sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ministru

17 articole
Mediu

Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe

Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe cu altele noi, eficiente energetic. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Mircea Fechet, care a spus că România nu va renunța la încălzirea cu lemne. Citește și: Odă penibilă către Lipă, recitată de canotorii juniori: „Cu profundă admirare, cu respect, recunoștință/ Pentru cea mai tare doamnă” Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe „Pentru că e o perioadă propice pentru astfel de discuţii, e cel legat de un program drag mie, finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu, care se numeşte «Rabla pentru sobe». În România, din păcate, marea majoritate a locuinţelor care se încălzesc cu lemn de foc sunt slab izolate din punct de vedere energetic, sunt ineficiente, iar despre sobele folosite pentru a încălzi aceste locuinţe nu mai vorbim. Din estimările specialiştilor, randamentul mediu al unei sobe, în mediul rural, în România, este de 20-25% şi din acest motiv - şi nu numai - am pregătit un program pilot în premieră în România, finanţat prin Administraţia Fondului pentru Mediu, respectiv 500 de milioane de lei, să finanţăm localităţile din cele 27 de judeţe ale României din zona montană”, a spus Mircea Fechet, ministrul Mediului. El a arătat că statul va finanţa 70% din cheltuiala cu instalarea unei sobe eficient energetic, nu mai mult de 10.000 de lei. Sobele trebuie să fie la un standard european, numit Eco Design, ceea ce presupune un randament de cel puţin 80%, adică beneficiarii vor consuma o jumătate sau poate chiar o treime din cantitatea de lemn consumată în prezent pentru a încălzi aceeaşi suprafaţă. Nu se pune problema să renunţăm lemnul de foc „La Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor ne pregătim pentru iarnă la fel cum ne pregătim pentru fiecare sezon. Nu aş spune că există o pregătire specifică, însă, prin Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, trebuie să ne asigurăm înainte de fiecare sezon rece că cele 3,5 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu lemn de foc vor avea acces la această resursă şi vor avea acces la un preţ competitiv. E foarte important şi aş începe prin a menţiona că nici acum, nici în viitor, nu se pune problema să renunţăm la această sursă de încălzire, lemnul de foc, acolo unde este accesibil, mai ales că se foloseşte dintotdeauna şi nu avem niciun motiv să obligăm pe cineva sau să solicităm cuiva să schimbe modul în care îşi încălzeşte propria locuinţă, cu atât mai mult cu cât lemnul de foc e o resursă regenerabilă", a precizat Fechet.

Guvernul dă până în 10.000 de lei pentru schimbarea vechilor sobe, anunț ministrul Mircea Fechet Foto: facebook
Averea consistentă a fostului ministru Tătaru Foto: Facebook
Politică

Averea consistentă a fostului ministru Tătaru

Averea consistentă a fostului ministru Tătaru, acuzat de DNA că lua șpagă chiar și găini: acesta deține peste 1,4 milioane de lei în conturi și a împrumutat cu 150.000 de lei firma Crataegus Pharma S.R.L. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Azi, Tătaru, fost ministru PNL al Sănătătății în perioada pandemiei, a fost dus la DNA Iași, fiind acuzat că ar fi luat mită de peste 100 de ori, inclusiv găini și ouă. Potrivit unor surse din DNA, el a fost filmat când lua mită. Averea consistentă a fostului ministru Tătaru La 4 octombrie, într-o postare pe Facebook care a fost ștearsă într timp, Tătaru susținea că el continuă să profeseze pentru pacienții săi, nu pentru bani. „«Nelu, tu pentru ce munceşti atât la spital?», mă întreabă o cunoştinţă. «Pentru pacienţi», îi răspund. «Cum, nu pentru bani?», mă întreabă. «NU», i-am raspuns. În multe domenii de activitate, mulţi oameni muncesc doar pentru partea financiară sau recunoaştere. Alţii, la fel de mulţi, muncesc pentru că le place ceea ce fac. Unii, nu ştiu câţi, merg la muncă pentru că le place să răspundă la provocări, unele chiar riscante. Eu fac tot ce îmi stă în putinţă pentru viaţa şi sănătatea pacienţilor mei! Aceasta este misiunea mea! Aşadar, cei care aveţi bucuria de a face în fiecare zi câte ceva bun vă spun că vă admir pentru ceea ce faceţi”, a scris Tătaru. În anul fiscal 2023, el a primit de la spitalul municipal de urgență - probabil din Huși, dar declarația de avere nu consemnează clar - doar 18.437 de lei pentru că a profesat ca chirurg. De la Camera Deputaților a luat o indemnizație anuală netă de 141.636 de lei. Tătaru are două apartamente, din care unul în București, altul în Iași, iar chiria obținută pe unul din acestea a fost de 44.400 de lei, net, anual, în 2023.

Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila

Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila: ministrul Sănătății, fuge de responsabilitate în cazul tragediei de la spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde au murit în condiții suspecte cel puțin 17 pacienți. Acesta a refuzat să explice de ce nu a trimis în control Inspecția Sanitară de Stat, una dintre direcțiile Ministerului Sănătății din subordinea sa, așa cum a procedat în cazul femeii care a născut în fața Spitalului Municipal Urziceni, după ce medicii au refuzat să o consulte. Citește și: Ciolacu nu știe cum să-l mai salveze pe Rafila în scandalul „Sf. Pantelimon” și cere un „audit internațional” La fel a procedat și șeful lui pe linie de partid, premierul Marcel Ciolacu, actualul candidat PSD la alegerile prezidențiale, deși se laudă în campania electorală că va fi unul dintre cei mai transparenți politicieni dacă va ajunge președintele României. Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila DeFapt.ro i-a transmis în data de 13 august 2024 o solicitare ministrului Alexandru Rafila, formulată în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, în care i s-a solicitat să comunice care au fost motivele pentru care nu a solicitat Inspecției Sanitare de Stat să facă un control privind calitatea serviciilor de asistență medicală la Spitalul Sf. Pantelimon. Asta, în contextul în care Legea Sănătății prevede, la art. 26, alin. 2, punctul a, că Inspecția Sanitară de Stat verifică calitatea serviciilor de asistență medicală. O solicitare identică i-a fost trimisă și premierului Marcel Ciolacu. Biroul de Presă al Guvernului României, respectiv premierul Marcel Ciolacu, au refuzat să răspundă. La fel a procedat inițial și ministrul Alexandru Rafila. De abia în urma unei plângeri administrative, ministrul Alexandru Rafila a trimis un răspuns. "Aspectele referitoare la partea medicală au făcut obiectul unei anchete disciplinare efectuate de către Colegiul Medicilor din Municipiul București", a transmis ministrul Alexandru Rafila. Dar fără să spună de ce nu a trimis Inspecția Sanitară de Stat, o direcție aflată în coordonarea sa directă. Misteriosul audit internațional Pesedistul Alexandru Rafila a reiterat că la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Pantelimon" va avea loc un audit internațional în urma deceselor suspecte. Nu a spus nici când va începe, nici când se va finaliza. Mai mult, ministrul Rafila a menționat în răspunsul pentru DeFapt.ro că, "având în vedere ancheta penală, în acord cu prevederile art. 12, alin. (1). lit. e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, informațiile care privesc procedura anchetei penale sau disciplinare sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor". Intră în scenă Corpul de cobtrol Spitalul Sf. Pantelimon din București a fost în centrul unui scandal public după ce s-a aflat că cel puțin 17 pacienți au decedat în condiții suspecte după ce medicii le-au redus dozele de noradrenalină. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București au fost sesizați pe 11 aprilie 2024. În aceeași zi, ministrul Alexandru Rafila a anunța că a trimis Corpul de Control împreună cu un profesor de la Colegiul Medicilor București pentru a verifica situația dezastruoasă de la spital. Iese rușinos din scenă Corpul de control DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că, pe 12 aprilie, la sediul spitalului s-au prezentat în control pensionarul Luca Sorin Ion, directorul interimar al Corpului de Control al ministrului Sănătății, și pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul personal al ministrului Alexandru Rafila. Cei doi au fost trimiși oficial pentru "o acțiune de documentare și verificare a unor aspecte administrative". Aspecte care nu aveau nici o legătură cu cazurile pacienților morți în condiții suspecte. La data de 7 august, doctorițele Maria Miron și Mirela Păiuș au fost reținute pentru 24 de ore de procurori sub acuzația de omor premeditat în cazul unui pacient. Apoi au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Ulterior, pe 20 august, cele două doctorițe au fost eliberate din arest de judecătorii de la Curtea de Apel București.

Pricopie, suspectat că l-a protejat pe Bulai, un pesedist Foto: Facebook
Politică

Pricopie, suspectat că l-a protejat pe Bulai, un pesedist

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai este un pesedist cu o avere uriașă. Deși conduce o universitate de științe politice, Pricopie este absolvent al Facultății de Chimie-Fizică din cadrul Universității București. CV al chimistului Remus Pricopie care, brusc, a ajuns în Occident pe cu totul alte specializări Citește și: Sociologul favorit al PSD și al Antenei 3, Pieleanu, acuzat că era un prădător sexual, la fel ca Bulai: „Aveți grijă cu ăștia” În martie 2023, Camelia Pricopie, soția rectorului SNSPA, a fost aleasă, al propunerea PSD, vicepreședinte la Curtea de Conturi în locul lui Nicolae Bădălău, care fusese arestat. Ea a fost anterior chimistă la o unitate SRI. După dezvăluirile privind agresiunile sexuale ale sociologului Alfred Bulai, jurnalista Carmen Dumitrescu, absolventă a SNSPA, a acuzat conducerea universității că nu le-a ascultat pe victimele acestuia, că ar fi știut și nu a făcut nimic: „Și îndrăznesc să spun că vina pentru traumele lor și ale altor zeci sau sute de studente nu e doar a acestor profesori cu instincte de prădători, care cred despre ei înșiși că sunt zei ai manipulării, ci a fiecărei persoane care a stat la conducerea SNSPA în ultimii 20 și ceva de ani”. Pricopie, foarte activ pe rețelele sociale, tace acum De altfel, după apariția acestui scandal, Remus Pricopie, de obicei extrem de activ pe rețelele sociale, nu a postat nimic. Un comunicat al SNSPA afirmă că „imediat după apariția acuzațiilor în presă, rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, după consultarea cu președintele Senatului SNSPA, prof. univ. dr. Iordan Bărbulescu, și cu decanul Facultății de Științe Politice, conf. univ. dr. Cristian Pîrvulescu, s-a autosesizat și a solicitat Comisiei de Etică a SNSPA o analiză urgentă și detaliată a situației (...) Rectorul SNSPA a cerut retragerea profesorului Alfred Bulai din poziția de director al Departamentului de Sociologie și suspendarea participării la activitățile didactice, pe perioada derulării analizei Comisiei de Etică a situației sesizate”. Citește și: VIDEO Cu o dexteritate atent exersată, Grindeanu își ascunde în buzunar ceasul scump înainte de declarațiile televizate. Ceasul, posibil un Audemars Piguet de zeci de mii de euro Pricopie, suspectat că l-a protejat pe Bulai, un pesedist Pricopie este rectorul SNSPA din 2012. Guvernul Ponta l-a pus de două ori ministru al Educației, între 2012 și 2014, fiind unul dintre cei care l-au apărat hotărât pe premierul PSD de acuzațiile de plagiat. „Ministerul Educației, condus de Remus Pricopie, a decis ca Victor Ponta rămâne doctor în drept penal în ciuda dovezilor prezentate public de Universitatea București conform cărora teza de doctorat a premierului este un plagiat. MEC respinge și solicitarea instituției de învățământ de a-i retrage acestuia titlul de doctor”, scria ziare.com în martie 2013. Veniturile lui Remus Pricopie sunt uriașe. Ele apar în declarația de avere a soției, întrucât declarațiile sale de avere sunt de negăsit: 241.362 de lei „activitate didactică și de cercetare” 188.700 de lei „proiecte” 75.220 de lei „alte activități didactice, cumul” 62.164 de lei - „alte activități didactice plata cu ora” Familia deține trei apartamente, din care două au 198 mp și sunt în București - dar nu declară venituri din chirii. În plus, Remus Pricopie declară circa patru hectare de teren agircol, în Dărmănești, Dâmbovița. Remus s-a născut în cuibul vulpii În 2014, întrebat, într-o emisiune la postul Digi 24, în ce oraș s-au născut Romulus și Remus, ministrul Educației a răspuns: „Nu știu dacă s-au născut într-un oraș anume, pentru că ei au fost găsiți de cineva în pădure, într-un cuib, cred că vulpea nu era cetățean….". Pentru că moderatoarea i-a atras atenția, râzând, că în legendă nu e vorba despre o vulpe, ci despre o lupoaică, Remus Pricopie s-a corectat: „Lupoaică, da. Lupoaica nu era un cetățean… Roma a venit după".

Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată

Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată. Justiția ieșeană este chemată să decidă în privința confiscării averii unui consilier al ministrului Agriculturii. Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată Cazul, rarisim, pleacă de la constatările Agenției Naționale de Integritate, care a verificat averea lui Mihai Amarandei în perioada 2017-2019, pe când era consilier al ministrului Petre Daea. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) ANI a găsit o diferență de 188.200 euro între veniturile și cheltuielile declarate de Amarandei în acea perioadă. Comisa de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel a refăcut calculele, ajungând la o sumă rotundă de un milion de lei. Dosarul a fost înaintat instanței pentru soluționarea cauzei, ceea ce reprezintă ultima șansă a lui Amarandei de a demonstra că totul este în regulă. Dacă milionul de lei nu va fi găsit, el poate fi confiscat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Firea insistă că este încă ministru (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Politică

Firea insistă că este încă ministru

Firea insistă că este încă ministru. "Ministru al Familiei, Tineretului si Egalitatii de Sanse, Senator PSD" - asta scrie (încă) în intro-ul paginii de Facebook a Gabrielei Firea, luni, 17 iulie. Firea insistă că este încă ministru Premierul Marcel Ciolacu i-a plătit, discret, o poliță Gabrielei Firea, ironizând-o când era clar că decizia de a demisiona fusese luată. Astfel, pe 13 iulie, când Marius Budăi, ministrul Muncii, a demisionat, premierul Ciolacu a folosit de două ori în aceeași intervenție cuvântul "firească". Evident, cuvântul nu a fost nici repetat și nici ales întâmplător, Ciolacu bătea șaua să priceapă iapa. O zi mai târziu, pe 14 iulie, când Firea a cedat și și-a prezentat și ea demisia, Ciolacu a scris o postare pe Facebook în care a menționat că apreciază "gestul voluntar pe care l-a făcut doamna Firea". Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Firește, nici aici nu a fost ales fără intenție cuvântul "voluntar", șeful PSD transmițându-i astfel Gabrielei Firea că locul ei e la Voluntari, nu la București.

Firea voia să fie ministrul Muncii (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Politică

Firea voia să fie ministrul Muncii

Firea voia să fie ministrul Muncii. Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz a fost înființată în decembrie 2020 de către "sora" Gabrielei Firea, Ligia Enache (Gheorghe), și de Ștefan Godei, un fost șef al TSD Ilfov și foarte apropiat de Firea. Azi, Godei este în arest pentru abuzurile împotriva bătrânilor din azile. Firea voia să fie ministrul Muncii După înființare, asociația a deschis câteva azile de bătrâni în Ilfov, în a doua jumătate a anului 2021. Tot în acea perioadă, apele politice erau foarte agitate: premierul liberal Florin Cîțu nu mai avea susținerea partidului astfel că, în noiembrie 2021, a pierdut și Palatul Victoria. Unde s-a instalat liberalul Nicolae Ciucă, sprijinit de o alianță politică constituită din PNL, PSD și UDMR. Ministru al Muncii în Cabinetul Ciucă a fost (și a rămas și în Executivul Ciolacu) Marius Budăi. Însă postul și-l dorea foarte mult și Gabriela Firea. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? Înainte de definitivarea listei de miniștri ai lui Ciucă, chiar Firea admitea că se discută propunerea ca ea să fie ministru al Muncii. "Sunt şi eu trecută la tot felul de ministere, ba la Interne, ba la Muncă. Realmente sunt speculaţii făcute până în acest moment. A fost doar o discuţie de tatonare, exploratorie, urmând ca după acest weekend, în care s-a lucrat la programul de guvernare, la modul tehnic vorbind, săptămâna viitoare, dacă se iau decizii în cele două partide, în forurile statutare, să se realizeze sau nu o coaliţie de guvernământ.", spunea Firea la începutul lunii noiembrie 2021. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Și o mențiune: nimeni niciodată nu a luat-o în calcul pe Firea pentru Ministerul de Interne, numele a fost aruncat în discuție de pesedistă doar pentru a nu admite direct că singura variantă de lucru în ce o privea, la dorința ei, era cea de la Muncă. A doua încercare de sabotare a lui Budăi La nici trei luni de la instalare, ministrul Marius Budăi de la Muncă a fost lovit de un scandal serios: renegocierea PNRR în domeniul pensiilor. Cu această ocazie, s-a vorbit inclusiv de demisia lui Budăi, care ar fi fost cerută de liberali. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre În acest context, a reapărut varianta ca Gabriela Firea să preia ministerul, susțineau surse social-democrate pentru ziare.com. Firea ar fi fost nemulțumită că ministerul său (al Familiei) ar fi de rangul doi și ar fi propus o fuziune cu Ministerul Muncii, pe care să-l fi preluat de la Marius Budăi. Practic, Gabriela Firea ar fi ajuns să conducă un minister-mamut, care să înglobeze munca (deci pensiile), familia și tineretul. Cel care se opunea era liderul PSD, Marcel Ciolacu, mai scria ziare.com. Mizele: ANPDPD și ANPIS Ministerul Muncii are în subordine Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Ambele instituții au rol de autorizare a centrelor pentru bătrâni. În scandalul azilelor groazei din Voluntari, de exemplu, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a transmis o adresă către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin care a propus retragerea licenței de funcționare provizorie nr. 1358/12.07.2022 pentru Centrul de Îngrijire și Asistență din Afumați și a licenței de funcționare nr. 97/07.07.2022 pentru Centrul de Îngrijire și Asistență din Voluntari, în baza art. 27 alin. 2 lit. c) din Legea 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare. Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice Prin aceeași adresă, ANPDPD a solicitat sistarea demersului de licențiere și revocarea licenței de funcționare nr. 0000414/29.06.2023 pentru Centrul de Îngrijire și Asistență din Afumați. În acest context, în data de 05.07.2023, ANPIS a demarat procedura legală privind retragerea acreditării pentru cele două servicii sociale furnizate de Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz. Totuși, președintele și vicepreședintele ANPDPD și directorul general al ANPIS au fost demiși. Șoferul Godei și "sora" Ligia Gabriela Firea a câștigat alegerile de primar de București în 2016 și și-a preluat mandatul în data de 23 iunie 2016. La fix o săptămână după instalarea în funcție a Gabrielei Firea, Ștefan Godei a fost angajat ca șofer la Primăria Capitalei. Într-un răspuns transmis de Biroul de Presă al PMB se menționează că „domnul Godei Ștefan a fost angajat la Primăria Municipiului București, începând cu data de 01.07.2016, pe postul de șofer, în Cadrul Direcției Suport Tehnico-Administrativ și deservește, la cerere, Municipalitatea, în funcție de nevoile acesteia. Menționăm că domnul Godei Ștefan nu a fost transferat niciodată la Primăria Municipiului București. Mașina Audi cu numărul B-01-PMB la care faceți referire se află în dotarea Primăriei Capitalei, fiind condusă de către persoane autorizate, la cerere.”. Răspunsul i-a fost trimis jurnalistului Petru Zoltan în ianuarie 2018. Ligia Gheorghe (fostă Enache) a fondat împreună cu Godei Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz, care deținea azile de bătrâni în Ilfov. Ligia Gheorghe a declarat la DIICOT că nu a participat la procesul de înființare a azilelor, dar a recunoscut că a fost împreună cu Godei să vadă o vilă din Pipera unde au fost găzduiți bătrâni.

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case. Senatorul Radu Oprea, noul ministru al Economiei, este unul dintre politicienii milionari din curtea PSD care a avut probleme cu legea. A fost acuzat de evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani în 2016, dar ancheta a fost îngropată la Parchetul General. Cu cinci ani înainte de a fi pus sub acuzare, senatorul Radu Oprea avea zece case în Prahova, șapte terenuri și părți sociale la 13 societăți comerciale. O parte dintre aceste societăți primiseră împrumuturi de peste 900.000 de euro de la Oprea. După ce a avut probleme cu legea, senatorul Radu Oprea a început să scape de mai toate bunurile aflate pe numele său. Ministrul milionar nu a menționat cui și sub ce formă a înstrăinat părțile sociale deținute la 11 societăți și o parte din imobilele sale. Culmea, ministrul Economiei românești nu mai are nici conturi bancare. De la ApR, la PSD, după zece ani Radu Ștefan Oprea a cochetat cu afacerile și politica imediat după Revoluție. În anul 1990, administra o mică firmă din Ploiești. Câțiva ani mai târziu, în 1997, și-a început cariera politică la Alianța pentru România (ApR), partid politic înființat în acel an de Teodor Meleșcanu. Pe atunci era vicepreședinte ApR și președinte al organizației naționale de tineret. Un an mai târziu avea să ajungă director la SF BAU SRL, o companie membră a grupului austriac Strabag. De acolo, a ajuns administrator la grupul de firme Urban ICIM Ploiești. În anul 2007 a devenit membru al PSD Prahova, filială condusă pe atunci de controversatul Mircea Cosma, implicat în mai multe dosare de corupție în calitate de președinte al Consiliului Județean Prahova. Apoi, după alți doi ani, organizația lui Mircea Cosma l-a susținut pentru a ocupa funcția de prefect al județului Prahova. Pentru a putea fi numit prefect, pesedistul Mircea Cosma l-a angajat pe funcția de director adjunct la Direcția de Integrare Europeană a Consiliului Județean Prahova. Funcție care nu a fost menționată în CV-ul său. Zece case, șapte terenuri O dată angajat ca director adjunct, Radu Oprea a fost obligat să depună prima declarație de avere în februarie 2009. În acest document a menționat că deține singur sau în comun șapte terenuri și zece locuințe în Prahova. Mai mult, cu un an înainte, adică în 2008, vânduse un alt teren cu suma de 175.000 de euro firmei Urban Electric, una dintre societățile la care era asociat. Pe atunci avea părți sociale la Urban Electric (50%), Urban Office (45%), Urban Servicii (30%), Urban Hoteluri și Restaurante (50%), RPM Development (50%), MBTT Development (35%), SAR Imobiliar (25%), City Imobiliar (28,4%), Betonmyx Serv (33,4%), Urban Consult (50%), Eco Burn (25%), Agrozootehnica Vlădeni (50%), Urban Property Development (50%). Prin firma Urban Electric deținea și societatea ICIM SA. Împrumut dat de un milion de euro Tot în 2009 a menționat că a împrumutat cinci dintre aceste societăți și pe Corneliu Navolman. A declarat că împrumutase firmele RPM Development, Urban Consult, Urban Servicii, Urban Electric și City Imobiliare cu aproape 460.000 de lei și peste 791.000 de euro. Lui Corneliu Navolman i-a dat împrumut 35.000 de euro. În total: 926.000 de euro. Tot atunci, avea datorii de peste 301.000 lei și 256.000 de euro la bănci. Însă avea o asigurare de viață de 216.000 de euro, în timp ce în conturi avea 5.000 de euro și 4.000 de dolari. La capitolul venituri a menționat salariul de aproape 8.000 lei anual pentru funcția de director general la Urban Electric, societatea la care era angajată și soția sa pe funcția de inginer. În plus, a încasat 21.000 de lei din închirierea unui apartament și dividende de 347.000 de lei de la RPM Development și Urban Office. Primul mandat de senator, o nouă vilă Radu Oprea a depus o nouă declarație de avere în 2012, an în care a candidat din partea PSD Prahova pentru primul său mandat de senator. Atunci mai avea cinci locuințe și trei terenuri. O altă locuință a fost cedată prin partaj voluntar lui Nicolae Cătălin Avram. Alta i-a fost vândută lui Marius Costin Georgescu, cu 93.000 de euro. Din declarațiile de avere a dispărut compania Agrozootehnica, dar a apărut firma Emal SRL. Totodată, a menționat că și-a cedat părțile sociale de la Urban Electric unei anume Valentina Harpău pentru suma de 265.000 lei. După ce a ajuns senator, în anul 2013, și-a mai cumpărat o vilă de 156 mp. În plus a devenit asociat la Teatrul de Bere SRL. În anul 2014, a menționat că a vândut o garsonieră cu 19.000 de euro Marilenei Chiva. Totodată, i-a fost restituit un împrumut de peste 31.000 de lei dat firmei Principal Property Development. Din declarația de avere depusă în 2014 îi dispare firma RPM Development, dar apar altele două, noi: Cordi Instal Servicii și Estate Aricești Imob. Dosar îngropat de peste șapte ani Sediile firmelor care făceau parte din grupul Urban, al cărui fondator a fost senatorul PSD Radu Oprea, au fost percheziționate de procurori în septembrie 2014. În declarația de avere din anul 2015, Oprea nu mai avea nici un teren. Însă a menționat că două dintre acestea fuseseră vândute tatălui său, Nicolae Oprea, cu 31.400 euro. Totodată, îi cedase soției sale, în urma unui partaj voluntar, vila de 156 mp. Din declarația de avere a dispărut și firma Berăria Teatrului. Dar mai avea alte 11 societăți În ianurie 2016, senatorul Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. El a fost trimis în judecată alături de partenerul său de afaceri, Mihai Ștefănescu, și firmele Urban Electric și ICIM. Procurorii au estimat prejudiciul la 220.000 de lei. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat Potrivit rechizitoriului procurorilor, citat de mediafax.ro, Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu, administratori ai firmelor Urban Electric şi ICIM, au ajutat societăţile comerciale M. SRL şi SSWA SRL, precum şi pe reprezentanţii legali sau de fapt ai acestora să deruleze şi să înregistreze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive. Dosarul a ajuns în camera preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție. La data de 26 februarie 2016, judecătorii au constatat o serie de neregularități în rechizitoriu. Motiv pentru care a trimis dosarul înapoi la procuror. De atunci dosarul a fost îngropat la Parchetul General. Ministrul Economiei a "pierdut" zece case O dată cu apariția problemelor cu justiția, Radu Oprea a început să își înstrăineze averea. De exemplu, în declarația de avere depusă în 2016 mai avea doar un apartament pe care îl deținea împreună cu soția sa. Cu partenerul său, Mihai Ștefănescu, mai avea la comun două imobile. Casa cedată soției sale a fost vândută cu 620.200 familiei Răileanu. De la firmele pe care le împrumutase avea de recuperat în jur de 3,2 milioane lei. Din declarația de avere i-au dispărut cinci societăți. Nu a menționat cui și cu cât a cedat părțile sociale. În 2017 a mai scăpat de societatea Urban Fine Food, i s-a redus și suma pe care o avea împrumutată la firme. Atunci nu mai avea conturi bancare. Doi ani mai târziu, s-a evaporat și firma Estate Aricești Imob. Nu a menționat de la cine și ce sumă a încasat pe părțile sociale. În prezent, firma dispărută este deținută în mod egal de Daniela Anca Țurcanu și Anca Maria Georgescu. De administarea firmei se ocupă Cornelia Anghelache. Firma a avut în ultimii trei ani fiscali un profit cumulat de peste 862.000 lei. A ajuns "sărac" Radu Oprea și partenerul său de afaceri au vândut în 2019 unul dintre imobile cu suma de 927.000 lei lui Marius Alexandru Soare. A scăpat de creditul de aproape 300.000 lei și a mai rămas doar cu cel în euro. Ultima declarație de avere depusă în anul 2022 de Radu Oprea arată că mai deținea un apartament împreună cu soția și o vilă împreună cu partenerul său. Tot cu Mihai Ștefănescu mai are un la comun un teren de 440 mp. Oficial, mai deține doar 42,5% din firma City Imobiliar de la care avea de recuperat un împrumut de 2,94 milioane lei. Totodată, trebuie să returneze un credit de 256.000 de euro până în 2031. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la ministrul Radu Oprea, dar acesta nu a răspuns.

Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Tudorel Toader a încasat un milion de la statul român

În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român, arată ultima declarație de avere depusă de acesta, în iunie 2023. Cel mai consistent venit salarial: pensia specială, de fost judecător CCR. Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român În plus, tot în 2022, el a câștigat peste un milion de lei din activitatea de avocat. Toader a fost unul dintre avocații Elenei Udrea, dar nu pare să fi reușit să o salveze pe aceasta. În declarația de avere din 2022, care cuprinde veniturile din anul fiscal 2021, Tudorel Toader consemna venituri salariale de la stat de doar 750.000 de lei. În 2022. Tudorel Toader a încasat de la stat: 267254 lei - salariu de la universitatea Cuza din Iași. Este o creștere de 3.000 de lei față de anul anterior. Pensie: 312.345 lei. Fără explicații, aceasta a scăzut, era 493.124 lei cu un an înainte „Diferente compensatorii, inclusiv din recalculare VRS”: 397.142 lei În total, el a obținut, de la statul român, 976.741 lei. În mandatul său de ministru al Justiției, el a reușit să o revoce pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA. A încercat să-l revoce și pe Augustin Lazăr de la conducerea Parchetului General. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Tudorel Toader a devenit judecător la Curtea Constituțională în 2006 în timpul guvernării Tăriceanu, fiind propus pentru această funcție de grupul PNL. În 2009, judecătorul a fost fotografiat când a venit la o petrecere organizată de deputatul PNL Relu Fenechiu.

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Justiție

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: la instanțe

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele. Florin Spătaru, ministrul Economiei, susține că Corpul de Control din subordinea sa a sesizat instanțele de judecată în legătură cu jaful de la Romarm. Dar, atenție, nu a sesizat Direcția Națională Anticorupție sau Parchetul General, instituții care au în atribuții investigarea unor posibile fapte de corupție, fraude sau alte infracțiuni. Practic, ministrul Florin Spătaru și Corpul de Control din subordinea sa nu știu care este rolul instanțelor de judecată și al unităților de parchet. Ministrul Florin Spătaru nu este la prima gafă. Într-o emisiune TV s-a autodeclarat ministru al Energiei, deși el este ministru al Economiei. Țuțu, investigat de DNA Gabriel Țuțu, șeful companie Romarm, deținută integral de Ministerul Economiei, este implicat într-un scandal de corupție de amploare. Procurorii anticorupție susțin că Romarm a fost prejudiciată cu peste 8,6 milioane de lei prin achiziția unor instalații de producție a măștilor medicale. Totodată, în sediul Romarm, Gabriel Țuțu a negociat vânzarea mai multor tipuri de echipamente medicale de protecție Ministerului Apărării Naționale. Măștile medicale ajunse la Armată ar fi fost neconforme. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp În afacere au fost implicați Victor Pițurcă și fiul său, Alexandru Pițurcă, puși sub control judiciar de DNA. Țuțu, pus și el sub control judiciar, este acuzat de abuz în serviciu, trafic de influență și fals intelectual. Șeful Romarm, greu de schimbat din funcție În urma declanșării scandalului de corupție, atribuțiile directorului Gabriel Țuțu au fost preluate de Florentina Micu, actual director economic al Romarm. Ministrul Economiei, pesedistul Florin Spătaru, susține că a solicitat conducerii Romarm să trimită o scrisoare către instanța de judecată pentru a afla dacă Gabriel Țuțu mai poate conduce sau nu compania statului. „Am solicitat companiei Romarm să facă, să trimită o scrisoare către instanțe pentru a clarifica situația juridică a domnului Gabriel Țuțu. În urma răspunsului pe care îl vom primi, vom lua deciziile corespunzătoare, urmând să analizăm contractul de mandat și valabilitatea acestui contract în această situație”, a declarat ministrul Spătaru. Acesta nu a precizat ce instanțe vor primi scrisoarea. Totodată, ministrul a mai menționat că Romarm funcționează, are o structură de conducere cu responabilități clare: „Da, avem această situație cu directorul general. Dar vreau să țineți cont că vorbim de o companie de stat care are un CA funcțional și poate lua decizii în această perioadă”. Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele Ministrul Spătaru a mai spus, într-o conferință de presă, că în urma primirii unor rapoarte ale Curții de Conturi a României și ale Corpului de Control din subordinea sa, a sesizat instanțele de judecată. „Pentru că Ministerul Economiei în baza raportului Curții de Conturi și a unui raport efectuat de Corpul de Control al ministrului Economiei a colaborat cu instanțele judecătorești pentru a clarifica această situație. Aceste echipamente au fost achiziționate de către Compania Romarm și, practic, fiind o anchetă pe rol trebuia să colaborăm cu ei. Vreau să las instanțele judecătorești să decidă asupra acelor contracte”, a declarat ministrul Florin Spătaru. Doar că cercetarea neregulilor constatate de Curtea de Conturi și de Corpul de Control al ministrului Florin Spătaru sunt de competența unităților de parchet și nu a instanțelor de judecată. Întrebat dacă nu cumva a vrut să spună că a sesizat Parchetul General, ministrul Florin Spăatru a declarat apăsat că nu. „Corpul de Control nu a sesizat parchetul în legătură cu Romarm. Corpul de Control a transmis informațiile necesare în urma controlului efectuat către instanțe. Există un proces în curs care urmează să fie finalizat”, a declarat ministrul Spătaru.

Ministrul Economiei, bani de la Damen (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Ministrul Economiei, bani de la Damen

Ministrul Economiei, bani de la Damen. Florin Spătaru, ministrul Economiei (PSD), a fost plătit anul trecut de compania olandeză Damen cu un salariu de 315.114 lei, adică în jur de 65.000 de euro. Înainte de a fi pus de PSD la șefia ministerului Economiei, el a fost director de resurse umane și afaceri corporatiste la Șantierul Naval Damen Mangalia, deținut de stat prin intermediul Șantierului Naval 2 Mai. Ministrul Spătaru, fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea, l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef pe linie de partid de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească. Spătaru, subordonatul lui Dobrea la partid În anul 2009, Spătaru era deja membru al filialei UNPR Galați, partid înființat de controversatul general Gabriel Oprea. La șefia filialei se afla Dan Constantin Dobrea, pe atunci directorul unei sucursale a Omniasig. În vara anului 2010, Dan Constantin Dobrea a ținut o conferință de presă în care l-a nominalizat pe Florin Spătaru, pe atunci director financiar al Șantierului Naval Damen Galați, ca fiind unul din membrii cu notorietate din UNPR Galați. În anul 2018, ministrul Economiei de atunci, Dănuț Andrușcă, celebrul patron de vulcanizare pus de PSD să salveze economia românească, a decis ca Șantierul Naval 2 Mai din subordinea sa să se asocieze cu firma olandeză Damen pentru a patrona Șantierul Naval Mangalia. Dobrea, subordonatul lui Spătaru la stat În urma negocierilor, Ministerul Economiei, prin Șantierul Naval 2 Mai SA, a devenit acționar majoritar al Șantierului Naval Mangalia cu 51% din acțiuni, dar a cedat controlul operațional olandezilor de la Damen. Pe scurt, olandezii conduc firma controlată de statul român. Ce a făcut noul ministru al Economiei, Florin Spătaru? L-a numit pe fostul său șef de partid de la UNPR Galați, Dan Constantin Dobrea, în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai. Astfel, ministrul Florin Spătaru, fost angajat al Damen, și-a pus omul să lucreze cu fostul său angajator. Dar nu înainte de a-l numi în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SALROM. Din această funcție, Dobrea și-a dat demisia pentru a deveni simplu membru în Consiliul de Administrație al SALROM, poziție din care s-a votat pentru funcția de director general. Bizara "carieră" a lui Dobrea Dan Constantin Dobrea și-a început cariera în 1991 ca administrator al unei firme care distribuia și vindea produse alimentare. Apoi a lucrat pentru o firmă cipriotă care vindea materii prime combinatelor siderurgice. În anul 2002 a fost numit director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Galați. Ulterior, a lucrat pentru mai multe firme care vindeau asigurări. În ianuarie 2020 s-a făcut funcționar public la Primăria Lehliu Gară, unde a lucrat oficial până în aprilie 2021. De la Primăria Lehliu Gară, s-a transferat la Primăria Municipiului Galați, pe postul de inspector principal superior în cadrul compartimentului Promovare Urbană. Mason cu acte Din CV-ul postat pe site-ul SALROM rezultă că, în primele cinci luni ale anului 2021, a fost plătit de stat. Culmea, în declarația sa de avere depusă la preluarea mandatului de director general al SALROM, nu menționează salariile încasate de la stat. Mai mult, în octombrie 2021, a apărut la televiziunea Reperul TV în calitate de administrator al unui restaurant din Galați. Dar nici salariile primite de la cârciumă nu au fost menționate în declarația de avere. Dan Constantin Dobrea a menționat, totuși, în declarația de interese că este mason, membru în Asociația Culturală Steaua Dunării Galați și Marea Lojă Națională din România. Ministrul Economiei, bani de la Damen Ministrul Florin Spătaru a completat o primă declarație de avere în data de 14 iunie 2022. În acest document oficial, ministrul Florin Spătaru a omis să menționeze salariul primit în anul 2021 de la compania Damen, dar și indemnizația de ministru. La fel cum a făcut fostul șef de la UNPR Galați, care nu și-a menționat salariile primite de la Primăria Lehliu Gară și Primăria Municipiului Galați, dar nici de la cârciumă. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN După nouă zile de la data completării declarației de avere, ministrul Florin Spătaru a completat o nouă declarație de avere rectificată în care a menționat că în realitate a primit un salariu de 305.114 lei. Declarațiile de avere arată că ministrul Florin Spătaru are două case, de 94, respectiv 211 mp, deținute împreună cu soția sa, Beatrice Butucescu. Mai deține bijuterii și obiecte de artă în valoare de 35.000 de euro, dar și acțiuni la Electrica în valoare de 10.000 lei. În conturi are în jur de 300.000 de lei, dar are și datorii de 38.000 de euro și 30.000 de lei.

Revine pesedistul Daea la Ministerul Agriculturii (sursa: Digi24)
Politică

Revine pesedistul Daea la Ministerul Agriculturii

Revine pesedistul Daea la Ministerul Agriculturii. Consiliul Politic Naţional al Partidului Social Democrat a votat, miercuri, în şedinţă, pentru nominalizarea lui Petre Daea în funcţia de ministru al Agriculturii, au precizat pentru Agerpres surse politice. Revine pesedistul Daea la Ministerul Agriculturii Pe 28 iunie, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de hotărâre pentru ridicarea imunităţii deputatului PSD Adrian Chesnoiu, cu 251 de voturi "pentru" şi 25 "împotrivă". Pe 23 iunie, procurorul general a transmis Camerei Deputaţilor referatul DNA pentru exercitarea prerogativei de a cere urmărirea penală faţă de Adrian Chesnoiu, ministru al Agriculturii. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Ulterior, Adrian Chesnoiu a anunţat că se retrage din funcţia de ministru şi se autosuspendă din Partidul Social Democrat.

Situația de securitate analizată de Ciucă și Kuleba (sursa: Facebook/GuvernulRomaniei)
Internațional

Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba

Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba. Prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a primit, vineri, la Palatul Victoria, pe ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Dmitro Kuleba, cu care a analizat situaţia de securitate din regiune în urma agresiunii militare ruse. Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba Potrivit unui comunicat de presă remis Agerpres de Guvern, premierul a prezentat eforturile autorităţilor, alături de societatea civilă, voluntari şi organizaţii umanitare internaţionale în sprijinirea celor peste 800.000 de refugiaţi ucraineni intraţi în ţara noastră de la izbucnirea războiului. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "A fost evidenţiat rolul important al hub-ului umanitar de la Suceava în colectarea şi coordonarea formelor de sprijin acordat la nivel european şi internaţional. Cu aceeaşi ocazie, premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări de continuare a sprijinului acordat Ucrainei pentru ajutor umanitar, gestionarea fluxului de refugiaţi, facilitarea exporturilor ucrainene", se precizează în comunicat. Ministrul Kuleba a prezentat pe larg situaţia militară de pe teren şi a mulţumit Guvernului României şi cetăţenilor români pentru tot sprijinul acordat şi solidaritatea manifestată încă de la declanşarea agresiunii militare ruse, se arată în comunicatul citat. "Totodată, diplomatul ucrainean a transmis României invitaţia de a contribui substanţial la eforturile necesare pentru reconstrucţie în Ucraina", informează Guvernul. Ministrul de Externe ucrainean efectuează o vizită oficială la Bucureşti. După întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă, el va avea convorbiri ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Șoigu pare să fie în viață (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Șoigu pare să fie în viață

Șoigu pare să fie în viață. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a apărut pentru prima dată în imagini sâmbătă după două săptămâni, absenţă care a generat zvonuri că Kremlinul ar dori să se dispenseze de el, relatează AFP şi Reuters. Șoigu pare să fie în viață Ministerul apărării a publicat un video în care Şoigu este văzut prezidând o reuniune consacrată bugetului militar al Rusiei. Imaginile nu sunt datate, dar ministrul apărării face referire la un moment dat la o întâlnire cu ministrul finanţelor şi care, conform agenţiilor de presă ruse, ar fi avut loc pe 25 martie, vineri. Şoigu spune în înregistrare că aprovizionarea cu arme se desfăşoară aşa cum este prevăzut, "în pofida dificultăţilor întâlnite astăzi" ca urmare a sancţiunilor internaţionale impuse în reacţie la ofensiva din Ucraina. La reuniune au mai luat parte o serie de înalţi responsabili ai armatei ruse, inclusiv şeful Statului Major, Valeri Gherasimov, care similar cu Şoigu nu mai fusese văzut în public de ceva vreme. Citește și: Kremlinul l-a scos pe Șoigu, ministrul Apărării, „în geam”, ca să demonstreze că există

Șoigu este încă viu, spune Peskov (sursa: Facebook/mil.ru)
Internațional

Șoigu este încă viu, spune Peskov

Șoigu este încă viu, spune Peskov. Kremlinul a susţinut joi că ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, care nu mai fusese văzut în public de aproape două săptămâni, nu are probleme de sănătate, transmite dpa. Presa de stat din Rusia, preluată de Reuters, a difuzat în acceaşi zi un scurt fragment dintr-o înregistrare video cu Şoigu, într-un cadru separat, pe o parte din ecran unde apăreau şi alţi oficiali de rang înalt de la Moscova, la o şedinţă cu Vladimir Putin. Șoigu este încă viu, spune Peskov Potrivit agenţiei de presă ruse Interfax, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, preşedintele a participat la o videoconferinţă a Consiliului de Securitate al Rusiei, în cadrul căreia Şoigu i-a prezentat situaţia "operaţiunii speciale" din Ucraina - denumirea oficială folosită la Moscova pentru invazia ţării vecine. Citește și: Șoigu, ministrul rus al Apărării, dispărut fără urmă. Rușii indică „pe surse” că ar avea probleme cardiace Agenţiile de presă citate şi mass media din întreaga lume consemnau miercuri că Şoigu, în vârstă de 66 de ani, nu mai apăruse în public din 11 martie, ceea ce a provocat speculaţii privind situaţia sa. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a dezminţit joi zvonurile respective, afirmând că ministrul apărării este foarte ocupat şi de aceea nu are timp pentru presă. El i-a îndrumat pe jurnalişti să se adreseze direct ministerului respectiv.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră