sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ministru

45 articole
Politică

Un jurnalist povestește cum își petrecea Veștea ziua de luni, când era ministru al Dezvoltării

Jurnalistul Paul Angelescu, de la Pro TV, rememorează pe Facebook cum își petrecea ziua de luni Adrian Veștea pe vremea când era ministru al Dezvotării: „Chema la minister zeci de primari ca să se pozeze în timp ce le vorbește și apoi le semnează fiecăruia în parte contracte prin Anghel Saligny”. Angelescu explică fpatul că sume uriașe se pierdeau cu aceste evenimente foto.  Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos „Ca nu cumva ca edilii să uite cine le-a dat banii” „Un singur lucru îmi aduc aminte din mandatul lui Adrian Veștea la Ministerul Dezvoltării. Ședințele foto de lunea. La fiecare început de săptămână chema la minister zeci de primari ca să se pozeze în timp ce le vorbește și apoi le semnează fiecăruia în parte contracte prin Anghel Saligny. Poză de grup când le vorbește, poză individuală la semnare (cu pixul și cu ștampila pe hârtie) , apoi poză la panou. Și uite așa se ducea jumătate de zi lucrătoare din viața unui ministru. Apoi cineva de la minister le urca pe toate pe cloud-ul instituției. Ca de acolo să le ia primarii și să și le rostogolească în presa locală și pe conturile lor de facebook. Căci suntem digitalizați, ce naiba. D-aia avem cloud la minister, să punem poze pe el, nu să reducem birocrația și hârtiile.   Și mă gândeam luni de luni, când îmi apăreau pozele în feed, ce pierdere de timp și de bani. În loc să semnezi totul electronic, să faci videoconferințe, stai și chemi primarii la centru. Bani de benzină, bani de cazare, diurnă, bani pentru fotograful ministerului, un angajat care să parcurgă sute de poze, să le ia , să le urce în cloud, cineva să posteze pe facebookul ministerului și tot așa. Ca nu cumva ca edilii să uite cine le-a dat banii”, a scris Angelescu. 

Adrian Veștea, ministrul cu program fix in fiecare zi de luni Foto: Facebook
Adrian Papahagi își povestește viața de fost viitor ministru Foto: Facebook
Politică

Papahagi povestește cum a decurs desemnarea sa ca ministru al Culturii în guvernul Tomac

Adrian Papahagi relatează, pe Facebook, cum a descurs desemnarea sa ca ministru al Culturii, din momentul în care l-a sunat Eugen Tomac. „Joi, 4 iunie. Eram la Biblioteca Academiei din Cluj și descriam liniștit manuscrise”, își începe el relatarea.  Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos „Nu caut funcții, fug de ele. La începutul anului am refuzat ambasada la Roma” „Joi, 4 iunie. Eram la Biblioteca Academiei din Cluj și descriam liniștit manuscrise. Mă sună Eugen Tomac: "Ai vrea să ocupi fotoliul domnului Pleșu dacă sunt desemnat prim-ministru?" "Care fotoliu?" "La ministerul culturii." "Hm, primul instinct e să spun nu. Dar lasă-mă să mă gândesc câteva zile!" Adevărul e că mă scoate din treburi. Am pe rol așa: examene, licențe, rapoarte doctorale, susținere de doctorat, școală de vară internațională organizată la Cluj în iulie, conferință internațională cu 30 de invitați organizată în septembrie, expoziție de manuscrise de organizat tot în septembrie, grant de condus, cu 100 manuscrise de catalogat, publicații, conferințe, drum la NY în august cu bilete cumpărate dinainte de războiul din Iran, 2 cărți sub contract de predat până în 2027, 4 doctoranzi de îndrumat, cursuri pe care nu le poate ține nimeni în locul meu. La acestea se adaugă îngrijirea mamei, care are nevoie de mine zilnic. Salariul meu la Cluj (profesor plin cu 25+ ani vechime și gradație de merit + grant) e mai mare decât cel de ministru.   Nu caut funcții, fug de ele. La începutul anului am refuzat ambasada la Roma. Nu am candidat niciodată la vreo funcție în UBB: nici măcar șef de catedră. Nu sunt sinecurist, ci universitar (și oricum, o ambasadă grea sau un minister nu sunt sinecuri, ci muncești de-ți sar capacele: sinecură e o ambasadă la soare pe unde nu trece nimeni, membru al academiei, care ia 4000 lei lunar pe viață, fără vreo obligație, sau membru plătit 2000€/lună într-un CA – ălea sunt sinecuri, nu un ministeriat).   Cristiana, soția mea, spune, ca de obicei, NU. "Nu, nu, nu. O să-ți distrugi sănătatea cu naveta, ca taică-tu. Te cunosc, vei încerca să duci și minister, și grant, și cursuri și o să mori la 50 de ani. Nu-ți aduce nimic, e numai vanitatea ta, stai liniștit! Te vor înjura toți, nu vei avea bani de niciun proiect, doar îți dai peste cap toată viața."   Dar nu subestimați ambiția unui bărbat de 50 de ani care știe că nu e chiar ultimul bou, într-o țară altminteri plină de boi agramați în funcții înalte. În plus, trebuie să răspunzi când țara te cheamă, dacă tot te declari patriot și te exprimi zilnic despre situația politică. Apoi, ai șansa să faci câteva lucruri bune: urmărești zilnic renovarea de la Batthyaneum, mai urnești 2-3 renovări prin țară, faci câteva concursuri cinstite unde ajung oameni buni la șefia unor muzee, teatre etc., poate reduci TVA la carte la 5% și ajuți industria cărții, care gâfâie în țara unde se citește cel mai puțin din UE.   Îmi sun prietenii apropiați, ca să-i întreb dacă ar accepta: Teodor Baconschi, Horia Patapievici, Sever Voinescu. Da, da, nu. Horia spune: "Dragul meu, și dacă nu poți face nimic, măcar poți opri câteva porcării și tot e ceva." Sun câțiva directori de instituții de cultură cu care sunt prieten: "Dacă accept, ce pot face bun pentru instituția voastră?" Primesc idei.   Mă frământ două zile, consiliu de familie. Matei (fiu-meu), Ina (soră-mea): "vezi-ți de treabă!" Mama e mândră. Ea aprobă oricum orice fac, fiindcă știe că nu fac porcării. Nu se gândește că dacă voi fi mai mult la București, nu mă voi mai putea ocupa de ea. Vom găsi soluții. Mă consult și cu socrii, bucureșteni. Nu aș cere apartament RAAPPS, ci aș locui la ei, modest, în cele 2 camere care ne sunt rezervate la etajul vechii lor căsuțe din sectorul 3, care așteaptă de jumătate de an aviz ca să-și repare țiglele și să nu mai plouă în casă.   Mă gândesc: e totuși o șansă să fac ceva. Degeaba tot comentez politica dacă, atunci când mi se oferă șansa să chiar fac ceva, mă trag în spate. Nu trebuie să-mi fie frică. "Te va răni și vei suferi", îmi spune Sever V. A trecut prin politică mai mult decât mine, a văzut multe, știe. Știu și eu că așa va fi. "E o șansă, nu știi dacă ți se va oferi a doua oară", spune Doru B. A fost ministru, a făcut lucruri mari pentru țară (l-a adus pe Papa Ioan Paul II la București, a semnat Deveselu la Casa Albă, a făcut parteneriat strategic cu Franța, a creat grupul "Prietenii Republicii Moldova în UE"), a suferit un tratament injust după mandat (Iohannis l-a marginalizat într-un mod abject).   În plus, cu Nicușor Dan și Eugen Tomac sunt amic. Pe primul îl știu din 1997. Ne întâlneam des la "Ulm" (45, rue d'Ulm, sediul central al École Normale Supérieure), mâncam împreună la CROUS sau la "Pot" (cantina școlii), frecventam seminarul lui românesc. A fost și la mine acasă, în Mănăștur, în vara lui 1998, când am dat o petrecere. Am dansat toți, ca tineri de 20+ ce eram, îndrăgostiți de colegele noastre de la ENS. Atunci am cunoscut-o pe Cristiana, care peste un an avea să devină soția mea. După ce Nicușor a revenit, patriotic, în țară, i-am trimis un proiect pentru zona literară a unei Școli Normale Superioare la București. N-a ieșit decât parțial, pe mate. Ne-am revăzut sporadic după 2010. N-am mai comunicat în ultimul deceniu, dar i-am sprijinit cu drag și cu entuziasm în 2025 candidatura la președinție. Simțeam un soi de elan pașoptist: unul dintre cei întorși de la Paris chiar poate conduce țara. Cred și acum că e o mare șansă că a câștigat el, nu Antonescu sau Simion.   Cu Eugen Tomac mă știu din decembrie 2009: el era secretar de stat pentru românii de pretutindeni, eu consilier la cabinetul dragului meu prieten, Teodor Baconschi, la MAE. Brav basarabean patriot, cu intonația irezistibil modulată de dulșele grai moldav, politicos, cordial, franc. Am fondat împreună PMP, în care eu am rezistat doar un an din motive de Udrea; el și-a continuat abil cariera politică. Am bătut țara împreună cu PMP, a fost de mai multe ori la mine acasă, am mers împreună cu mașina prin țară. Eu nu mai fac politică din 2015, după o implicare efemeră de 3 ani. Dar morbul mi-a rămas. Iată că acum prietenul meu avea perspectiva de a ajunge prim-ministru!   Eram, așadar, un grup de amici care într-o conjunctură complicată pentru țară puteau face ceva (sau așa credeam). Aș fi fost prieten cu premierul și amic cu președintele – ceea ce nu-i puțin pentru un pârlit de ministru cu buget minuscul (1,4 miliarde lei, vreo 260 milioane euro). În plus, eram amic și cu Sorin Costreie (fusesem colegi de an la NEC), care urma să devină vicepremier. Ce mai, suna bine, onorabil, perfect. O companie deopotrivă amicală și agreabilă.   După două nopți nedormite și zile de iritabilitate maximă încasate, cu stoicismul obișnuit, de "sfânta Cristiana", cum îi spune soră-mea (căci noi, armânii, suntem temperamentali), decid să-i spun "da" lui Eugen în ziua de duminică. "Adi, e cea mai mare bucurie a mea pe ziua de azi". Îmi cere un mic plan, câteva idei, îi trimit. Îl rog să nu anunțe oficial. E om de cuvânt, nu mă pomenește nici în interviul de la Gâdea (hmmm!!!) nici în altele. Numele meu circulă public la tv. Vecinii încep să se uite pieziș la mine. Idem lumea pe stradă. La fel, comitetul de bătrâni abonați la băncile din fața blocului de garsoniere al mamei. O doamnă îmi zice: "bună ziua, dom' ministru". "Să nu ne grăbim, doamnă!" Încep să primesc înjurături, amenințări, dar și felicitări și propuneri de proiecte pe telefon, mail, WhatsApp și pe Facebook.   Eugen îmi spune că va trece guvernul. Îl întreb dacă e cazul să vin la București să mă întâlnesc cu oameni din minister, să întreb de proiecte, să pregătesc audierea cu cel mai înverșunat dușman actual, fostul prieten, Mihai Neamțu, care deja mă înjura preventiv. Da, e o bună idee. Îl întreb și pe amicul Mihai Ghyka dacă ar vrea să fie în echipă (mai fusese de două ori în minister, alături de Toader Paleologu și Vlad Alexandrescu). Îmi dă și el sfaturi bune, Mai contactez doi, trei oameni de excelentă calitate, cu experiență în managementul cultural, pe care i-aș vrea în echipă. Decid să merg la București joi. Nu comunic nimic public. Orice aș zice, risc să-i compromit lui Eugen negocierile. Eugen îmi spune că pesediștii s-au opus la numele meu: "Papahagi, ăla care ne înjură zilnic?", dar a reușit să-i convingă să mă accepte. Acum voi fi nevoit să înghit în sec. Să fiu urban chiar și cu Pesedaurul. Uf, mare c...ă politica asta. Dar una e să fii om liber, alta e să fii demnitar. Trebuie să înveți să-ți ții gura, dacă vrei să faci ceva. Altfel te paște rapid o moțiune, remanierea, sau ești blocat la fiecare pas.   Negocierile avansează greu. Eugen mă ține la curent. Deși nu-i spuseseră un "nu" ferm președintelui la negocierile din luna anterioară, PNL și USR și UDMR se opun acum ferm guvernului Tomac. Apar nume noi pe listă, unii se vădesc apropiați de PSD. Trebuiau făcute concesii. Înțeleg. Îi spun lui Eugen: "eu numai cu voturile PSD și ceva strânsură de la ex-SOS/POT" nu sunt dispus să ajung ministru. "Adi, nu vreau să te compromit. De aceea nici nu ți-am anunțat oficial numele. Dacă așa stau treburile îți spun și te retragi onorabil." Apreciez asta.   Miercuri seara aveam zbor la București la 19:50. O duc pe mama la dentist la 17:00, termină la 18:00. Zborul se amână pe 21:30. Mă frământ. Să merg, să nu merg? "Nu mergi niciunde, spune Cristiana". "Totuși, i-am promis lui Eugen." Mai am timp. N-am făcut valiza. Simpla perspectivă de-a purta iar costum pe căldurile ăstea mă exasperează. În avion se șifonează sacoul. Urăsc să zbor în costum. Renunț la zbor. Aflu că, în realitate, avionul a decolat abia la 22:30 și a aterizat la 23:30. Asta e viața de ministru: un rahat. Poți fi oricine, cu orarul Tarom nu te pui, săptămânal îți pierzi nopțile în costum și cravată prin aeroporturi. Îl urmăresc pe Eugen la B1. E tensionat, primise refuzuri ferme de la Bolojan, Fritz și Kelemen. Mai are însă niște runde de discuții cu ei.   Refuzurile devin clare. Îi scriu lui Eugen: "În condițiile în care PNL, USR și UDMR nu votează guvernul, eu nu mai sunt dispus să vin." În fond, de ce aș îndura ofensele lui Mike și ale fiicei lui VC Tudor, doar pentru ca să figurez pe lista unui guvern fără șanse? Sau dacă singura șansă e să ne voteze PSD, de ce aș accepta să fiu acuzat că fac parte dintr-un guvern marionetă a PSD, când e arhicunoscută antipatia mea pentru PSD?   Vineri dimineața agreez cu Eugen să mă retrag. E prima mea comunicare publică. Îl susțin în continuare, cum e firesc și loial și onorabil. Anunț că mă retrag de pe listă și răsuflu ușurat. Mă sună, adorabil, Andrei Pleșu (cât îl iubesc pe acest om!). Îmi telefonase și când se anunțase numele meu, ca să mă felicite. "Adrian, te felicit și acum că ai scăpat." La prima felicitare îi spusem că Eugen m-a întrebat dacă vreau să ocup "fotoliul lui Andrei Pleșu". A chicotit măgulit. "Dvs. ați deschis acest drum în 1990 și speram să nu vă dezamăgesc. Aveam și o glumiță, dacă îmi permiteți. Aș fi spus la audieri: credeți că nu pot umple fotoliul lui Andrei Pleșu? Uitați-vă mai bine la mine!" Mă amuză să fiu autoironic cu propria corpolență. Domnului Pleșu i-a plăcut gluma.   Apoi urmează tot ce știți public până duminică. Azi, aflu din presă că președintele deja avea discuții cu dl. Veștea de miercuri, când eu mă pregăteam să zbor la București (noroc cu Cristiana și amânarea zborului, care m-au scutit de o pierdere de timp).   Politica e cinică. Nu se încurcă un șef de stat într-o listă de miniștri potențiali, ținuți pe stand-by. Duminică mi-a venit doar să înjur. Dar era ziua Domnului, așa că am proferat doar jumătate din profanitățile care mă ispiteau. Seara am mers la un excelent spectacol de teatru (O'Neill, Lungul drum al zilei către noapte, splendid regizat de Mihaela Panainte și splendid jucat).   Azi m-am trezit senin, mi-am făcut calendarul pe săptămâna asta, am văzut că arată mult mai bine fără audieri la comisia lui Mike și înjurături unanime de la secta purității, și i-am mulțumit lui Dumnezeu că m-a ferit și de asta.   M-am gândit să vă povestesc tuturor cum a fost”, a scris Papahagi. 

Carmen Moraru, ascensiune in sistemul de stat până când a oprit-o Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024

Carmen Moraru, bugetară din 1987, când a absolvit facultatea, în prezent secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), va fi ministru peste acest minister, afirmă surse politice. Presa o definește frecvent drept „fostă apropiată a Elenei Udrea și implicată în gala Bute”. Ea a fost martor în procesul penal care dus la condamnarea Elenei Udrea. Unele publicații susțin că mărturia ei a dus la condamnarea lui Udrea.  Citește și: EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate Soțul ei, Liviu Alexandru Moraru, a candidat în 2020 și 2024, la alegerile parlamentare, pentru PNL, însă nu a fost ales.  Carmen Moraru, aparent o apropiată a PNL, dar susținută de PSD și refuzată de Bolojan În ianuarie 2026, presa scria că ea și soțul ei iau multiple salarii de la stat, în valoare de peste 700.000 de lei. Ea lucra la ministerul de Finanțe (116.816 lei net, anual) și era și în CIFGA, controversatul comitet al EximBank, de unde încasa 257.000 lei pe an, net, și în comitetul de examinare al investițiilor străine, CEISD, de unde mai mai lua 62.000 de lei.  Soțul lua patru indemnizații: de la Monitorul Oficial, de la Imprimeria Română, de la SMART SA și de la SCRL Brașov - circa 260.000 de lei.  La 1 mai 2026, presa scrie că premierul Ilie Bolojan a respins numirea unui secretar de stat în board-ul Nuclearelectrica. „Votul decisiv împotrivă a fost cel al Ministerului Energiei, care controlează SNN cu 82,5% din capital și este condus interimar de premierul Ilie Bolojan. Propunerea respinsă o viza pe Carmen Moraru, secretar de stat în MIPE din ianuarie 2025. În martie anul trecut, Secretariatul General al Guvernului (SGG) i-a făcut o prezentare elogioasă pe pagina sa de Facebook. Moraru urma să-l înlocuiască în CA-ul Nuclearelectrica pe Ionel Bucur, fost director general al centralei Cernavodă, care a renunțat la mandatul de administrator”, a explicat Profit.  Carmen Moraru a fost anterior secretar de stat în Ministerul Finanțelor (2023-2025), secretar de stat tot la MIPE (2022-2023), subsecretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (2022), secretar general adjunct în Ministerul Energiei (2021-2022), secretar general adjunct în MIPE (2019-2021), director în Ministerul Transporturilor (2015-2019), director în Ministerul Fondurilor Europene (2013-2015), director în Ministerul Turismului, respectiv în cel al Dezvoltării Regionale și Turismului, precum și în cel pentru IMM Comerț, Turism si Profesii Liberale (2008-2013), director în Ministerul Afacerilor Externe (2006-2008), precum și director în Autoritatea Națională pentru Turism, Ministerul Turismului și Oficiul de Promovare a Turismului (1998-2006). „Ca urmare a unei cumetrii de familie, Ludovic Orban a impus-o, când era premier al României, pe Carmen Moraru în funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, actualul minister al Investițiilor și Proiectelor Europene, unde se află și în prezent. De atunci, din 2020, cu oarecare pauză pe vremea useristului Cristian Ghinea, Carmen Moraru a fost secretar de stat la MIPE și la Ministerul Finanțelor, adică a fost „umbra” preotului Marcel Boloș. De fapt, cei doi sunt și principalii gropari ai PNRR”, scria Puterea, recent.   

Bogdan Despescu, posibil viitor șef la Interne Foto: Facebook
Politică

Bogdan Despescu, șeful Poliției, suspectat de plagiat, posibil ministru de Interne în guvernul Tomac - surse

Actualul secretar de stat în ministerul de Interne, Bogdan Despescu, ar putea fi ministru de Interne în guvernul Tomac, afirmă surse politice. Despescu, fost polițist din Buzău, este secretar de stat pentru ordine și siguranță publică din 2019. Din 2015 în 2018 a fost Inspector general al Poliției Române.  Citește și: Medicul Busnatu, posibil ministru al Sănătății, un apărător al plăților informale către medici: „Un gest uman, care reflectă aprecierea sinceră” În iunie 2020, presa l-a acuzat că și-a plagiat doctoratul. „În teza sa de doctorat, susținută acum un deceniu, Despescu a copiat din diverși autori - cuvânt cu cuvânt - peste 150 de pagini. Recordul cantitativ personal al chestorului șef de poliție Bogdan Despescu: peste o cincime din teză - 77 de pagini - sunt plagiate dintr-o singură carte. Despescu, protejat de Mihai Tudose în conflictul cu Carmen Dan Recordul calitativ personal al lui Despescu este cvadruplul plagiat: fostul șef al polițiștilor din România a stabilit performanța academică de a plagia de patru ori, în pagini diferite ale tezei sale, același segment de text dintr-un studiu al Societății Academice din România”, a scris pressone.  Aceeași publicație arăta că, în 2018, Despescu a dat în judecată statul român pe motiv că nu i-a acordat sporul de doctorat eliminat în 2010, în plină criză economică, prin lege. Despescu a negat acuzațiile de plagiat. În ianuarie 2018, premierul PSD Mihai Tudose a refuzat să-l demită pe Despescu de la conducerea Poliției Române, așa cum îi ceruse ministrul de Interne, Carmen Dan. Ministrul de Interne, Carmen Dan a anunţat că i-a propus premierului Mihai Tudose demiterea lui Bogdan Despescu, şeful Poliţiei Române, pe fondul scandalului poliţistului pedofil. „Considerând că Poliția are nevoie de o recâștigare a încrederii cetățenilor și de o rezolvare rapidă a acestor probleme, am transmis mai devreme premierului propunerea de schimbare din funcție a șefului Poliției Române, Bogdan Despescu. Am cerut împuternicirea pe șase lui a chestorului principal Cătălin Ioniță, șeful DGA, acesta având un mandat explicit de a finaliza diagnoza de sistem cerută ieri”, spunea Carmen Dan. 

Medicul Ștefan Busnatu, pregătit să fie ministru în guvernul Tomac Foto: Facebook
Politică

Medicul Ștefan Busnatu, propus la Sănătate în guvernul Tomac: lucrează și la stat, și la privat

Medicul cardiolog Ștefan Busnatu a confirmat, azi, că este una din variantele de ministru al Sănătății în guvernul Tomac. „Mă onorează faptul că numele meu este menţionat în presă ca o posibilă opţiune pentru funcţia de Ministru la Ministerul Sănătăţii - România în guvernul dlui Prim-ministru Eugen Tomac”, a scris el, pe Facebook. Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac Busnatu a arătat că o altă variantă este Cătălin Cârstoiu, fostul candidat la primăria Capitalei din partea PSD-PNL, în 2024. Busnatu, acționar la trei firme Busnatu este prorector al Universității de Medicină Și Farmacie Carol Davila din București. El este medic la spitalul de stat Bagdasar Arseni, dar are și propriul cabinet, Dr. Heart, unde mai lucrează alături de trei medici rezidenți. Pe site-ul stefan-busnatu.ro el scrie că poate fi găsit la Prevent Institute - unde „consultațiile se desfășoară în regim privat, fără decontare prin Casa de Asigurări de Sănătate” - și la spitalul Arseni. Dr Heart SRL a avut o cifră de afaceri de peste 500.000 de lei în 2025, doi angajați și un porofit de 116.000 de lei.  În ultima declarație de avere, din 2024, Busnatu arată că este acționar la trei firme. El deține un apartament de 76 mp în București și un Audi. Câștiga, în anul fiscal 2023, net, anual, 187.000 de la UMF Carol Davila și 117.000 de lei de la spitalul Arseni. El nu menționa nici un fel de dividende de la firmele sale, deși doar Dr. Heart a avut un profit de aproape 280.000 de lei.  „Sunt convins că viitorul medicinei în România trebuie construit prin investiţii în educaţie pentru sănătate, diagnostic precoce, acces echitabil la servicii medicale şi utilizarea inteligentă a tehnologiei pentru a creşte eficienţa şi calitatea îngrijirilor oferite pacienţilor. În acelaşi timp, consider că chiar dacă nu voi fi eu, alegerea domnului Prof. Univ. Dr. Cătălin Cârstoiu ar reprezenta, de asemenea, o opţiune extrem de valoroasă pentru sistemul medical românesc, având în vedere experienţa managerială şi profesională pe care o deţine. Dincolo de nume şi funcţii, cel mai important lucru este ca sănătatea să rămână o prioritate strategică, iar deciziile viitoare să contribuie la construirea unui sistem medical mai performant, mai modern şi mai aproape de nevoile românilor. Pentru că toţi suntem oameni şi toţi vom avea nevoie la un moment dat de îngrijiri de sănătate. Şi e bine să fie făcute cu umanitate în primul rând şi orientate către prevenţie”, a scris, el, azi, pe Facebook.   

Ministrul Dragoș Pîslaru a venit în Guvern pe un salariu de trei ori mai mic decât avea înainte (sursa: DeFapt.ro)
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru spune că este întreținut de soție: are un salariu de 2.300 de euro, înainte să devină ministru lucra pe 7.600 de euro lunar

Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, ministrul Dragoș Pîslaru a vorbit și despre salariul său de ministru. Pîslaru a comparat salariul de dinainte de a intra în Guvern cu cel de acum. „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc” Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, înainte de deveni membru al Cabinetului Bolojan, salariul său era de 7.600 de euro net lunar la „o organizație internațională”. Ca ministru, însă, salariul lui Dragoș Pîslaru este de 2.300 de euro, de peste trei ori mai puțin decât venitul anterior. Prin urmare, a spus ministrul, are nevoie de venituri suplimentare: „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc”. PNRR, făcut praf din cauza lipsei reformelor În același podcast, Pîslaru a mai spus că PSD nu a opus nici o rezistență la măsurile luate de guvernul Bolojan care afectau populația, dar s-a revoltat când trebuia să se facă reforma guvernanței corporative, ceea ce i-ar fi afectat interesele. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Însă șeful MIPE crede că, fiind interesat de banii de la Bruxelles, PSD va coopera pentru finalizarea PNRR.  Tot la „Cum e, de fapt?”, șeful MIPE a adăugat că demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși aceasta era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Cum au migrat proiectele PNRR de pe împrumuturi pe granturi Tot în podcastul DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru.

Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP (sursa: Facebook/Irineu Darău)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP

Senatorul Irineu Ambrozie Darău, actualul ministru al Economiei din partea USR, cere lunar bani de la Senatul României pentru plata chiriei a șase birouri de parlamentar din județul Brașov, dar nu are nici un consilier angajat care să gestioneze relația cu cetățenii care l-au votat. Cinci din cele șase birouri închiriate pe banii Senatului României au fost transformate în sedii ale filialelor USR Brașov, deși USR primește subvenții de la statul român pentru plata chiriilor. DeFapt.ro a dezvăluit că o situație asemănătoare se întâmplă și la PSD, acolo unde foștii miniștri de la Muncă și Transporturi, Petre Florin Manole, respectiv Ciprian Constantin Șerban, primesc peste 80.000 de euro anual pentru birouri parlamentare fantomă. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Manole: 80.000 de euro pentru birou parlamentar fantomă și bani de transport, deși are mașină SPP cu șofer  Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Senatorul Darău plătește din banii Senatului chiriile pentru USR Senatorul Irineu Ambrozie Darău, actualul ministru al Economiei, este președintele filialei județene USR Brașov. În calitatea sa de senator al României, Irineu Darău a încasat în perioada ianuarie – decembrie 2025 nu mai puțin de 27.530 lei, adică echivalentul a 5.500 de euro, pentru a plăti chiria a șase spații în care ar trebui să funcționeze biroul său de parlamentar. Însă în cinci din cele șase spații funcționează exclusiv filiale locale ale organizației județene USR Brașov, dar și acelea sunt închise. Filiale a căror chirie ar trebui decontată din banii pe care USR îi primește ca subvenție din partea statului român, nu din banii Senatului României. Un raport de monitorizare al Expert Forum arată că USR a cheltuit anul trecut 37,4 milioane lei, din care trei milioane lei pentru chirii și utilități sedii. 7.000 de euro lunar pentru funcționare, zero angajați Biroul parlamentar reprezintă structura locală de lucru a unui deputat sau senator, situată în circumscripția electorală în care parlamentarul a fost ales. Acesta funcționează ca o punte de legătură directă între cetățeni și parlamentar, oferind un spațiu fizic în care alegătorii pot fi primiți în audiență sau să fie informați despre proiectele legislative. Dar în realitate nu se întâmplă acest lucru.   Cele șase sedii în care ar trebui să funcționeze cabinetul de parlamentar al senatorului Irineu Darău sunt situate în localitățile Cristian, Râșnov, Săcele, Sânpetru, Făgăraș și Dumbrăvița. Majoritatea acestor spații a căror chirie este plătită senatorului Irineu Darău de către Senatul României par a fi lăsate în paragină. Asta, deși pentru funcționarea cabinetului său de parlamentar (nu pentru chirie), senatorul Irineu Darău a primit aproximativ 7.000 de euro lunar în decursul anului 2025. La solicitarea DeFapt.ro, Senatul României a transmis că senatorul Irineu Darău nu are angajată nici o persoană pe cabinetul său de parlamentar. Chirii plătite de stat, spații lăsate în paragină Pe Strada Mare din localitatea brașoveană Dumbrăvița, la nr. 128, vizavi de biserică, se află un corp mic de casă neîngrijit, parcă abandonat, cu geamuri și ușa ferecate cu grilaje. Un banner prins deasupra ușii indică faptul că acolo își are sediul doar USR Dumbrăvița, una din filialele locale a USR. Nici urmă de cabinet parlamentar. La aproape 38 de kilometri distanță de această cămăruță, în localitatea brașoveană Săcele, pe bulevardul George Moroianu la nr. 289 B, se află un spațiu închiriat în care ar trebui să funcționeze un alt birou de parlamentar al senatorului Darău. Imaginile surprinse de Google Street View arată că acolo se află o cameră dotată cu un frigider, de care stă rezemată o mătură, un birou și două scaune. Pe geam a fost lipit un afiș al USR cu Daniela Olariu. Biroul de parlamentar din Săcele al lui Irineu Darău (sursa: Google Street View) Situația este identică pe Strada Lungă, din localitatea Cristian. Acolo, pe un corp de casă veche, a fost montată o casetă din plastic pe care stă scris „Uniunea Salvați România Filiala Cristian – Brașov”. Iar pe geam a fost lipit un afiș cu mesajul „USR, singurul partid care luptă împotriva hoției”. Biroul de parlamentar din Cristian al lui Irineu Darău (sursa: Google Street View) Seidler: „Orice parlamentar plătește chirie doar pentru biroul său parlamentar”  Contactat de către DeFapt.ro, senatorul Irineu Ambrozie Darău a refuzat să comenteze. A răspuns, însă, Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR, care a transmis la solicitarea DeFapt.ro că „USR plătește chiriile aferente sediilor de partid din toată țara, atât din fonduri publice cât și din surse proprii, conform legii, fiind verificat în acest sens atât de Curtea de Conturi cât și de Autoritatea Electorală Permanentă”. Întrebat cum explică faptul că senatorul Irineu Darău plătește din suma forfetară pe care o primește de la Senatul Romaniei chiriile pentru filiale USR nefuncționale, Cristian Seidler a expicat că „orice parlamentar plătește chirie doar pentru biroul său parlamentar. Faptul că un spațiu poate fi împărțit, ca suprafață și costuri, între mai mulți chiriași, dintre care unul este un birou parlamentar, se încadrează în prevederile legale”. Ia bani de transport, deși îl plimbă gratuit SPP Senatorul Irineu Ambrozie Darău a preluat funcția de ministru al Economiei în data de 23 decembrie 2025. De atunci și până în prezent, a cerut Senatului României să-i plătească cheltuielile cu transportul, adică 1.400 lei pe lună, deși acest serviciu este asigurat non-stop de Serviciul de Protecție și Pază. Am încercat să obținem un punct de vedere de la senatorul Darău, dar acesta a refuzat să răspundă. Însă Cristian Seidler a transmis că „regulile sunt unitare și se aplică la fel parlamentarilor care ocupă și o funcție de ministru”. Dar atunci când a fost întrebat dacă este legal și moral ca senatorul Irineu Ambrozie Darău să primească banii pentru transport, în contextul în care serviciul îi este asigurat de SPP, Seidler a refuzat să mai răspundă. 

Ciocoismele ministrului Manole: 80.000 de euro pe an pentru birou parlamentar fantomă și bani de transport, deși are mașină SPP cu șofer (sursa: Facebook/Petre Florin Manole)
Investigații

EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Manole: 80.000 de euro pentru birou parlamentar fantomă și bani de transport, deși are mașină SPP cu șofer

Pesedistul Petre Florin Manole, ministrul Muncii, ia lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, din București în București, deși Serviciul de Pază și Protecție (SPP) îi asigură paza și transportul non-stop. Practic, statul român îi plătește de două ori transportul. Citește și: DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud Mai mult, Camera Deputaților îi mai plătește lunar chiria de 553 de euro pentru biroul său de parlamentar, care își are sediul în incinta unui spațiu închiriat de PSD Sector 1 de la RAAPPS. De la metrou, la mașină SPP cu șofer În vara anului trecut, la scurt timp după ce a devenit ministru al Muncii, deputatul Petre Florin Manole poza într-un tânăr politician de stânga care se ducea la muncă cu metroul. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Dar aventura cu transportul public avea să se sfârșească rapid: Manole a renunțat la metroul bucureștean în schimbul unei mașini cu șofer și pază puse la dispoziție de Serviciul de Protecție și Pază (SPP). Costurile SPP pentru transportul și paza demnitarilor sunt suportate intregral de la bugetul de stat.  Încasează 1.400 de lei lunar pe transport Dar ministrul Petre Florin Manole nu s-a mulțumit doar cu atât. Astfel, lună de lună a cerut Camerei Deputaților să îi deconteze suma de 1.400 de lei pentru transportul din circumscripția electorală în care a fost ales deputat, adică din București, până la sediul Parlamentului, care este tot în București. Deși, cum am arătat, Manole beneficiază de transport asigurat gratuit de SPP. La solicitarea DeFapt.ro, Camera Deputaților a transmis că deputatului Petre Florin Manole i s-au decontat în anul 2025 câte 1.400 lei lunar pentru transport. În total, 16.800 lei. Întrebat de către DeFapt.ro de ce solicită suma forfetară pentru transport, în contextul în care beneficiază de serviciile SPP, ministrul Petre Florin Manole a refuzat să răspundă.  Biroul parlamentar fantomă, în sediul PSD Sector 1 Ministrul Florin Manole, pe lângă funcția de ministru și statutul de deputat, este și președintele organizației Sector 1 a Partidului Social Democrat. Filiala Sector 1 funcționează într-un spațiu închiriat de partid de la RAAPPS. Pentru plata chiriei, PSD primește bani de la bugetul de stat. În interiorul respectivului sediu se află și biroul de parlamentar al deputatului PSD Petre Florin Manole. Tot acolo, Manole are și biroul de președinte al PSD Sector 1.   La finalul lunii martie, la sediul PSD Sector 1 nu era nici un indiciu din care să rezulte că acolo ar funcționa vreun birou parlamentar. Întrebat de către DeFapt.ro care este programul de funcționare al biroului său de parlamentar și de ce acesta nu este deschis pentru cetățeni, ministrul Petre Florin Manole și-a trimis o angajată să afișeze un program de lucru pe ușa sediului. Deputatul Manole plătește chirie șefului PSD S1 Manole  Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pesedistul Petre Florin Manole cere lunar 553 de euro de la Camerea Deputaților, bani pe care îi folosește pentru plata chiriei aferente biroului de parlamentar.  Întrebat de la cine a închiriat sediul PSD Sector 1, respectiv spațiul pentru biroul parlamentar, dar și dacă plătește chirie către PSD pentru biroul de parlamentar, pesedistul Petre Florin Manole a dat un răspuns sec: „De la RAAPPS”. Nu a vrut să dea alte detalii. În acest context, nu este clar dacă deputatul Manole plătește chiria către PSD sau RAAPPS din banii încasați de la Camera Deputaților. 80.000 de euro pe an pentru funcționarea cabinetului lui Manole Oficial, pesedistul Manole are angajate două persoane la cabinetul său de parlamentar. Camera Deputaților a refuzat să spună numele celor doi angajați, motivând că „numele și prenumele persoanelor fac parte din categoria datelor personale, exceptate de la liberul acces al cetățenilor”. Pentru funcționarea cabinetului de parlamentar, Camera Deputaților i-a plătit deputatului Petre Florin Manole o sumă forfetară lunară de 35.568 lei de-a lungul anului 2025. În anul 2026, suma s-a redus cu 10%. Conform Camerei Deputaților, deputatul Florin Petre Manole a încasat în anul 2025 peste 400.000 lei, echivalentul a 80.000 de euro.

Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat deși e plimbat de SPP (sursa: Facebook/Ciprian Serban)
Investigații

EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP

Pesedistul Ciprian Constantin Șerban, deputat și ministru al Transporturilor, primește lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, dar în același timp beneficiază de servicii de transport, pază și protecție din partea Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Practic, statul român îi plătește transportul de două ori. Mai mult, Șerban abuzează de suma forfetară primită în calitate de deputat de Neamț de la Camera Deputaților. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Astfel, statul îi decontează chiria pentru trei sedii în care funcționează scriptic biroul său de parlamentar, două în Piatra Neamț și unul în Zănești, pe care le ține mai mereu închise. Pentru „buna” funcționare a celor trei sedii în care ar trebui să își desfășoare activitatea de parlamentar, pesedistul Ciprian Constantin Șerban a cerut și primit anul trecut nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Vilă de protocol de la Camera Deputaților, apartament de la Transporturi Ciprian Constantin Șerban este deputat PSD de Neamț și ministru al Transporturilor și profită din plin de pe urma statului de demnitar. În perioada decembrie 2024 – iunie 2025, Șerban a fost președintele Camerei Deputaților. Pentru primele două luni și jumătate în funcție i s-a decontat o chirie de 4.600 lei pe lună. În total: 10.832 lei. Mai mult, în tot acest timp i se amenaja o vilă de protocol adecvată funcției, care a fost închiriată de Camera Deputaților de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). „Nu știu să vă spun cât se plătea chiria. Nimic! Nu știu cum deconta Camera”, a declarat ministrul Ciprian Constantin Șerban pentru DeFapt.ro. A predat vila de protocol în vara anului 2025, după ce a făcut rocada pe funcții cu șeful său de partid, Sorin Grindeanu: Șerban a preluat postul de ministru al Transporturilor, iar Sorin Grindeanu, pe cel de președinte al Camerei Deputaților. Însă ministrul Ciprian Șerban nu a rămas pe drumuri: Ministerul Transporturilor i-a închiriat imediat un apartament spațios de la RAAPPS. „Nu am primit nici o locuință de la minister. Locuințele sunt de la RAAPPS. Ministerul plătește o anumită sumă. Eu nu o să vă fac publică locuința mea”, a spus nervos pesedistul Ciprian Șerban. Bani de transport de la Camera Deputaților, deși are mașină cu șofer de la SPP Pesedistul Ciprian Șerban a fost numit ministru al Transporturilor în iunie 2025. De atunci, beneficiază non-stop de pază și protecție din partea Serviciul de Protecție și Pază, care îi asigură inclusiv transportul cu mașinile SPP. Costurile pentru paza și transportul demnitarului sunt suportate de către SPP din banii alocați de la bugetul de stat. Dar Șerban nu s-a mulțumit doar cu atât, a cerut lună de lună să i remită suma forfetară pentru cheltuielile de transport din circumscripția de parlamentar. Adică 1.400 de lei pe lună, conform răspunsurilor oficiale primite de către DeFapt.ro de la Camera Deputaților. Bani care ar trebui să îi acopere costul cu deplasarea din circumscripția Piatra Neamț în București pentru a participa la ședințele Camerei Deputaților. Ceea ce nu se întâmplă de când a fost uns ministru. Întrebat de ce a solicitat lunar suma de 1.400 de lei, în contextul în care transportul său este asigurat de către SPP, ministrul Ciprian Șerban a pus că e posibil să nu ridice indemnizația de transport. Dar răspunsul oficial al Camerei Deputaților îl contrazice. Chirii de 4.800 lei pentru trei birouri mai mult închise Pe lângă mica ciupeală cu banii de transport, pesedistul Ciprian Șerban mai primește lunar, tot de la Camera Deputaților, în jur de 4.800 lei pentru chiria a trei spații în care funcționează cabinetul său de parlamentar. Două sedii sunt în Piatra Neamț, iar unul, în localitatea Zănești din județul Neamț. Scopul biroului parlamentar este de a facilita legătura dintre parlamentar și alegători, permițând organizarea de audiențe și informarea cetățenilor despre inițiativele legislative. Dar cele trei spații închiriate din banii statului român de către pesedistul Ciprian Șerban sunt închise. Mai mult, pe cabinetul său parlamentar nu a fost angajat nici un consilier   Întrebat de către DeFapt.ro de ce sunt închise cele trei sedii ale cabinetului său de parlamentar și de ce nu are angajați consilieri care să păstreze legătura cu votanții, ministrul Ciprian Șerban a declarat sec: „Le-am închiriat pentru că acolo merg periodic. Audiențele, toată lumea vrea să vorbească cu deputatul, nu cu consilierul. Nu merg acasă în fiecare weekend, nu-mi mai permite timpul acum. Când merg, merg la cabinetele parlamentare și îmi țin audiențele”. 83.640 euro pentru funcționarea birourilor-fantomă Chiar dacă trece din ce în ce mai rar pe la sediile cabinetului său de parlamentar, pesedistul Ciprian Șerban cere lunar de la Camera Deputaților suma forfetară „pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare conform art. 38 alin.1 din Legea 96/2006”. Până la finalul anului 2025, suma forfetară a fost de 35.568 de lei lunar pentru fiecare parlamentar, dar pentru anul 2026 a fost redusă cu 10%. Practic, pe lângă indemnizația de parlamentar, în cuantum de 11.000 lei, fiecare parlamentar mai primește 32.011 lei, echivalentul a 6.400 de euro, pentru funcționarea cabinetului de deputat sau senator.  Această sumă, conform Legii 96/2006, este destinată exclusiv funcționării cabinetului și nu este un venit personal al parlamentarului, trebuind, în teorie, să fie justificată prin documente contabile. Documentele oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că deputatul Ciprian Șerban a primit pentru funcționarea celor trei sedii de parlamentar, în perioada decembrie 2024 – decembrie 2025, nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Doar că birourile de parlamentar ale pesedistului Ciprian Șerban nu prea au mai fost deschise. 

Mihai Dimian, noul ministru al Educației (sursa: Facebook/Mihai Dimian)
Eveniment

Mihai Dimian, noul ministru al Educației. Nicușor Dan a semnat decretul de numire

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației. Potrivit Administrației Prezidențiale, noul ministru va depune jurământul de învestitură astăzi, de la ora 16:00. Mihai Dimian preia portofoliul Educației după demisia lui Daniel David, la finalul lunii decembrie. În perioada de interimat, atribuțiile au fost exercitate de premierul Ilie Bolojan. Numire la propunerea PNL Partidul Național Liberal (PNL) a decis, într-o ședință online desfășurată luni seara, să îl susțină pe Mihai Dimian pentru funcția de ministru al Educației. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Propunerea a venit din partea liderului PNL și premierului Ilie Bolojan și a fost singura variantă prezentată în cadrul ședinței. Potrivit protocolului coaliției de guvernare, portofoliul Educației revine liberalilor, iar desemnarea lui Dimian a fost validată fără alte nominalizări. După demisia fostului ministru Daniel David, funcția a fost ocupată interimar de șeful Guvernului, până la oficializarea noii numiri prin decret prezidențial. Cine este Mihai Dimian, noul ministru al Educației Mihai Dimian are o carieră academică solidă, cu experiență atât în România, cât și în străinătate. Este licențiat în matematică și fizică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și deține un doctorat în inginerie electrică obținut în Maryland, Statele Unite. Din 2024, ocupă funcția de rector al Universitatea din Suceava. Anterior, a predat până în 2016 în SUA, la Universitatea Howard din Washington D.C. Mihai Dimian a fost asistent de cercetare în Franța, la Universitatea din Versailles, cercetător la Institutul Max Planck din Germania și profesor asistent, ulterior profesor asociat și conducător de doctorat în inginerie electrică și electronică la Universitatea Howard.

Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe (sursa: Facebook/Alexandru Nazare, Romaqua)
Investigații

EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe

Liberalul Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a primit un împrumut de 25.000 de euro de la masonul pesedist Florin Răducu Lăzăroiu, directorul general al companiei Romaqua. Contactat de către DeFapt.ro, Lăzăroiu a refuzat să spună care a fost motivul pentru care i-a dat bani ministrului de Finanțe.  Dar a ținut să precizeze că Alexandru Nazare este prietenul său. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis DeFapt.ro a dezvăluit că Nazare ia des bani cu împrumut de la oameni de afaceri. Astfel, firma controlată de ministrul Alexandru Nazare, Comunicare SRL, a fost creditată cu 727.000 lei de partenera sa de afaceri, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu, prin firma SIS Finance Consulting SRL. Valérie Semenescu este soția lui Ovidiu Semenescu, reținut de procurorii DNA în toamna anului 2015 în dosarul de corupție „Apa Nova”. Anchetatorii îl acuzau atunci de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor. Nazare a luat 25.000 de euro împrumut Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a menționat în cea mai recentă declarație de avere că a luat cu împrumut în anul 2024 suma de 25.000 de euro de la persoana fizică Florin Răducu Lăzăroiu. Bani pe care trebuie să îi returneze până în 2029. Liberalul Alexandru Nazare, totuși, nu ducea lipsă de bani: în conturile declarate avea, la momentul împrumutului, în jur de 35.000 de euro. Sumă rămasă după ce își împrumutase propria firmă, Comunicare SRL, cu 650.000 de lei.  „PF” Florin Răducu Lăzăroiu - directorul general al Romaqua (Borsec), membru PSD, mason Persoana fizică Florin Răducu Lăzăroiu (în dreptul numelui căruia Nazare a ținut să menționeze, în declarația de avere, „PF”) este nimeni altul decât directorul general al companiei Romaqua Group SA, producătorul apelor minerale Borsec. Lăzăroiu a fost consilier local din partea PSD în Consiliul Local Borsec până în 2020, dar și candidat PSD la Consiliul Județean Harghita în 2024. Din ultima declarație de avere, din aprilie 2024, reiese că Florin Răducu Lăzăroiu deține o vilă de 380 mp în Borsec și două apartamente în Timișoara, trei mașini, plus un cont bancar în care se aflau 10.000 de euro. În declarația de interese, Lăzăroiu a menționat că este este mason, membru în Marea Lojă Națională din România, și membru PSD. Ministrul tace, Lăzăroiu invocă „o problemă personală, privată între mine și prietenul meu, dl. Nazare” DeFapt.ro i-a solicitat ministrului Alexandru Nazare să comunice care este relația sa cu directorul general Romaqua – Borsec, Florin Răducu Lăzăroiu, și de ce a împrumutat bani de la acesta. Ca de fiecare dată când a primit solicitări de la DeFapt.ro, ministrul Nazare a refuzat să răspundă. Însă directorul Romaqua a fost ceva mai comunicativ. „Este o problemă personală, privată între mine și prietenul meu, dl. Nazare, așa că nu fac comentarii pe acest subiect”, a declarat Florin Răducu Lăzăroiu.   Șeful Romaqua: „vă rog să nu mă mai deranjați” DeFapt.ro l-a mai întrebat pe Lăzăroiu despre posibilitatea unui conflict de interese între Alexandru Nazare, ca ministru de Finanțe, și compania Romaqua, în urma acordării împrumutului. Directorul general al Romaqua a răspuns vizibil deranjat: „Stimate domn, de ce insistați? Este o problemă privată între mine și dl. Nazare întâmplată înainte ca dumnealui să ajungă ministru, iar faptul că îmi solicitați opinia mie ca persoană privată, care nu sunt publică, mă deranjează. Vă mulțumesc! Și vă rog să nu mă mai deranjați, și nici să apelați la telefoanele din centrala fabricii, sau mailurile firmei.” Tot în 2024, anul împrumutului, Romaqua a cerut ajutor de stat de la Finanțe Dar, cu totul întâmplător, în toamna anului 2024, compania Romaqua a solicitat un ajutor de stat în valoare de 33,22 milioane lei. Romaqua, însă, nu s-a încadrat în limita bugetului aferent sesiunii respective de ajutoare de stat acordate de Guvern. Ajutoarele de stat pentru companii sunt acordate de Ministerul Finanțelor, prin Direcția Generală Ajutor de Stat, după ce schemele de ajutor de stat sunt aprobate prin Hotărâre de Guvern.     În anul fiscal 2024, Romaqua Group SA a avut venituri de 1,2 miliarde de lei (240 de milioane de euro) și profit net de 103,8 milioane de lei (aproape 21 de milioane de euro) cu 2.193 de angajați. Firma lui Nazare, creditată cu 727.000 de Semenescu Comunicare SRL este deținută de ministrul Alexandru Nazare (95,24%) și de SIS Finance Consulting (4,76%). Societatea SIS Finance Consulting a fost înființată de controversatul afacerist Ovidiu Semenescu, dar părțile sociale au fost preluate ulterior de soția sa, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu. Ovidiu Semenescu a ajuns în atenția opiniei publice în toamna anului 2015, atunci când a fost reținut de procurorii DNA în dosarul de corupție „Apa Nova”. DNA l-a acuzat oficial pe Semenescu de de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor, dar dosarul a fost clasat în cele din urmă. În mod neuzual, asociatul ultraminoritar din Comunicare SRL, SIS Finance Consulting, a creditat firma controlată de Alexandru Nazare cu suma de 727.000 lei în perioada 2023 – 2024. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Bani cu ajutorul cărora, în anul 2024, firma lui Nazare a achiziționat două apartamente într-un complex de lângă Mall Vitan în suprafață de 81,8 metri pătrați, respectiv 48,7 metri pătrați, plus două locuri de parcare. 

Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu, fiindcă funcția presupune un „raport juridic special de încredere”

Ministrul Florian Bodog (PSD), care a ocupat portofoliul Sănătății între ianuarie 2017 și ianuarie 2018, a fost, azi, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu, fiindcă funcția presupune un „raport juridic special de încredere”, a explicat Curtea, într-un comunicat.  Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 Boddog a fost acuzat de procurorii DNA că a angajat o consilieră personală și a făcut demersurile pentru ca aceasta să fie plătită timp de un an, fără ca ea să se fi prezentat la serviciu sau să presteze munca pentru care era plătită. Procurorii au susținut  că, deși Bodog știa acest lucru, ar fi semnat hârtii care să ateste în mod nereal că femeia a fost la muncă. Consiliera lui Bodog a primit salarii totale de aproape 78.000 de lei (aproape 17.000 de euro), sumă care este considerată prejudiciu adus Ministerului Sănătății. Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu Însă, azi, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că „nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției”. „Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați. Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate. Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional”, se arată în comunicatul ICCJ. Sentința este definitivă.  Procurorii DNA au arătat: „În calitate de ministru al Sănătății, inculpatul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte. Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară (...) În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice”.   

Premierul Bolojan preia interimatul Educației (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Nu s-a găsit ministru la Educație în PNL, Bolojan a preluat interimatul ministerului

Premierul Ilie Bolojan i-a transmis marți președintelui României, Nicușor Dan, propunerea oficială de revocare din funcția de ministru al Educației și Cercetării a lui Daniel-Ovidiu David, ca urmare a demisiei acestuia. Bolojan preia interimatul Educației Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, propunerea de revocare a fost formulată în mod formal și transmisă Administrației Prezidențiale, în conformitate cu procedurile constituționale privind încetarea mandatului unui membru al Executivului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Conform aceleiași surse, interimatul la conducerea Ministerului Educației și Cercetării ar urma să fie asigurat de premierul Ilie Bolojan, până la desemnarea unui nou titular al portofoliului. „Premierul Ilie Bolojan a transmis președintelui României, Nicușor Dan, propunerea de revocare din funcția de ministru al Educației și Cercetării a domnului Daniel-Ovidiu David, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României”, se arată în comunicatul Guvernului. Revocarea din funcție și numirea interimatului urmează să fie oficializate prin decret prezidențial, semnat de președintele Nicușor Dan, conform prevederilor legale în vigoare.

Noile numiri la Apărare și Economie, în "Monitorul Oficial" (sursa: Facebook/Irinel Darău)
Eveniment

Oficial: noile numiri la Apărare și Economie, publicate în "Monitorul Oficial"

Decretele de numire în funcție a noilor miniștri ai Apărării și Economiei au fost publicate marți în Monitorul Oficial, marcând oficial schimbările din Guvern. Semnătura președintelui Nicușor Dan și ceremonia de învestire Președintele Nicușor Dan a semnat decretele de numire, iar ceremonia de învestire a celor doi miniștri USR este programată pentru ora 15:00, la Palatul Cotroceni. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Radu Miruță preia oficial funcția de ministru al Apărării Naționale și va ocupa, totodată, poziția de vicepremier în Cabinetul Bolojan. Acesta a asigurat interimatul la Ministerul Apărării începând cu 28 noiembrie, după semnarea decretului de către președinte prin care se lua act de demisia lui Ionuț Moșteanu. Irineu Darău a fost numit ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, portofoliu care reunește domenii-cheie pentru dezvoltarea economică și modernizarea României. Validarea în Comitetul Politic al USR Cei doi miniștri au fost validați pentru aceste funcții vinerea trecută de Comitetul Politic al USR, înainte de semnarea decretelor prezidențiale. Demisia lui Ionuț Moșteanu din funcția de ministru al Apărării a venit în urma controverselor apărute în spațiul public cu privire la CV-ul său, situație care a determinat numirea unui interimat și, ulterior, desemnarea oficială a lui Radu Miruță.

Marilen Pirtea, posibil ministru al Educației (sursa: Facebook/Marilen Gabriel Pirtea)
Politică

Marilen Pirtea se mai gândește dacă vrea să fie ministru al Educației

Rectorul Universitatea de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, deputat PNL, a declarat pentru AGERPRES că va reflecta asupra propunerii de a prelua conducerea Ministerul Educației și Cercetării, după demisia lui Daniel David. Decizia finală urmează să fie luată după perioada sărbătorilor. Bugetul, condiția esențială pentru reforme Marilen Pirtea a subliniat că viitoarele politici din Educație depind decisiv de bugetul alocat, avertizând că, în lipsa unor resurse consistente, măsurile riscă să fie percepute ca simple constrângeri, nu ca investiții strategice. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Potrivit acestuia, așteptările pentru anul următor trebuie corelate realist cu finanțarea disponibilă. Propunerea, venită de la premier Deputatul PNL a confirmat că propunerea de a prelua portofoliul Educației a venit din partea premierului Ilie Bolojan. Pirtea a precizat că va lua o decizie doar după o analiză atentă a contextului bugetar și a obiectivelor asumate de Guvern. Demisia lui Daniel David și explicațiile sale Daniel David și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, invocând motive clare și transparente, fără „rațiuni ascunse”. Fostul ministru le-a mulțumit președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan pentru colaborare, subliniind că plecarea sa este una amiabilă, după două mandate exercitate ca tehnocrat susținut de PNL.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră