vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mită

57 articole
Internațional

Trump graţiază un congresman democrat acuzat de luare de mită

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat grațierea congresmanului democrat Henry Cuellar și a soției acestuia, Imelda, susținând că ambii au fost victime ale unei persecuții politice orchestrate de administrația lui Joe Biden. Trump a afirmat pe platforma Truth Social că „coruptul Joe Biden” ar fi folosit FBI și Departamentul Justiției pentru a elimina un membru al propriului partid, după ce Cuellar a criticat politica frontierelor deschise. Acuzații de mită în valoare de 600.000 de dolari Henry Cuellar a fost acuzat în mai 2024 că ar fi acceptat mită în valoare de 600.000 de dolari de la o bancă mexicană și de la o companie energetică controlată de guvernul azer, în schimbul influențării deciziilor politice în favoarea acestora. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Membru al Congresului din 2005 și reprezentant al statului Texas, Cuellar este considerat un democrat moderat, cunoscut pentru criticile sale la adresa politicii permisive a lui Biden privind migrația. În ciuda dosarului penal deschis împotriva sa, Henry Cuellar a fost reales în noiembrie 2024 în Camera Reprezentanților, reconfirmând sprijinul electoral din districtul său.

Trump graţiază un congresman democrat (sursa: Facebook/The White House)
Șeful de post din Chiojdeanca vindea propriile bături alcoolice la buticul local Foto: Facebook Politia Romana
Eveniment

Șeful de post din Chiojdeanca vindea propriile bături alcoolice la buticul local

Șeful de post din Chiojdeanca vindea propriile bături alcoolice la buticul local, iar acesta este acum cercetat sub control judiciar într-un dosar penal de dare şi luare de mită, anunță Serviciile Judeţene Anticorupţie (SJA) Prahova şi Dâmboviţa. Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Una dintre acuzaţiile împotriva șefului postului de poliție din Chiojdeanca se referă la faptul că acesta ar fi favorizat administratorul unei firme din aceeaşi localitate, pentru a facilita comercializarea unor băuturi alcoolice pe care poliţistul le producea în regim propriu. Șeful de post din Chiojdeanca vindea propriile bături alcoolice la buticul local „La data de 20.11.2025, lucrători de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie, Structura Centrală şi Serviciile Judeţene Anticorupţie (SJA) Prahova şi Dâmboviţa, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, au pus în aplicare 9 mandate de percheziţie domiciliară (1 la domiciliul unui agent de poliţie - şef al Postului de Poliţie Chiojdeanca - IPJ Prahova, 1 la sediul Postului de Poliţie Chiojdeanca, 1 la sediul unei societăţi comerciale şi 6 la domiciliile unor persoane fără calitate specială) şi 2 mandate de aducere, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi dare de mită", informează, vineri, SJA Prahova.Potrivit sursei citate, poliţistul ar fi primit de la mai multe persoane din localitatea unde îşi desfăşoară activitatea diverse sume de bani, bunuri şi alte foloase."De asemenea, acesta a favorizat administratorul unei societăţi comerciale din aceeaşi localitate, pentru a facilita comercializarea unor băuturi alcoolice pe care poliţistul le producea în regim propriu", spun anchetatorii.Procurorul de caz a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi a instituit măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile cu privire la persoana în cauză.

Lui Moșteanu i s-a propus o mită de un milion de euro (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Ministrului Moșteanu i s-ar fi oferit o șpagă de un milion de euro prin intermediar

Tribunalul București a aprobat cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a fostului senator Marius Ovidiu Isăilă, acuzat de cumpărare de influență. Mită de un milion de euro Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi promis intervenții pe lângă ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, pentru încheierea unor contracte între o firmă privată și compania de stat Romtehnica. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Procurorii susțin că Isăilă ar fi promis indirect, prin intermediul unui martor, suma de un milion de euro, având convingerea că ministrul Apărării ar putea influența conducerea Romtehnica în favoarea firmei interesate. Fostul senator a fost reținut pentru 24 de ore și prezentat în fața instanței, care a dispus arestarea sa preventivă. DNA a anunțat că infracțiunea de cumpărare de influență a fost comisă în stare de recidivă, Isăilă executând anterior o pedeapsă cu închisoarea pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind condamnat definitiv în 2019 la cinci ani și patru luni de închisoare. Moșteanu, martor în dosar "Lupta împotriva corupției nu e un slogan pentru mine, e o linie roșie. Recent, o persoană a încercat să îmi cumpere influența cu un milion de euro pentru a facilita un contract cu Romtehnica. Am refuzat categoric orice întâlnire cu acea persoană. Sunt martor în dosar și sprijin pe deplin autoritățile pentru clarificarea faptelor. Știu că deranjez multe socoteli ca ministru al Apărării și probabil de aceea s-au înmulțit atacurile și fake news-urile împotriva mea. Nu mă voi da la o parte niciun milimetru.", a scris ministrul Apărării pe Facebook.

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare (sursa: Inquam Photos/George Călin, Octav Ganea)
Eveniment

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, vor fi eliberați din penitenciar, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a constatat că faptele pentru care au fost condamnați s-au prescris. Decizia a fost luată marți de un complet de judecători condus de Lia Savonea, președinta Instanței Supreme. Condamnările și contextul dosarului Sebastian Vlădescu executa o pedeapsă de 7 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită, iar Mircea Ionuț Costea avea o condamnare de 6 ani pentru complicitate la luare de mită. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Ambii au fost implicați într-un dosar privind o mită de 20 de milioane de euro primită de la compania austriacă Swietelsky, în legătură cu lucrările de reabilitare a căii ferate București - Constanța. Completul care a decis eliberarea celor doi a fost format din Lia Savonea, Lucia Tatiana Rog, Adrian Glugă, Gheorghe-Valentin Chitidean și Lavinia Valeria Lefterache, prin admiterea unui recurs în casație, o cale extraordinară de atac. Aplicarea deciziei Curții Constituționale Potrivit purtătorului de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, eliberarea celor doi este o consecință a Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale, care a reafirmat principiul respectării dreptului la apărare, egalității de șanse și accesului la justiție. CCR a stabilit că modificările procedurale privind prescripția nu afectează răspunderea civilă sau măsurile patrimoniale dispuse anterior. În consecință, Vlădescu și Costea rămân obligați să achite prejudiciile reținute în sarcina lor, iar măsurile de confiscare și asiguratorii au fost menținute. Sebastian Vlădescu: prejudiciu de 3.990.248 lei și 65.000 euro, plus confiscarea specială a 2.177.000 euro Mircea Ionuț Costea: prejudiciu de 3.121.328 lei și 1.919.900 euro În total, măsurile civile dispuse însumează 7.111.577 lei și 4.161.900 euro. Motivele juridice ale eliberării În recursul său, Sebastian Vlădescu a susținut că infracțiunea de luare de mită s-a prescris. Argumentul său s-a bazat pe o decizie anterioară a unui complet ICCJ (din care a făcut parte tot Lia Savonea), conform căreia termenul de prescripție se calculează de la data pretinderii mitei, nu de la momentul primirii efective a banilor. Ulterior, Curtea Constituțională a confirmat că această interpretare se aplică și persoanelor condamnate definitiv, ceea ce a permis eliberarea foștilor oficiali. Vlădescu se afla în detenție din mai 2023, în timp ce Costea a fost încarcerat doar patru luni, fiind adus în România din Turcia după pronunțarea sentinței. Istoricul dosarului și acuzațiile DNA Cei doi au fost trimiși în judecată în noiembrie 2019 alături de Cristian Boureanu și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor — ambii achitați ulterior. Procurorii DNA au acuzat că, între 2005 și 2017, reprezentanții companiei austriece Swietelsky au plătit aproximativ 20 de milioane de euro sub formă de „comisioane” unor oficiali români, pentru facilitarea contractelor de reabilitare a infrastructurii feroviare. În 2005, oficialii companiei au convenit cu Vlădescu, Costea și Mihaela Mititelu (o apropiată a conducerii CNCFR) să le plătească un comision de 3,5% din sumele primite de la statul român, în schimbul garantării finanțării și plății la timp a facturilor. Circuitul fictiv al mitei Pentru a masca mita, a fost creat un circuit financiar fictiv, pornind de la un contract de consultanță fals încheiat cu o firmă de avocatură. Între 2006 și 2011, compania străină a plătit 39,3 milioane de lei fără ca serviciile să fie prestate. Ulterior, banii au fost transferați către societăți controlate de inculpați, prin intermediul unor offshore-uri. Sumele primite, potrivit DNA: Sebastian Vlădescu: 1.000.000 euro Mircea Ionuț Costea: 3.121.328 lei și 2.320.698 euro Mihaela Mititelu: 3.083.498 lei și 1.050.087 euro În 2009, în contextul crizei economice și al schimbării guvernului, s-a convenit un nou comision de 10% din plățile statului către compania austriacă. Banii au fost direcționați prin cinci niveluri de companii offshore, pentru a ascunde proveniența. Vlădescu ar fi primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu – 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu – 2.111.799 euro. Condamnarea omului de afaceri austriac Într-un dosar separat, Josef Hornegger, reprezentantul consorțiului Swietelsky - Wiebe - Takenaka, a recunoscut că a plătit mita. Acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, fiind condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și obligat la plata a 1,1 milioane de euro.

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Foto: Facebook CSM
Eveniment

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor: dosarul a zăcut prin instanțe timp de aproape nouă ani. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Tribunalul Prahova a constatat intervenirea prescripţiei răspunderii penale şi a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţii Mihail Emanuel Saghel (la data faptelor ofiţer de poliţie judiciară, cu funcţia de şef Serviciu în cadrul BCCO Ploieşti), trimis în judecată pentru şantaj, luare de mită, trafic de influenţă, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, Ionuţ Adrian Rădulescu, la data faptei ofiţer în cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJU) Prahova, deferit justiţiei pentru cercetare abuzivă, şi Constantin Sebastian Ristea, acuzat de complicitate la infracţiunea de luare de mită. Judecătorii au dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul Constantin Ispas (fost şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie), deferit justiţiei pentru luare de mită, cercetare abuzivă în formă continuată, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în cazul său urmând să fie constituit un dosar care se va judeca separat. DNA a susținut, potrivit unui cominicat din 2016, în cursul lunii aprilie 2010, Constantin Ispas, în calitate de şef al DGA Prahova, a pretins şi primit de la un denunţător, în perioada aprilie 2010 - februarie 2011, câte 10.000 euro în două tranşe şi ajutor financiar pentru o anumită societate comercială deţinută de un apropiat al său. Ajutorul financiar a constat într-un împrumut în sumă de 200.000 lei.  Aceste avantaje patrimoniale au fost pretinse de Ispas pentru a-l determina pe ofiţerul coordonator din cadrul BCCO Ploieşti, comisarul-şef Mihail Emanuel Saghel, să instrumenteze, într-o anumită direcţie, un dosar penal, astfel încât să se creeze o situaţie favorabilă denunţătorului, cercetat în cauza respectivă.   Procurorii mai susţin că, în perioada 2010-2013, Constantin Ispas i-a determinat pe administratorii a două firme să creeze avantaje materiale altor societăţi comerciale (având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere), primind în schimb de la reprezentantul acestora din urmă: foloase materiale constând în 1.500 lei, pentru fiecare dintre cele 39 de tranzacţii cu produse petroliere derulate de firmele favorizate, totalizând suma de 58.500 lei; sume de bani cuprinse între 700 şi 2.000 lei, pentru alimentarea cu carburant a autoturismului personal, în toată perioada menţionată; sume de bani sau motorină pentru alimentarea propriului autoturism în cuantum de aproximativ 2.000 lei lunar (începând cu anul 2009 până la sfârşitul anului 2012), furnizarea, în mod repetat, de agregate minerale exploatate în cadrul unei balastiere, echivalentul a 45-50 basculante; transportul unor baloţi de lucernă sau grâu din zona Urlaţi la o fermă pe care o administrează în fapt Ispas Constantin; plata, în vara anului 2011, a cheltuielilor dintr-un concediu împreună cu familia sa pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, sejur în valoare de 2.000 euro. DNA mai menţionează că, în perioada 2014 - 2015, ofiţerul de poliţie Mihail Emanuel Saghel, lucrând în baza delegărilor de competenţă dispuse de DIICOT Ploieşti, a constrâns un jurnalist, prin ameninţare, direct sau prin interpuşi, cu constituirea de dosare penale şi luarea unor măsuri preventive faţă de acesta, în scopul de a-l determina pe de o parte să nu mai editeze şi să nu mai publice materiale de presă compromiţătoare la adresa sa, iar pe de altă parte să compromită un magistrat prin formularea unor denunţuri împotriva acestuia. La data de 18 august 2015, procurorii au găsit la domiciliul lui Mihail Emanuel Saghel 17 documente ce conţineau informaţii secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, pe care acesta din urmă le deţinea fără drept, în afara atribuţiilor sale de serviciu. Cu aceeaşi ocazie, au fost descoperite 39 înscrisuri care conţineau informaţii secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat de poliţist, în perioada 15 februarie 2005 - 8 septembrie 2010, mai arată DNA. În 2023, Agerpres scria că ofiţerul de poliţie Constantin Ispas, din Prahova, obține daune morale de la stat, după ce a fost achitat în dosarul în care a fost judecat și omul de afaceri Sebastian Ghiță. 

Managerul spitalului din Caransebeș, Singh Bhupinder, prefera valuta cash Foto: Spitalul Caransebeș
Eveniment

Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash: suma uriașă găsită de DNA la percheziții

Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash: la perchezițiile efectuate acasă la medicul Singh Bhupinder, procurorii au găsit peste 120.000 de euro, în multiple valute. Suma nu figura în declarația de avere a soției acestuia, Barbara-Dorina Singh, și ea manager, dar la Serviciul de Ambulanță Caraș Severin. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Singh Bhupinder, managerul Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș, a fost reținut vineri de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru 24 de ore. El a fost consilier onorific al ministrului PSD Alexandru Rafila.  Spitalul din Caransebeș este sub controlul Consiliului Local și al primarului PSD, Felix Borcean.  Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash „La percheziţii, anchetatorii au găsit la domiciliul suspectului Singh Bhupinder următoarele sume de bani care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor: 28.890 euro, 96.200 euro, 2.541 dolari, 340 lire, 500 franci şi 5.000 forinţi”, arată un comunicat al DNA.  Procurorul arată și ce șpagă ar fi cerut acesta de la firmele care renovau spitalul din Caransebeș. „La data de 4 mai 2025, suspectul Singh Bhupinder, în calitate de manager al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, ar fi acceptat promisiunea, direct şi pentru sine, de la suspectul D.I., administrator al unei societăţi comerciale, de a primi suma de 250.000 de lei, în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, şi anume atribuirea preferenţială, prin achiziţie directă, a unui contract de achiziţie publică cu societatea menţionată anterior constând în lucrări de reparaţii la etajul şase al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, în valoare de 900.400 lei, fără TVA”, precizează DNA.  Practic, șpaga ar fi fost de circa 25% din valoarea lucrării. Potrivit declarației de avere a Barbarei Singh, familia nu avea absolut nici un cont în bancă peste 5.000 de euro sau alte plasamente, deși a câștigat, doar în anul fiscal 2024, circa 393.000 lei, net.  Familia avea două apartamente și o casă de 300 mp în Caransebeș. 

Primarul Mangaliei a fost arestat preventiv (sursa: Facebook/Radu Cristian)
Eveniment

Primarul din Mangalia, arestat pentru 30 de zile: a luat șpagă 645.000 de euro, acuză DNA

Primarul Mangaliei a fost arestat preventiv. Judecătorii au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului orașului Mangalia, Radu Cristian, acuzat că ar fi primit mită în valoare totală de 645.000 de euro. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată de avocații edilului. Primarul Mangaliei a fost arestat preventiv Radu Cristian a fost reținut pe 21 august de procurorii DNA, fiind acuzat de cinci infracțiuni de luare de mită (una în formă continuată) și de o infracțiune de spălare a banilor. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Conform anchetatorilor, între anii 2020 și 2025, acesta ar fi primit sume importante de bani de la mai multe persoane în schimbul emiterii unor documente urbanistice și al inițierii unor hotărâri de Consiliu Local. Mecanismul mitei: bani și bunuri de lux Potrivit comunicatului DNA, banii ar fi fost primiți atât direct, cât și prin intermediari. În schimbul mitei, edilul ar fi facilitat emiterea unor documente și ar fi intervenit în diverse demersuri administrative. Mita pentru comerț pe plajă și portul turistic Între 2022 și 2024, primarul ar fi pretins 80.000 de euro și ar fi primit printr-un intermediar 42.333 de euro, sub forma achizițiilor de obiecte vestimentare de lux. În schimb, ar fi permis unor persoane să desfășoare activități comerciale pe plajă și în zona Portului Turistic Mangalia, fără a fi sancționate de Poliția Locală. Certificat de urbanism și autorizație pentru bloc P+12 În 2020, edilul ar fi pretins 70.000 de euro și ar fi primit 20.000 de euro, printr-un intermediar, pentru a facilita emiterea unui certificat de urbanism și a unei autorizații de construire pentru un bloc de locuințe cu 12 etaje în stațiunea Neptun. În 2023, primarul ar fi obținut un folos echivalent cu 500.000 de euro, prin reducerea prețului de achiziție al unui activ al unei firme. În schimb, ar fi asigurat cesionarea unor contracte de închiriere pentru terenuri din Portul Turistic Mangalia. Tot în 2023, acesta ar fi pretins 50.000 de euro și ar fi primit 150.000 de lei pentru ca două persoane să nu fie controlate de funcționarii Primăriei Mangalia în timpul construirii unui imobil din Neptun. Certificat pentru construcție ilegală în Saturn În lunile ianuarie și februarie 2025, primarul ar fi pretins și primit 50.000 de euro pentru a facilita obținerea unui certificat de atestare a edificării / extinderii unei construcții ridicate fără autorizație, în stațiunea Saturn. Procurorii susțin că Radu Cristian ar fi disimulat o parte din banii obținuți ilegal prin achiziția, în 2023, a unui hotel în stațiunea Cap Aurora.

Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF (sursa: Facebook/Dragos Anastasiu)
Politică

O firmă a vicepremierului Anastasiu a mituit o funcționară ANAF timp de opt ani. Bolojan tace

Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF: potrivit unei anchete a DNA, între anii 2009 și 2017, companiile controlate de actualul vicepremier Dragoș Anastasiu au oferit mită unei inspectoare ANAF pentru a evita sancțiuni în urma controalelor fiscale. Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF Investigația s-a încheiat în 2023 cu o condamnare definitivă a funcționarei ANAF, care a recunoscut că a primit șpagă, arată un comunicat al DNA. Dragoș Anastasiu a admis, atât în fața procurorilor DNA, cât și a instanței, că a participat la mituirea angajatei ANAF. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Totuși, nici el și nici angajații săi nu au fost puși sub acuzare, întrucât partenerul său de afaceri a fost cel care a formulat denunțul penal către autorități. Detalii despre implicarea firmelor vicepremierului în dosarul de corupție se regăsesc în deciziile Tribunalului București și ale Curții de Apel București, arată Hotnews. Anastasiu: "În dosar am fost martor" Anastasiu a reacționat la apariția acestor informații printr-o postare pe Facebook. "În dosar am fost martor, nu denunțător. Nu a existat nicio acțiune împotriva mea, nu am avut niciun fel de avantaj din punct de vedere juridic, iar în dosar au fost implicate și alte societăți comerciale care au fost în aceeași situație. Nu am avut niciodată nicio condamnare penală. Context: Unul cunoscut, din păcate, de prea mulți antreprenori, mai ales în vremurile acelea de acum 15-17 ani. Unii funcționari ai statului român care presau și chiar șantajau firmele, “recomandând” soluții de tip contract de consultanță cu o firmă pusă pe tavă de funcționar pentru a corecta așa-zisele nereguli descoperite în urma controalelor. Când, fiind antreprenor, gestionezi mai multe companii care, la rândul lor, sunt conduse de manageri, este imposibil să ai informații la zi și amănunte despre toate operațiunile în derulare. Dar atunci când ai informațiile complete, trebuie să acționezi corect și în spiritul legii. Asta este ceea ce am făcut eu.", s-a disculpat Anastasiu. Bolojan tace Deocamdată, premierul pare să-l apere pe vicepremierul Dragoș Anastasiu. "În urma mai multor solicitări primite de la jurnaliști fac următoarele precizări: Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023. Singura sa calitate a fost aceea de martor. A fost audiat în această calitate de procurori și judecători care nu au considerat că sunt întrunite condițiile pentru schimbarea acestei unice calități. Dosarul penal s-a incheiat prin hotărâre defintivă. Circumstanțele cazului nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile dlui Dragoș Anastasiu.", a transmis Guvernul printr-un comunicat.  

Comisar anticorupție, mită în miei, vin (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ditamai comisarul anticorupție, mită în miei și vin pentru a compromite un primar

Comisar anticorupție, mită în miei, vin: Gheorghe Țibulcă a fost surprins în timp ce primea mită constând în patru miei și 20 de litri de vin din partea lui Liviu Dobre, investitor imobiliar și consilier local în comuna Rediu. Comisar anticorupție, mită în miei, vin În schimbul acestor foloase, Țibulcă ar fi încercat să obțină informații compromițătoare despre primarul comunei Rediu, aflat în conflict cu Dobre. Citește și: Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză a infrastructurii rutiere Comisarul Țibulcă a apelat la o angajată a primăriei, pe care ar fi amenințat-o cu deschiderea unor dosare penale. Tentativa de șantaj a eșuat, funcționara refuzând să colaboreze. Ancheta a fost desfășurată chiar de colegii comisarului din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA), care au instalat microfoane în biroul acestuia pentru a-l supraveghea și a obține probe concludente. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șeful Vămii București, judecat pentru mită (sursa: Facebook/Autoritatea Vamală Română)
Eveniment

Șeful Vămii București, trimis în judecată pentru șpăgi pe bandă rulantă

Șeful Vămii București, judecat pentru mită. Paul Petrof, director al Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar complex, în care este acuzat de luare de mită și favorizarea făptuitorului. Alături de el, alte persoane din cadrul Autorităţii Vamale Române sunt inculpate pentru fapte de corupţie. Șeful Vămii București, judecat pentru mită Potrivit DNA, în același dosar au fost trimiși în judecată și Nicolae-Ștefan Teianu, funcționar vamal, pentru luare de mită în formă continuată (patru acte materiale) și Răzvan-Cosmin Stamatescu, șef birou în cadrul Autorității Vamale, pentru trafic de influență, favorizarea făptuitorului și folosirea de informații confidențiale. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Anterior, șase inculpați și-au recunoscut faptele și au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției, între care funcționari din cadrul Autorității Vamale și un om de afaceri. Mită pentru mușamalizarea controalelor Ancheta DNA arată că, între iulie și august 2023, în timpul unor controale în centre comerciale din București și Ilfov, funcționari vamali au pretins și primit mită de la oameni de afaceri. Valoarea totală a sumelor și beneficiilor necuvenite ar fi fost: 52.600 lei, 5.000 dolari, 5.600 euro și diverse alte bunuri. Scopul acestor plăți era de a evita întocmirea sesizărilor penale și de a încheia controalele într-un mod favorabil firmelor vizate. Acces neautorizat la informații din anchete în curs Pe 10 ianuarie 2024, Paul Petrof și Răzvan Stamatescu i-ar fi arătat unui om de afaceri conținutul unei ordonanțe emise de polițiști economici, cu scopul de a-l avertiza și de a-i permite să ascundă eventuale probe compromițătoare. În perioada 2021–2023, Răzvan Stamatescu ar fi acceptat promisiunea unei mite de 10.000 de dolari și alte foloase necuvenite pentru a interveni pe lângă polițiști de frontieră, astfel încât aceștia să ignore transporturi de mărfuri contrafăcute. Tot în această perioadă, Paul Petrof ar fi cerut 50.000 de euro avans pentru un apartament și articole vestimentare de lux de la un om de afaceri, în schimbul sprijinului în obținerea unor autorizații. În același dosar, funcționarul Demetrius Gheorghe este acuzat că a condus un motociclu în municipiul Giurgiu, în mai 2023, având o alcoolemie peste limita legală, faptă care atrage răspunderea penală. Acorduri de recunoaștere și pedepse cu suspendare Cei șase inculpați care au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției au acceptat pedepse de 2–3 ani de închisoare cu suspendare. De asemenea au acceptat interzicerea unor drepturi și muncă în folosul comunității până la 80 de zile. Dosarul a fost trimis la Tribunalul București DNA a transmis că dosarul a fost înaintat Tribunalului București, cu propunerea menținerii măsurilor asigurătorii impuse în cauză. Investigațiile continuă, iar implicarea unor funcționari cu rang înalt ridică semne de întrebare asupra integrității sistemului vamal românesc.    

Avere consistentă a medicului militar Mitrică, investigat de DNA (sursa: scumc.ro)
Investigații

Medicul de la Militar suspectat de mită: vilă enormă în București, salariu uriaș, sponsorizări farma

Avere consistentă a medicului militar Mitrică: colonelul Marian Mitrică, șeful Secției de Neurochirurgie de la Spitalul Militar "Carol Davila" din București, este plătit de statul român cu aproape 5.000 de euro pe lună. Dar este sponsorizat și de companiile din industria farmaceutică. Avere consistentă a medicului militar Mitrică Acum a ajuns să fie luat în vizor de procurorii DNA pentru că ar fi luat bani (mită) de la pacienți, inclusiv pentru pensionări anticipate. Soția sa, Gabriela Mitrică, patroana firmei Verys Med Consult, este angajată la Administrația Fondului pentru Mediu. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Colonelul Marian Mitrică, doctor în științe medicale și șef al Secției Neurochirurgie de la Spitalul Militar, a vândut o casă, în ianuarie 2022, pentru 430.000 de euro. Alți 10.000 de euro i-a obținut din vânzarea unui autoturism. Vilă de 221 mp și teren de 500 mp în București Cu banii obținuți din aceste tranzacții a cumpărat, împreună cu soția sa, Gabriela Mitrică, o vilă de 221 mp în București. Casa dispune de un teren în suprafață de 500 mp. Tot în 2022, soția colonelului Marian Mitrică a înființat societatea Verys Med Consult, pe care o administra împreună cu Andreea Șerban Mitrică. Gabriela Mitrică s-a retras din funcția de administrator în septembrie 2023. Atunci, figura angajată ca referent la Administrația Fondului pentru Mediu. Sponsorizări de la AstraZeneca și Prisum Health Din declarația de avere depusă de colonelul Marian Mitrică rezultă că acesta primește un salariu anual de 206.370 lei de la Spitalul Militar din București. De la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", acolo unde estet cadru universitar, încasează anual peste 60.000 lei. Și este și angajatul soției sale, la firma Verys Med Consult. În declarația de avere, colonelul Mitrică a menționat că de la această firmă a primit un salariu de doar 7.305 lei. Totodată, firma Prisum Health i-a plătit 1.667 lei pentru o prezentare științifică, în timp ce AstraZeneca Pharma i-a dat 2.016 lei. Tot pentru o prezentare științifică.   De la Firma Verys Med Consult a încasat un salariu anual în cuantum de 10.119 le și patroana Gabriela Mitrică. Care a încasat mult mai mult din salariul anual de 113.001 lei de la Administrația Fondului pentru Mediu.   

Descinderi DNA la Spitalul Militar București (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București (descinderi)

Descinderi DNA la Spitalul Militar București în dimineața zilei de joi. Citește și: Medicul de la Militar suspectat de mită: vilă enormă în București, salariu uriaș și sponsorizări farma Procurorii au făcut și percheziții domiciliare. Descinderi DNA la Spitalul Militar București Potrivit surselor DeFapt.ro, sunt vizate "fapte de corupție în exercitarea actului medical" la secția de Neurochirurgie. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu, care se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii Trei medici ar fi căutați de procurorii DNA Secția Militară: șeful secției de Neurochirurgie, colonelul Marian Mitrică, și doi colegi ai acestuia. Informațiile din acest moment arată că cei doi ar fi investigați pentru luare de mită pentru consultații, operații, dar și participarea la comisii de pensionare anticipată. Ce medici urmărește DNA, ce acte a solicitat Conform unor documente din dosar consultate de către DeFapt.ro, perchezițiile au loc la cabinetul șefului secției de Neurochirugie, situat la parterul spitalului. Procurorii au cerut și fișele de post ale medicilor Marian Mitrică, Vasile-Alin Chirteș și Emil Popa. De asemenea, DNA a mai cerut toate documentele medicale emise de medicii Marian Mitrică, Vasile-Alin Chirteș și Emil Popa pe numele mai multor pacienți. Au loc și percheziții domiciliare la locuințele medicilor menționați. Faptele au avut loc în ultimul an DNA a emis un comunicat în care menționează că faptele au avut loc în perioada 2024-2025: "Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea de către cadre medicale militare, a unor infracțiuni de corupție, în perioada 2024 - 2025. În cursul zilei de 19 iunie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 4 locații situate pe raza municipiului București și județului Dâmbovița, dintre care două sunt birouri aflate într-o instituție publică, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare."

Nelu Tătaru poate scăpa de dosar (sursa: Facebook/Dr. Nelu Tataru)
Justiție

Fostul ministru Tătaru poate scăpa de dosar: polițiștii DGA nu-și pot urmări decât propriii colegi

Nelu Tătaru poate scăpa de dosar. Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, ar putea beneficia indirect de o decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nelu Tătaru poate scăpa de dosar ICCJ a stabilit că polițiștii Direcției Generale Anticorupție (DGA) pot face acte de cercetare penală doar în cazurile care implică angajați ai Ministerului de Interne. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Această hotărâre, venită într-un dosar fără legătură cu Tătaru, ar putea slăbi acuzațiile de luare de mită care îl vizează. Prima ședință în camera preliminară ar putea marca o întorsătură semnificativă în dosarul său. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sorina Pintea, condamnată definitiv la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Fosta ministră Sorina Pintea va executa pedeapsa la Gherla. Condamnată pentru luare de mită

Sorina Pintea, condamnată definitiv la închisoare. Fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, a fost ridicată vineri de polițiștii din Tăuții Măgherăuș, după ce Curtea de Apel Cluj a pronunțat o decizie definitivă prin care a fost condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Sorina Pintea, condamnată definitiv la închisoare Poliția a pus în aplicare mandatul de executare, Pintea va fi dusă la Penitenciarul Gherla. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” „Astăzi, 6 iunie, poliţiştii din Tăuţii Măgherăuş au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei închisorii emis de Tribunalul Cluj. Femeia, în vârstă de 59 de ani, a fost identificată şi urmează a fi introdusă în Penitenciarul Gherla”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Maramureș, Florina Meteș. Mită, în biroul de manager al spitalului Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății și manager al Spitalului Județean „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, ar fi pretins și primit mită în valoare de 10.000 de euro și 120.000 de lei de la reprezentanții unei firme. Suma totală, susțin anchetatorii, reprezenta 7% din valoarea unui contract de achiziție publică. Obiectul contractului era proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară și toracică – precum și a unor spații adiacente ale spitalului. Potrivit procurorilor, Sorina Pintea ar fi primit banii în două tranșe, direct în biroul său din spital. Flagrantul a fost organizat în momentul în care i-a fost remisă a doua tranșă, în valoare de 120.000 de lei. Unul dintre complicii implicați în dosar a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii anticorupție, anterior trimiterii dosarului în instanță. Arestată de DNA, apoi eliberată din motive medicale Sorina Pintea a fost reținută de DNA pe 28 februarie 2020. Ulterior, Tribunalul București a emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Totuși, pe 6 martie 2020, Curtea de Apel a admis contestația depusă de Pintea, înlocuind arestul preventiv cu măsura controlului judiciar, pe fondul stării sale de sănătate. Fostul ministru suferă de o boală autoimună rară și a cerut în repetate rânduri să fie internată în spital după arestare. Respingerea apelului Curtea de Apel Cluj a respins vineri apelul formulat de Sorina Pintea împotriva sentinței Tribunalului Cluj, care o condamnase în aprilie 2024 la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită în formă continuată (două acte materiale). Decizia este definitivă și executorie. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța i-a interzis Sorinei Pintea dreptul de a fi aleasă în funcții publice. De asemenea, judecătorii au decis confiscarea sumei de 10.000 de euro, considerată mită primită în perioada exercitării funcției.

DNA se laudă cu succesul lunii aprilie Foto: Inquam/George Calin
Justiție

DNA se laudă cu succesul lunii aprilie: un manager de la Glovo și-a recunoscut vina

DNA se laudă cu succesul lunii aprilie: un manager de la Glovo și-a recunoscut vina de a fi cerut șpagă și a acceptat o pedeapsă de închisoare cu suspendare. Până acum, DNA nu a anunțat nici o investigație în dosarul Nordis, după ce premierul Ciolacu, amicii săi politici și Sorina Docuz s-au plimbat prin lume cu avioanele închiriate de compania familiei Vicol. Citește și: Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii DNA se laudă cu succesul lunii aprilie Parchetul anticorupție, condus de Marius Voineag, a anunțat azi că un manager de la Glovo a cerut mită de la unul dintre administratorii unei societăți partenere și a fost prins în flagrant. Potrivit comunicatului DNA, acest manager Glovo lua mită ca să favorizeze sau să defavorizeze pe unii curieri.  „În prezența avocaților, cei doi inculpați au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrările juridice pentru care au fost puse în mișcare acțiunile penale și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv: - pentru inculpatul C.T.R. o pedeapsă de un an și 2 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. - pentru inculpatul C.A.C. o pedeapsă de un an închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.Cei doi inculpați au declarat expres că sunt de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o durată de 60 de zile fiecare”, arată DNA.  „Dacă ar fi să aleg un singur cuvânt care să sintetizeze activitatea Direcției Naționale Anticorupție din ultimul an, acesta ar fi «încredere». Mă refer atât la încrederea celor care lucrează în cadrul instituției, încredere care se vede în curajul redescoperit de a investiga cazuri de mare corupție, cât și la încrederea cetățenilor de a veni cu sesizări către noi”, spunea șeful DNA, Marius Voineag, la bilanțul anului 2023. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră