sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ministerul energiei

8 articole
Politică

Viitorul Guvern desființează ministerele Familiei și Energiei

Viitorul Guvern desființează ministerele Familiei și Energiei, afirmă surse politice din coaliția guvernamentală. În consecință, vor fi 16 miniștri, față de 18, dar crește numărul vicepremierilor, de la doi la trei. Motivul acestei decizii este ca PNL, USR și UDMR să aibă câte un vicepremier, în condițiile în care PSD va desemna premierul. Probabil că cei trei vicepremieri vor deține, fiecare, și controlul unui minister. Poziția de vicepremier presupune un cabinet separat, cu consilieri de stat și secretari de stat. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Viitorul Guvern desființează ministerele Familiei și Energiei Pentru comparație, în Argentina, președintele Javier Milei, care se definește drept un libertarian, a redus numărul ministerelor de la 18 la opt. Potrivit surselor din coaliția majoritară, PSD va controla șapte din cele 16 ministere, PNL va avea patru ministere, USR - trei, iar UDMR doar două. Ministerul Familiei va fi înghițit de cel al Muncii, iar Energia va reveni în cadrul ministerului Economiei. Nu este clar cum vor fi distribuite portofoliile, dar PSD dorește să păstreze Transporturile, pentru Sorin Grindeanu, și Munca - pentru Simona Bucura Oprescu.

Viitorul Guvern desființează ministerele Familiei și Energiei Foto: Facebook
Program de subvenționare a pompelor de căldură Foto: CalorServ.ro
Economie

Ministerul Energiei program subvenționare pompelor căldură

Ministerul Energiei anunță un program de subvenționare a pompelor de căldură. Un director din acest minister a afirmat că Guvernul vrea să crească numărul pompelor de căldură folosite în sectorul rezidenţial, ele fiind deja frecvente în clădirile comerciale şi industriale. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Program de subvenționare a pompelor de căldură În consecință, programul Electric UP, pe cale de lansare, va include la finanţare şi pompele de căldură. „Am recunoscut prin actualul PNIESC ceea ce nu se găseşte la nivelul statisticii, dar toată lumea o foloseşte, mai ales în clădirile comerciale şi industriale, sunt foarte multe pompe de căldură şi vom creşte nivelul de penetrare la nivelul rezidenţialului (...) Am recunoscut prin actualul PNIESC ceea ce nu se găseşte la nivelul statisticii, dar toată lumea o foloseşte, mai ales în clădirile comerciale şi industriale, sunt foarte multe pompe de căldură şi vom creşte nivelul de penetrare la nivelul rezidenţialului”, a afirmat Sorin Elisei, director general în Ministerul Energiei. Citește și: Antisemiții PSD pe care propriul partid se face că nu-i vede: „Jidanii care conduc România după 1989”, scria un primar PSD pe Facebook El a mai precizat că prosumatorii cu panouri şi mijloace de stocare pot să se doteze şi cu pompe de clădură. Pompele de căldură sunt esențiale pentru tranziția către o energie curată și pentru atingerea obiectivelor europene de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, consideră Comisia Europeană. Treptat, acestea vor ajunge să încălzească tot mai multe clădiri. Planul României este ca actualele sobe pe lemne să fie înlocuite în principal cu pompe de căldură.

Organizaţiile de mediu avertizează Ministerul Energiei (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Eveniment

Organizaţiile de mediu avertizează Ministerul Energiei

Organizaţiile de mediu avertizează Ministerul Energiei. România îşi bazează în continuare planurile de tranziţie energetică pe creşterea masivă a consumului de combustibili fosili, prin noile proiecte de centrale termice, reţele de distribuţie a gazului fosil, dar şi noi capacităţi de exploatare, care vor conduce la creşterea emisiilor de carbon, precum şi a dependenţei de gaze fosile, avertizează mai multe organizaţii de mediu într-o scrisoare cu recomandări transmisă Ministerului Energiei. Organizaţiile de mediu avertizează Ministerul Energiei Conform documentului, semnat de Asociaţia 2Celsius şi organizaţiile WWF-România, Declic şi Bankwatch, Strategia Energetică a României 2025 - 2035 propune o ţintă scăzută de energie regenerabilă, de 36% până în 2030. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor "Am atras atenţia că România îşi bazează în continuare planurile de tranziţie pe creşterea masivă a consumului de combustibili fosili, prin noile proiecte de centrale termice, reţele de distribuţie a gazului fosil, dar şi noi capacităţi de exploatare, în speţă Neptun Deep, care vor conduce la creşterea emisiilor de carbon, a impactului climatic, precum şi a dependenţei României de gaze fosile. Organizaţiile solicită reducerea capacităţii planificate bazată pe gaze fosile şi mai multă ambiţie în ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, eforturi pentru scăderea consumului de gaz împreună cu investiţii în eficienţă energetică. Strategia propune o ţintă scăzută de energie regenerabilă, de 36% până în 2030", notează sursa citată. Recomandările Comisiei Europene În acest context, organizaţiile de mediu reamintesc de recomandările Comisiei Europene în ceea ce priveşte noua ţintă de energie regenerabilă, de cel puţin 41% până în 2030. "România are în continuare multe oportunităţi de introducere a energiei regenerabile în sectorul încălzire-răcire, transporturi, dar şi în producţia de electricitate, dacă se va renunţa la o parte din capacitatea planificată pe gaz şi se va pune mai mult accent pe modernizarea reţelelor şi stocare", se menţionează în scrisoare. Activiştii de mediu au cerut introducerea unui sub-obiectiv pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă şi colaborarea interinstituţională. În paralel, au subliniat nevoia de a renunţa la investiţii hidroenergetice distructive, pentru care chiar strategia aminteşte că România şi-a atins şi depăşit limita de sustenabilitate. Retehnologizarea hidrocentralelor Practic, ONG-urile susţin mai degrabă promovarea retehnologizării hidrocentralelor şi a stocării prin pompaj, în locaţii cu impact redus. "Deşi strategia integrează stocarea, digitalizarea reţelelor şi implicarea consumatorilor, pentru unele dintre aceste iniţiative nu propune ţinte concrete sau măsuri legislative necesare - un exemplu simplu ar fi adoptarea contoarelor inteligente. În contextul tranziţiei energetice, este necesară o guvernanţă diferită a energiei şi desemnarea unei autorităţi competente, precum şi adoptarea unei Legi a Climei pentru a asigura integrarea schimbărilor energetice şi climatice", susţin organizaţiile de profil. ONG-urile cer clarificări De asemenea, reprezentanţii entităţilor de mediu au solicitat clarificări şi măsuri specifice şi cu privire la domeniul de încălzire şi răcire, inclusiv privind rolul resurselor regenerabile şi ponderii gazului fosil în viitor. Printre recomandările acestora se află: diversificarea mixului energetic cu pompe de căldură şi energie solară şi adoptarea tehnologiilor de energie regenerabilă la nivel de comunitate şi reducerea rolului biomasei solide, alături de scheme financiare pentru comunităţile vulnerabile dependente de lemnul de foc. "Deşi se pune mai mult accent pe prosumatori, cu ţinta de 2,5 GW instalaţi în 2030, strategia energetică nu propune ţinte clare pentru crearea de comunităţi energetice şi reducerea sărăciei energetice până în 2030. De aceea, printre recomandări se numără stabilirea unor indicatori concreţi, dar şi stimulente financiare, precum programe de eficientizare energetică şi schimbarea surselor de căldură, pentru protecţia consumatorilor vulnerabili. Organizaţiile de mediu au cerut autorităţilor ca subvenţiile la energie să fie direcţionate exclusiv către consumatorii vulnerabili şi ca procesul să fie unul transparent, pentru a fi asigurat accesul echitabil la energie", apreciază semnatarii scrisorii transmise Ministerului Energiei. Transparența abordărilor În plus, asociaţiile au reiterat nevoia unei abordări mai transparente şi participative în procesele de reglementare, pentru a implementa cu succes strategia energetică propusă şi pentru a asigura angajamentul publicului şi al părţilor interesate. Proiectul "Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050", în variantă actualizată, poate fi consultat pe pagina de Internet a Ministerului Energiei, la secţiunea "Transparenţă şi integritate - Transparenţa decizională". Procesul de consultare publică în ceea ce priveşte Strategia Energetică a României 2025 - 2035, cu perspectiva anului 2050 s-a derulat în perioada 14 iunie - 13 iulie 2024, iar o dezbatere cu părţile interesate s-a organizat pe data de 3 iulie la sediul Institutului Naţional de Statistică. În perioada de consultare s-au recepţionat 48 de puncte de vedere scrise din partea actorilor interesaţi, cu sute de sugestii punctuale. Tot în acea perioadă s-a desfăşurat consultarea interinstituţională, pentru ca Ministerul Energiei să beneficieze de punctele de vedere ale celorlalte instituţii publice cu responsabilităţi în domeniu. Ministerul de resort menţionează că următorii paşi spre adoptarea acestui document sunt: declanşarea etapei de încadrare privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, procedura de avizare interinstituţională şi adoptarea prin Hotărâre de Guvern

Uriașele contracte cu statul ale deputatului Vîlceanu Foto: Pro TV
Politică

Uriașele contracte cu statul ale deputatului Vîlceanu

Uriașele contracte cu statul ale deputatului Dan Vîlceanu, cel care a încercat să ronțăie urechea fostului său coleg de partid Florin Roman: potrivit declarației sale de interese, el are nu mai puțin de 19 astfel de contracte derulate printr-o firmă controlată de o rudă de gradul I, mama sa. Citește și: Nesfârșita listă de sinecuri plătite de contribuabili către clientul familiei Firea-Pandele, Hazem Kansou, candidat PSD la consiliul general al Capitalei Contractele sunt, în majoritatea lor, cu o companie subordonată lui Sebastian Burduja (PNL), Complexul Energetic Oltenia. Acționar majoritar la acest complex energetic este statul, prin ministerul Energiei, condus din iunie 2023 de Burduja. DeFapt.ro a arătat în iulie 2022 că Elisabeta Vîlceanu, mama fostului ministru liberal al Finanțelor și al Fondurilor Europene Dan Vîlceanu, a obținut un profit de peste 425.000 de euro de pe urma contractelor încheiate cu Complexul Energetic Oltenia, condus de Daniel Burlan, un apropiat al fiului său. Uriașele contracte cu statul ale deputatului Vîlceanu Roman este vicelider al grupului deputaților PNL. Vîlceanu a fost membru al PNL, fiind susținut de acest partid pentru funcțiile de ministru de Finanțe și, ulterior, al Proiectelor Europene. Însă el a fost exclus din PNL anul trecut. Azi, Roman și Vîlceanu s-au bătut pe un hol al Camerei Deputaților. Din imaginile difuzate de presă pare că Vîlceanu vrea să-i muște urechea lui Roman, dar nu reușește. Declarația de interese depusă în iunie anul trecut arată că firma Trefo SRL din Rovinari - controlată de mama deputatului - are contracte cu Complexul Energetic Oltenia, Romgaz și CET Govora. Valoarea contractelor cu Complexul Energetic Oltenia este de aproximativ 5,3 milioane de lei. Cele două contracte cu Romgaz, tot companie a statului român, sar de un milion de lei. Vîlceanu mai declară și două contracte cu CET Govora, ușor sub 500.000 de lei. În total, contractele cu statul ale familiei sale sunt de peste 1,3 milioane de euro. O parte a contractelor cu statul Majoritatea contractelor au fost încheiate în 2022, după ce Vîlceanu nu a mai fost ministru. În 2023, cu un profit de circa 3,1 milioane de lei la o cifră de afaceri de 10,9 milioane de lei, rata de profitabilitate a firmei Trefo SRL din Rovinari a fost foarte mare. Foto: Facebook Fostul ministru PNL are o avere uriașă, doar una din cele trei case pe care le deține având peste 550 mp. În titluri de stat el a investit peste 1,1 milioane de lei. Din chirii, el a câștigat peste 326.000 de lei în anul fiscal 2022.

Atac al ministrului Câciu către Burduja: proiecte din Energie cu finanțare PNRR sunt întârziate Foto: Facebook
Politică

Atac al ministrului Câciu către Burduja

Atac neobișnuit al ministrului PSD Câciu către colegul liberal de la Energie, Burduja: „Sunt multe investiţii în energie întârziate”, a afirmat demnitarul care coordonează Fondurile Europene. Câciu a vorbit la Energy Forum Ediţia a XI-a: „Tranziţia către o Românie verde, provocările momentului". Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA Atac al ministrului Câciu către Burduja „Până în august 2026, toate proiectele din PNRR trebuie să fie încheiate. Sunt multe investiţii în energie întârziate. Sumele sunt exorbitante dacă discutăm de valoarea pe care o avem la dispoziţie, dar sunt doar nişte sume pe hârtie de care România beneficiază sau ar putea beneficia dacă ele nu se transformă în proiecte care şi-au atins obiectivul. Toţi actorii din acest angajament trebuie să stea la masă şi să găsească soluţiile mai pragmatice, pentru că avem investiţii într-adevăr frumoase, benefice pentru România, dacă s-ar realiza, dar întârziate. Şi trebuie să fim foarte sinceri cu chestiunea asta. Dacă nu suntem sinceri, ne vom păcăli şi în 2026 vom constata că nu am realizat ce ne-am propus. Vom mai pierde sume puse la dispoziţie gratuit. Nu avem timp să stăm şi să spunem că e totul perfect", a subliniat Adrian Câciu. Sumele uriașe de care dispune România „Avem o alocare de aproape 5 miliarde de euro din PNRR, avem Fondurile din politica de coeziune 2021-2027, încă 3 miliarde de euro, avem Fondul de modernizare, 16 miliarde de euro. Banii din perspectiva surselor de finanţare există. Mai mult decât atât, din 2026 va mai veni o alocare de 5 miliarde de euro pe Fondul social pentru climă, care începe să fie implementat din 2026 până în 2030 de către România, iar alocarea pentru România este de 5 miliarde euro - 6 miliarde de euro, în funcţie de priorităţile pe care le definim în acea programare”, a mai arătat demnitarul PSD.

Complexul Energetic Oltenia, de la buget un miliard de euro Foto: News.ro
Politică

Complexul Energetic Oltenia, buget un miliard de euro

Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, toate guvernele au plătit de la buget un miliard de euro, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, la Prima TV. Virgil Popescu a fost întrebat la emisiunea Insider Politic, despre acuzaţiile din partea senatorului PSD Daniel Zamfir potrivit cărora doreşte închiderea minelor şi mii de oameni ar rămâne fără slujbe. Complexul Hunedoara: datorii de 1,5 miliarde euro în șapte ani „În Valea Jiului, Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinţat în 2012, prin comasări, termocentrale cu mine cu tot. S-a plecat de la zero datorii. În 2019, în noiembrie, când am ajuns ministru şi guvernul PNL minoritar a preluat guvernarea, s-a pronunţat falimentul cu datorii de şase miliarde şi jumătate de lei. Deci era vorba de un miliard şi jumătate de euro la data respectivă, deci de la zero la un miliard jumătate de euro. (…) A venit imediat decizia Comisiei Europene de returnare a unui ajutor de stat acordat ilegal în 2018. Am spus public de la tribuna Parlamentului, pentru că ministrul Finanţelor de la acea vreme a refuzat să acorde ajutorul de stat în timp Complexului Energetic Hunedoara pentru achiziţia certificatelor de CO2 şi l-a semnat în august. Practic, ajutorul de stat nu şi-a mai atins scopul şi certificatele CO2 nu au mai fost achiziţionate. Asta a presupus intrarea în insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara. În perioada de încă un an, cât a funcţionat, termocentrala de la Mintia a mai produs pagube de 600 de milioane de euro până când Ministerul Mediului ne-a somat că nu are autorizaţie de mediu, că suntem în infringement şi suntem trimişi la Curtea Europeană de Justiţie pentru că ţinem termocentrala de la Mintia deschisă. De aceea a fost închisă această termocentrală”, a explicat ministrul Energiei. Complexul Energetic Oltenia, de la buget un miliard de euro El a explicat şi situaţia Complexului Energetic Oltenia. “Complexul Energetic Oltenia, în 2012, a plecat de la zero datorii. În 2017 raportează, chipurile, primul profit, primul profit care, de fapt, nu este profit, este pierdere pentru că nu şi-a înregistrat costul certificatelor de CO2. În 2020 rămâne raportul Corpului de Control al ministrului, descoperirea unui prejudiciu de 680 de milioane de lei, rămâne hotărârea de instanţă definitivă, pagubă de 680 de milioane de lei. Iar în decembrie 2019 ne atenţionează Complexul Energetic Oltenia că nu au bani să cumpere certificatele de CO2 şi că este risc iminent de faliment”, a precizat ministrul Energiei, citat de news.ro. Guvernele PNL au dat 500 milioane euro El a explicat ce a făcut atunci Guvernului PNL. “Automat, în ianuarie, Ordonanţă de urgenţă, ajutor de salvare de 250 de milioane de euro pentru Complexul Energetic Oltenia, ca să nu mai se întâmple ce s-a întâmplat cu Hunedoara pentru achiziţia certificate de CO2, cu posibilitate că dacă nu plăteşte în 6 luni şi ştiam de la început că nu poate să plătească în 6 luni, discutăm cu Comisia şi îl transformăm în ajutor de restructurare. Asta am făcut, am transformat în ajutor de restructurare. Numai că a venit anul 2021. Nu s-au terminat negocierile cu Comisia Europeană. Era nevoie de cumpărare din nou de certificate de CO2. Piaţa din 2020 şi 2021 nu permitea ca să vândă ca acum Complexul Energetic Oltenia. Deci costul certificatului de CO2 ducea preţul energiei pe cărbune foarte sus. Deci statul a trebuit să mai dea încă 240 de milioane până s-a aprobat ajutorul de restructurare. Deci am dat 500 de milioane în doi ani de zile. S-a aprobat ajutorul de restructurare în ianuarie 2022, în care spunea încă 500 de milioane pentru certificatele de CO2”, a mai afirmat ministrul Energiei. El a subliniat că pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia Guvernul a plătit un miliard de euro. CEO va produce energie pe cărbune, gaze și fotovoltaic “Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, apropo că vrem să le închidem, am plătit de la bugetul de stat toate guvernele, inclusiv guvernul acesta, PNL, PSD, un miliard de euro. Imediat după aprobarea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia erau pregătite proiectele pentru a accesa încă un miliard de euro din fondul de modernizare. S-au depus proiectele, s-au aprobat proiectele, deci avem şi un miliard de euro ca să înlocuim cărbunele cu 1325 de megawaţi pe gaz şi 740 de megawaţi fotovoltaic. Deci, practic transformăm până în 2026 Oltenia dintr-una eminamente pe cărbune, în gaz, cărbune şi fotovoltaic. Oamenii îşi vor păstra locul de muncă”, a mai afirmat Virgil Popescu. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Legea decarbonării, jalon PNRR El a explicat că în PNRR nu este trecut decât planul de restructurare pentru care guvernele au dat un miliard de euro. “Minciuna prin omisiune este că în PNRR nu spune nimica vizavi de ce se va face, ci se reportează, se ia planul de restructurare al Oltenia, care este aprobat şi este trecut ca jalon în PNRR. Altceva nu este trecut în PNRR decât planul de restructurare prin care guvernele au dat deja un miliard de euro ca să o salveze şi s-a angajat la nişte restructurări şi nimeni nu închide nicio termocentrală în această perioadă, iar prin legea decarbonării, care tot este jalon în PNRR, spunem că toate termocentralele care ar trebui să fie închise trec în rezervă tehnică şi pot fi folosite la cererea transportatorului de sistem, adică a lui Transelectrica, de câte ori este nevoie. Şi este nevoie în această perioadă”, a mai transmis ministrul Energiei.

Scântei, sute de mii din Energie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Scântei, sute de mii din Energie

Scântei, sute de mii din Energie. 14,73 milioane de euro. Atât a plătit Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), condusă de Bogdan Stănescu, pentru a achiziționa firma clujeană Energo Proiect care ar produce 15 MW din energie eoliană. Scântei, sute de mii din Energie Documentele obținute de către Defapt.ro arată că tranzacția a fost perfectată de notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare PNL, nominalizată de partid și votată de Senat pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională. Onorariul liberalei Laura Iuliana Scântei a fost de aproximativ 365.000 de lei pentru a autentifica promisiunea de vânzarea – cumpărare și plata în avans a sumei de 7,365 milioane de euro. Autentificarea documentelor a fost plătită de către SAPE, companie deținută de Ministerul Energiei, la conducerea căruia se află liberalul Virgil Popescu. SAPE, controlată de liberali Bogdan Stănescu a devenit cunoscut publicului larg după ce presa a scris că primea 12 salarii lunar de la stat pentru că era administrator special și membru în consilii de administrație la 12 companii de stat. În august 2019, Ministerul Energiei era condus de Anton Anton, de la ALDE și fost membru PNL. Atunci s-a decis, cu acordul lui Daniel Chițoiu, unul dintre fondatorii ALDE, ca în funcția de președinte al directoratului SAPE să fie numit Bogdan Stănescu. Un alt om al lui Chițoiu plantat în directoratul SAPE este Marian Luiza, fostul secretar adjunct al ALDE. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Această societate, deținută integral de Ministerul Energiei, a fost înființată în anul 2014 în urma procesului de divizare a Societății de Distribuție și Furnizare Energie Electrica SA și administrează participațiunile statului la mai multe companii din sectorul energetic. Între timp, Bogdan Stănescu a ajuns în subordinea lui Virgil Popescu, ministrul liberal al Energiei. Tot pe filieră liberală, în directoratul SAPE au mai fost numiți Gabriel Ion Grozavu, consilier județean la Dâmbovița din partea PNL. Pentru o scurtă perioadă de timp, între august 2020 și februarie 2021, din directoratul SAPE a făcut parte și Gabriel Plăiașu, deputat PNL de Dâmbovița. Din noiembrie 2021, Plăiașu este deputat neafiliat. 14,73 milioane de euro pentru Energo Proiect Pe lângă administrarea participațiunilor statului în companiile din sectorul energetic, SAPE a început să achiziționeze acțiuni și companii întregi care produc energie "energie verde". De exemplu, a fost achiziționat parcul fotovoltaic Dârvari. În urma acestei achiziții, din mai 2021, SAPE tranzacționează energie regenerabilă pe piața de energie din România. Ultima achiziție făcută sub conducerea lui Bogdan Stănescu, respectiv a ministrului Virgil Popescu, este firma Energo Proiect SRL din Cluj, patronată de un anume Sorin Bădău. Aceasta produce aproximativ 15MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Din raportul de activitate al directoratului SAPE aferent anului 2021 aflăm că, pe 30 decembrie 2021, SAPE a plătit un avans de peste 36,4 milioane de lei, echivalentul a 7,365 milioane de euro, pentru a cumpăra firma lui Sorin Bădău. Senatoarea PNL a încasat 365.000 de lei de la SAPE în calitate de notar Documentele obținute de către Defapt.ro arată că valoarea finală a tranzacției pentru achiziția integrală a firmei Energo Proiect este de 14,73 milioane de euro. Bogdan Stănescu, președintele directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Conform documentelor, senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitate de notar, a întocmit promisiunea bilaterală de vânzarea – cumpărare a firmei Energo Proiect de către SAPE. În baza acestei promisiuni, SAPE a virat în contul lui Sorin Bădău 7,365 milioane de euro. Onorariul notarial al senatoarei Laura Iuliana Scântei a fost calculat la aproximativ 365.000 de lei, plus TVA în valoare de 69.253 lei. Suma încasată de Laura Iuliana Scântei se va dubla la finalizarea tranzacției, dacă va taxa cu aceeași sumă compania din subordinea colegului ei de partid. Bogdan Stănescu a refuzat să spună cum a fost selectată doamna Laura Iuliana Scântei pentru a întocmi actele pentru tranzacție. Însă a precizat că răspunsul îl vom primi în termenul legal. Scântei a donat 30.000 de euro la PNL și a ajuns judecător CCR Senatoarea Laura Iuliana Scântei, fosta consilieră a ministrului Justiției Tudor Chiuariu, a intrat în Parlament în anul 2016 pe listele PNL. Conform ultimei declarații de avere, aceasta a donat PNL nu mai puțin de 145.500 lei în octombrie 2020. Adică în jur de 30.000 de euro. Dar nici partidul nu a uitat de ea: în urmă cu aproximativ două luni, PNL a decis să o propună pe senatoarea Laura Iuliana Scântei pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională a României. Decizia a fost votată de Senat la începutul lunii mai. Asfel, Laura Iuliana Scântei va ajunge judecător la Curtea Constituțională în locul judecătoarei Mona Pivniceru. Stănescu, o carieră de succes Bogdan Stănescu și-a început activitatea publică în anul 1997 la Direcția Regională a Vămilor Galați. Acolo a început să lucreze pe funcția de consilier juridic. Apoi și-a continuat cariera de jurist la Fondul Proprietății de Stat, fosta Autoritate de Valorificare a Activelor Statului și actuala Autoritate de Administrare a Activelor Statului. Treptat, a ajuns de la un simplu jurist la director general în 2010. Apoi a fost angajat avocat definitiv la „Gorghiu, Pop și Asociații”. Coincidență sau nu, Alina Gorghiu, fosta președintă a PNL, a lucrat și ea la AVAS, pe postul de consilier al liberalului Teodor Atanasiu. De la casa de avocatură a Alinei Gorghiu, Bogdan Stănescu a ajuns în anul 2010 consilier al viceguvernatorului BNR. Funcție pe care o deține și în prezent. Din 2013, a lucrat în paralel pe funcția de consilier al ministrului Economiei. Adică a fost consilierul liberalului Andrei Gerea și al pesedistului Constantin Niță. Un apartament la fiecare doi ani Bogdan Stănescu a lucrat toată viața la stat. În anul 2010 și-a cumpărat un apartament în București. A achiziționat alte două apartamente în Bușteni în anul 2012. Șase ani mai târziu, adică în 2018, a mai cumpărat două apartamente în București, iar anul trecut, unul la Năvodari. În total, a reușit să cumpere șase apartamente în 12 ani. Oficial, deține două autoturisme Hyundai și motocicletă, dar și bijuterii de 15.000 de euro. Într-un depozit bancar a depus în jur de 21.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură: trebuie să returneze băncii Transilvania nu mai puțin de 1,26 milioane de lei până în anul 2046. Misterul sumelor din bani publici Câți bani câștigă oficial Bogdan Stănescu de la instituțiile statului nu se știe exact. De exemplu, acesta și-a secretizat salariul pe care îl primește de la Banca Națională a României pentru funcția de consilier strategic, dar și salariul încasat pentru funcția de președinte al Directoratului SAPE. Totuși, și-a făcut publice o parte din venituri. De la Ministerul Economiei, pentru funcția de administrator special la Oltchim, a primit anul trecut puțin peste 64.000 de lei. Romgaz i-a plătit un salariu de peste 212.000 de lei iar de la Rompetrol a încasat 180.000 de lei. În total, 456.000 de lei doar din trei locuri de muncă. Practic, câștigă cel puțin dublu față de președintele României, Klaus Iohannis.

Dan Drăgan redevine secretar de stat Foto: Captură YouTube
Politică

Dan Drăgan redevine secretar de stat

Dan Drăgan redevine secretar de stat la ministerul Energiei, o lună de la demitere. El se ocupa de unul dintre cele mai importante instrumente de finanțare a sectorului energetic, respectiv Fondul de Modernizare, cu o capacitate de finanțare de circa 15 miliarde de euro. Drăgan era secretar de stat la Ministerul Economiei din martie 2020, iar anterior a fost consilier economic la Uzinsider General Contractor SA, director general la Repower Furnizare, executiv manager la Petprod SRL şi director executiv la Soemma Bucureşti. Dan Drăgan redevine secretar de stat La 11 martie, Dan Drăgan a fost demis, fiind înlocuit cu George Lazăr, președintele PNL Neamț. Însă, pe 18 martie, legislația de organizare și funcționare a Ministerului Energiei a fost modificată de Guvern prin hotărâre, numărul de secretari de stat din minister fiind majorat de la 4 la 5. Prin hotărârea respectivă, Ministerul Energiei a căpătat mai multe atribuții noi, printre care cele de instituție coordonatoare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe partea de energie, de autoritate de gestionare a mecanismului de alocare cu titlu gratuit de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) și de autoritate națională de implementare a Fondului de Modernizare, finanțat din respectivele certificate CO2. După apariția noii organigrame a ministerului Energiei, Drăgan a fost repus în funcție, prin decizie a premierului Ciucă, publicată vineri în Monitorul Oficial. Citește și: VIDEO Revolte în Shanghai, unde milioane de chinezi sunt supuși unei carantine extrem de dure

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră