luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: mită

70 articole
Justiție

Doi șefi din ANAF București, sub control judiciar pentru luare de mită și trafic de influență

Procurorii din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și instituirea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile în cazul a doi funcționari din cadrul ANAF București, acuzați de fapte de corupție. Cine sunt inculpații vizați de anchetă Doi funcționari cu poziții-cheie în cadrul ANAF București sunt acuzați că ar fi cerut și primit zeci de mii de euro pentru a facilita decizii favorabile unor firme aflate în insolvență. Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Este vorba despre Topan Octavian-Ciprian, șef Serviciu Juridic 2 în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București (DGRFP București). Acesta este acuzat de două infracțiuni de luare de mită și două infracțiuni de trafic de influență. A doua anchetă o vizează pe Popovici Tatiana, fost director executiv juridic în cadrul aceleiași instituții, în prezent șef Serviciu Juridic Sector 6, acuzată de luare de mită. Mită de 50.000 de euro pentru influențarea unui plan de reorganizare Potrivit procurorilor, în perioada mai–iunie 2022, Topan Octavian-Ciprian ar fi cerut, prin intermediul unui practician în insolvență, suma de 50.000 de euro de la reprezentantul unei firme aflate în insolvență. În schimbul banilor, acesta ar fi susținut că își poate folosi influența asupra unor funcționari din ANAF pentru a determina instituția să voteze favorabil modificarea planului de reorganizare al firmei și să emită un punct de vedere oficial în acest sens. Modificarea planului ar fi redus creanța ANAF de la peste 7 milioane de lei la aproximativ 2,1 milioane de lei. Cum au fost încasați banii: tranșe și intermedieri Anchetatorii susțin că în octombrie 2022, inculpatul ar fi primit 5.000 de euro. În martie 2023, ar fi încasat încă 45.000 de euro, prin același intermediar În același dosar, Popovici Tatiana ar fi primit 15.000 de euro, reprezentând o parte din suma totală de 50.000 de euro. Bani pentru lichidatori și proceduri de faliment În perioada octombrie–noiembrie 2025, Topan Octavian-Ciprian ar fi primit 5.000 de lei de la un lichidator judiciar, promisiunea unei sume de 5.000 de euro și promisiunea suplimentară de 2.000 de euro într-un alt dosar de insolvență. Banii ar fi fost oferiți pentru aprobarea ordinii de zi în adunările creditorilor, confirmarea lichidatorului judiciar, stabilirea onorariilor (inclusiv un onorariu de succes de 3%) și influență invocată în interiorul ANAF. Procurorii susțin că inculpatul ar fi pretins că are influență inclusiv asupra șefului Serviciului Juridic Sector 3 din cadrul DGRFP București. Acesta ar fi promis că poate determina emiterea unor documente oficiale prin care ANAF să aprobe planuri de reorganizare ale firmelor aflate în dificultate. Măsura controlului judiciar: obligații stricte Pe durata controlului judiciar, cei doi inculpați trebuie să respecte mai multe obligații. Trebuie să se prezinte la audieri ori de câte ori sunt chemați. Nu au voie să părăsească România fără acordul procurorilor. Nu pot lua legătura cu persoanele implicate în dosar și nu mai pot exercita atribuțiile profesionale în care ar fi comis faptele. În caz de nerespectare, măsura poate fi înlocuită cu arest la domiciliu sau arest preventiv. Ancheta continuă și vizează și alte persoane DNA precizează că investigațiile sunt în desfășurare și vizează și alte persoane implicate. De asemenea, procurorii subliniază că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție.

Șefi ANAF București, acuzații de mită (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare după un denunț din 2019 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare

Vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, șefii Vămii Agigea și foști șefi ai Vămii Constanța Sud, au fost prinși în flagrant de procurorii anticorupție. Parfenie și Gudu cereau bani de la agenți economici pentru ca formalitățile vamale pentru containerele cu marfă să se desfășoare cu „ușurință” și „prioritate”. Cei doi vameși urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume DeFapt.ro a obținut un răspuns de la DNA din care reiese că mai mulți vameși, inclusiv Lică Octavian Parfenie și Christian Gudu, au fost „turnați” la DIICOT în iunie 2019. Ulterior, după ce dosarul a ajuns la DNA Constanța, acesta a fost clasat pentru că „fapta nu există”. Flagrant organizat de DNA Direcția Națională Anticorupție a reușit în noaptea de joi spre vineri să îi prindă în flagrant pe Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, din cadrul Direcției Regionale Vamale București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța, în timp ce primeau șpagă pentru containerele de mărfuri care intrau în țară.  Anchetatorii susțin că cei doi vameși „au primit sume de bani în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intra în îndatoririle lor de serviciu, mai precis pentru ca formalitățile vamale pentru importurile de mărfuri din perioada 01.12.2025-05.12.2025, realizate de agenți economici având comisionar vamal pe Quality Broker SRL, să se desfășoare cu ușurință și cu prioritate”. Șpagă de 300-700 de euro pentru fiecare container de marfă Aceștia cereau șpăgi cuprinse între 300 și 700 de euro de la agenți economici pentru fiecare container cu marfă care ajungea în România. În cazul în care importatorii nu acceptau să plătească șpăgile către vameși, riscau întârzieri semnificative la efectuarea formalităților vamale. După finalizarea audierilor, vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Vameșul Gudu, fratele deputatului PNL Gudu Corupția din Autoritatea Vamală Română este protejată la cel mai înalt nivel, atât de decidenții din Ministerul Finanțelor, cât și de politicienii care girează numirile pe funcțiile de conducere. Printre beneficiarii acestei protecții erau și vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu. Acesta din urmă este fratele lui Michael Gudu, deputat PNL în legislatura 2020 – 2024, un apropiat al primarului Ștefan Ilie, șeful PNL Tulcea. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pe numele celor doi vameși, în cursul lunii iunie 2019, a fost depus un denunț la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de către reprezentanții unei societăți comerciale. Denunțul viza „comiterea unor presupuse fapte penale de către funcționarii Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud”. Tot în anul 2019, dosarul a fost declinat de la DIICOT Constanța la DNA Constanța.   Denunțați la DIICOT, salvați de DNA Într-un răspuns transmis de către DNA la solicitarea DeFapt.ro se menționează că la dosar au fost atașate ulterior ale două sesizări. Una - anonimă, cealaltă - făcută de o instituție publică.  „În cauza respectivă, în care urmărirea penală a fost începută doar cu privire la faptă (“in rem”), după epuizarea tuturor cercetărilor, la data de 07 ianuarie 2021, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art.16 lit. a (“fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală”, se menționează în răspunsul DNA. Corupția din Portul Constanța, publică din 2019 Mai multe publicații au primit în anul 2019 un „armaghedon” atribuit vameșului Octavian Lică Parfenie, care atunci deținea funcția de adjunct al Biroului Vamal de Frontieră Constanța, în care se susținea că decidenții din ANAF și Ministerul Finanțelor acoperă corupția din Vama Constanța. În documentul respectiv se menționa că Christian Gudu a ajuns șef la Vama Agigea Sud în urma intervențiilor făcute de ministrul de Finanțe din aceea perioadă, Orlando Teodorovici, prin interpusul acestuia Lilian Onescu, care avea funcția de secretar general ANAF. Mai mult, s-ar fi plătit importante sume de bani pentru ca Parfenie și Ghudu să fie numiți în funcții de șef, respectiv adjunct al Vămii Agigea, principalul punct de intrare în țară al containerelor cu mărfuri. Totodată, în delațiunea transmisă presei se preciza că vameșul Octavian Lică Parfenie ar fi depus un denunț la DNA. În anul 2023, la solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că „ pe rolul DNA – Serviciul teritorial Constanța, nu a fost identificat vreun dosar penal care să fi fost constituit ca urmare a vreunui denunț depus de către persoana menționată în cererea dvs”. Vameșul Christian Gudu, ascuns la Călărași după denunțurile la DIICOT și DNA Christian Gudu figura în anul 2008 ca angajat pe funcția de inspector asistent - director executiv adjunct la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Ialomița din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța. Atunci, acesta a declarat investiții de 47.000 de dolari în fondul de investiții Capital Invest. De la Banc Post luase în 2008 un credit de 39.000 CHF, scandent în 2018. De la fratele lui, Michael Gudu, împrumutase 20.000 de euro, conform declarației de avere depusă în 2009.  În acea perioadă, vameșul Gudu avea un salariu anual de 42.000 lei, iar soția sa, Anamaria Gudu, câștiga 15.000 lei de la Neptun TV. Din funcția de director executiv la Ialomița, vameșul a plecat în anul 2014 pe postul de șef Birou Vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița din cadrul Direcției Regionale Vamale Ploiești. De acolo, a ajuns în mai 2019 pe funcția de director al Direcției Regionale Vamale Ploiești. După numai o lună, avea funcția de șef Biroul Vamal la Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud. În urma denunțurilor din 2019 de la DIICOT, Christian Gudu a fost mutat pe funcția de șef birou vamal la Biroul Vamal de Interior Călărași. Apoi, în 2021, a revenit pe funcția de birou vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița. Într-un final, s-a întors adjunct al Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud – Vama Agigea.

Corupție la Primăria Sectorului 5, mecanismul mitei (sursa: Facebook/Vlad Popescu Piedone)
Justiție

Corupție la Primăria Sectorului 5: mecanismul mitei, de la polițistul local la vârful administrației

Procurorii Direcția Națională Anticorupție au declanșat o amplă anchetă de corupție la Primăria Sectorului 5, după ce un polițist local, cunoscut sub porecla „Pedro”, a primit mită de 18.000 de euro de la reprezentantul unui dezvoltator imobiliar. Suma ar fi fost plătită pentru urgentarea recepției unui ansamblu rezidențial. Banii, distribuiți către șefi din Primărie Potrivit referatului întocmit de procurori, o parte din banii primiți de polițistul local ar fi fost ulterior „distribuiți” către superiori din cadrul administrației locale. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Ancheta vizează un mecanism bine pus la punct, prin care documente esențiale pentru finalizarea proiectelor imobiliare ar fi fost eliberate contra cost. Trei oficiali reținuți În acest dosar au fost reținuți trei oficiali importanți ai Primăriei Sectorului 5: - Iulian Cârlogea, administratorul public al Sectorului 5 - Robert Mihai Başca, arhitectul-șef - Florin Chioran, director general adjunct al Poliției Locale Sector 5 Aceștia urmează să fie prezentați Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă. Cum a început totul: recepție amânată și „taxa” neoficială În noiembrie 2024, o firmă aparținând unui dezvoltator imobiliar a solicitat Primăriei Sectorului 5 recepția unui ansamblu rezidențial de pe strada Înclinată, nr. 12. Deși lucrările erau finalizate, Direcția de Control din cadrul Poliției Locale a invocat aglomerația pentru a amâna procedura. Reprezentantul firmei, identificat ca C.G., a discutat direct cu polițistul local I.P., zis „Pedro”. Potrivit declarațiilor, acesta i-ar fi cerut inițial suma de 24.000 de euro pentru recepție și certificatul de atestare a edificării. După negocieri, suma a fost redusă la 18.000 de euro. Mita, plătită în mașină și urmată de documente oficiale În ziua recepției, după finalizarea verificărilor, C.G. i-a remis polițistului suma de 90.000 de lei, echivalentul a 18.000 de euro, într-o pungă de plastic, în mașina sa. La scurt timp, firma a primit procesul-verbal de recepție și certificatul de atestare a edificării. Denunț la DNA și investigatori sub acoperire Ulterior, C.G. i-a mărturisit superiorului său plata mitei, fapt care a dus la suspiciuni și, în cele din urmă, la un denunț către DNA. Procurorii au apelat la un investigator sub acoperire, care s-a prezentat drept reprezentant al companiei-mamă a dezvoltatorului. În noiembrie 2025, investigatorul și polițistul local s-au întâlnit de mai multe ori, discuțiile fiind înregistrate. Din convorbiri reiese clar că suma cerută inițial fusese de 24.000 de euro, dar că polițistul primise doar 18.000. Recunoașteri și traseul banilor Audiat de procurori, polițistul local a recunoscut faptele. Acesta a declarat că a păstrat 20.000 de lei și a remis restul banilor lui Florin Chioran, pentru semnarea documentelor necesare fiscalizării imobilelor. Ulterior, în cadrul unei operațiuni controlate, polițistul a dus „diferența” de 6.000 de euro, banii fiind împărțiți între Chioran și, potrivit suspiciunilor, administratorul public Iulian Cârlogea. O nouă mită, într-o toaletă din Primărie Ancheta scoate la iveală și un al doilea episod de corupție, legat de recepția unui imobil de 11 etaje de pe strada Nuțu Ion. După constatarea unor nereguli, dezvoltatorul ar fi promis sume consistente pentru „rezolvarea” situației. În ianuarie 2026, polițistul „Pedro” a primit 2.000 de euro într-o toaletă din Primărie, pentru a evita camerele de supraveghere. Banii au fost predați ulterior procurorilor și constituie probă la dosar.

Medic reținut pentru luare de mită (sursa: Facebook/Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Alexandru Augustin” Sibiu)
Eveniment

Mita în spitale: medic din Sibiu, reținut după ce a cerut bani unei paciente pentru operație

Un medic angajat la Spitalul Clinic Militar de Urgență din Sibiu a fost reținut miercuri, după ce a fost prins în flagrant în timp ce primea mită suma de 1.000 de lei, în schimbul efectuării unei intervenții chirurgicale la o pacientă, potrivit unor surse judiciare. Denunț făcut de fiul pacientei la Call Center-ul Anticorupție Cazul a ieșit la iveală în urma unui denunț formulat de fiul pacientei, care a apelat Call Center-ul Anticorupție. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Informația a fost confirmată de procurori într-un comunicat oficial transmis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu. Potrivit anchetatorilor, medicul i-ar fi solicitat pacientei suma de 1.000 de lei pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, respectiv pentru realizarea intervenției chirurgicale. Intervenția Direcției Generale Anticorupție „La data de 03.02.2026, lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Sibiu s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, ca urmare a unui denunț formulat prin apel telefonic”, se arată în comunicatul oficial al procurorilor. În urma sesizării, denunțătorul a fost desemnat colaborator cu identitate reală, iar autoritățile au organizat acțiunea de prindere în flagrant. Medic prins în flagrant în timpul primirii mitei Miercuri, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, împreună cu polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, au constatat în flagrant infracțiunea de luare de mită, medicul fiind surprins în momentul primirii sumei de bani. În urma flagrantului, procurorul de caz a dispus continuarea urmăririi penale față de medic, acesta dobândind calitatea de suspect. Autoritățile urmează să analizeze, în perioada următoare, oportunitatea luării unor măsuri preventive în acest caz. Ancheta este în desfășurare, iar procurorii nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare privind identitatea medicului sau specialitatea acestuia.

Procurorii doreau pedepse penale pentru presupuse mite ridicole: o cutie de bomboane sau ouă Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Procurorii doreau pedepse penale pentru presupuse mite ridicole: o cutie de bomboane sau ouă

Procurorii doreau pedepse penale pentru presupuse mite ridicole, precum o cutie de bomboane Rafaello, o cutie de bomboane de ciocolata Merci şi un pachet de cafea Jacobs de 250 g  sau 25-30 de ouă. Aceștia obținuseră de la suspecți „recunoașterea faptei” și propuseseră pedepse cu înmchisoarea, dar cu suspendare. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Toate cele trei acorduri de recunoaștere a vinovăției fuseseră înaintate de acelaşi procuror din cadrul PT Vâlcea, arată un comunicat al Tribunalului Vâlcea. Procurorii doreau pedepse penale pentru presupuse mite ridicole: o cutie de bomboane sau ouă  Însă judecătorii au respins acordurile, apreciind că „valoarea derizorie a bunurilor remise nu poate caracteriza tipicitatea faptei de dare de mită în sensul incriminării în contextul factual concret al fiecăreia dintre cauze”.  „Privind respingerea, de către judecătorii Tribunalului Vâlcea, a trei acorduri de recunoaştere a vinovăţiei în trei dosare diferite, având ca obiect infracţiunea de dare de mită, acuzaţiile constând în: Fapta persoanei X de a remite, punând pe biroul cadrului medical, o cutie de bomboane Rafaello cu ocazia întocmirii unor acte medicale de internare, Fapta persoanei Y de a remite, punând pe biroul cadrului medical, o cutie de bomboane de ciocolata Merci şi un pachet de cafea Jacobs de 250 g cu ocazia remiterii înscrisurilor constând în acte medicale pentru copilul minor, Fapta persoanei  Z, fostă colegă de serviciu cu poliţista de a remite acesteia o pungă cu „25-30” de ouă (de găină) cu ocazia verificării împrejurării dacă a fost emis certificatul de înmatriculare pentru un autoturism. Procurorul a propus aplicarea pedepsei de 1 an şi 4 luni închisoare pentru fiecare inculpat, cu suspendarea executării pe durata unor termene de încercare de doi ani, în fiecare dintre cele trei dosare. Cu privire la toate cele trei acorduri înaintate de acelaşi procuror din cadrul PT Vâlcea, cu ocazia respingerii fiecăruia dintre ele, trei judecători diferiţi din cadrul Tribunalului Vâlcea au reţinut lipsa intenţiei de a corupe funcţionarii, arătând în esenţă că valoarea derizorie a bunurilor remise nu poate caracteriza tipicitatea faptei de dare de mită în sensul incriminării în contextul factual concret al fiecăreia dintre cauze. Pe durata urmăririi penale, au fost efectuate supravegheri tehnice. Sentinţele astfel pronunţate pot fi supuse apelului, în 10 zile de la comunicare”, a arătat Tribunalul Vâlcea.

Directorul lui Gruia Stoica, acuzat de mită (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Directorul lui Gruia Stoica, acuzat de mită de 500.000 de euro, cauțiune de 500.000 de lei

Directorul general al Grup Feroviar Român, Cristian Rădulescu, a fost plasat sub control judiciar pe cauțiune într-un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție. Potrivit unor surse judiciare, acesta este acuzat de dare de mită. Cauțiune de 500.000 de lei stabilită de procurori Conform acelorași surse, procurorii DNA au stabilit o cauțiune în valoare de 500.000 de lei, pe care Cristian Rădulescu trebuie să o achite pentru a rămâne sub măsura controlului judiciar. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Ancheta a inclus, marți, percheziții domiciliare atât la Cristian Rădulescu, cât și la Grupul Grampet, grup din care face parte și compania Grup Feroviar Român. Acuzația de dare de mită: 500.000 de euro pentru un imobil din București Procurorii susțin că Cristian Rădulescu ar fi oferit 500.000 de euro mită unui practician în insolvență, cu scopul de a obține un imobil situat pe Bulevardul Lacul Tei, în Capitală. Imobilul ar aparține unei societăți aflate în procedură de concordat preventiv, companie care face parte din Grupul Grampet. Grupul Grampet, lider regional în transport feroviar de marfă Grupul Grampet este cel mai mare transportator feroviar privat de marfă din Europa Centrală și de Sud-Est. Grupul este deținut de omul de afaceri Gruia Stoica. Ancheta DNA este în desfășurare, iar procurorii urmează să stabilească eventuale responsabilități penale în acest caz.

Grupul Grampet, vizat de ancheta DNA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Mită de 500.000 de euro dată de directorul unei companii a lui Gruia Stoica, suspectează DNA

Direcția Națională Anticorupție a anunțat, printr-un comunicat oficial, că procurorii efectuează percheziții domiciliare la o adresă din municipiul București, la sediul unei societăți comerciale. Acțiunea are loc în baza autorizărilor legale emise de instanța competentă. Fapte de corupție comise în perioada 2025–2026 Potrivit DNA, procurorii din cadrul Secției de combatere a corupției desfășoară cercetări într-un dosar penal ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție în perioada 2025–2026. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan „Cauza penală vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către directorul unei societăți comerciale”, se arată în comunicatul transmis de instituție. Surse: descinderi la Grupul Grampet și la Cristian Rădulescu Surse judiciare au precizat că perchezițiile au loc la Grupul Grampet și la domiciliul lui Cristian Rădulescu, director general al Grup Feroviar Român. Dosarul ar viza infracțiuni de dare de mită, potrivit acelorași surse. Mită de 500.000 de euro pentru obținerea unui imobil Conform informațiilor obținute pe surse, directorul ar fi suspectat că i-ar fi oferit suma de 500.000 de euro unui practician în insolvență. Scopul presupusei mite ar fi fost obținerea unui imobil situat pe bulevardul Lacul Tei din București. Imobilul în cauză ar aparține unei societăți din cadrul Grupului Grampet, companie aflată în procedura de concordat preventiv, mecanism juridic utilizat pentru evitarea insolvenței. Grupul Grampet, lider regional în transport feroviar Grupul Grampet este cel mai mare transportator feroviar privat de marfă din Europa Centrală și de Sud-Est. Compania este deținută de omul de afaceri Gruia Stoica. Ancheta este în desfășurare, iar DNA nu a formulat, deocamdată, acuzații oficiale împotriva persoanelor vizate.

Adriana Georgescu, arestată pentru mită, a finanțat PNL. A primit funcții publice și de la liberali, și de la PSD (sursa: Facebook/Adriana Georgescu)
Investigații

EXCLUSIV Adriana Georgescu, arestată pentru mită, a finanțat PNL. Funcții publice de la PNL și PSD

Avocata Adriana Georgescu, membră PNL Sector 1, și Gheorghe Iscru, fals general SIE, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, după ce au fost prinși în flagrant de procurorii DNA în timp ce primeau 60.000 de euro mită de la afaceristul Jean Paul Tucan. Cei doi i-au promis afaceristului că îl pot scăpa de dosarele penale în urma unor intervenții la șeful DNA, la premier și la președintele României.   Dintr-o declarație de avere depusă în octombrie 2020 rezultă că liberala Adriana Georgescu a moștenit peste 182 de hectare de pădure în Prahova, mai multe terenuri agricole, o jumătate de vilă în Ploiești și o cincime dintr-o casă de 2.500 mp. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Documentele publice arată că, la finalul anului 2020, Adriana Georgescu era secretar general al PNL Sector 1, secretar regional al Organizației Femeilor Liberale București – Ilfov și consilier local la Sectorul 1. Totodată, ea a fost pe locul 16 pe lista candidaților PNL București la Camera Deputaților, listă în fruntea căreia se afla Ludovic Orban. Atunci, Adriana Georgescu a contribuit la campania PNL cu suma de 14.615 lei, fonduri proprii. Orban a adus-o la Transporturi Liberala Adriana Mihaela Georgescu și-a început cariera ca stagiar la Reprezentanța permanentă a României la Bruxelles în mai 2007. După patru luni la Bruxelles, ea a revenit tocmai în sânul Ministerului Transporturilor, condus atunci de Ludovic Orban. Astfel, pe filieră liberală, a fost numită într-una dintre cele mai importante funcții: director juridic al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. A părăsit funcția în octombrie 2008, cu două luni înainte de a pleca Ludovic Orban din funcția de ministru al Transporturilor. Preluată de Ioan Rus, instalată la CFR În perioada iunie 2009 – august 2010, Adriana Georgescu a fost director juridic și de resurse umane la Agenția Română pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale, o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Economiei. A revenit în Ministerul Transporturilor în iunie 2014, pe funcția de consilier personal al ministrului Ioan Rus, parte a grupului PSD Cluj. După ce l-a consiliat timp de patru luni pe pesedistul Ioan Rus, Adriana Georgescu a fost plasată pe funcția de director juridic la CFR SA. Consilier local la Sectorul 1 În anul 2016, Adriana Georgescu a candidat pentru un post de consilier local la Sectorul 1 din partea PNL. Conform declarației sale de interese de atunci, ea era membru în biroul permanent al PNL Sector 1 și coordonator al Comisiei Transporturi din cadrul PNL București. A ajuns, însă, consilier local la Sectorul abia 1 în august 2019, nereușind să câștige un loc în 2016. A dat bani pentru campania PNL din 2020 Un an mai târziu, a candidat din partea PNL pentru un fotoliu de deputat de București. În capul listei se afla Ludovic Orban, în timp ce Adriana Georgescu se afla pe locul 16, neeligibil.  Documentele publicate în Monitorul Oficial arată că liberala Adriana Georgescu a contribuit la campania electorală pentru alegerile parlamentare din decembrie 2020 cu suma de 14.615 lei, echivalentul a aproximativ 3.000 de euro. Din nou la Transporturi pe mâna liberalilor Tot atunci, ea a depus o nouă declarație de interese în care a menționat că deține simultan funcțiile de secretar general al PNL Sector 1 și secretar regional al Organizației Femeilor Liberale București – Ilfov. Funcțiile Adrianei Georgescu în 2020 (sursa: integritate.eu) PNL a avut grijă de ea și mai departe: în iulie 2022, a fost angajată la Ministerul Transporturilor, pe funcția de consilier personal a secretarului de stat Ion Popa, fostul președinte al PNL Argeș. Moșteniri imobiliare mari Liberala Adriana Georgescu a depus ultima declarație de avere în octombrie 2020. Din documentul citat rezultă că Adriana Georgescu moștenise câte o pătrime din cinci terenuri agricole situate în localitatea prahoveană Salcia. În total, vreo 8.500 de metri pătrați de teren agricol. A mai moștenit 1,822 milioane metri pătrați (182,2 hectare) de pădure în localitatea prahoveană Lapoș, plus cinci terenuri intravilane din care îi revin cote care echivalează cu aproape șase hectare. Georgescu își cumpărase în anul 2008 un apartament în București, dar a moștenit și jumătate dintr-o vilă de 182 mp în Ploiești, plus o cincime dintr-o altă vilă, situată Lapoș. Pe numele ei se mai afla un BMW din anul 2016, dar și datorii la bănci de 77.000 de lei. Din avocatură a declarat venituri de 116.000 lei, plus 4.587 lei de la Consiliul Local Sector 1. 

Mită de 300 de euro pentru transferul unui elev - procesul unui director de liceu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mită de 300 de euro pentru transferul unui elev - procesul unui director de liceu

Gheorghiță Nistor, fost director al Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Iași, a fost trimis în judecată în noiembrie 2023, într-un dosar de corupție care vizează transferuri școlare. Trei inculpați pentru 300 de euro Alături de acesta au fost inculpate Andreia Sănătescu, educatoare la Grădinița cu program prelungit nr. 12, și Anca Ariton, directoarea unității de învățământ. Citește și: Un primar PNL cu mesaje auriste susține, la Antena 3, că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD Potrivit acuzațiilor, Gheorghiță Nistor ar fi primit suma de 300 de euro de la Andreia Sănătescu, care urmărea transferul fiului său în clasa a X-a la liceul „Vasile Alecsandri”. Tranzacția ar fi fost intermediată de Anca Ariton, care îl cunoștea pe fostul director. În calitate de conducător al colegiului, Nistor avea atribuții-cheie în procesul de transfer al elevilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Avocată membră PNL, prinsă în flagrant de DNA (sursa: Facebook/Adriana Georgescu)
Justiție

Avocată membră PNL, prinsă în flagrant de DNA: 60.000 de euro primiți pentru trafic de influență

Două persoane au fost prinse miercuri în flagrant de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în timp ce primeau suma de 60.000 de euro, parte dintr-un total de 500.000 de euro pretins. Cazul vizează infracțiunea de trafic de influență, potrivit unor surse judiciare. Cine sunt persoanele prinse în flagrant Conform informațiilor apărute în anchetă, una dintre persoanele prinse în flagrant este avocata Adriana Georgescu, membră PNL Sector 1. Alături de aceasta se afla un bărbat care se recomanda drept „general al SIE”. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Procurorii DNA au intervenit în momentul în care cei doi ar fi primit suma de 60.000 de euro, bani care ar fi reprezentat o tranșă dintr-o sumă mult mai mare, solicitată pentru presupuse intervenții la nivel înalt. Acuzații de trafic de influență și promisiuni de intervenții în Justiție Potrivit surselor judiciare, infracțiunea cercetată în dosar este trafic de influență. Avocata ar fi promis, în schimbul unor sume consistente de bani, că poate interveni în dosare penale aflate pe rolul DNA sau al Tribunalului București. De asemenea, aceasta ar fi susținut că poate facilita finalizarea unor contracte și angajări în companii naționale aflate în subordinea Guvernului. Intervenții invocate la nivelul DNA, Guvernului și Administrației Prezidențiale Surse apropiate anchetei indică faptul că avocata ar fi lăsat să se înțeleagă că are influență inclusiv asupra procurorului-șef al DNA, precum și asupra unor persoane din Guvern. Totodată, ea ar fi invocat conexiuni în cadrul Administrației Prezidențiale, sugerând că ar putea „rezolva” anumite situații prin intermediul acestora. Promisiunile ar fi fost folosite pentru a justifica solicitarea unor sume de ordinul sutelor de mii de euro. „Lidera femeilor PNL”, vizată de ancheta DNA O parte a presei apropiate PNL a prezentat-o pe Adriana Georgescu drept „lidera femeilor liberale”. Aceasta este cunoscută ca membră a PNL Sector 1 și, potrivit surselor judiciare, ar fi apropiată de fostul premier și fost președinte al PNL, Ludovic Orban. Ludovic Orban a fost recent îndepărtat din Administrația Prezidențială de actualul președinte, Nicușor Dan. Procurorii DNA continuă cercetările pentru a stabili întreaga rețea de influență invocată, proveniența sumelor cerute și dacă promisiunile făcute aveau un suport real sau au fost utilizate exclusiv ca mijloc de inducere în eroare.

Șeful IML Iași, condamnat pentru mită (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șeful IML Iași lua mită de până la 5.000 de euro pentru a „aranja” alcoolemii. A fost condamnat

Șeful șpăgar de la Institutul de Medicină Legală Iași a fost condamnat definitiv la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, după ce a luat mii de euro mită de la șoferi prinși băuți sau drogați. Șeful IML Iași, condamnat pentru mită Eugen Chebac a cerut în apel o pedeapsă mai blândă, invocând dependența de jocuri de noroc ca boală, argument respins de judecători, care l-au întrebat de ce nu a încercat să se trateze. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Procurorii au arătat că, între martie 2023 și iulie 2024, acesta a cerut sume între 500 și 5.000 de euro pentru a „aranja” calcule de alcoolemie, analize toxicologice sau certificate medico-legale. Instanța a menținut pedeapsa stabilită de Tribunal, considerând gravitatea faptelor și caracterul repetat al actelor de trafic de influență. Continuarea, în Ziarul de Iași

Deputați ucraineni acuzați că au primit mită (sursa: Facebook/НАБУ)
Internațional

DNA-ul ucrainean, percheziții eșuate la Parlament, deputați acuzați de mită pentru voturi

Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei (NABU) a anunțat declanșarea unei anchete privind un grup de parlamentari care ar fi acceptat mită în schimbul voturilor exprimate în Rada, parlamentul ucrainean. Instituția susține că mai mulți membri ai legislativului ar fi beneficiat de „avantaje ilegale” în mod sistematic. NABU: grup criminal organizat format din actuali deputați Într-un mesaj publicat pe Telegram, NABU a precizat că a descoperit existența unui „grup criminal organizat” din care fac parte și parlamentari în funcție. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev Potrivit agenției, aceștia ar fi primit bani sau alte beneficii pentru a vota anumite proiecte de lege. Percheziții blocate în sediile comisiilor parlamentare din Kiev Anchetatorii au încercat să efectueze percheziții la sediile unor comisii parlamentare din Kiev, însă acțiunea ar fi fost împiedicată de forțele de securitate. NABU a transmis că obstrucționarea acțiunilor de investigație reprezintă o încălcare directă a legii, fără a preciza dacă au avut loc rețineri sau arestări în acest caz. Noul scandal de corupție izbucnește în contextul plecării președintelui Volodimir Zelenski către Florida, unde urmează să discute cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, despre planurile de încheiere a războiului cu Rusia. Seria recentă de scandaluri la vârful statului ucrainean Președinția Ucrainei a fost deja afectată de un alt caz major de corupție, legat de deturnarea a aproximativ 100 de milioane de dolari din sectorul energetic. În acest dosar este implicată o persoană apropiată președintelui Zelenski, aflată în prezent în străinătate. Scandalul a dus la demisia a doi miniștri și a șefului administrației prezidențiale, Andrii Iermak. Corupția, problemă veche în Ucraina Corupția este considerată endemică în Ucraina, numeroase cazuri fiind descoperite după declanșarea invaziei ruse din 2022, inclusiv în armată și în sectorul apărării. Deși țara dispune de agenții anticorupție precum NABU și de un parchet specializat (SAP), puține dosare se finalizează cu condamnări definitive. Activiștii anticorupție din Ucraina semnalează presiuni politice și hărțuire judiciară care, potrivit acestora, ar împiedica investigarea eficientă a cazurilor și sancționarea persoanelor implicate.

Procurorii DNA, descinderi la Răzvan Cuc (sursa: Facebook/Răzvan Cuc)
Eveniment

Percheziții DNA la fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, într-un dosar de dare de mită

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție efectuează marți percheziții la fostul ministru al Transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, precum și la un om de afaceri, într-un dosar ce vizează fapte de dare de mită și complicitate la dare de mită. Suspiciuni privind un contract de 23 de milioane de lei Potrivit acelorași surse, ancheta vizează un contract-cadru în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Suma presupusei mite ar reprezenta circa 6% din valoarea acestui contract, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind modul de atribuire și derulare a procedurilor. Dosar penal pentru dare de mită și complicitate Fostul ministru și omul de afaceri sunt cercetați pentru dare de mită și complicitate la dare de mită, infracțiuni aflate în competența DNA. Procurorii analizează probele ridicate în urma perchezițiilor pentru a stabili rolul fiecărei persoane în mecanismul presupuselor fapte de corupție. Sursele judiciare au precizat că Alexandru-Răzvan Cuc și omul de afaceri vizat vor fi aduși cu mandat la sediul central al Direcției Naționale Anticorupție, unde urmează să fie audiați în cursul zilei.

Trump graţiază un congresman democrat (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump graţiază un congresman democrat acuzat de luare de mită

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat grațierea congresmanului democrat Henry Cuellar și a soției acestuia, Imelda, susținând că ambii au fost victime ale unei persecuții politice orchestrate de administrația lui Joe Biden. Trump a afirmat pe platforma Truth Social că „coruptul Joe Biden” ar fi folosit FBI și Departamentul Justiției pentru a elimina un membru al propriului partid, după ce Cuellar a criticat politica frontierelor deschise. Acuzații de mită în valoare de 600.000 de dolari Henry Cuellar a fost acuzat în mai 2024 că ar fi acceptat mită în valoare de 600.000 de dolari de la o bancă mexicană și de la o companie energetică controlată de guvernul azer, în schimbul influențării deciziilor politice în favoarea acestora. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Membru al Congresului din 2005 și reprezentant al statului Texas, Cuellar este considerat un democrat moderat, cunoscut pentru criticile sale la adresa politicii permisive a lui Biden privind migrația. În ciuda dosarului penal deschis împotriva sa, Henry Cuellar a fost reales în noiembrie 2024 în Camera Reprezentanților, reconfirmând sprijinul electoral din districtul său.

Șeful de post din Chiojdeanca vindea propriile bături alcoolice la buticul local Foto: Facebook Politia Romana
Eveniment

Șeful de post din Chiojdeanca vindea propriile bături alcoolice la buticul local

Șeful de post din Chiojdeanca vindea propriile bături alcoolice la buticul local, iar acesta este acum cercetat sub control judiciar într-un dosar penal de dare şi luare de mită, anunță Serviciile Judeţene Anticorupţie (SJA) Prahova şi Dâmboviţa. Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Una dintre acuzaţiile împotriva șefului postului de poliție din Chiojdeanca se referă la faptul că acesta ar fi favorizat administratorul unei firme din aceeaşi localitate, pentru a facilita comercializarea unor băuturi alcoolice pe care poliţistul le producea în regim propriu. Șeful de post din Chiojdeanca vindea propriile bături alcoolice la buticul local „La data de 20.11.2025, lucrători de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie, Structura Centrală şi Serviciile Judeţene Anticorupţie (SJA) Prahova şi Dâmboviţa, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, au pus în aplicare 9 mandate de percheziţie domiciliară (1 la domiciliul unui agent de poliţie - şef al Postului de Poliţie Chiojdeanca - IPJ Prahova, 1 la sediul Postului de Poliţie Chiojdeanca, 1 la sediul unei societăţi comerciale şi 6 la domiciliile unor persoane fără calitate specială) şi 2 mandate de aducere, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi dare de mită", informează, vineri, SJA Prahova.Potrivit sursei citate, poliţistul ar fi primit de la mai multe persoane din localitatea unde îşi desfăşoară activitatea diverse sume de bani, bunuri şi alte foloase."De asemenea, acesta a favorizat administratorul unei societăţi comerciale din aceeaşi localitate, pentru a facilita comercializarea unor băuturi alcoolice pe care poliţistul le producea în regim propriu", spun anchetatorii.Procurorul de caz a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi a instituit măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile cu privire la persoana în cauză.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră