pentru mită. Paul Petrof, director al Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar complex, în care este acuzat de luare de mită și favorizarea făptuitorului. Alături de el, alte persoane din cadrul Autorităţii Vamale Române sunt inculpate pentru fapte de corupţie. Șeful Vămii București, judecat pentru mită Potrivit DNA, în același dosar au fost trimiși în judecată și Nicolae-Ștefan Teianu, funcționar vamal, pentru luare de mită în formă continuată (patru acte materiale) și Răzvan-Cosmin Stamatescu, șef birou în cadrul Autorității Vamale, pentru trafic de influență, favorizarea făptuitorului și folosirea de informații confidențiale. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Anterior, șase inculpați și-au recunoscut faptele și au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției, între care funcționari din cadrul Autorității Vamale și un om de afaceri. Mită pentru mușamalizarea controalelor Ancheta DNA arată că, între iulie și august 2023, în timpul unor controale în centre comerciale din București și Ilfov, funcționari vamali au pretins și primit mită de la oameni de afaceri. Valoarea totală a sumelor și beneficiilor necuvenite ar fi fost: 52.600 lei, 5.000 dolari, 5.600 euro și diverse alte bunuri. Scopul acestor plăți era de a evita întocmirea sesizărilor penale și de a încheia controalele într-un mod favorabil firmelor vizate. Acces neautorizat la informații din anchete în curs Pe 10 ianuarie 2024, Paul Petrof și Răzvan Stamatescu i-ar fi arătat unui om de afaceri conținutul unei ordonanțe emise de polițiști economici, cu scopul de a-l avertiza și de a-i permite să ascundă eventuale probe compromițătoare. În perioada 2021–2023, Răzvan Stamatescu ar fi acceptat promisiunea unei mite de 10.000 de dolari și alte foloase necuvenite pentru a interveni pe lângă polițiști de frontieră, astfel încât aceștia să ignore transporturi de mărfuri contrafăcute. Tot în această perioadă, Paul Petrof ar fi cerut 50.000 de euro avans pentru un apartament și articole vestimentare de lux de la un om de afaceri, în schimbul sprijinului în obținerea unor autorizații. În același dosar, funcționarul Demetrius Gheorghe este acuzat că a condus un motociclu în municipiul Giurgiu, în mai 2023, având o alcoolemie peste limita legală, faptă care atrage răspunderea penală. Acorduri de recunoaștere și pedepse cu suspendare Cei șase inculpați care au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției au acceptat pedepse de 2–3 ani de închisoare cu suspendare. De asemenea au acceptat interzicerea unor drepturi și muncă în folosul comunității până la 80 de zile. Dosarul a fost trimis la Tribunalul București DNA a transmis că dosarul a fost înaintat Tribunalului București, cu propunerea menținerii măsurilor asigurătorii impuse în cauză. Investigațiile continuă, iar implicarea unor funcționari cu rang înalt ridică semne de întrebare asupra integrității sistemului vamal românesc.    

Avere consistentă a medicului militar Mitrică, investigat de DNA (sursa: scumc.ro)
Investigații

Medicul de la Militar suspectat de mită: vilă enormă în București, salariu uriaș, sponsorizări farma

Avere consistentă a medicului militar Mitrică: colonelul Marian Mitrică, șeful Secției de Neurochirurgie de la Spitalul Militar "Carol Davila" din București, este plătit de statul român cu aproape 5.000 de euro pe lună. Dar este sponsorizat și de companiile din industria farmaceutică. Avere consistentă a medicului militar Mitrică Acum a ajuns să fie luat în vizor de procurorii DNA pentru că ar fi luat bani (mită) de la pacienți, inclusiv pentru pensionări anticipate. Soția sa, Gabriela Mitrică, patroana firmei Verys Med Consult, este angajată la Administrația Fondului pentru Mediu. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Colonelul Marian Mitrică, doctor în științe medicale și șef al Secției Neurochirurgie de la Spitalul Militar, a vândut o casă, în ianuarie 2022, pentru 430.000 de euro. Alți 10.000 de euro i-a obținut din vânzarea unui autoturism. Vilă de 221 mp și teren de 500 mp în București Cu banii obținuți din aceste tranzacții a cumpărat, împreună cu soția sa, Gabriela Mitrică, o vilă de 221 mp în București. Casa dispune de un teren în suprafață de 500 mp. Tot în 2022, soția colonelului Marian Mitrică a înființat societatea Verys Med Consult, pe care o administra împreună cu Andreea Șerban Mitrică. Gabriela Mitrică s-a retras din funcția de administrator în septembrie 2023. Atunci, figura angajată ca referent la Administrația Fondului pentru Mediu. Sponsorizări de la AstraZeneca și Prisum Health Din declarația de avere depusă de colonelul Marian Mitrică rezultă că acesta primește un salariu anual de 206.370 lei de la Spitalul Militar din București. De la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", acolo unde estet cadru universitar, încasează anual peste 60.000 lei. Și este și angajatul soției sale, la firma Verys Med Consult. În declarația de avere, colonelul Mitrică a menționat că de la această firmă a primit un salariu de doar 7.305 lei. Totodată, firma Prisum Health i-a plătit 1.667 lei pentru o prezentare științifică, în timp ce AstraZeneca Pharma i-a dat 2.016 lei. Tot pentru o prezentare științifică.   De la Firma Verys Med Consult a încasat un salariu anual în cuantum de 10.119 le și patroana Gabriela Mitrică. Care a încasat mult mai mult din salariul anual de 113.001 lei de la Administrația Fondului pentru Mediu.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră