Etichetă: mapn

63 articole

MApN avertizează asupra dezinformărilor distribuite online

MApN avertizează asupra dezinformărilor distribuite online. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a emis un avertisment privind dezinformările distribuite în mediul online, în special pe platforma TikTok. Potrivit instituției, anumite înregistrări video cu deplasări de tehnică militară sunt prezentate în mod fals ca fiind recente, pentru a induce panica în rândul populației. MApN avertizează asupra dezinformărilor distribuite online MApN clarifică faptul că unele imagini care circulă pe TikTok au fost înregistrate anterior, iar contextul acestora este denaturat. Citește și: GALERIE FOTO Călin Georgescu, păzit ca Putin. Gărzile de corp, în slujba unui mercenar român care are trupe în Congo și este suspectat de legături cu gruparea rusă Wagner „Spre exemplu, imaginile surprinse în prima filmare în București sunt realizate în dimineața zilei de 1 decembrie, și reprezintă deplasarea mijloacelor de luptă din dotarea Armatei României și a unor armate aliate care au făcut parte din blocul de paradă. Tancurile și mașinile blindate din imagini se deplasau către Piața Presei Libere, pentru constituirea dispozitivului de defilare care a trecut pe sub Arcul de Triumf, cu ocazia Paradei Militare Naționale”, explică MApN. Zvonuri despre recrutare și mobilizare Ministerul dezminte și alte zvonuri răspândite în mediul online, inclusiv despre presupuse pregătiri de recrutare a tinerilor sau mobilizarea rezerviștilor pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina: „O altă temă reluată și astăzi pe platformele digitale online, inclusiv în cadrul unor emisiuni de tip podcast, se referă la așa-zise pregătiri iminente pe care Ministerul Apărării Naționale le-ar face pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani sau mobilizarea rezerviștilor în vederea trimiterii acestora pe frontul din Ucraina. Toate aceste informații sunt false!”, se precizează în comunicatul oficial. Manipulări susținute de actori statali Ministerul avertizează că aceste dezinformări sunt parte din campanii mai ample orchestrate de actori statali cu agende care contravin intereselor României și NATO: „Aceste manipulări răspândite pe rețelele digitale precum TikTok, inclusiv ca parte din campanii susținute de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, urmăresc să întrețină o stare de incertitudine și să inducă panica în rândul opiniei publice.” Apel la informare din surse oficiale MApN îndeamnă cetățenii să se informeze doar din surse oficiale și să evite să răspândească materiale care pot alimenta dezinformarea. Combaterea manipulării este crucială pentru menținerea unei stări de calm și încrederii în instituțiile naționale.

Teoria OZN-ului românesc, infirmată de MApN (sursa: dailymail.co.uk)

Eveniment

Teoria OZN-ului românesc, infirmată de MApN

Teoria OZN-ului românesc, infirmată de MApN după ce Luis Elizondo, fostul șef al programului de identificare a amenințărilor aerospațiale din SUA, a pus România pe harta obiectelor zburătoare neidentificate. Totodată, a aprins imaginația pasionaților de OZN-uri atunci când a prezentat fotografia unei "nave-mamă" extraterestră pe care ar fi făcut-o în anul 2022 de pe clădirea Ambasadei SUA la București. Ministerul Apărării Naționale a infirmat teoria prezentată de americanul Luis Elizondo, susținând oficial că apariția OZN-urilor în spațiul aerian românesc nu a fost confirmată "prin mijloace proprii de supraveghere şi cercetare a spaţiului aerian". Elizonda, ambasada SUA și "nava-mamă" Luis Elizondo, un expert în contraspionaj și fost șef al unui program avansat de identificare a amenințărilor aerospațiale al armatei SUA, a participat la sfârșitul lunii octombrie, în Philadelphia, la un eveniment privat dedicat OZN. Citește și: Raport Finanțe: Guvernul trebuia să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune, dar a încasat zero în nouă luni În cadrul prezentării sale a spus: "Ghici ce am prins în România în 2022? Apropo, Ambasada SUA". Apoi a explicat, conform dezvăluirilor făcute de publicația Daily Mail, că în fotografie este surprinsă o "navă-mamă" extraterestră, un "mini oraș uriaș care plutește pe cer". Teoria OZN-ului prezentat de Luis Elizondo a atras imediat critici inclusiv din partea militarilor americani. Ca la Radio Erevan John Greenewald Jr, un avocat care militează pentru transparența guvernamentală și care conduce "The Black Vault", a descoperit fotografia la o postare din 2023 în grupul "Misterious Ancient Discoveries". Acesta a spus că, la prima vedere, pare că ar fi vorba de niște nori sau de reflexia unei lămpi de candelabru reflectată în sticla ferestrei. Altcineva a spus că fotografia a fost făcută la câteva sute de kilometri distanță de Ambasada SUA de la București, în zona Arad, de pe o clădire de lângă râul Mureș. În urma criticilor, Luis Elizondo nu și-a mai asumat fotografia și a spus că, de fapt, a primit imaginea de la un "prieten din guvern". Teoria OZN-ului românesc, infirmată de MApN DeFapt.ro a solicitat Ministerului Apărării Naționale să comunice câte cazuri de obiecte zburătoare neidentificate au fost semnalate din 1990 până în prezent, inclusiv în 2022, atunci când susținea Luis Elizondo că ar fi fost făcută fotografia prezentată de el. "În legătură cu apariția OZN-urilor în spaţiul aerian naţional, vă comunicăm că la nivelul Ministerului Apărării Naționale nu există date confirmate prin mijloace proprii de supraveghere şi cercetare a spaţiului aerian. Vă facem cunoscut că procesul de observare sistematică a spaţiului aerian prin mijloace electronice specifice militare are ca scop principal identificarea şi determinarea evoluţiei aeronavelor şi rachetelor în spaţiul aerian aflat în observaţie", a transmis MApN. Oficialii MApN au mai precizat că "radarele respective sunt constructiv destinate descoperirii ţintelor aeriene reprezentate de mijloace de zbor clasice, suprafeţele efective de reflexie şi parametrii de evoluţie ale acestora influenţând direct capacitatea radarelor de a le identifica".

Eveniment

Țintă aeriană detectată în zona Dobrogei

Țintă aeriană detectată în zona Dobrogei. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că sâmbătă, în jurul orei 02:30, sistemul radar de supraveghere al Armatei României a detectat o țintă aeriană de dimensiuni mici în Marea Neagră, la aproximativ 45 de kilometri est de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea. Țintă aeriană detectată în zona Dobrogei MapN a emis un comunicat de presă: Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR "Ca urmare a faptului că ţinta detectată evolua pe un traseu îndreptat către frontiera de stat a României, au fost activate, conform procedurilor, structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior, Poliţie Aeriană sub comandă naţională. Astfel, pentru monitorizarea situaţiei au fost decolate succesiv două aeronave F-18 ale Forţelor Aeriene Spaniole, de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, respectiv două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române, de pe Baza 86 Aeriană Borcea." Potrivit sursei citate, semnalul radar a indicat trecerea frontierei terestre a României în jurul orei 04:00, în zona Gura Portiței. La acel moment, Centrul Național Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru a institui măsuri de alertare a populației din nord-estul județului Constanța. Radarele de supraveghere aeriană au monitorizat constant traseul țintei, care s-a deplasat spre localitatea Cogealac, județul Constanța, cu o adâncime maximă de pătrundere de 19 kilometri pe teritoriul național. Aeronavele de luptă nu au reușit contact vizual cu ținta pe întregul traseu. Semnalul radar a fost pierdut în jurul orei 04:30, la sud de localitatea Cogealac. Încetarea alertei aeriene "Încetarea alertei aeriene a fost transmisă în jurul orei 5,10, iar aeronavele de luptă au revenit pe bazele de dislocare. Din datele disponibile la acest moment, nu a fost indicată probabilitatea existenţei unei zone de impact pe teritoriul naţional. Forţele Ministerului Apărării Naţionale vor executa, începând cu această dimineaţă, cercetări în zonă", se mai menţionează în comunicat. MApN a mai precizat că a informat în timp real structurile aliate cu privire la situaţie, rămânând în contact permanent cu acestea.

Eveniment

Fragmente de dronă rusă lângă Plauru

Fragmente de dronă rusă lângă Plauru. Specialişti ai Ministerului Apărării Naţionale şi ai Serviciului Român de Informaţii au găsit marţi fragmente de dronă de origine rusească, într-o zonă aflată la sud de localitatea Plauru din judeţul Tulcea, informează MApN. Fragmente de dronă rusă lângă Plauru Sursa citată arată că investigaţiile executate la faţa locului au stabilit că fragmentele respective provin de la o dronă rusească de tip Geran 2. Acestea au fost ridicate în vederea expertizării, conform procedurilor legale. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Aria cercetată este situată în afara perimetrului locuit al comunei Plauru, nefiind afectate elemente de infrastructură, mai precizează MApN. Specialiştii au continuat acţiunile de căutare a unor eventuale fragmente de dronă căzute pe malul românesc al Dunării, ca urmare a atacurilor executate, în ultimele săptămâni, de forţele ruse asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina. În acest context, MApN reiterează mesajul ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional.

Investigații

Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN

Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN. Afaceristul, fost deputat PDL și PC, este la un pas de a da un nou "tun" în industria de apărare. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Reprezentanții companiei sud-coreene Hanwha Aerospace, care a câștigat un contract de aproape un miliard de dolari pentru a livra Armatei Române 54 de obuziere și muniția aferentă, vor să construiască fabrica de asamblare a obuzierelor în localitatea Petrești, pe un teren deținut de afaceristul dâmbovițean sau să închirieze de la acesta spațiul aferent și forța de muncă. Citește și: Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, a confirmat dezvăluirea DeFapt.ro: România va cumpăra obuziere K9 Thunder din Coreea de Sud pentru aproape un miliard de euro Prima afacere a lui Georgică Dumitru pe piața industriei de apărare s-a parafat în anul 2020, atunci când liberalii, în frunte cu senatorul Virgil Guran, i-au facilitat obținerea contractului de offset de la firma italiană Iveco pentru asamblarea camioanelor militare contractate de Ministerul Apărării Naționale. De la Băsescu, la Voiculescu Georgică Dumitru a fost vicepreședinte la nivelul județului Dâmbovița al Partidului Democrat Liberal, formațiune politică controlată în 2008 de președintele Traian Băsescu. La alegerile locale din acel an, a câșigat un mandat de consilier județean. Apoi, câteva luni mai târziu, a fost ales deputat de Dâmbovița pe listele PDL. Și-a dat demisia din partidul lui Băsescu în iulie 2012, apoi s-a înscris în Partidul Conservator, controlat de Dan Voiculescu "Felix". În primul său mandat de deputat, Dumitru a făcut parte din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. ALDE, PRO România, PNL Cel de-al doilea mandat l-a câștigat în anul 2012, atunci când a fost ales tot deputat de Dâmbovița, dar pe listele Partidului Conservator. În septembrie 2014, a părăsit și partidul lui Dan Voiculescu și s-a înscris în ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu. Acolo, s-a certat cu colegul său de partid Ionel Petre, actual secretar al Partidului Republican. Ulterior, a fost unul dintre cei care au pus bazele filialei Dâmbovița a partidului PRO România, condus de Victor Ponta. În urma puciului de la Pro România din 2020, Georgică Dumitru s-a înscris în PNL Dâmbovița, organizație controlată de senatorul Virgil Guran. Iveco, contract uriaș cu Armata În timp ce Georgică Dumitru trecea de la PRO România la PNL, compania italiană Iveco Defense Vehichels Spa semna un contract de 700 de milioane de dolari pentru a livra camioane militare Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, italienii de Iveco au mai semnat un contract de offset, în baza căruia și-au asumat că vor construi o fabrică de asamblare a camioanelor în România și vor specializa muncitorii români în fabricile lor din Italia. Într-o primă fază, italienii voiau să ridice fabrica la Uzina Automecanica Moreni, una din fabricile de armament de stat deținută de Romarm, respectiv Ministerul Economiei. Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN Apoi, în urma sforilor trase de politicieni, Iveco a decis să construiască o hală de asamblare a camioanelor în localitatea dâmbovițeană Petrești, pe unul din terenurile afaceristului Georgică Dumitru. "De acest contract va profita şi o clientelă politică în care a fost tras în cursă premierul Ludovic Orban, care a acceptat un joc murdar al unor politicieni. Cred că implicaţiile vin din direcţia fostului pedelist Georgică Dumitru, care a trecut o vreme şi pe la PRO România, şi liderul liberal Virgil Guran", spunea sindicalistul Constantin Bucuroiu în anul 2020. "E capital românesc acolo" La solicitarea DeFapt.ro, fostul politician Georgică Dumitru a spus că firma pe care o controlează, Geo Sting, a pus la dispoziția italienilor de la Iveco hala și forța de muncă pentru asamblarea camioanelor. "Noi lucrăm pentru Iveco, da. Implementăm, facem o grămadă de repere de camion aici. Motorul și sașiul, normal că vin. Nimeni nu mai face. Cutii de viteze mai fac doar trei companii în lume. Cutia de viteze e nemțească și americană în funcție de specificația mașinii. Da, structurile toate, containere, obloane… Acolo e hala noastră și noi prestăm pentru ei serviciul ăsta. E capital românesc acolo. Să dezvoltăm și noi capacitățile noastre. Nu contează fabrica efectivă, ci factorul uman care a învățat să facă camioane. Să producem camioane", a declarat Georgică Dumitru. "Toată lumea face lobby" Întrebat care a fost rolul senatorului liberal Virgil Guran în obținerea acestui contract, Georgică Dumitru a spus inițial că nu are nici o legătură cu obținerea acestui contract. Ulterior a specificat că "toată clasa politică și de-o parte și de alta" s-a zbătut ca Iveco să facă fabrica la Petrești. "E o mândrie pentru fiecare în parte. Toată lumea face lobby ca să aducă în județul lui investitori, nu-i normal? Sunt locuri de muncă, sunt impozite plătite care vin la bugetul local, și așa mai departe" a precizat Georgică Dumitru. În cărți pentru obuzierele Hanwha Firma controlată de Georgică Dumitru așteaptă acum să dea o nouă lovitură în industria de apărare. Fostul politician speră ca de data aceasta să obțină contractul de offset de la compania sud-coreeană Hanwha Aerospace, care își caută un loc pentru a pune bazele fabricii de asamblare a celor 54 de obuziere comandate de Ministerul Apărării Naționale. "Nimic nu e bătut în cuie. Sunt mai multe variante pe care dânșii le-au luat în calcul. Nu pot să vă dau nici un detaliu. Ne-au vizitat și pe noi, cum au vizitat și Craiova. Parcă și Mizil, dacă nu mă înșel. Până nu verzi negru pe alb… pentru că sunt foarte ascunși, așa și e normal. O țin la capac, dar și e normal", a spus Georgică Dumitru. În plus, spune afaceristul, localitatea Petrești are anumite avantaje în ceea ce privește infrastructura rutieră și poziția geografică. Localitatea Petrești se află pe culoarul IV, lângă autostradă, motiv pentru care transferul de componente s-ar face mult mai ușor.

Eveniment

MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative”

MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative”. Purtătorul de cuvânt al MApN, general de brigadă Constantin Spînu, a declarat miercuri că se poate interveni în cazul un atac ostil împotriva României cu legislaţia în vigoare, dar sunt necesare "adaptări legislative" pentru a clarifica "situaţiile particulare" pe care Legea 257/2001 nu le putea prevede, pentru că în acea perioadă nu exista pericolul dronelor. MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative” "Vreau să transmit un mesaj de siguranţă. Spaţiul aerian al României este bine apărat. Faptul că nu s-a doborât drona, că nu s-a doborât nici în Polonia, nici în Letonia, reprezintă un risc, dar o vulnerabilitate nu a fost", a explicat Spînu după întâlnirea reprezentanţilor MApN cu membrii Comisiei de Apărare din Senat. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "La acel moment în aer au fost două avioane F16 care au supravegheat în permanenţă situaţia. Procedurile de acţiune sunt aceleaşi în tot spaţiul aerian al NATO. Nu putem spune că am fost spectatori. Se intervine după un set de măsuri care se iau gradual în mod unitar în tot spaţiul aerian al NATO. În acel moment am fost în legătură permanentă şi cu autorităţile NATO. Spaţiul aerian al României este gestionat, în mod integrat, la nivel aliat. Cele două avioane F16 ale forţelor aeriene române erau în serviciu de luptă, sub autoritate NATO. Au fost în aer aproape două ore, astfel că ar fi putut să intervină în situaţia în care drona ar fi reprezentat un pericol pentru teritoriul naţional", a adăugat acesta. El a precizat că legislaţia României, ca şi legislaţia celorlalte state NATO, "are prevăzuţi paşi procedurali prin care se poate acţiona împotriva aeronavelor care utilizează spaţiul aerian al României în mod ilegal". "Este adevărat însă că legislaţia a fost emisă cam în anul 2001, perioadă în care nu exista pericolul dronelor, şi în toate ţările NATO este cam aceeaşi situaţie. De asta este nevoie şi de adaptări legislative. Armata română acţionează după aceleaşi procedee şi principii după care acţionează toate armatele NATO", a adăugat Spînu. Legea, din 2001 Purtătorul de cuvânt al MApN a admis că drona, care poate fi considerată "şi o provocare", ar fi putut fi doborâtă dacă era "un act ostil îndreptat împotriva teritoriului NATO". "Legea a fost emisă în anul 2001 (Legea 257/2001). Avem nevoie de clarificări legislative astfel încât procedurile noastre să fie cât mai simple, iar lanţul de autoritate să fie cât mai scurt în astfel de situaţii. Noile proiectele de lege sunt în avizare la diferite instituţii pentru a fi aprobate în şedinţa de Guvern. (...) Deocamdată, operăm cu această legislaţie. Putem să acţionăm când poate fi estimat un atac intenţionat, un act ostil împotriva teritoriului României sau al NATO. (...) Avem nevoie să clarificăm situaţiile particulare pe care Legea din 2001 nu le putea prevede (...) În situaţia în care avem un atac ostil deliberat împotriva României, sigur că nu e nevoie de nici o modificare legislativă, putem să intervenim cu legislaţia pe care o avem acum. Ceea ce ne dorim este să fim bine acoperiţi cu toate celelalte situaţii care nu puteau să fie prevăzute în 2001, când nu existau drone folosite militar", a detaliat Spînu. El a garantat că spaţiul aerian al României "este apărat la fel ca în toate ţările NATO" şi că există mijloacele necesare de supraveghere, monitorizare şi intervenţie în cazul unei situaţii ostile.

Eveniment

Drone rusești au survolat teritoriul românesc

Drone rusești au survolat teritoriul românesc. Populaţia din judeţele Tulcea şi Constanţa a primit, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un mesaj RO-ALERT, după ce structurile de apărare şi securitate naţională au identificat un posibil atacat aerian al Federaţiei Ruse asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Mesajul a fost transmis în jurul orei 2,30 şi avertiza populaţia cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, prezentând în acelaşi timp măsuri de adăpostire. Reacția MAPN În urma acestor evenimente, MAPN a transmis un comuicat de presă. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor „Forţele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineaţa zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţele Tulcea şi Constanţa, fiind transmise, la ora 2.20 respectiv ora 2.38, mesaje RO-Alert. Începând cu ora 2.25, două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene. În cursul acestor evenimente, a fost identificat şi urmărit de către sistemul de supraveghere radar traseul unei drone care a evoluat în spaţiul aerian naţional şi care a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina. Situaţia evoluţiei acestei drone a fost monitorizată şi de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 4.08. Din datele disponibile la acest moment, a fost indicată probabilitatea existenţei unei zone de impact pe teritoriul naţional, într-o arie nelocuită, în proximitatea localităţii Periprava. Forţele Ministerului Apărării Naţionale execută, începând din această dimineaţă, cu mijloace aeriene şi cu echipe la sol, cercetări în zonă. MApN a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea. Ministerul Apărării Naţionale transmite un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internațional." Drone rusești au survolat teritoriul românesc Rusia a atacat azi-noapte cu 4 rachete ghidate X-59 lansate din regiunea Belgorod și 23 de drone de tip Shahed lansate din regiunea Kursk și si din capul Chauda (Crimeea), potrivit forțelor aeriene ucrainene. „Ca urmare a luptei aeriene, au fost doborâte o rachetă ghidată X-59 și 15 drone de atac Shahed. În plus, două drone inamice au fost pierdute local (probabil că au căzut sub influența războiului electronic). De asemenea, trei rachete X-59 nu și-au atins țintele vizate din cauza contramăsurilor active ale forțelor de apărare ucrainene. Apărarea aeriană a fost activă în regiunile Odesa, Harkov și Dnipro”, a transmis sursa citată. „Un grup de drone de atac a violat spațiul aerian al României”, au transmis pe Telegram, la ora 02:49, forțele aeriene ucrainene. „Un vehicul aerian fără pilot este deasupra teritoriului românesc în zona Sabangia”, se spune într-un alt mesaj venit după zece minute, făcând referire la localitatea Sabangia de pe malul lacului Razelm, aflat la circa 40 de kilometri de granița cu Ucraina. „Drona a părăsit teritoriul României, a zburat prin Vilkovo (localitate aflată peste Dunăre de Periprava” și continuă să meargă peste apele de coastă ale Golfului Odesa”, au mai spus forțele aeriene ucrainene într-un mesaj postat la ora 03:41.

Eveniment

Armata obligatorie în România, cerută insistent

Armata obligatorie în România, cerută insistent de Ministerul Apărării, care așteaptă intrarea în circuit parlamentar a proiectului noii legi a apărării naționale. Armata obligatorie în România, cerută insistent Noul proiect de lege al apărării naționale, propus de Ministerul Apărării Naționale, arată că legea prin care serviciul militar obligatoriu a fost suspendat pe timp de pace a avut un impact mare asupra Armatei. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” Potrivit Expunerii de motive a proiectului de lege, „în perioada 1994-2022, au fost adoptate o serie de acte normative care cuprind reglementări cu impact asupra structurii sistemului național de apărare, a organizării și funcționării forțelor armate la pace, precum: Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat (…)”. Articolul 28, litera D Cum se poate traduce fraza din Expunerea de motive pe care se fundamentează noul proiect de lege al apărării naționale? Ministerul Apărării cere, pentru a contracara acest „impact”, „adoptarea prezentului proiect de act normativ”, care „este necesară”. Ce spune noul proiect în privința serviciului militar? Există o singură mențiune care are legătură cu acest aspect, în articolul 28, la litera D. Unde se spune că Ministerul Apărării „organizează, cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare”. Concluzia: se pregătește o revenire la stagiul militar obligatoriu pe timp de pace. Anul electoral încurcă socotelile MApN Proiectul noii legi a apărării naționale a fost afișat pe site-ul MApN pe 1 aprilie a.c. Pe 16 mai a.c. a fost bifată și cerința unei dezbateri publice pe proiect printr-o butaforie de întâlnire cu reprezentanți ai societății civile. Care nu a schimbat proiectul de lege cu nimic. Acum, proiectul ar urma să intre în circuitul parlamentar. Deocamdată, nu există informații publice potrivit cărora s-ar fi întâmplat acest lucru. Surse politice, însă, au arătat pentru DeFapt.ro că numai anul electoral 2024 împiedică intrarea legii în Parlament. În 2025, însă, noua lege a apărării naționale va fi o prioritate pentru Legislativ.

Investigații

Prietenul lui Geoană, contract MApN uriaș

Prietenul lui Geoană, contract MApN uriaș. O mică firmă a reușit să-și crească cifra de afaceri de 25 de ori printr-un contract cu Ministerul Apărării. Coincidență: proprietarul firmei este un apropiat al lui Mircea Geoană iar contractul cu Armata NATO a României a fost câștigat după ce Geoană a devenit secretarul general adjunct al Alianței. 2020, an pe avarie pentru Adisam Telecom Adisam Telecom SA a fost înființată în 1993. Dar a fost tot timpul o firmă mică. Citește și: EXCLUSIV Geoană, no comment în legătură cu transferul unui sistem Patriot românesc în Ucraina. Anterior, Geoană spusese că este legitimă discuția despre crearea unei vulnerabilități României printr-un astfel de demers În 2018, de exemplu, avea un profit de aproape 162.000 de lei la venituri de peste zece milioane de lei. În 2019, un pic mai bine: aproape 14 milioane de lei în venituri și un profit de puțin peste 228.000 de lei. În 2020, însă, veniturile au scăzut masiv, la aproape șase milioane de lei, cu un profit de aproape 180.000 de lei. În 2021, firma a dat semne de revigorare: venituri de peste zece milioane de lei și un profit de peste 196.000 de lei. Venituri de 25 de ori mai mari în 2023 2022, cam în aceeași notă: venituri de peste zece milioane de lei, dar un profit de peste 300.000 de lei. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova Anul descătușării, însă, a fost 2023: venituri de peste 126 de milioane de lei și un profit de peste 14 milioane de lei. Practic, veniturile din 2023 au fost mai mari de 25 de ori decât cele din 2020 iar profitul, de aproape 50 de ori mai mare decât cel mai mare profit din ultimii ani. Explicația succesului: contract-gigant cu Armata Cum se explică creșterea uriașă de venituri? Simplu: printr-un contract cu statul. Cu Ministerul Apărării, mai precis. Contract acordat în iunie 2021, în valoare de peste 89 de milioane de lei. Potrivit portalului achizițiilor publice, Armata a achiziționat prin acest contract un "Sistem radio troposferic". La data încheierii contractului, publicația economică Profit observa că la licitație se înscrisese "și gigantul american Raytheon", care pierduse. Prietenul lui Geoană, contract MApN uriaș Cum se explică succesul extraordinar al Adisam Telecom SA la o licitație strategică cu Armata NATO a României, mai ales în condițiile în care firma nu avusese nici un contract cu MApN până atunci? În lipsa unei explicații clare, poate fi menționată o coincidență cel puțin curioasă. Și anume, prezența lui Mircea Geoană la vârful NATO. Geoană a fost numit secretar general adjunct al Alianței în 2019, cu aproape doi ani înainte ca Adisam Telecom să câștige contractul cu Armata României. Controlul Adisam Telecom SA este exercitat de Dima Șamata, care este și administrator al firmei. Șamata nu este, însă, un afacerist oarecare, ci unul foarte apropiat de Mircea Geoană. Potrivit chiar lui Mircea Geoană, Dima Șamata este "bunul nostru prieten". De altfel, pe pagina de Facebook a lui Dima Șamata sunt fotografii în care afaceristul și Geoană se află împreună la un eveniment în Washington DC. Familia Geoană și Dima Șamata cu fiica, în Washington DC în 2023 (sursa: Facebook/Dima Samata) Asociere cu noul Bogdan Chirieac al Armatei Contractul-gigant câștigat de Adisam Telecom a fost câștigat de firma "bunului prieten" al lui Geoană în asociere cu alte două companii. Potrivit articolului citat din Profit, a fost vorba de "Asocierea formată din Adisam Telecom (lider), Rartel și Starc4sys". Rartel este o subsidiară a Telespazio Italia. Iar Starc4sys este, practic, o firmă de casă a Armatei Române. Potrivit unei investigații a DeFapt.ro, în spatele Starc4sys se află "noul Bogdan Chirieac" al contractelor cu MApN. Acesta se numește George Cristian Ghimfus, un fost locotenent în Armata României care chiar a fost angajat în firma lui Bogdan Chirieac.

Investigații

MApN, drone de spionaj din Germania

MApN, drone de spionaj din Germania. 18,5 milioane de euro a plătit Ministerul Apărării Naționale pentru achiziția directă a 22 de sisteme de drone cu aripă fixă companiei germane Quantum Systems. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Afacerea a fost intermediată de consultantul Christian Goettfert, fostul director de afaceri internaționale al General Dynamics European Land Systems, companie de la care MApN a cumpărat transportoarele blindate Piranha V în valoare de 1,54 miliarde de euro. Piranha V de 1,5 miliarde de euro Christian Goettfert era în anul 2018 directorul de afaceri internaționale al companiei General Dynamics European Land Systems (GDELS). La începutul acelui an, sărbătorea semnarea celui mai important și bănos contract atribuit de Ministerul Apărării Naționale din România: 868 de milioane de euro pentru furnizarea a 227 de blindate Piranha V. Apoi, s-a mai semnat un contract, de 674 milioane de euro. Aceasta a fost una din marile afaceri cu armament intermediate de Călin Constantin, un afacerist discret din București, de pe urma căreia acesta a încasat un comision de câteva milioane de euro. Christian Goettfert a participat ulterior la conferința Armoured Vehicles Eastern Europe, acolo unde a ținut un scurt discurs despre afacerile cu armament din Europa de Est. Audieri la DNA după achiziție "Suntem mândri că la începutul acestui an ne-a fost acordat, probabil, cel mai mare contract care a fost acordat vreodată în această ţară unei companii private de după revoluţie (...) În mod clar, o problemă este că în Europa de Est, nu aș zice că lipsesc, însă încă nu sunt complet dezvoltate cele mai bune standarde privind achizițiile, în unele țări nu există uneori transparența pe care o dorim”, spunea atunci Christian Goettfert, conform mediafax.ro. Într-adevăr, avea dreptate cu privire la standardele de achiziții aplicate de Ministerul Apărării Naționale: mai mulți ofițeri de la Departamentul pentru Armamente au fost audiați de procurorii DNA – Secția Militară în legătură cu achiziția celor 227 de transportoare. În plus, Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA) ar fi transmis decidenților mai multe rapoarte legate de costurile supraevaluate ale unor componente cu care urmează să fie echipate transportoarele. Dar ancheta procurorilor militari a fost închisă subit fără a găsi vreun vinovat. Goettfert, intermediarul De atunci au trecut aproape cinci ani, timp în care Christian Goettfert a dezvoltat compania germană IBCG Engineering, care oferă oficial consultanță la nivel internațional pentru industriile de apărare și aerospațiale. Adică vinde arme și tehnică militară în schimbul unui comision. De pe site-ul companiei aflăm că firma condusă de Christian Goettfert se bazează "pe o rețea internațională de primă clasă de factori de decizie politici și economici relevanți". Parte din această rețea, Departamentul pentru Armamente al Ministerului Apărării Naționale, condus de generalul - maior Teodor Incicaș. Căruia Goettfert i-a făcut o ofertă privind vânzarea unor sisteme de drone produse de compania germană Quantum Systems. Generalul – maior Teodor Incicaș a decis, în urma unei analize profunde, că Armata are nevoie de drone și a cerut companiei Romtehnica, deținută de Ministerul Apărării Naționale, să se ocupe de achiziție. MApN, drone de spionaj din Germania Romtehnica a demarat apoi procedura privind achiziția de sisteme Mini UAS Clasa I – aripă fixă. Conform datelor făcute publice în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, Romtehnica a estimat valoarea contractului la peste 101 milioane lei, adică în jur de 20,5 milioane euro. Singura ofertă depusă pentru câștigarea contractului a fost cea a companiei Quantum Systems, care l-a avut consultant pe Christian Goettfert. Contractul a fost adjudecat într-un final la valoarea de 91,7 milioane lei, echivalentul a 18,5 milioane euro. Quantum Systems s-a obligat să livreze 22 de sisteme de drone cu aripă fixă într-o perioadă de 36 de luni. Confidențialitate totală DeFapt.ro l-a contactat pe Christian Goettfert pentru a obține un punct de vedere legat de această achiziție, dar și cum se va achita Quantum Systems de obligațiile de offset. Adică cele prin care ar trebui să investească în economia românească în jur de 4-5 milioane de euro. "Din motive de confidențialitate, nu vă putem oferi informații cu privire la solicitarea dumneavoastră. Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să consultați portalurile generale de licitații sau autoritățile responsabile", a transmis Christian Goettfert. "Lordul german al dronelor" Firma germană Quantum Systems este condusă de directorul executiv Florian Siebel, un fost pilot german, care consideră că războaiele viitorului vor fi purtate de roboți autonomi, capabili să acționeze și să ucidă fără control uman. Publicația Politico îl consideră pe Florian Siebel "lordul german al dronelor", după ce acesta a fondat compania Stark Defense, specializată pe construirea de drone de atac care pot opera fără control uman. Ucraina a primit deja 400 de drone de la Quantum Systems, care va livra încă 800 de drone în august, conform contractului încheiat în timpul unei misiuni organizate în aprilie de vicecancelarul german Robert Habeck. Compania Quantum Systems și-a asumat că va deschide o fabrică de drone în Ucraina. Datorită inteligenței artificiale și a cipurilor Nvidia, dronele Quantum System pot interpreta situația de pe câmpul de luptă și pot identifica ținte fără a depinde de GPS sau de un ghidaj uman. Acestea pot zbura apoi într-un loc fără bruiaj pentru a trimite date despre ținte militare ruse pentru a fi lovite de artilerie, potrivit unui articol publicat de Politico.

Posibilii recruți, slabi fizic și psihic (sursa: Facebook/MApN)

Eveniment

Posibilii recruți, slabi fizic și psihic

Posibilii recruți, slabi fizic și psihic. 2.626 de soldați profesioniști au fost angajați de Armata Română în urma primului program de recrutare și selecție desfășurat în acest an. Cel mai mic salariu lunar net pentru un soldat profesionist este de 4.399 lei, iar cel mai mare poate ajunge la 5.765 lei. În această sumă este inclusă și norma de hrană de 1.054 lei. Citește și: Armata obligatorie ar putea salva statele UE, „decimate” de lipsa atât a profesioniștilor, cât și a voluntarilor. Salariile ambelor categorii, mult mai mari decât în România Datele statistice scot la iveală o situație alarmantă în ceea ce privește sănătatea publică. De exemplu, 24% din cei 6.448 candidați înscriși nu au trecut proba fizică. Alți 882 de candidați au fost respinși în urma evaluării psihologice, iar alți 482 nu au trecut de evaluarea medicală. Posibilii recruți, slabi fizic și psihic Statul Major al Apărării, condus de generalul Vlad Gheorghiță, a analizat în ultimele trei luni modul în care s-a desfășurat procesul de recrutare și selecție a soldaților profesioniști în Armata Română din acest an. Campania de recrutare și selecție s-a desfășurat în 41 de județe și municipiul București, după ce au fost scoase la concurs nu mai puțin de 5.093 de locuri. Pentru ocuparea acestor locuri s-au înscris 6.448 de persoane din care 20% au fost femei. Citește și: Câți pasageri au trecut în trei luni prin cel mai penibil aeroport din România, subvenționat cu zeci de milioane de lei, cu zeci de angajați și condus de un pensionar afiliat PSD În urma evaluării fizice au fost respinși 24% din numărul total de candidați. Adică 1.546 de persoane. 18% din cei 4.902 de candidați rămași după proba fizică au picat la evaluarea psihologică. Ceea ce înseamnă nu mai puțin de 882 de candidați. După ce în procesul de selecție au rămas 4.020 de concurenți, a urmat evaluarea medicală. Conform unui comunicat de presă al Ministerului Apărării Naționale, 12% din cei 4.020 de candidați au fost respinși în urma evaluării medicale. Într-un final au fost admise 2.626 de persoane. Probele fizice, abia trecute Analiza efectuată de Statul Major al Apărării arată că cei mai mulți dintre candidați nu au reușit să treacă de evaluarea fizică, prima probă în procesul de recrutare și selecție. "Nivelul de dificultate al probei este considerat ca fiind unul mediu (traseu utilitar-aplicativ, alergare de rezistență 2.000 m). O persoană cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 ani, cu o dezvoltare fizică normală ar trebui să nu întâmpine dificultăți majore pentru trecerea baremelor fizice minime obligatorii ale acestei evaluări", se menționează în comunicatul de presă. Armata, totuși, e optimistă O altă concluzie importantă trasă de specialiștii din Armata Română arată că interesul tinerilor față de instituția apărării naționale indică faptul că obiectivul general de creștere a numărului de militari în Armata României este realizabil. "În acest context, consolidarea proporției corpului soldaților/gradaților profesioniști în structura de personal a instituției apărării naționale rămâne un obiectiv subsidiar, care poate fi îndeplinit prin derularea, în acest an, a unor noi serii de recrutare-selecție ale soldaților profesioniști", conform comunicatului de presă. O nouă campanie de recrutare și selecție a soldaților profesioniști în Armata Română este planificată în luna mai a acestui an. Venituri nete lunare între 4.399 și 5.765 lei Veniturile unui soldat profesionist sunt formate din soldă și normă de hrană. Conform simulărilor făcute de către MApN pentru luna mai a acestui an, cel mai mic venit lunar net al unui soldat profesionist la momentul angajării ar putea fi de 4.399 lei. Din această sumă, solda lunară netă este în valoare de 3.345 lei, iar norma de hrană, de 1.054 lei. Astfel, venitul total este echivalentul a 879,8 euro net lunar. Cel mai mare venit lunar net al unui soldat/gradat profesionist ar putea fi 5.765 lei. Acesta este format din soldă lunară netă în valoare de 4.711 lei și valoarea normei de hrană de 1.054 lei. Ceea ce în înseamnă, an total, 1.153 de euro. Alte beneficii "Nu sunt de neglijat drepturile privind norma de echipare, indemnizațiile de transport, de chirie (cu posibilitatea transformării în plata din rată pentru cumpărarea unei locuințe), de detașare, de misiune, decontare transport concediu de odihnă, decontare contravaloare voucher de vacanță, decontare tratament ambulatoriu și servicii medicale etc., specifice instituțiilor din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională. De asemenea, este în curs de reglementare modul de aplicare a unei majorări a soldei de funcție de până la 30% pentru personalul angajat în unități aflate în proces de menținere și consolidare a capacității operaționale", a transmis Biroul de Presă al MApN.

Eveniment

Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniștilor

Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniștilor. Aceasta este poziția pe care o susține generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO și fost deținător de funcții înalte în Statul Major General al Armatei Române. Serviciul militar obligatoriu, doar suspendat "Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat. O suspendare înseamnă o întrerupere pe o anumită perioadă - nedeterminată, în cazul nostru. Deci, în mod normal, este firesc să ne gândim că această suspendare poate fi întreruptă, poate fi anulată. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Activitatea serviciului militar obligatoriu ar putea fi, în limbaj juridic, pusă din nou pe rol. Pe de altă parte, în afară de aspectele legislative, avem aspectele de capabilitate și capacitate militară. Aceste aspecte se gândesc, se calculează sau se au în vedere prin prisma amenințărilor la care trebuie să se facă față. Acestor amenințări trebuie să li se opună măsuri care să le facă față.", a spus generalul Mîndrescu într-o discuție cu DeFapt.ro. "Avem o amenințare și avem o nevoie" "Acele măsuri implică niște efecte, efecte care sunt generate de structuri care au oameni, resurse. Oamenii fiind principala resursă, da? Dacă e să privim obiectiv e vorba de oameni, bani, pregătire și alte chestiuni care formează o capabilitate. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” O măsură implică atingerea unui efect care este generat de o structură care are oameni și alte tipuri de resurse. Deci, avem o amenințare și avem o nevoie. Și ne uităm atunci, după ce vedem amenințarea, fără să fim speriați, în mod obiectiv, care este nivelul acelei amenințări la un anumit moment. Și care ar fi perspectiva acelei amenințări.", a continuat generalul. "Apărarea necesită un efort național" "Vedem toate aceste chestiuni și ne uităm pe urmă în curtea proprie. Și ne zicem, putem noi să facem față, avem cu să facem față, putem genera acele măsuri pe care le vedem necesare și obligatorii pentru asigurarea apărării naționale? Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Atenție, când spunem , subliniez, nu spunem doar apărare armată. Și când spunem apărarea armată, nu spunem doar armata care se regăsește la un moment dat în uniformă. Vorbim de efortul național pentru că apărarea necesită un efort național. Și ne uităm și vedem. Care e valoarea amenințării care credem noi că ne va fi opusă în timp și spațiu? În anul 1, în anul 2, în anul 3, în anul 4. Ne uităm la ce avem și luăm o decizie. Și spunem: armata sau forțele militare profesioniste pe care le avem în acest moment și pe care le vom avea în dezvoltare având în vedere perspectiva.", a explicat Mîndrescu. Armată obligatorie la standarde din 2024 "Când spun nu mă refer doar la oameni și la ce pot face acei oameni în câmpul operațional. Putem spune că ce avem acum și ce vom avea în viitor vor rezolva problemele operaționale și rămânem la serviciul militar profesionist și cu rezerva care este la dispoziție? Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Sau spunem: nu putem să asigurăm capabilitatea militară necesară, nu avem de unde și este evident necesar să instaurăm serviciul militar național pentru a asigura capabilitatea militară națională? Eu când spun mă refer la anul 2024. Foarte mulți care l-au făcut odată își aduc aminte și de lucruri frumoase, și de lucruri mai puțin frumoase, exagerări, bullying și alte chestii care au mai fost. Nu vorbim de așa ceva. Aș vorbi, aș construi și aș oferi spre studiu un cadru de serviciu militar național la nivelul anului 2024, dacă se consideră că trebuie luat în vedere un asemenea cadru care să arate că ceea se urmărește a fi este competența militară care trebuie formată în condițiile anului 2024 cu respectarea drepturilor. Asigurarea unor condiții decente de instruire și de viață. Ar face un asemenea serviciu chiar atractiv.", a detaliat generalul în rezervă pentru DeFapt.ro. Modelul suedez "Dacă mă uită la alte țări, de exemplu Suedia, au reintrodus serviciul militar național, dar selectiv. Adică toată lumea este avută în vedere. Și apoi, din cei care sunt opozabili pentru a fi direct recrutați, pentru serviciul militar național se selectează în funcție de nevoile pe care armata le are la un moment dat. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Un articol sublinia că numărul suedezilor, și femei și bărbați, care vor să facă acest serviciu militar național este mult mai mare decât numărul locurilor disponibile pe care le are armata suedeză. Există cetățeni care vor să se pregătească fiind conștienți că numai competența militară și existența unei capabilități militare suficiente face ca, paradoxal, probabilitatea unui război să scadă.", a exemplificat fostul comandant NATO. Voluntariat versus contract "Stagiul militar pe bază de voluntariat îl avem într-un fel și acum. Numai că voluntariatul presupune existența unui contract pe termen scurt. Se vorbea de patru luni de zile, nu știu de unde l-au scos ei. S-a făcut un calcul, ce pot realiza în patru luni de zile, care e nivelul de instruire la care pot ajunge astfel încât cele patru luni de zile să fie cu adevărat fructificate și să conducă tipul de instruire la realizarea obiectivelor de instruire și de educație. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Voluntariatul pentru mine înseamnă acest serviciu militar pe care îl fac tinerii într-o anumită perioadă de timp, dar în cele patru luni de zile. Nu mai mult de atât. Militarii pe bază de contract semnează un contract care are o întindere mai mare și poate fi prelungit, resemnat, până la pensie. Serviciul militar pe bază de voluntariat nu presupune o asemenea continuitate și asemenea întindere în ceea ce privește perioada de timp.", a adăugat Mîndrescu. NATO are articolul 5, dar are și articolul 2 "Facem parte din NATO și această apartenență asigură deficitul de capabilitate militară pe care o avem. De asemenea nu trebuie să ne gândim, cum facem în momentul acesta, că vine cineva, o organizație, și ne oferă toate nevoile noastre de securitate fără ca noi să mișcăm un deget. Înainte de articolul 5, din cele 14 care formează Tratatul din 1949, avem articolul 2, care vorbește de faptul că trebuie să te aperi prima oară tu și apoi vor veni toți ceilalți, prietenii, aliații. Dar tu ai datoria de a-ți asigura o capabilitate militară necesară pentru a te apăra. În această zonă geografică, România are un vecin care încă o dată demonstrează că nu se împiedică de semnăturile, de clauzele generale care vizează asigurarea păcii, chiar și de semnăturile pe care le-a dat în anumite tratate, care atacă un alt vecin în văzul lumii fără nici un fel de jenă, care bombardează și face ceea ce face.", a atras atenția fostul oficial MApN. Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniștilor "Având în vedere tot acest complex de împrejurări, România nu are o altă soluție decât, într-adevăr, asigurarea efortului pentru crearea acestei capabilități militare. Noi nu ne putem permite să avem o armată de profesioniști de sute de mii de oameni. Nu avem o asemenea capabilitate financiară, nu suntem un popor atât de mare. Avem alte nevoi care trebuiesc rezolvate, o țară care trebuie să trăiască, populația care trebuie asigurată din toate punctele de vedere. Este evident că nu putem cheltui îndeajuns de mult încât să creștem o capabilitate suficientă pentru a face pericolului și amenințărilor. Cred că serviciul militar național ar fi o măsură pozitivă care ar constitui și ar contribui la creșterea capabilităților de apărare națională. Cu mențiunea că acest serviciu militar trebuie creionat în condițiile secolului 21.", a declarat generalul (r). "De ce românii nu mai vor să participe la efortul militar?" "De ce românii nu mai vor să participe la efortul militar? Este o chestiune asupra căreia trebuie să ne aplicăm foarte, foarte atent ca societate. Eu țin minte că părinții mei, profesorii mei, comunitatea din acele momente când eram tânăr - nimeni nu își punea problema că nu ar participa la efortul militar dacă ar fi sunat goarna. Nu exista o asemenea abordare. Dacă mă uit în istorie, la o privire superficială, țara asta, locuitorii au participat atunci când a fost supusă atacurilor. Cum și de ce am ajuns la situația de acum? O analiză sociologică arăta că 38% din bărbații României ar fi declarat că ei sunt gata să participe la efortul de război. 38% este o cifră extrem de mică, în opinia mea. Dacă asta ar fi realitatea, atunci ar fi necesare măsuri urgente pentru remedierea unei asemenea situații. Eu văd în acest 38% că ai unele rezerve și nivelul iubirii de țară nu este cel care a existat.", a constatat ex-comandatul din structurile NATO. Apărare pe salariul minim pe economie "Este extrem de important să ne întrebăm cum trebuie să arate armata asta în detaliu. Cum ar trebui să arate fizic, moral, intelectual soldatul cu gradul de soldat? Și spui, eu vreau ca soldatul profesionist, pentru ideea este că un militar profesionist trebuie să fie mai pregătit decât un militar care vine pe baza unui voluntariat de patru luni, să fie de patru ori mai pregătit. Apoi te duci pe piața muncii și spui că avem nevoie de asemenea soldați. Pentru un asemenea om, voi ce oferiți? Salariul minim pe economie! Asta e o mare problemă, haideți să privim obiectiv această problemă. Când cineva are asemenea calități, vrea ca serviciile lui să fie răsplătite. Tu în plus îi ceri să renunțe la o serie de libertăți. Să spună de fiecare dată când pleacă din cazarmă, să fie mereu la dispoziție 24 de ore din 24 de ore, să nu se bucure de anumite drepturi. Opreliști legale la care un militar achiesează prin jurământul militar. Și toate aceste aspecte tu vrei să i le impui, i le ceri și ce dai în schimb? Nu merge pentru că nu merge. Așa este viața. Asta la nivelul soldatului și la modul în care trebuie să gândim profilul acestuia.", a încheiat Mîndrescu.

Eveniment

Armata obligatorie ar ajuta România acum

Armata obligatorie ar ajuta România acum să se protejeze mai bine împotriva amenințărilor actuale, sugerează Ministerul Apărării Naționale. Armata obligatorie ar ajuta România acum Noul proiect de lege al apărării naționale, propus de Ministerul Apărării Naționale, arată că legea prin care serviciul militar obligatoriu a fost suspendat pe timp de pace a avut un impact mare asupra Armatei. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Potrivit Expunerii de motive a proiectului de lege, "în perioada 1994-2022, au fost adoptate o serie de acte normative care cuprind reglementări cu impact asupra structurii sistemului național de apărare, a organizării și funcționării forțelor armate la pace, precum: Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat (...)". Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Expunerea de motive pomenește și alte legi "cu impact" asupra funcționării Armatei "pe timp de pace". MApN: O nouă lege, necesară Cum se poate traduce, deci, această frază din Expunerea de motive pe care se fundamentează noul proiect de lege al apărării naționale? Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar În primul rând, trebuie spus că MApN cere, pentru a contracara acest "impact", "adoptarea prezentului proiect de act normativ", care "este necesară". Ce spune noul proiect în privința serviciului militar? Există o singură mențiune care are legătură cu acest aspect, în articolul 28, la litera D. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Unde se spune că Ministerul Apărării "organizează, cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare". Armată obligatorie pe timp de pace Așadar, dacă MApN spune, pe de o parte, că suspendarea serviciului militar obligatoriu a afectat Armata și că, pe de altă parte, vrea să organizeze, "cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare", concluzia nu poate fi decât că se pregătește o revenire la stagiul militar obligatoriu pe timp de pace. Atenție, însă: legea 395/2005, care suspendă serviciul militar obligatoriu pe timp de pace, prevede foarte clar că altfel stau lucrurile în cazul unui conflict armat. Astfel, potrivit articolului 3 din legea 395/2005, "Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii.". Așadar, Ministerul Apărării are nevoie de mai mulț personal militar pe timp de pace, pentru a-l pregăti pentru război, mobilizare, asediu.

Eveniment

Armata obligatorie în România - soldați puțini

Armata obligatorie în România - soldați puțini. Aproape 13.000 de angajați au plecat din Ministerul Apărării de la începutul lui 2022 până în prezent, potrivit Europa liberă. Armata obligatorie în România - soldați puțini Instituția are un deficit de angajați de zeci de procente, deși, susțin surse din sistem, cel puțin în 2023, angajările au fost mai numeroase decât plecările. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar În acest moment, în care Occidentul vorbește despre Rusia ca fiind o amenințare, inclusiv împotriva statelor NATO, Ministerul Apărării Naționale (MApN) consideră că cifra plecărilor din Armată trebuie să rămână confidențială. Europa Liberă a pus cap la cap date oficiale privind ieșirile din sistem transmise de MApN redacției în primăvara anului 2023 și declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, din interviul acordat publicației pe 1 februarie a.c. Pensionări anticipate Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili. În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată. Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul? 57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii. Germania se gândește la armată obligatorie Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia.

Armata obligatorie revine în România - proiect (sursa: Facebook/MApN)

Eveniment

Armata obligatorie revine în România - proiect

Armata obligatorie revine în România - proiect. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Proiectul noii legi a apărării naționale, întocmit de către Ministerul Apărării Naționale, are prevederi care pot influența masiv toată populația. Armata obligatorie revine în România - proiect Una dintre aceste prevederi se referă la posibila revenire a stagiului militar obligatoriu, arată APADOR-CH într-o analiză. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro "Art. 28 lit. d din proiect prevede că Ministerul Apărării Naţionale . Modul ambiguu în care este redactată această atribuţie nu exclude posibilitatea instituirii unui stagiu obligatoriu de pregătire militară pentru populaţie. Citește și: Ce motive ar fi putut avea George Simion pentru a-l atrage pe Mihai Neamțu în AUR Mai ales că în expunerea de motive la actualul proiect de lege, printre motivele care au creat probleme pentru apărarea naţională, este enumerată, pe primul loc, legea care suspendă stagiul militar obligatoriu (Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat). Este discutabil dacă introducerea unei astfel de atribuţii a MApN, care poate afecta destul de sever viaţa obişnuită a populaţiei, nu ar trebui supusă, pe lângă o dezbatere publică extinsă şi sinceră, şi unui referendum naţional. Ca atare, atribuţia prevăzută în art. 28 lit. d din proiect ar trebui ori eliminată ori reformulată mult mai precis şi previzibil, pentru a oferi certitudinea că această prevedere legală, prin ambiguitatea ei, nu va sta la baza reintroducerii stagiului militar obligatoriu.", se arată în evaluarea ONG-ului menționat. Iohannis și Tîlvăr susțin că e vorba de voluntariat La începutul acestui an, președintele s-a exprimat pe acest subiect. "Nu mi s-a părut un lucru grozav. Eu sunt dintr-o generaţie care a fost obligată să facă armata. Nu este fezabil, nu suntem în niciun fel pregătiţi pentru aşa ceva”, a declarat preşedintele la o întâlnire cu ziariştii, potrivit News.ro. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a afirmat în aceeași perioadă că reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România este exclusă. "E o perioadă în care lucrurile care ţin de Armată generează astfel de preocupări. Serviciul militar obligatoriu este exclus (...) nu există nicio discuţie la momentul acesta în acest sens", a declarat ministrul la Euronews România. Tîlvăr a explicat, însă, că se pune în discuţie existanţa unui serviciu militar voluntar, al cărui scop este de a satisface nevoia de rezervă pentru Armata. Ministrul a precizat că există un proiect care prevede un stagiu militar de câteva luni, pentru persoane de 18-35 de ani. "Nu ştim cum se va întâmpla, suntem în faza în care discutăm despre asta", a afirmat ministrul.