Etichetă: mapn

102 articole

EXCLUSIV Baza pentru avioanele F-35 va fi construită de o firmă care nu are inginer coordonator al lucrării. MApN a închis ochii, deși doi ofițeri din comisia de licitație au cerut descalificarea firmei

Infrastructura militară care va deservi una dintre cele mai importante baze aeriene ale României și care este destinată să susțină operarea viitoarelor avioane F-35 va fi construită de asocierea condusă de compania sibiană CON-A. Decizia a fost luată după una dintre cele mai disputate licitații organizate în ultimii ani de Ministerul Apărării Naționale, procedură care a generat trei contestații, o decizie a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și mai multe acțiuni în instanță. Miza contractului este uriașă: extinderea și modernizarea infrastructurii operaționale a Bazei 71 Aeriene de la Câmpia Turzii, una dintre principalele facilități militare de pe flancul estic al NATO. Citește și: VIDEO „Tunul” lui Predoiu, unic în lume: Poliția cumpără arma de asalt pentru Armată (comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”) Dar desemnarea CON-A drept câștigător a fost contestată inclusiv în interiorul comisiei de evaluare. Doi dintre cei cinci membri ai comisiei au susținut că oferta ar fi trebuit declarată neconformă deoarece compania nu ar fi nominalizat inițial unul dintre specialiștii-cheie solicitați de documentația de atribuire: inginerul coordonator pentru lucrările de instalații. În final, atât autoritatea contractantă, cât și CNSC au respins criticile formulate împotriva ofertei și au menținut rezultatul procedurii. În mod paradoxal, un competitor al CON-A care a avut aceeași problemă (acte incomplete referitoare la poziția de inginer coordonator), Erbașu, a fost descalificat. O bază strategică pentru NATO și pentru viitoarele F-35 Investiția de la Câmpia Turzii face parte din programul mai amplu prin care România încearcă să transforme Baza 71 Aeriană într-un centru regional de operare pentru forțele aeriene aliate. Potrivit caietului de sarcini, proiectul este justificat de necesitatea consolidării poziției României pe flancul estic al NATO și de creșterea capacității de intervenție militară într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile de securitate din regiunea Mării Negre. Potrivit documentației de licitație întocmite de Ministerul Apărării, România urmărește „consolidarea statutului de stat-pol de stabilitate pe flancul estic al Uniunii Europene și NATO” prin dezvoltarea infrastructurii militare și a serviciilor de sprijin aferente. Caietul de sarcini mai precizează că baza trebuie pregătită pentru „dotarea cu avioane de luptă multirol”, pentru exerciții multinaționale, operațiuni de îmbarcare și debarcare de personal și materiale pentru teatre de operații, precum și pentru activități complexe de instruire împreună cu alte categorii de forțe armate. Bază esențială pentru relația cu SUA În ultimii ani, Câmpia Turzii a devenit unul dintre cele mai importante puncte militare ale României. Baza găzduiește frecvent detașamente americane și aliate, fiind utilizată pentru misiuni de poliție aeriană și pentru exerciții NATO. Amplasarea sa, relativ aproape de granița cu Ucraina și de regiunea Mării Negre, îi conferă o importanță strategică deosebită. În perspectiva introducerii avioanelor F-35 în dotarea Forțelor Aeriene Române, infrastructura existentă trebuie extinsă și modernizată pentru a răspunde unor standarde tehnice mult mai exigente decât cele necesare operării actualelor F-16. Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare, a explicat pentru DeFapt.ro că la baza de la Câmpia Turzii se află o escadrilă de avioane românești F-16, dar tot acolo au fost dislocate sisteme de drone americane. „În primul rând, la capitolul parteneriat strategic cu SUA, importantă este această unitate de intelligence și supraveghere. Noi acolo avem escadrile de F-16 și, în perspectiva în care se modernizează, va fi o bază NATO importantă. Acolo e un proiect care vizează modernizarea aerodromului de la Câmpia Turzii, un proiect prioritar și național și NATO. Modernizarea infrastructurii în ansamblu trebuie să țină seama de venirea avioanelor F-35. Vedem la polonezi, care au luat un ansamblu de măsuri de modernizare a infrastructurii în sine pentru a găzdui acel avion. Achiziția de F-35 impune modernizarea infrastructurii”, a arătat comandorul Mateiu. Ce lucrări a scos la licitație Ministerul Apărării Contractul a fost scos la licitație de către Unitatea Militară 02444 Sibiu, structura Ministerului Apărării care gestionează investițiile imobiliare și infrastructura militară din zona sa de responsabilitate. Obiectul licitației îl reprezintă, potrivit caietului de sarcini, „Realizare infrastructură – Zonă operațională în cazarma 1833 Câmpia Turzii – Faza II”. Conform documentației, lucrările includ realizarea unor facilități esențiale pentru funcționarea bazei: infrastructură aeronautică, drumuri, rețele tehnico-edilitare, instalații electrice și de comunicații, rețele termice și sanitare, precum și alte elemente necesare funcționării unei zone operaționale moderne. Caietul de sarcini evidențiază că proiectul tehnic este clasificat „Secret de serviciu”, iar documentația completă a fost pusă la dispoziția ofertanților doar după obținerea avizelor de securitate necesare. Un contract de 446 milioane de lei, adjudecat cu 317 milioane Valoarea estimată a contractului a fost stabilită la 446,4 milioane de lei fără TVA. În competiție au intrat patru ofertanți:• asocierea CON-A Operations – UTI Construction and Facility Management;• asocierea Leviatan Design;• asocierea Construcții Erbașu – Concelex – Frasinul;• PORR Construct. În urma evaluării, asocierea condusă de CON-A a fost declarată câștigătoare cu o ofertă de 317,34 milioane de lei și punctajul maxim de 100 de puncte. Pe locul al doilea s-a clasat asocierea Leviatan, cu o ofertă de 370,53 milioane de lei și 94,25 puncte. Diferența dintre valoarea estimată de către MApN și oferta CON-A este semnificativă: oferta câștigătoare reprezintă aproximativ 71% din valoarea estimată de autoritatea contractantă, fapt care avea să genereze ulterior una dintre principalele controverse ale procedurii. Disputa privind inginerul coordonator. Doi membri ai comisiei au cerut respingerea ofertei Cea mai importantă controversă a vizat modul în care CON-A a îndeplinit cerințele privind personalul-cheie. Documentația de atribuire solicita nominalizarea unui „inginer coordonator lucrări instalații pentru construcții”, împreună cu documentele care să dovedească experiența profesională relevantă. Doi dintre cei cinci membri ai comisiei de evaluare au considerat că această cerință nu a fost respectată. Potrivit notelor individuale anexate raportului procedurii de evaluare a ofertelor, doi membri ai comisiei, ofițeri ai Ministerului Apărării, au constatat că, în oferta inițială depusă de CON-A, poziția respectivă nu figura nici în organigramă, nici în tabelul personalului-cheie. Cu alte cuvinte, pentru o licitație militară strategică a statului român, compania CON-A nu a găsit omul cel mai important al proiectului: inginerul care să coordoneze lucrarea. Ulterior, în etapa de clarificări, asocierea a indicat că funcția va fi îndeplinită de Dorel Sevestrean, persoană deja nominalizată în ofertă ca Responsabil Tehnic cu Execuția (RTE) pentru instalații de gaze naturale. Inginerul RTE nu poate avea nici o altă calitate la o lucrare Cei doi evaluatori menționați anterior au apreciat că această soluție este nelegală din două motive. Primul argument a fost că desemnarea specialistului s-a făcut după depunerea ofertei și reprezintă, în opinia lor, o completare a propunerii tehnice și nu o simplă clarificare. Al doilea argument a vizat incompatibilitatea dintre cele două funcții. Astfel, evaluatorii au invocat articolul 56 din procedura Inspectoratului de Stat în Construcții privind autorizarea responsabililor tehnici cu execuția. Potrivit acestui articol, i se interzice unui Responsabil Tehnic cu Execuția să desfășoare, la aceeași investiție, o altă activitate în domeniul construcțiilor. Textual, articolul 56 spune așa: „ Responsabilii tehnici cu execuţia nu pot desfăşura, la aceeaşi investiţie, o altă activitate în domeniul construcţiilor.” În consecință, cei doi membri ai comisiei de licitație au susținut că aceeași persoană nu poate fi simultan RTE și inginer coordonator pe același proiect. Pe această bază, cei doi membri ai comisiei au recomandat declararea ofertei CON-A ca neconformă. Ceilalți trei membri ai comisiei, însă, nu au împărtășit această interpretare și au decis continuarea evaluării ofertei. Cum a răspuns CON-A și de ce CNSC a validat oferta Poziția adoptată ulterior de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a fost diferită de cea a evaluatorilor care au formulat note de dezacord. În decizia de soluționare a contestațiilor depuse de competitorii CON-A, Consiliul a reținut că documentația de atribuire nu conține nicio interdicție expresă privind ocuparea simultană a pozițiilor de RTE și inginer coordonator. Mai mult, CNSC a analizat prevederile HG 742/2018 (referitoare la verificarea şi expertizarea tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor) și a concluzionat că acestea nu interzic cumularea celor două funcții. CNSC a mers și mai departe, apreciind că nu a existat nici măcar o modificare reală a ofertei. Potrivit motivării, persoana desemnată ulterior ca inginer coordonator figura deja în oferta inițială, fiind nominalizată pe o altă poziție. În opinia Consiliului, clarificările transmise de CON-A nu au introdus o persoană nouă în ofertă, ci doar au explicat modul în care urma să fie utilizată o resursă umană deja declarată. Pe baza acestei interpretări, CNSC a respins criticile privind personalul-cheie și a confirmat legalitatea evaluării realizate de autoritatea contractantă. Compania Erbașu, eliminată pentru aceeași eroare. La CON-A s-a închis ochii Un argument suplimentar invocat de contestatari a fost legat de tratamentul diferit aplicat asocierii CON-A și asocierii Construcții Erbașu – Concelex – Frasinul în privința personalului-cheie. Asocierea Erbașu a fost exclusă din licitație după ce membrii comisiei de licitație a Ministerului Apărării au constatat că în ofertă nu fuseseră introduse documente care să ateste pregătirea profesională a inginerului coordonator și a altor experți. După excludere, Erbașu a cerut să-i fie aplicat același tratament ca asocierii CON-A și să nu fie exclus din licitație, întrucât a furnizat documentele cerute în etapa de clarificări a licitației. CNSC a respins, însă, această comparație și a făcut o distincție esențială între cele două oferte. Potrivit Consiliului, în cazul CON-A, documentele și informațiile relevante existau deja în oferta inițială, iar răspunsurile la clarificări au reprezentat doar completări formale sau confirmări ale unor date deja depuse. În schimb, în cazul Erbașu, problema nu era una de clarificare, ci de lipsă a unor documente esențiale. CNSC arată că asocierea nominalizase experții pentru funcțiile de manager de contract, șef de șantier și ingineri coordonatori, însă nu depusese inițial documentele care să dovedească pregătirea profesională și experiența acestora în proiecte similare. Ulterior, după solicitarea de clarificări, Erbașu a transmis documente care nu se regăseau în oferta inițială. În opinia Consiliului, aceasta a însemnat completarea conținutului propunerii tehnice și nu simpla indicare a locului unde se aflau documentele deja depuse. CNSC a concluzionat că, spre deosebire de CON-A, oferta Erbașu nu era completă la momentul depunerii și că acceptarea documentelor transmise ulterior ar fi creat un avantaj incorect față de ceilalți participanți la procedură. Chinuitele „argumente” ale CNSC Concurenții CON-A, însă, au respins argumentele Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Astfel, în cazul CON-A, Dorel Sevestrean figura inițial în ofertă ca Responsabil Tehnic cu Execuția pentru instalații de gaze naturale, fiind prezentate documentele corespunzătoare acestei specializări. Abia după solicitarea de clarificări, atunci când CON-A a precizat că aceeași persoană va ocupa și funcția de inginer coordonator lucrări instalații pentru construcții, au fost depuse și documente suplimentare privind pregătirea și experiența profesională necesare noii poziții. Așadar, contestatarii au susținut că această situație este comparabilă cu cea a Erbașu, deoarece documente relevante pentru evaluarea expertului au fost adăugate ulterior depunerii ofertei. CNSC a făcut, însă, o distincție: în cazul CON-A, persoana era deja nominalizată în ofertă, iar documentele transmise ulterior au fost considerate o clarificare a rolului și a calificărilor unei resurse deja declarate. În schimb, pentru Erbașu, Consiliul a apreciat că documentele privind experiența experților lipseau din oferta inițială și că transmiterea lor ulterioară a completat efectiv conținutul propunerii tehnice, modificând o ofertă care nu era completă la momentul depunerii. CNSC a forțat grav logica în favoarea CON-A În mod evident, însă, CNSC a forțat logica. În fapt, în primul rând, CON-A nu a menționat numele unui inginer coordonator în ofertă, în timp ce Erbașu a făcut asta. În al doilea rând, nici CON-A și nici Erbașu nu au prezentat în oferta inițială documente care să ateste pregătirea inginerilor coordonatori. În al treilea rând, ambele companii au prezentat aceste documente în faza de clarificări. Dar, surpriză, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a considerat că numai CON-A a respectat cerințele de licitație, deși nu doar că a făcut aceleași greșeli ca Erbașu, ba chiar a avut o eroare în plus: nici măcar nu a menționat numele unui inginer coordonator în oferta inițială, spre deosebire de Erbașu. Bulboacă (CON-A): „Vedeți-vă de treabă, că nu-i nici un aranjament” Mircea Bulboacă, fondatul și beneficiarul final al CON-A, a negat în primă fază, într-o discuție cu DeFapt.ro, că ar avea cunoștințe despre contractul pentru baza F-35 de la Câmpia Turzii. „Eu sunt fondatorul CON-A, sunt pensionar. Nu sunt executiv în grupul CON-A. Nu cunosc nimic despre această lucrare”, a spus Bulboacă. Apoi, însă, a arătat că este la curent cu tot procesul de atribuire. „Cum să fie oferta fără ingineri? Cum puteți să faceți o așa afirmație? Puteți să clarificați... eu am acțiuni și la Hidroelectrica, vreți să clarificați și cu Hidroelectrica? Nu sunt nici un președinte! Sunt fondatorul! Vă adresați pe mail, puneți întrebările și primiți răspunsul. Eu vă doresc succes în investigație, dar aici ați greșit. (...) Acolo a fost o comisie, a fost adjudecată! A fost contestată, au fost foarte multe. Scandal face un anumit pierzător. Ăla face scandal. (...) Vedeți-vă de treabă, că nu-i nici un aranjament. Le-a respins contestația. Compania pe care eu am fondat-o a câștigat licitații corecte, cinstite în economia de piață. Am făcut 90% din lucrări, sunt lucrări care nu sunt de stat. Lucrăm cu statul că nu avem încotro, că nu sunt lucrări de celelalte. Să nu plecați de la ideea că a fost un aranjament al afaceristului Bulboacă. Vedeți-vă de treabă, că eu stau acasă. Nu m-am întâlnit cu nimeni de ani de zile. Mă înțelegeți? Este o chestiune corectă.”, a mai spus Bulboacă. Controversele financiare: prețuri modificate, formulare depuse ulterior și oferta de 71% din valoarea estimată Pe lângă disputa privind inginerul coordonator, competitorii CON-A au atacat și structura financiară a ofertei firmei din Sibiu. Contestatarii au susținut că în timpul clarificărilor au fost modificate mai multe prețuri unitare, unele dintre acestea fiind reduse exact la jumătate. Potrivit criticilor formulate, această operațiune ar fi avut rolul de a păstra neschimbată valoarea totală a ofertei după corectarea unor cantități considerate eronate. O altă acuzație a vizat depunerea ulterioară a unor formulare F3 și F4 care, potrivit contestatorilor, ar fi trebuit să existe încă din oferta inițială. Au fost invocate formulare aferente instalațiilor electrice de curenți slabi, instalațiilor termice și de ventilație, precum și unor lucrări de drumuri și poduri. Contestatarii au susținut că aceste documente nu pot fi adăugate prin clarificări deoarece conțin informații esențiale pentru formarea prețului. O a treia critică a vizat caracterul neobișnuit de scăzut al ofertei: suma avansată de CON-A reprezenta aproximativ 71% din valoarea estimată de autoritatea contractantă, iar adversarii au susținut că justificările prezentate nu demonstrează în mod concludent sustenabilitatea economică a prețurilor propuse. Au fost formulate și acuzații privind lipsa unor defalcări analitice complete pentru formularele F1-F6 și modul de fundamentare a costurilor de materiale, manoperă, utilaje și transport. În esență, competitorii CON-A care au contestat oferta firmei din Sibiu au susținut că oferta financiară a fost completată și ajustată după termenul-limită de depunere a ofertelor și că aceste modificări ar fi trebuit să conducă la respingerea ofertei. De ce a respins CNSC și criticile privind prețurile Consiliul a respins însă și aceste argumente. Potrivit motivării, informațiile contestate existau deja în oferta inițială și erau reflectate în centralizatorul F2 și în valorile financiare ofertate. În consecință, CNSC a apreciat că depunerea ulterioară a formularelor F3, F4 și F5 nu reprezintă o modificare a ofertei, ci o completare formală sau o confirmare a informațiilor deja existente. Consiliul a subliniat că valorile ofertate nu au fost modificate și că documentele solicitate prin clarificări nu au schimbat prețul final al ofertei. În aceeași logică, CNSC a concluzionat că răspunsurile furnizate de CON-A la solicitările de clarificări nu pot fi considerate o rescriere a propunerii financiare. Mai mult, organismul administrativ-jurisdicțional a apreciat că o parte dintre criticile formulate împotriva ofertei au un caracter superficial și nu indică în mod concret neconformități care să poată justifica anularea rezultatului procedurii. În final, Consiliul a constatat că autoritatea contractantă și-a îndeplinit obligația legală de verificare atât a propunerii tehnice, cât și a propunerii financiare depuse de asocierea CON-A – UTI. Dar finalul acestei proceduri este departe: competitorii CON-A s-au adresat instanțelor de judecată. Cel puțin în teorie, deciziile judecătorești pot răsturna hotărârea CNSC și rescrie soarta contractului de la Câmpia Turzii.

Baza pentru F-35 de la Câmpia Turzii va fi construită de compania CON-A din Sibiu (sursa: Facebook/Baza 71 Aeriană "General Emanoil Ionescu")

Pentru Cobra II, Otokar a fost penalizat cu 88 de milioane de euro de către MApN (sursa: Otokar)

Investigații

EXCLUSIV Penalități de 88 de milioane de euro pentru blindatele ciuntite Cobra II livrate de Otokar Ministerului Apărării

Ministerul Apărării Naționale a impus penalități de peste 88 de milioane de euro companiei turcești Otokar pentru că aceasta nu a respectat termenul de livrare al blindatelor Cobra II, dar și pentru că înregistrează întârzieri „în îndeplinirea interesului esențial de securitate” al României. DeFapt.ro a dezvăluit că turcii de la Otokar au câștigat un contract de 4,26 miliarde lei, echivalentul a 852 de milioane de euro, pentru a livra 1.059 blindate Cobra II 4X4. O achiziție controversată, câștigată după ce turcii de la Otokar au fost tăiat pur și simplu spatele blindatului pentru a reduce greutatea mașinii de luptă de la 14.500 kg la 10.580 kg ca să îndeplinească cerințele MApN. Citește și: Chestorul Georgian Drăgan „Bebeto”, tânăr bugetar, a deținut patru apartamente, din care trei, în București Turcii au fost reprezentați în relația cu MApN de către consultantul Dorin Iacob, șeful de cabinet al fostului director SRI Virgil Măgureanu și fost secretar executiv al Partidului Democrat. Cerințele tehnice ale MApN din contractul pentru blindatele 4x4 La finalul anului 2022, Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă a emis Hotărârea de Guvern 1489/2022 prin care s-a aprobat achiziția a 1.059 de blindate ușoare 4x4 pentru Armata română. Prin acest act normativ s-au stabilit caracteristicile tehnice ale mașinii de luptă care urma să fie cumpărată de către Ministerul Apărării Naționale. Una dintre condițiile impuse de MApN prevedea ca blindatul să aibă o greutate proprie în stare de funcționare de maximum 10.580 kilograme. Tot în Hotărârea de Guvern se mai cerea ca primele 278 de blindate să fie livrate direct din fabricile producătorului care va câștiga contractul, iar restul blindatelor să fie produse pe teritoriul României. Cu condiția ca pe teritoriul României să se fabrice „sistemul de protecție balistică și antimină, sistemul de armament, sistemul de comunicații și informatică și suita de aplicații software de comandă control, aparatura de ochire și observare, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului”. Contract de 852 milioane de euro pentru blindate ciuntite Turcii de la Otokar au oferit MApN blindatul 4X4 Cobra II. Care, însă, conform specificațiilor menționate pe site-ul producătorului, are o greutate standard de 14.500 de kilograme, adică e cu patru tone mai greui decât cerea Ministerul român al Apărării. DeFapt.ro a dezvăluit că, pentru a putea îndeplini cerința MApN legată de greutate, turcii au ciuntit la propriu spatele blindatului și l-au transformat într-un model pick-up. În ciuda riscurilor de securitate după acest „lifting” din topor, MApN a atribuit Otokar contractul, la o valoare de 4,263 miliarde de lei fără TVA. Adică în jur de 852 de milioane de euro. Conform contractului, MApN a plătit un avans de 30% din valoarea contractului, adică în jur de 1,5 miliarde de lei, cu condiția ca turcii să livreze primele 278 de blindate până la data de 27 noiembrie 2025. Otokar a livrat cu întârziere și nici nu a produs în România Dar Otokar nu a respectat contractul cu Ministerul Apărării Naționale. Pe de-o parte, nu a respectat termenul de livrare al primului lot de blindate, care a ajuns în România cu o întârziere de câteva luni. „Până la data de 14.05.2026 au fost recepționate 276 de vehicule Cobra II. Acestea au fost livrate la beneficiari în perioada 20.12.2025 – 10.03.2026”, a transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro. Pe de altă parte, Otokar a înregistrat întârzieri „în îndeplinirea interesului esențial de securitate” al României. Adică nu a început producția componentelor și asamblarea blindatelor 4x4 în România. Motiv pentru care au fost sancționați drastic. Penalități de 88 de milioane de euro La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că „până la data de 14.05.2026, au fost emise facturi de penalități aferente întârzierii în îndeplinirea interesului esențial de securitate în valoare de 422.065.379,34 lei, iar pentru întârzierea în livrare a produselor au fost emise facturi de penalități în valoare de 16.401.053,24 lei”. În total 438,46 milioane lei, echivalentul a 88 de milioane de euro. Însă penalitățile vor continua să curgă până la respectarea integrală a termenilor asumați prin contract. „Valoarea totală a penalităților care pot fi impuse companiei Otokar este limitată la valoarea contractului, în conformitate cu prevederile HG 1489/2022 - privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente fazei I din cadrul etapei I a programului de înzestrare „Autovehicule tactice blindate de tip ușor” – ATBTU”, potrivit răspunsului MApN. Automecanica a fost cumpărată de Otokar Diferența de 781 de blindate Cobra II urmează să fie asamblate la Automecanica SA, societatea cumpărată în proporție de 96% de Otokar de la controversatul afacerist Serghei Glinka și asociatul său, Andrei Scobioală. Documentele publicate în „Monitorul Oficial” arată că în data de 8 iunie 2026 va avea loc Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Automecanica, ocazie cu care Haydar Yenigün, Ibrahim Aykut Özüner și Uğur Sedef Vehbi vor deveni membri ai Consiliului de Administrație al Automecania SA pe o perioadă de trei ani. Apoi, pe 15 iunie 2026, se va lua la cunoștință transferul acțiunilor deținute de acționarii majoritari Andrei Scobioală și Automecanica SKB Property SRL, controlată de Serghei Glinka, către Otokar. Serghei Glinka, consilierul oligarhului rus Andrei Bokarev Afaceristul estonian Serghei Glinka a preluat Automecanica SA în anul 2022, însă a fost și unul dintre acționarii minoritari ai companiei rusești Transmashholding, condusă de controversatul miliardar rus Andrei Bokarev în perioda 2008 – 2022. Pentru a-și crește notorietate a comandat mai multe materiale publicitare în care își etala cariera și succesul în afaceri. Unul dintre acestea a fost publicat pe site-ul antena3.ro cu titlul „Mr. Serghei Glinka și succesul său în afaceri”. Din acest material publicitar aflăm că Serghei Glinka a fost „figură influentă a grupului de companii Transmashholding din 2004 până în 2016, a jucat un rol crucial în modelarea succesului acestuia. A deținut diverse poziții cheie în cadrul companiei, lăsând un impact de durată asupra rețelei de transport public și feroviar din Rusia prin proiecte semnificative în colaborare cu Alstom și un interes puternic pentru tehnologiile europene”. Totodată, se mai menționa că „în calitate de acționar și consilier al președintelui Transmashholding la începutul anului 2009, domnul Sergei Glinka și-a demonstrat perspicacitatea în afaceri”. Oligarhul Andrei Bokarev, „arhitectul” Centrului 795 Publicația The Insider a dezvăluit că acționarul majoritar și președinte al Transmashholding, miliardarul rus Andrei Bokarev, a fost „arhitectul ideologic și principalul susținător” al Centrului 795, o entitate ultrasecretă formată din unitățile de elită ale serviciilor secrete rusești GRU și FSB, care executa de la misiuni militare în Ucraina până la asasinate politice și răpiri în afara Rusiei. Mai multe publicații din România au preluat ancheta jurnalistică a publicației The Insider referitoare la legăturile dintre estonianul Serghei Glinka și Andrei Bokarev. Reprezentanții estonianului au emis atunci un drept la replică prin care încercau să minimalizeze legătură de afaceri cu oligarhul Bokarev. „Calitatea de coacționar a izvorât dintr-o structură de capital deschisă și nu dintr-un acord bilateral. (…) Dl. Glinka și-a lichidat integral participația din Transmashholding în 2017, cu cinci ani înainte de invazia Rusiei în Ucraina și cu cinci ani înainte ca dl Bokarev să fie plasat sub sancțiuni internaționale. Începând cu 2022, lichidarea sau vânzarea tuturor business-urilor dlui Glinka din spațiul ex-sovietic a fost finalizată în integralitate”, se menționa în dreptul la replică. Totodată, Glinka susține că în prezent are afaceri exclusiv în Europa și SUA.

Compania germană Rheinmetall șantajează România pe banii SAFE (sursa: X/Rheinmetall)

Investigații

EXCLUSIV Șantaj la MApN pe miliardele SAFE: Rheinmetall nu mai vrea să producă în România. Contract de 5,7 miliarde de euro

5,7 miliarde de euro, fonduri SAFE, este valoarea contractelor pe care urmează să i le atribuie Ministerul Apărării Naționale companiei germane de armament Rheinmetall, implicată în mai multe cazuri de corupție la nivel mondial în ultimii ani. Dar, cu trei săptămâni înainte de termenul-limită pentru semnarea contractelor, reprezentanții Rheinmetall s-au răzgândit și au solicitat renegocierea termenilor contractuali în defavoarea statului român. Practic, Rheinmetall nu mai vrea să facă „localizare” și „producție” de aproximativ 60% în România. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, nu a cedat de această dată presiunilor făcute de compania Rheinmetall și a anunțat printr-un comunicat de presă că „MApN nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase”. Amendă de 37 de milioane de euro pentru corupția din Grecia Conglomeratul german de armament Rheinmetall a fost implicat într-o serie lungă de scandaluri de corupție în India, Grecia sau Africa de Sud în ultimii 15 ani. De exemplu, procurorii au deschis un dosar de corupție la finalul anului 2013, după ce s-a aflat că filiala Rheinmetall Defence Electronics (RDE) a mituit mai mulți oficiali greci pentru a obține contracte de armament. Intermediar a fost Papagiotis Efstathiou, fost ofițer de marină, care le-a declarat anchetatorilor germani că a dat mită regulat, în perioda 1998 – 2011, în urma presiunilor făcute de conducerea Rheinmetall Defence Electronics. Compania germană a negat inițial acuzațiile, dar și-a schimbat poziția după mai multe percheziții făcute la sediul RDE din Bremen. Armin Papperger, directorul general al Rheinmetall, a recunoscut într-un final că s-a dat mită pentru contractele de armament. „S-au făcut greșeli la Rheinmetall și ne asumăm responsabilitatea pentru ele”, a declarat Armin Papperger pentru ziarul Süddeutsche Zeitung. Astfel, directorul Armin Papperger împreună cu colegii săi din consiliul de administrație și consiliul de supraveghere al Rheinmetall au acceptat amenda impusă de Parchetul din Bremen: 300.000 de euro, plus 36,77 milioane de euro profituri obținute ilegal de pe urma vânzării sistemului de apărare Asrad către Grecia. În total, peste 37 de milioane de euro. Armin Papperger, primit la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan Pe 12 noiembrie 2025, o delegație a companiei Rheinmetall, condusă de Armin Papperger, a fost primită la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan și de cancelarul Mihai Jurcă, cel care gestionează programul SAFE. La finalul întâlnirii, Guvernul României a emis un comunicat de presă prin care anunța că cele două părți „au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare, care răspunde unor nevoi imediate ale României. Acestea au în vedere dotarea Armatei cu echipamente de ultimă generație care vor fi finanțate din programul SAFE, precum și susținerea investițiilor străine în dezvoltarea industrială din România”. Ulterior, compania Rheinmetall a trimis oferte pentru șapte programe incluse de Ministerul Apărării Naționale în programul SAFE. Câți bani s-au alocat inițial prin SAFE La începutul anului 2026, Ministerul Apărării Naționale a publicat lista cu 21 de proiecte aprobate de Comisia Europeană, care urmau să fie finanțate prin programul SAFE. Documentul conținea tipurile de tehnică militară și armament ce urmau să fie cumpărate, cantitățile și valorile estimate. De exemplu, pentru înzestrarea Forțelor Terestre cu 298 de mașini de luptă pentru infanterie pe șenile (MLI) s-au alocat 2,98 miliarde euro. Pentru achiziția a două nave de patrulare maritime (OPV), valoarea estimată a contractului era inițial de 700 de milioane de euro. Cele două vedetele de intervenție pentru scafandri era estimate la 57 de milioane de euro. Achiziția a 139 de transportoare blindate 8x8 Piranha V era estimată la 761 milioane de euro. Iar pentru continuarea achiziției a minimum 1.370 de platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți a fost prevăzută o sumă de 472 de milioane de euro. România, șantajată de producătorii de armament În timp ce negocierea contractelor era în plină desfășurare la nivelul Cancelariei prim-ministrului, producătorii de armament s-au răzgândit și au cerut majorarea prețurilor cu o treime. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării Radu Miruță: pe 2 aprilie a.c., într-o conferință de presă susținută la sediul MApN, ministrul Miruță anunța nervos că, atâta timp cât va ocupa funcția, nu va dispune semnarea unui contract cu 30% mai scump. „Am trimis, conform deciziei CSAT, request for information cu aceste caracteristici entităţilor care sunt interesate să producă respectând şi decizia CSAT, şi condiţiile din SAFE şi, cu toate că anunţaseră nişte preţuri nu de mult, acum câteva luni, fiindcă se îngustează perioada de timp în care trebuie semnate aceste contracte, au început să se întoarcă cu propuneri financiare cu o treime mai scumpe. V-am spus şi de la Ministerul Economiei şi de aici că nu vom negocia cu aceste companii cu mâinile întoarse la spate, ajungând să plătim preţuri artificiale doar pentru că simt ele că există nişte bani pe care Armata Română, Ministerul Economiei, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor vor să îi utilizeze”, declara iritat ministrul Radu Miruță. Printre producătorii de armament la care făcea referire șeful Apărării se afla și compania germană Rheinmetall, care solicitase majorarea contractului pentru contractul aferent achiziției de mașini de luptă pentru infanterie pe șenile. Cu cât s-au majorat contractele pentru Rheinmetall În final, însă, Guvernul României și Ministerul Apărării Naționale au cedat „șantajului” și presiunilor exercitate de producătorii de armament. Astfel, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că valoarea contractului pentru mașinile de luptă Lynx a crescut de la 2,98 miliarde de euro la 3,337 miliarde de euro. Adică o creștere de aproximativ 12%. Prin programul SAFE se vor cumpăra 232 de mașini de luptă, în valoare de 2,598 miliarde euro. „Suplimentar, diferența de 66 MLI și derivate va face obiectul unor contracte subsecvente ulterioare cu valoarea totală estimată de 738,6 mil. euro”, a anunțat MApN. Rheinmetall a acceptat un grad de localizare a producției de minimum 40% la Automecanica Mediaș. Dar acesta nu este singurul contract pentru care Rheinmetall a solicitat creșterea prețului. În cazul celor două nave de patrulare, prețul a crescut de la 700 de milioane de euro la 836 de milioane de euro. O creștere de aproape 20%. Iar ce prețul vedetelor de scafandri a fost majorat de Rheinmetall de la 57 de milioane de euro la 84 de milioane de euro. Adică 47% mai mult. Rheinmetall vrea să producă cât mai puțin în România Dar, pe 11 mai a.c., cu trei săptămâni înainte de termenul limită pentru semnarea contractelor finanțate prin SAFE stabilit de Comisia Europeană, a fost declanșat un nou scandal. De data aceasta, compania Rheinmetall i-a anunțat pe reprezentanții Guvernului și ai Ministerului Apărării Naționale că nu mai sunt de acord cu termenii contractuali negociați. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru DeFapt.ro că „Rheinmetall nu ar mai vrea să semneze contractele până la data de 31 mai 2026 deoarece vrea să renegocieze termenii contractuali. Principala cerință este legată de reducerea gradului de localizare a producție stipulată în contract. Încearcă să dea cât mai puțin și să ia cât mai mult. Dar nu se poate. Ce e negociat e negociat!” Despre decizia conglomeratului german a fost informat și Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președinele Nicușor Dan. Surse guvernamentale au declarat că „nici Guvernul, nici CSAȚ, nu sunt mulțumite de decizia Rheinmetall și nici nu vor accepta acest șantaj”. Radu Miruță amenință iar că MApN nu va semna contractele Solicitarea companiei Rheinmetall nu a rămas fără ecou. Ministerul Apărării Naționale, condus încă de Radu Miruță, a emis un comunicat de presă foarte dur, dar fără a nominaliza compania germană. Potrivit comunicatului, „procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică sunt în derulare” iar comisiile de evaluare și experții cooptați din cadrul MApN au „deplina responsabilitate a derulării acestora”. La finalul comunicatului, MApN a amenințat că „nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție prin raportare la prevederile documentației de atribuire aprobate și care contravin principiului eficienței utilizării fondurilor publice”. Ce se întâmplă în cazul în care nu se semnează contractele? DeFapt.ro a încercat să afle ce se va întâmpla cu cele 5,7 miliarde de euro, valoarea cumulată a contractelor pentru Rheinmetall, în cazul în care nu se vor semna contractele până la data de 31 mai 2026. Mai multe surse din cadrul MApN și Guvernul României au declarat pentru DeFapt.ro că există mai multe variante pentru a nu se pierde cele 5,7 miliarde de euro. O soluție ar fi ca Guvernul României să solicite Comisiei Europene să folosească banii rămași pentru achiziții comune cu alte state europene din cadrul programului SAFE. Contractele aferente achizițiilor comune finanțate prin SAFE se pot semna până la finalul anului 2026.

Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)

Investigații

EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer

816,5 milioane de euro este valoarea contractului pregătit de Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne, cel mai probabil pentru compania Sig Sauer, de la care urmează să se cumpere aproximativ 400.000 de arme de asalt și pistoale prin programul SAFE. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista completă cu armele care urmează să fie achiziționate, document din care rezultă că se vrea achiziționarea inclusiv a două tipuri de arme semi-automate cu chit de conversie calibru 6,8x51 mm, produs exclusiv de Sig Sauer pentru armata americană. Citește și: Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” Filiala românească a Sig Sauer, compania nou înființată SSI Legion SRL, este administrată de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fostul director al Statului Major General. Generalul Tabarcia are o relație foarte strânsă cu senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, susținută de baronul PNL de Ilfov Hubert Thuma. Acuzații și condamnări în Germania Ron Cohen, directorul general al producătorului de arme Sig Sauer, a fost reținut de autoritățile germane pe aeroportul din Frankfurt în toamna anului 2018. Acesta era suspectat că eludase legislația germană pentru a putea vinde pistoale în Columbia, țară care în aceea perioadă era sfâșiată de un război civil. Mai multe organizații au atras atenția că protestele pașnice din Columbia erau „reprimate de poliție” cu arme din Germania. O investigație a publicației germane Tagesspiegel a dezvăluit că Tribunalul Regional Kiel a stabilit în aprilie 2019 că, între 2009 și 2011, Sig Sauer livrase 47.000 de pistoale SP 2022 de la fabrica sa din Eckernförde către compania-soră din SUA: SIG Sauer Inc. Conform licenței de export emise de autoritatea federală responsabilă, acestea erau destinate poliției americane. O manevră înșelătoare. Pentru că 38.000 de pistoale au fost exportate ulterior din SUA în Columbia, către Poliția Națională columbiană. Însă exporturile fuseseră autorizate doar către SUA. În urma litigiilor apărute, holdingul Lüke & Ortmeier, deținătorul companiei Sig Sauer, a fost obligat să plătească 11,1 milioane euro. Totodată, Michael Lüke – unul dintre asociații holdingului, directorul Ron Cohen și un al treilea manager au primit pedepse cu suspendare. Curtea Federală de Justiție a confirmat verdictul în anul 2021. Premierul interimar Cătălin Predoiu a girat compania „americană” Sig Sauer Patru ani mai târziu, în data de 21 mai 2025, premierul interimar al României de la acea dată, liberalul Cătălin Predoiu, i-a primit cu brațele deschise pe reprezentanții Sig Sauer la Palatul Victoria. Din comunicatul oficial al Guvernului aflăm că „discuțiile au reprezentat o continuare a dialogului purtat la nivelul MAI cu compania americană, începute anul trecut în SUA, cu scopul de iniția proiecte de investiții în industria de armament românească, care să conducă la creșterea capacităților de producție ale industriei românești de armament, modernizarea și tehnologizarea acesteia”. Prim-ministrul interimar Cătălin Predoiu declara atunci că dorește să crească prezența economcă americană în economia românească, prin investiții directe și proiecte de modernizare și tehnologizare. „Dacă ele vizează și domeniul industriei de apărare, cu atât mai bine, având în vedere contextul securitar regional și global”, declara Cătălin Predoiu, actualul ministru al Afacerilor Interne. MApN a abandonat licitația pentru achiziția prin SAFE Câteva luni mai târziu, Ministerul Apărării Naționale a pus în dezbatere publică proiectul unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI. Conform proiectului de act normativ, se voia achiziționarea a 240.000 de arme pentru militari: arme de asalt cal. 5,56 mm, aruncător de grenade cal. 40 mm și pistoale cal. 9 mm. Toate cele trei tipuri de arme urmau să se fabrice integral în România. Și fabricarea parțială a mitralierei ușoare de sprijin cal. 5,56 mm, a mitralierei cal. 7,62 mm și a sistemului Sniper cal. 7,62 erau invocate. Contractul era pe radarul marilor producători de arme. Printre favoriți se aflau Heckler & Koch din Germania, firmă de la care MApN cumpărase deja arme pentru dotarea Forțelor pentru Operații Speciale, dar și belgienii de la FN Herstal, care erau sprijiniți diplomatic de Belgia și Franța. Pe lista ofertanților se mai aflau CEZ din Cehia și Beretta din Italia. Însă întreaga procedură a fost abandonată după ce la nivelul Uniunii Europene s-a aprobat instrumentul de finanțare „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), program prin care statele membre puteau să își finanțeze achizițiile militare cu bani împrumutați cu o dobândă de 3%. România a accesat un fond de 16,68 miliarde euro. Cum s-au împărțit banii SAFE pentru armele MAI, MApN, SRI și SPP La nivelul Guvernului, premierul Ilie Bolojan a decis ca toate propunerile de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei prim-ministrului, condusă de Mihai Jurcă, fără experiență în domeniul achizițiilor militare. În acest context s-a decis ca Ministerul Apărării Naționale să primească suma de 439,86 milioane euro pentru achiziția a 240.000 de arme. DeFapt.ro a dezvăluit că Ministerului Afacerilor Interne i s-a alocat 340,35 milioane euro pentru a cumpăra „arme și muniții individuale de luptă pentru infanterie, conforme standardelor NATO (diferite categorii și calibre, prioritar pistoale și arme de asalt)”. Iar serviciilor secrete, inclusiv SRI și SPP, li s-au alocat pentru achiziția de arme puțin peste 36 de milioane de euro. Talmeș-balmeș la Guvern cu achiziția de arme La începutul lunii noiembrie 2025, reprezentanții marilor producători de arme au fost convocați telefonic de liberalul Mihai Jurcă la Guvern. „Ni s-au pus în față niște cantități și tipuri și calibre de arme. A zis să prezentăm o ofertă estimativă pentru arme și investițiile pe care vrem să le facem în România. Am întrebat dacă în prețul armelor trebuie să fie inclusă și investiția. Nu a știu să răspundă”, a spus, sub anonimat pentru DeFapt.ro, unul dintre reprezentanții companiilor de armament chemați la Guvern despre interacțiunea cu Mihai Jurcă. După ce s-a dumirit, Jurcă a cerut ofertele pentru arme și cu, și fără investițiile obligatorii. După alte câteva zile, companiilor de armament li s-a transmis să refacă ofertele pentru că urma să fie făcută o achiziție comună în care să fie incluse și armele pentru Ministerul de Interne și serviciile secrete. „Totul s-a făcut pe telefon. Nimic profesionist! S-a făcut un grup de lucru SAFE la Cancelarie, ni s-a spus că putem lua legătura cu oricine din grup, iar pentru lămuriri să vorbim cu domnul general Ion Cornel Pleșa, șeful Direcției Generale pentru Armamente din MApN”, a spus o altă sursă, tot sub anonimat, pentru DeFapt.ro. Armele Sig Sauer, strecurate în lista comună de achiziții Reprezentanții producătorilor de arme susțin că în noua lista cu tipurile de arme au fost incluse pistoale de 9 mm pentru Ministerul de Interne. Și, în mod ciudat, au fost strecurate două tipuri noi de arme, calibru 7,62x51 mm, care să poată fi convertite în 6,8x51 mm. Lista armelor SAFE pentru MAI, MApN, SRI și SPP (sursa: defapt.ro) „Atunci, am zis stop joc! Toată lumea știe că 6,8x51 este un calibru unic în lume, pe care vrea să îl adopte armata americană și pe care îl face doar Sig Sauer. Este dezvoltat pe bani americani. MAI sprijinea fantastic acest calibru de 6,8, deși Ministerul de Interne nu are ce face cu acest calibru. MAI dacă trage cu alt calibru omoară oameni. Trec gloanțele prin pereți. Nu se justifică pentru misiunile MAI”, au adăugat sursele citate. Cu toate acestea, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, cât și cei ai marilor producători de arme, încă sperau să se facă achiziții separate pe instituții. „Probabil, domnul Jurcă s-a ferit să lase urme” Alte nemulțumiri ale a producătorilor internaționali de arme au fost referitoare la lipsa de transparență și de comunicare la nivelul Cancelariei. De exemplu, un reprezentant al altei companii de armament a susținut, sub anonimat pentru DeFapt.ro, că, din noiembrie 2025 până în martie a.c., reprezentanți ai Sig Sauer s-au văzut de două-trei ori cu angajați ai Cancelariei Guvernului. „Nouă, celorlalte companii, ni s-a spus să așteptăm frumos, că vom primi cererea de informații. Ce ni s-a dat inițial nu conținea cerințele tehnice ale armei: culoarea, lungimea țevii, accesorii, cadență, lungimea maximă a tragerii. Toate acestea contează la o armă. Ni s-a spus că vom primi cererea de informații cu specificațiile tehnice când va fi gata la MAI. Cancelaria s-a ferit să discute oficial pe mail, pe documente oficiale. Doar pe telefon. Probabil, domnul Jurcă s-a ferit să lase urme”, au spus nemulțumiții pentru DeFapt.ro. CSAT l-a făcut pe Predoiu stăpânul armelor pentru MAI, MApN, SRI și SPP Criza politică de la București și-a pus amprenta asupra achiziției de arme pe care urma să o facă Ministerul Apărării Naționale. Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, în urma negocierilor „pe sub masă” și a tensiunilor politice, a fost nevoit să renunțe la achiziția celor 240.000 de arme în valoare de 439,86 milioane de euro. Motivul: la nivelul CSAT și al Cancelariei prim-ministrului s-a decis ca Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, să fie unitate centrală de achiziții pentru programul de arme. Adică să organizeze procedura de achiziție pentru MAI, MApN, SRI și SPP. În acest context vor fi achiziționate în total 395.612 arme în valoare de 816,5 milioane euro. Vizibil iritat de această decizie, ministru Radu Miruță a declarat într-o conferință de presă că „acest proiect este sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne, care trebuie să vină în această comisie (Comisia de Apărare – n.r.) aşa cum am venit noi astăzi. Această armă este în discuţii pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme Cugir, iar muniţia asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile specifice solicitării. Este un pachet mai mare, armă de asalt, pistol, diverse calibre.” Controversatul Ron Cohen promite transfer tehnologic în România Decizia ca Ministerul Afacerilor Interne să se ocupe de achiziția centralizată a armelor nu este întâmplătoare. Astfel, în ultimele săptămâni a intrat puternic în scenă controversatul Ron Cohen, directorul general al Sig Sauer Inc., care a făcut o vizită la fabrica de arme Cugir. Ulterior, acesta a inundat presa cu comunicate prin care promitea că va dezvolta un nou tip de pușcă de asalt în România. Totodată, a mai precizat că „România nu este o piaţă de export pentru noi. Este o platformă industrială. Ceea ce construim aici — pas cu pas, alături de parteneri locali reali — este o capacitate de producţie şi transfer tehnologic cu relevanţă regională pe termen lung. Această vizită face parte din fundamentul pe care îl punem pentru construcţia unui proiect de dezvoltare esenţial, atât pentru România, cât şi pentru Sig Sauer.” Intră în scenă generalul (r) Niculae Tabarcia, apropiatul senatoarei Pauliuc, controlate de Hubert Thuma Compania germano - americană Sig Sauer a anunțat că este prezentă în România prin SSI Legion SRL, o filială recent înregistrată cu sediul în Cugir, care a parcurs toate etapele necesare pentru a opera ca producător de arme autorizat pe teritoriul României. Documentele publicate în „Monitorul Oficial” arată că firma SSI Legion SRL a fost fondată de SSI Inc, cu sediul în SUA, New Hampshire. Sediul social al firmei figurează într-o casă situată în satul Dragomirești Deal, din comuna ilfoveană Dragomirești Vale. Capitalul social este de 1.500 lei, împărțit în 1.500 de părți sociale. Iar dministratorul firmei SSI Legion SRL este generalul – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General și un apropiat al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare din Senatul României. Generalul (r) Tabarcia: „Nu mă întrebați pe mine” Contactat de către DeFapt.ro, generalul Niculae Tabarcia nu a vrut să detalieze investițiile pe care ar urma să le facă Sig Sauer în România. „Nu mă întrebați pe mine. Întrebați autoritățile române. Ele gestionează subiectul. Există o agenție guvernamentală care vă răspunde la toate întrebările, eu s-ar putea să vă spun prostii”, a declarat generalul. Întrebat despre motivele pentru care firma Sig Sauer este favorită la câștigarea contractului de 816,5 milioane de euro, generalul Niculae Tabarcia a spus că nu dă interviu. Cât despre relația pe care o are cu senatoarea Nicoleta Pauliuc, Tabarcia nu a vrut să dea nici un fel de detaliu. Pauliuc îl cunoaște pe Tabarcia din 2005 DeFapt.ro a întrebat-o pe senatoarea Nicoleta Pauliuc despre achiziția de arme organizată de ministerul de Interne, dar aceasta a declarat că nu are de unde să știe dacă contractul va fi atribuit firmei Sig Sauer pentru că MAI nu a solicitat încă acordul Parlamentului României pentru achiziție. Întrebată despre relația cu generalul Niculae Tabarcia, senatoarea Nicoleta Pauliuc a spus că „Comisia de Apărare nu are nici un rol, nici o implicare în derularea contractelor. Pe domnul Tabarcia îl cunosc din 2005, înainte de a intra în politică.” Ulterior, senatoarea Pauliuc, sprijinită politic de baronul de Ilfov Hubert Thuma, a spus că nu i-am cerut acordul pentru a publica punctul său de vedere și a cerut întrebările pe e-mail. Italienii de la Beretta acuză implicarea americană Italienii de la Beretta, cu sprijinul Ambasadei Italiei la București, și-au exprimat nemulțumirea față de modalitatea în care a procedat România în cazul atribuirii contractelor prin programul SAFE. De la lipsa de transparență până la favorizarea companiei Sig Sauer, italienii au atras atenția asupra faptului că regulamentul SAFE limitează costurile componentelor non-UE la 35%. „Infrastructura de producţie de bază, lanţurile de aprovizionare, proprietatea intelectuală şi autoritatea de proiectare ale SIG Sauer se află în Statele Unite. Întrunirea acestui prag - în mod credibil şi verificabil, nu doar pe hârtie - reprezintă o provocare structurală pe care angajamentele de localizare parţială nu o rezolvă automat”, se menționează într-un comunicat al Beretta. Totodată, compania italiană a reamintit autorităților române că „categoria 2 SAFE impune ca antreprenorii să aibă capacitatea de a modifica echipamentele fără restricţii impuse de entităţi non-UE. Pentru sistemele a căror autoritate de proiectare şi licenţiere la export rămâne supusă regulamentului american privind traficul internaţional cu arme (ITAR), această condiţie nu poate fi îndeplinită fără o restructurare fundamentală a aranjamentelor de proprietate intelectuală, aranjamente care nu au fost asumate public.” În final, Beretta a atras atenția că firma Sig Sauer s-a retras din procedura de achiziție a puștilor de asalt pentru Bundeswehr, după ce Ministerul German al Apărării a introdus cerinţe ITAR-free. „Compania în sine a recunoscut că nu ar fi avut şanse realiste de câştig în acele condiţii, invocând incompatibilitatea de facto a produselor sale cu cerinţele concepute pentru a exclude articolele controlate ITAR. Acea licitaţie germană - câştigată de un producător integral european - oferă un precedent clar pentru ce înseamnă autonomia strategică autentică în practică”, se menționează în comunicatul Beretta.

MOBEX 2026, exerciții pentru rezerviști (sursa: Facebook/Ministerul Apararii Nationale, Romania)

Eveniment

MApN scoate rezerviștii din șase județe și București la exerciții de mobilizare

Primul exercițiu din 2026 pentru verificarea pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare, denumit MOBEX, va avea loc în perioada 11–15 mai în mai multe județe din țară, inclusiv în București. Exercițiul este organizat de Ministerul Apărării Naționale, în colaborare cu mai multe instituții cheie ale statului. Ce este MOBEX și ce urmărește exercițiul Exercițiile de tip MOBEX sunt organizate periodic și au ca scop principal verificarea capacității de mobilizare a unităților militare, completarea acestora cu personal și tehnică și consolidarea colaborării între rezerviști și militarii activi. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Aceste activități sunt esențiale pentru testarea nivelului de pregătire în situații de criză. Cine participă: rezerviști, autorități și companii Exercițiul implică mai multe structuri instituționale, printre care: - Ministerul Afacerilor Interne - Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale - autorități locale - instituții publice și operatori economici Rezerviștii din Alba și Hunedoara vor fi convocați pentru o zi de pregătire în unități militare desemnate. Evaluări la nivel local: rolul autorităților și al economiei Pe lângă activitățile militare, vor avea loc și evaluări ale capacității administrative și economice de reacție. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale va analiza modul în care autoritățile locale, instituțiile publice și companiile din județul Alba pot răspunde în situații de mobilizare. Calendarul exercițiilor MOBEX în 2026 Pentru anul 2026 sunt programate trei exerciții majore. Acestea vor avea loc în: - Alba – Hunedoara (mai) - Neamț – Suceava – Botoșani (septembrie) - București – Ilfov (octombrie) Exerciții similare au mai fost organizate anterior în Alba (2016) și Hunedoara (2018). Baza legală și modul de convocare MOBEX este organizat în baza: - Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei și teritoriului pentru apărare - Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare Rezerviștii vor fi convocați prin ordine transmise prin structurile Ministerul Afacerilor Interne. MApN: exercițiu de rutină, fără legătură cu tensiunile regionale Autoritățile subliniază că exercițiul nu are legătură cu contextul de securitate actual. „Pentru a evita dezinformarea şi răspândirea ştirilor false, subliniem că aceste activităţi au caracter de rutină şi nu au legătură cu situaţia de securitate din regiune. Recomandăm cetăţenilor să se informeze din surse oficiale”, transmite Ministerul Apărării Naționale.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, blocat în luptele cu tancuri (sursa: Facebook/Șeful Statului Major al Apărării)

Eveniment

ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad

Intrările frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian al României în ultimii trei ani nu mai pot fi tratate ca niște episoade izolate. Acestea indică o vulnerabilitate sistemică: incapacitatea Armatei Române de a răspunde eficient unor amenințări relativ simple, dar extrem de relevante în războiul modern. Fiecare astfel de episod confirmă aceleași simptome: lipsă de pregătire, reacții întârziate și soluții improprii. Această stare de fapt nu este accidentală, ci consecința directă a modului în care a fost construită conducerea militară a României în ultimii ani. Citește și: EXCLUSIV Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane de lei pentru containere militare. Firma are contracte de sute de milioane cu statul În centrul acestei ecuații se află generalul Gheorghiță Vlad, numit la șefia Statului Major al Apărării de către președintele Klaus Iohannis cu susținerea lui Nicolae Ciucă. Ultimii doi au ieșit din scenă. Generalul Vlad a rămas, dar pare depășit, rigid și incapabil să se adapteze realităților actuale. Un tanchist școlit la finalul anilor '80 Format militar la forțele terestre și absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Tancuri în 1991, generalul Gheorghiță Vlad și-a construit în jurul său o echipă fidelă, dominată de aceeași cultură operațională. În consecință, prioritățile sale strategice au rămas ancorate în logica marilor confruntări terestre – concepte precum „Poarta Focșanilor” continuă să influențeze gândirea sa militară, în timp ce amenințările reale care vin din aer, din spectrul dronelor și al războiului hibrid, se observă că nu pot fi contracarate. Această viziune depășită s-a tradus în decizii discutabile de achiziții: au fost promovate programe costisitoare pentru tehnică grea, fără infrastructura necesară și fără o justificare solidă în contextul actual. În paralel, capacitățile anti-dronă au rămas insuficiente, ceea ce explică situația paradoxală în care, împotriva unor drone de mici dimensiuni, Armata României recurge de fiecare dată la ridicarea unor aeronave F-16 cu costuri enorme. România se confruntă tot mai des cu incidente la granița de nord-est, pe fondul războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar aceste situații evidențiază vulnerabilități în detectarea și gestionarea dronelor de mici dimensiuni. Lipsa unor sisteme moderne și integrate, dublată de proceduri de intervenție neclare, face ca reacția autorităților să fie mai degrabă întârziată și fragmentată. În acest context, utilizarea avioanelor F-16 Fighting Falcon pentru interceptarea unor ținte minore devine un simbol al unei adaptări insuficiente la noile tipuri de amenințări. Dezechilibrul este și mai evident din punct de vedere economic: o singură misiune cu F-16 poate costa zeci de mii de euro pe oră de zbor, în timp ce o dronă sau fragmentele acesteia pot avea un cost de doar câteva mii de euro sau chiar mai puțin. Astfel, România ajunge să consume resurse semnificative pentru a contracara amenințări relativ ieftine, dar frecvente, ceea ce face acest model dificil de susținut pe termen lung și evidențiază nevoia urgentă de soluții anti-dronă mai eficiente și mai adaptate noile realități. Aniversările generalului Vlad din sediul MApN Dincolo de deciziile strategice, comportamentul conducerii Statului Major al Apărării (SMAp) în momente critice ridică semne de întrebare serioase. Există episoade repetate în care șeful SMAp, generalul Gheorghiță Vlad, a fost mai preocupat de evenimente personale decât de situații operative. În septembrie 2023, când în Dobrogea erau căutate resturile primei drone rusești căzute pe teritoriul României, generalul Gheorghiță Vlad, pe atunci locțiitor al șefului Statului Major, își sărbătorea ziua de naștere în sediul Ministerului Apărării. În acest timp, ministrul Apărării de la acea vreme, Angel Tîlvăr, și Daniel Petrescu, șeful SMAp, erau pe teren la Plauru, în județul Tulcea. Nu a fost o excepție. În anul următor, în contextul în care Polonia solicitase activarea articolului 4 al Tratatului NATO și doborâse drone rusești, conducerea militară de la București marca din nou, în același registru festiv, ziua de naștere a generalului Vlad. Zi de naștere la care acesta a primit multe cadouri, printre care și câteva tablouri. Arta plastică, de altfel, pare să fie preferată de mulți generali din MApN, după cum s-a văzut jumătate de an mai târziu, în martie 2025, când procurorii făceau descoperiri șocante după percheziții la generalul Cătălin Zisu: mii de tabluri și zeci de ceasuri de lux. Existența tablourilor primite de generalul Vlad nu mai poate fi verificată public: petrecerea acestuia a avut loc în septembrie 2024 iar ultima declarație de avere actualului șef al Statului Major a fost depusă anterior, în iunie 2024. După cum se știe, CCR a decis ca, din 2025, declarațiile de avere să nu mai fie publice. Un minister în beznă Aceeași decuplare de realitate s-a manifestat și în alte situații. De Ziua Marinei din august 2025, de exemplu, conducerea militară participa fără griji la ceremoniile de la Constanța, deși cu o seară înainte un incendiu la instalația electrică a lăsat fără curent întreaga clădire a ministerului și afectase infrastructura de comunicații, legăturile cu partenerii externi, dar și bazele de date. Consecințele au fost semnificative: luni întregi de funcționare sub capacitate, deși ministerul a răspuns, în urma unei solicitări din partea DeFapt.ro, că problema a durat zece zile. Astfel, sediul Ministerului Apărării a fost dependent de generatoare închiriate la costuri care au depășit sute de mii de lei și au creat o vulnerabilitate operațională evidentă. Urmare a penei de curent din 14 august 2025, MApN a încheiat succesiv contracte pentru închirierea unor echipamente energetice, pe o durată cumulată de aproximativ șapte luni, pentru care a plătit în total peste 80.000 de euro. Cu această sumă s-a plătit utilizarea a două generatoare de curent de 650 kVA și a unui rezervor de alimentare de 3.000 de litri. Potrivit specificațiilor tehnice ale echipamentului, un generator de acest tip consumă între 130 și 150 de litri de motorină pe oră. În orice structură militară funcțională, un astfel de incident ar fi generat reacții imediate și asumări clare. În acest caz, a fost tratat ca o banală problemă administrativă. Abia la o lună după uriașa pană de curent care a lăsat Ministerul Apărării în beznă și fără comunicații, instituția - condusă atunci de ministrul Ionuț Moșteanu - a confirmat incidentul. Dar fără explicații convingătoare, precizând (pentru DeFapt.ro) că „alimentarea cu energie electrică a fost restabilită progresiv, în perioada 14-24.08.2025”. Mobilizarea rezerviștilor, un eșec fără precedent În paralel, discursul public al generalului Vlad s-a remarcat prin accente alarmiste, solicitând populației să fie pregătită pentru război. Întrebat dacă românii trebuie să se pregătească în contextul războiului din Ucraina, Gheorghiță Vlad a spus că Rusia reprezintă o amenințare pentru lume democratică și că populația, atât din România, cât și din Uniunea Europeană, ar trebui să fie îngrijorată și să ia măsuri de pregătire. Această retorică, însă, contrastează puternic cu performanța instituțională. În absența unor rezultate concrete și a unor măsuri vizibile de creștere a capacității de apărare, astfel de mesaje nu consolidează încrederea, ci amplifică percepția de haos și incoerență. Un alt incident care a atras atenția publică s-a petrecut în octombrie 2025: atunci când mii de pelerini stăteau cu orele la coadă pentru a vizita Catedrala Națională, șeful Statului Major, Gheorghiță Vlad, împreună cu ministrul Apărării de la acea vreme, Ionuț Moșteanu, și cu o sută de generali ai Armatei Române, au participat la o slujbă specială doar pentru ei, cu ușile catedralei închise pentru credincioșii de rând veniți din toată țara la București. Tot în toamna anului trecut, s-a creat un haos fără precedent la mobilizarea rezerviștilor pentru Exercițiul MOBEX B-IF-25, care a dezvăluit nu o armată pregătită, ci o administrație de hârtie, ruptă de realitate, care își tratează proprii rezerviști cu indiferență birocratică. Generalul Gheorghiță Vlad, la conducerea Statului Major al Apărării, este principalul responsabil pentru situația creată: MOBEX a fost un eșec în primul rând de organizare, cu convocări greșite și lipsă totală de coordonare. Cine este generalul Gheorghiță Vlad Generalul Gheorghiță Vlad a preluat conducerea militară a Armatei Române în decembrie 2023. A fost numit șef al Statului Major al Apărării de către președintele Klaus Iohannis, la propunerea oficială a ministrului Apărării Angel Tîlvăr, dar cu susținerea totală a generalul Nicolae Ciucă – fost ministru al Apărării și prim-ministru. Generalul Gheorghiță Vlad este un produs al sistemului militar tradițional, format în arma tancuri, cu o carieră construită în principal în structurile forțelor terestre și în comandamente din zona Buzău. Parcursul său profesional include funcții relevante, dar numirea sa la conducerea Armatei Române ridică întrebări serioase privind adecvarea profilului său la cerințele unui război modern, dominat de tehnologie, mobilitate și reacție rapidă. Toate incidentele menționate anterior nu mai pot fi tratate ca simple accidente administrative. În orice sistem funcțional, astfel de eșecuri și greșeli majore ar fi urmate rapid de un gest clar de asumare, mai ales într-o armată dintr-o țară membră a UE și NATO, cu un parteneriat strategic cu SUA și la granița cu războiul din Ucraina. Într-o perioadă în care încrederea publică în stat este fragilă, controversele de la vârful Armatei sunt cu atât mai periculoase și afectează inclusiv Guvernul și Președinția.

Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane de lei pentru containere militare. Firma are contracte de sute de milioane cu statul (sursa: Facebook/MApN)

Investigații

EXCLUSIV Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane de lei pentru containere militare. Firma are contracte de sute de milioane cu statul

66 de milioane de euro este valoarea acordurilor-cadru câștigate de firma Pop Industry, controlată de ginerele influentului afacerist Mircea Zavelcă din Slatina, în urma unor licitații organizate în ultimii trei ani de Ministerul Apărării Naționale, Rezervele de Stat, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Poliția Română. Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că a sesizat Direcția Națională Anticorupție după ce un raport de control a scos la iveală că subalternii săi au favorizat la licitații firma Pop Industry. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Mai mult, sistemele de campare tip container, cumpărate cu peste 7,6 milioane de euro pentru unitățile militare de la Făgăraș și Smârdan, au fost recepționate cu numeroase neconformități. Această achiziție controversată este investigată în prezent de Direcția de prevenire și investigare a corupției și fraudelor din minister. Cu corturi de 44 de milioane de lei la DNA Ministrul Radu Miruță a făcut publice recent câteva situații pe care le-a descoperit în interiorul Armatei Române și pe care le suspectează că ar fi rezultatul unor acte de corupție. Printre acestea, spunea ministrul, se afla și licitația pentru corturi de adăpost destinate militarilor români. „Procedură analizată deja de DNA pentru introducerea unor condiții restrictive nejustificate. Corturile livrate și acceptate au prezentat deficiențe majore. Valoarea totală a contractelor-cadru este de 44 milioane lei. Firma în cauză apare în numeroase achiziții ale MApN”, a atras atenția Miruță. Cum se numește firma care ar fi beneficiat de „restrângerea nejustificată a concurenței” DeFapt.ro a aflat că firma la care făcea referire ministrul este Pop Industry SRL din Slatina, deținută de Marius și Dumitru Popescu. Cel din urmă este ginerele influentului afacerist slătinean Mircea Zavelcă, a cărui firmă, Padrino SRL, a câștigat mai multe licitații controversate pe plan local. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de presă al MApN a transmis că „s-a constatat, în anul 2025, că specificația tehnică impunea o cerință minimă a rezistenței la presiunea hidrostatică, de minimum 18.000 mm coloană de apă, fără justificări privind necesitatea acestei cerințe, în condițiile în care cerința uzuală este de 3.000 mm coloană de apă, aspect de natură să determine restrângerea nejustificată a concurenței, fiind dispusă sesizarea Direcției Naționale Anticorupție de către ministrul apărării naționale”. Nu s-a livrat ce s-a contractat Baza 2 Logistică „Valahia”, condusă de colonelul inginer Lucian Indolean, a organizat în anul 2023 o licitație pentru achiziționarea a două „sisteme dislocabile pentru funcționarea unei structuri de tip batalion – BCAMP”. Pe scurt, containere pentru militarii din unitățile Făgăraș și Smârdan. În urma licitației cu un singur ofertant eligibil, contractul cu o valoarea de 38,18 milioane lei a fost atribuit firmei Pop Industry. Conform Ministerului Apărării Naționale, în urma verificărilor făcute de auditori, s-a constat că firma Pop Industry a furnizat „mărci de produse diferite de cele asumate prin contract, fără solicitare și o justificare în acest sens”. Mai mult, unele produse cu mărci diferite aveau prețuri mai mici comparativ cu mărcile asumate prin contract. Totodată, un sistem BCAMP nu a fost branșat la sistemul de alimentare cu energie electrică, așa cum se prevedea în documentele achiziției, și nu au fost livrate o parte din unitățile de aer condiționat și ferestre. În plus, s-a mai constatat că „există diferențe semnificative între compunerea sistemului din schema grafică a propunerii tehnice și sistemul efectiv livrat, fără o justificare privind modificarea”. Comisiile de recepție au închis ochii la nereguli Sistemele BCAMP au fost livrate unităților militare Făgăraș și Smârdan, acolo unde s-a făcut și recepția acestora. Potrivit răspunsului transmis de către MApN la solicitarea DeFapt.ro, recepția celor două sisteme a fost efectuată de către comisii mixte, formate din reprezentanți ai autorității contractante și ai beneficiarilor. „Aspectul neconstatării deficiențelor, pe timpul recepției, constituie obiectul unei cercetări administrative. La propunerea echipei de audit, ministrul apărării naționale a dispus sesizarea Direcției de prevenire și investigare a corupției și fraudelor și pe această speță”, a transmis MApN. Dar Agenția Națională pentru Achiziții Publice a emis Avizul conform condiționat nr. 17042/24.10.2023, din care au rezultat unele abateri de regularitate și calitate care, ulterior, au fost remediate de reprezentanții Bazei 2 Logistică „Valahia”. Deși obligația îi revenea firmei Pop Industry. Reprezentanții Pop Industry aruncă vina la MApN Dumitru Popescu, ginerele afaceristului Mircea Zavelcă, și avocatul Bogdan Ciucă au aruncat întreaga responsabilitate pe reprezentanții MApN care au introdus condițiile restrictive în cazul achiziției de corturi, dar și pe cei care au recepționat cele două sisteme BCAMP. „Precizăm că recepțiile aferente livrărilor au fost finalizate conform procedurilor contractuale, fără consemnarea unor neconformități de natura celor indicate de dumneavoastră. Procesele-verbale de recepție au fost semnate de reprezentanții părților implicate, confirmând acceptarea produselor furnizate”, a transmis avocatul Bogdan Ciucă. În ceea ce privește neconformitatea legată de branșarea la sistemul electric, avocatul Bogdan Ciucă a spus că acest aspect nu este imputabil firmei Pop Industry. „Imposibilitatea racordării directe la rețeaua electrică la acel moment nu poate fi atribuită livrării sau configurației tehnice a echipamentului furnizat de POP INDUSTRY S.R.L., ci lipsei infrastructurii electrice necesare punerii în funcțiune a acestuia la nivelul amplasamentului”, menționează avocatul. Legat de mărcile diferite ale echipamentelor furnizate, reprezentantul firmei a transmis că acestea respectă parametrii tehnici minim solicitați prin documentația de atribuire. Cât despre schema grafică care nu corespundea cu produsul final, avocatul a spus că aceasta avea rol orientativ. „În practică, configurația finală a sistemului este determinată de condițiile concrete existente în teren la nivelul unității beneficiare, inclusiv de spațiul disponibil pentru amplasarea modulelor și de cerințele operaționale ale beneficiarului”, a declarat avocatul. Contracte de 150 de milioane de lei de la Rezervele de Stat Pop Industry SRL a câștigat în ultimii patru ani licitații care însumează peste 330 de millioane lei, echivalentul a 66 de milioane de euro. De exemplu, la finalul anului 2022, firma Pop Industry a semnat un acord-cadru în valore de 148,5 milioane lei cu Rezervele de Stat, conduse de pesedistul Georgian Pop. Conform contractului, Pop Industry urma să livreze minimum 239 de construcţii uşoare din elemente modulare pentru cazare familii sinistrate și maximum 6.239. În toamna anului 2024, societatea Pop Industry a câștigat o nouă licitație la Rezervele de Stat. De data aceasta trebuia să livreze 50 de construcții ușoare a căror valoare era 2,1 milioane lei. Pe lista instituțiilor publice care au atribuit contracte firmei Pop Industry SRL se mai află Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a cumpărat corturi în valoare de 1,28 milioane lei și containere în valoare de peste 15 milioane lei.

RO-Alert în Tulcea din cauza dronelor (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Tulcea)

Eveniment

RO-Alert în Tulcea: populația, avertizată asupra riscului de obiecte căzute din aer. MApN identifică riscuri în zona de frontieră

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a emis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea, avertizând asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian. Avertizarea a fost transmisă după ce structurile Ministerului Apărării Naționale, responsabile cu monitorizarea și apărarea granițelor, au identificat riscuri în zona de frontieră. De ce a fost emis mesajul RO-Alert Autoritățile precizează că scopul mesajului este unul strict preventiv. Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța Populația este informată despre potențialele riscuri și despre măsurile de siguranță care trebuie adoptate, inclusiv adăpostirea în cazul în care situația o impune. Totodată, instituțiile statului subliniază că teritoriul României nu este vizat direct de atacurile Federației Ruse. Țintele sunt obiective aflate pe teritoriul Ucrainei, în proximitatea graniței, pe malul stâng al Dunării și al brațului Chilia Veche. Recomandările autorităților pentru populație În contextul alertelor, autoritățile fac apel la calm și responsabilitate. Locuitorii sunt sfătuiți: să urmeze instrucțiunile oficiale transmise prin RO-Alert; să se informeze doar din surse verificate; să evite răspândirea informațiilor neconfirmate; să nu intre în panică; să apeleze numărul de urgență 112 doar dacă situația o impune. Ministrul Apărării: „21 de drone s-au apropiat de România” Potrivit ministrului Apărării, în noaptea precedentă, 21 de drone s-au îndreptat spre România, însă nu au pătruns în spațiul aerian național. „Situația de la Plauru de noaptea trecută nu a presupus o incursiune în spațiul aerian românesc. Azi-noapte au venit 21 de drone înspre România, nu au intrat în România. Se întâmplă, uneori, să mai intre pentru o porțiune foarte îngustă. Avem măsuri pentru a contracara aceste situații în funcție de gravitatea consecințelor”, a declarat ministrul.

Cazul comandantului zdrobit de tanc la Smârdan (sursa: Facebook/MApN)

Eveniment

Comandant zdrobit de tanc în poligon la Smârdan, MApN încearcă să se spele pe mâini

Cazul tragic al comandantului militar zdrobit de un tanc în poligonul de la Smârdan, județul Galați, continuă să ridice întrebări după patru ani, în timp ce procesul ajuns la Tribunalul Militar din Iași nu a reușit să clarifice de ce ofițerul s-a aflat în fața vehiculului blindat care l-a strivit. Cazul comandantului zdrobit de tanc la Smârdan Conductorul tancului, care se deplasa cu aproximativ 1 km/h, își susține nevinovăția, iar Ministerul Apărării Naționale încearcă să transfere responsabilitatea exclusiv asupra acestuia pentru a evita plata unor despăgubiri civile de peste un milion de lei. Citește și: Bolojan, atac dur la PSD: „Încearcă să vină cu o retorică de tip AUR” Ancheta a contrazis varianta inițială prezentată public de MApN în martie 2022, potrivit căreia militarul coordona manevrele tancului, stabilind că vehiculul era de fapt oprit și a alunecat din cauza propriei greutăți după deblocarea frânelor. Dosarul a fost preluat de Curtea Militară de Apel, care urmează să pronunțe verdictul într-un caz ce scoate la lumină posibile responsabilități instituționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)

Investigații

EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România

852 de milioane de euro va plăti Ministerul Apărării Naționale pentru a cumpăra primele 12 elicoptere franțuzești H225M pentru Armata Română prin programul SAFE. Adică 71 de milioane de euro pentru fiecare elicopter fără armament și muniții. Acordul-cadru ar putea fi semnat în a doua jumătate a lunii aprilie 2026, atunci când se preconizează că președintele Franței, Emmanuel Macron, ar urma să vină într-o nouă vizită oficială în România. Dar costul fiecărui elicopter ar putea să depășească suma de 100 de milioane de euro după ce MApN va decide să cumpere mitraliere, sisteme de rachete și autoprotecție. Citește și: Suveraniștii din AUR, SOS și POT refuză să ajute administrația Trump în conflictul cu Iranul: Simion, supărat că SUA legitimează astfel președinția lui Nicușor Dan Mai mult, costurile anuale de operare se învârt în jurul sumei de două milioane de euro anual pe bucată. Achiziția scoate la iveală o afacere păguboasă făcută de MApN: achiziția celor două elicoptere H215 cu suma de aproximativ 142 de milioane de euro (deci 71 de milioane e euro pe bucată), deși acestea sunt mult mai slabe și ieftine decât H225M. Airbus a oferit elicoptere H215M Compania franceză Airbus a promis în ultimii zece ani că va construi o fabrică de elicoptere la Ghimbav, dacă Ministerul Apărării Naționale cumpăra minim 16 elicoptere H215M. În primăvara anului trecut, pesedistul Bogdan Ivan, pe atunci ministru al Economiei, declara public că „producția (de elicoptere - n.r.) este gândită pentru nevoile Armatei Române, cât și pentru export”. La conducerea Ministerului Economiei a ajuns, după Bogdan Ivan, useristul Radu Miruță, actualul ministru al Apărării. Miruță declara pentru DeFapt.ro, în august 2025, că francezii de la Airbus fac lobby pentru a vinde României licența de producție a elicopterelor H215M cu condiția ca MApN să le achiziționeze. Oferta i-a fost prezentată inclusiv președintelui Nicușor Dan și consilierului prezidențial Radu Burnete. Generalii MApN au cerut H225M, mai performante Dar generalii de la Direcția generală pentru armamente (DpA) a MApN, condusă de generalul Ion Cornel Pleșa, s-au opus acestei achiziții, motivând că elicopterul H225M (și nu H215M) ar fi mult mai util Armatei Române. Însă francezii de la Airbus au spus din start că refuză vânzarea licenței pentru acest tip de elicopter. Toate negocierile s-au purtat în sediul Ambasadei Franței la București, acolo unde oficialilor români li s-a prezentat mai multe oferte economice și tehnice. Vizită oficială la Paris, amânată de Macron Negocierile de la București dintre reprezentanții Airbus și oficialii români pentru achiziția elicopterelor s-au blocat în septembrie 2025. O sincopă care, potrivit mai multor surse familiare cu subiectul, a dus la amânarea cu câteva luni a unei vizite oficiale a președintelui Nicușor Dan la Paris. Potrivit surselor menționate, vizita oficială la Paris ar fi trebuit să aibă loc pe 18 septembrie 2025. Ceea ce nu s-a mai întâmplat, după ce Nicușor Dan a fost informat oficial că președintele Emmanuel Macron decisese să amâne pentru o dată ulterioară vizita. Motivul: „lipsa de consistență a discuțiilor”. La acel moment, DeFapt.ro a solicitat Administrației Prezidențiale să comunice oficial care au fost motivele pentru care vizita oficială a președintelui Nicușor Dan a fost amânată de partea franceză. Administrația Prezidențială nu a negat contramandarea vizitei, ci a transmis doar că „data unei posibile vizite oficiale a Președintelui României, Nicușor Dan, în Republica Franceză nu a fost fixată până în acest moment. În momentul agreării coordonatelor unei vizite de către ambele părți, detaliile (inclusiv data) vor fi anunțate public de comun acord, conform practicii și cutumelor diplomatice.” Planuri mari „din gură” după vizita la Macron Pe 9 decembrie 2025, președintele Nicușor Dan a fost primit, într-un final, la Paris, de omologul său francez, Emmanuel Macron. În cadrul conferinței de presă, președintele Nicușor Dan a declarat că a discutat printre altele despre industria de apărare și programul SAFE. „După cum știți, avem deja o investiție franceză în industria românească de apărare, cum ar fi IAR Ghimbav (Airbus Helicopters România – n.r.), și ce vreau să transmit este că noi suntem deja la a treia etapă. Am avut o etapă în care cumpăram și nu ceream nimic. După care am avut o etapă în care cumpăram și puneam condiția ca lucrurile să se întâmple în România, o parte din producție să se întâmple în România, dar imediat ce respectiva comandă se termina, investiția din România nu mai era actuală”, declara atunci președintele Nicușor Dan. Tot el a menționat că, prin programul SAFE, vrea ca investițiile din industria de apărare să se transforme în investiții permanente. Investiții „care nu doar să reușească să satisfacă comenzile Armatei României, ci chiar să fie companii care în aceeași perioadă să exporte și în altă parte și să fie viabile și după ce comanda pe care România o face se întrerupe”, adăuga Nicușor Dan. Cel mai probabil, Airbus nu va face nici o investiție în România Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că, prin programul SAFE, prin care România se împrumută cu 16,68 miliarde euro, vor fi achiziționate printr-o achiziție comună cu Franța minimum 12 elicoptere H225M. Valoarea inițială contractului va fi de 852 de milioane euro. Un calcul simplu arată că prețul unui elicopter de transport este de 71 milioane de euro, fără mitraliere, rachete, muniție și sistem de autoprotecție. Fiind vorba de o achiziție comună, contractul se va semna direct cu guvernul francez, care îl va atribui companiei Airbus, producătorul elicopterului. În acest context, compania Airbus nu mai este obligată să investească în industria de apărare românească: legislația de offset nu se aplică acestor contracte. „Nu se face cooperare industrială pentru că contractul va fi semnat cu Guvernul francez, care cumpără elicopterele de la Airbus. Dacă luai 215 cu licența producție în România, era altă treabă. Nici nu știi de ce s-a ajuns la 225. S-a ajuns la 225 ca să se îngroape proiectul sau ca să nu se facă nimic în România?”, a spus o sursă din cadrul MApN. Pentru semnare, vine Macron la București Totuși, un centru de mentenanță al elicopterelor ar putea apărea în hala pe care o deține Airbus la Ghimbav, dacă Ministerul Apărării Naționale va semna un acord-cadru pentru achiziția a 45 de elicoptere H225M. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale au declarat pentru DeFapt.ro că contractul pentru cele 12 elicoptere Airbus H225M prin SAFE ar urma să fie semnat în a doua jumătate a lunii aprilie, în preajma vizitei oficiale a președintelui Emmanuel Macron la București. Versiunea mai veche a elicopterului Airbus a costat la fel de mult Achiziția celor 12 elicoptere cu 71 de milioane de euro pe bucată scoate la iveală o afacere tenebroasă și scumpă atât pentru Ministerul Apărării Naționale, cât și pentru statul român. MApN semnat în primăvara anului trecut un contract, tot cu francezii de la Airbus, pentru livrarea a două elicoptere H215M, mult mai slabe ca H225M. Prețul unui elicopter H215M, fără sistemul de rachete, a fost de aproximativ 71 de milioane de euro. „Generalii de la DpA au o problemă majoră. În primul rând, nu pot să justifice prețul: anul trecut ai luat un elicopter slab cu 71 de milioane de euro bucata, iar acum cumperi unul mult mai performant tot cu 71 de milioane de euro. Cum ar veni să iei un 225 la preț de 215? Înseamnă că undeva s-a luat șpagă”, atrag atenția sursele. MApN a refuzat să explice cum a fost posibil același preț pentru douâ modele diferite. Elicopterele sunt „chele”, dotările mai adaugă 40% la preț Cele 12 elicoptere H225M care vor fi plătite cu banii împrumutați prin SAFE vor fi „chele”. „Există în momentul de față o constrângere legată de preț pe care cineva încearcă să o regleze cumva. Singura modalitate de reglare e să primească partea română un elicopter care cică ar fi conform configurației franceze. Ceea ce eu mă îndoiesc. Francezii nu au în derulare nici o achiziție de 225 prin SAFE. Prețul nu mai poate fi crescut și, atunci, reducem specificația. O să spună că avem un elicopter cam cum ar urma să aibă armata franceză”, a arătat o sursă a DeFapt.ro din MApN. Pe de altă parte, dacă elicopterele vor fi cumpărate pentru toate categoriile de forțe, acestea trebuie să fie dotate cu mitraliere, sisteme de rachete și autoprotecție. Specialiștii consultați de către DeFapt.ro susțin că costurile pentru aceste dotări ar crește prețul fiecărui elicopter la peste 100 de milioane de euro. O altă problemă este legată de costurile de operare ale elicopterelor, care ajung la aproximativ două milioane de euro pe bucată. Generalul Dănilă: O decizie politică, nefundamentată Generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General, a explicat că achiziția elicopterelor din Franța a fost o decizie politică. „Nu este o decizie luată pe o verificare amănunțită, pe caracteristici, pe cât de bune ar fi, pe nevoile misiunii. Este o decizie politică. Toate deciziile de achiziții au fost decizii politice. (…) Nu înțeleg logica. A fost o decizie politică prin care s-a plătit ceva francezilor. La fel cum s-au cumpărat fregatele, la fel ca toate deciziile astea politice”, a spus generalul Ștefan Dănilă. Acesta a mai arătat că e o mare prostie dacă se cumpără doar 12 elicoptere. „Înseamnă că nu s-a negociat nimic și noi nu am făcut decât să cumpărăm elicopterele astea. Pentru că inițial s-a discutat de o investiție majoră a Franței la Brașov. Ei au spus că își doresc să revină cu elicopterele așa cum a revenit Renault cu Dacia. Trebuia să construim tot ansamblu. Și noi puteam să producem ceva vandabil pe piață, nu doar să producem pentru România. Povestea asta cu producem tehnică militară pentru România e o poveste proastă. Trebuie să producem și pentru export”, a declarat generalul. Costurile pe ciclu de viață, subiect tabu pentru MApN Generalul Dănilă a adus în discuție un subiect tabu pentru Ministerul Apărării Naționale: costurile pe ciclu de viață. O problemă pe care oficialii MApN o țin de parte de atât de cetățeni, cât și de politicieni. „Orice echipament major se achiziționează pe ciclu de viață. Adică așa fac toți cei care s-au deșteptat. La un contract de trei miliarde, costul pe ciclul de viață înseamnă vreo 30 de miliarde”, a menționat generalul. El a precizat că, la un moment dat, a ridicat această problemă, dar i s-a spus că se vor speria politicienii și nu vor aproba achizițiile militare. „Dacă tu nu spui costul real și îl maschezi cu o achiziție pe care spui că o faci la preț redus și după aia te costă de zece ori mai mult, mi se pare periculos. Ar fi trebuit și la noi să se facă cât costă achiziția și pe ciclu de viață”, a declarat generalul Ștefan Dănilă.

Antrenament militar al Forțelor Terestre în București (sursa: Facebook/MApN)

Eveniment

Bucureștiul, asediat de armată: tehnică și echipamente militare pe străzi. MApN nu dă un orar

Statul Major al Forțelor Terestre (SMFT) desfășoară miercuri un antrenament care presupune deplasări de tehnică și echipamente militare în municipiul București, a anunțat Ministerul Apărării Naționale (MApN). Autoritățile dau asigurări că activitatea este una planificată și face parte din programul obișnuit de instruire al Armatei Române. Exercițiul face parte din planul anual de instruire Potrivit MApN, exercițiul este inclus în Planul activităților de instruire ale Forțelor Terestre și are ca scop testarea capacității de reacție a structurilor aflate în subordinea Statului Major al Forțelor Terestre. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Astfel de antrenamente sunt organizate periodic pentru menținerea nivelului de pregătire și pentru verificarea procedurilor operaționale în diferite scenarii. Deplasări de tehnică militară în Capitală În cadrul exercițiului, tehnica și echipamentele militare vor fi deplasate pe anumite trasee din București. Ministerul Apărării a precizat că aceste deplasări vor avea loc în intervale orare stabilite astfel încât să afecteze cât mai puțin traficul rutier din Capitală. Reprezentanții MApN au transmis că nu există motive de îngrijorare pentru populație, activitatea fiind una de rutină. MApN cere înțelegerea cetățenilor Anunțul a fost făcut miercuri pe pagina oficială de Facebook a Ministerului Apărării Naționale. Instituția le solicită cetățenilor înțelegere pentru eventualele inconveniente temporare cauzate de deplasarea tehnicii militare și subliniază că exercițiul este necesar pentru buna funcționare a structurilor de apărare.

Pensiile și soldele din MApN și MAI nu scad (sursa: Facebook/Radu Miruță)

Eveniment

Pensiile și soldele din MApN și MAI nu scad, a promis ministrul Apărării. Vârsta se discută

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat luni că nu există niciun plan privind tăierea pensiilor, a soldelor sau modificarea criteriilor de pensionare în sistemul militar sau în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Oficialul a subliniat că informațiile vehiculate în spațiul public pe acest subiect sunt neadevărate și creează temeri nejustificate. Discuțiile despre pensionare Întrebat despre proiectul care vizează majorarea vârstei de pensionare în MApN și MAI, precum și despre posibilitatea unui val de pensionări, Radu Miruță a explicat că datele existente nu confirmă un scenariu alarmist. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Potrivit acestuia, din aproximativ 3.700 de angajați din Ministerul Apărării care îndeplineau condițiile de pensionare, 75% au ales să rămână în activitate, fără a beneficia de stimulente suplimentare. Strategia MApN: stimulente, nu constrângeri Ministrul a precizat că preocuparea principală este de a crea mecanisme de stimulare financiară pentru cei care decid să rămână în sistem, fără a impune măsuri forțate. Scopul este menținerea personalului cu experiență și evitarea unei presiuni suplimentare asupra bugetului public. „Preocuparea este de a stimula, nu de a lua”, a subliniat Radu Miruță, adăugând că eventualele modificări viitoare trebuie să aducă beneficii celor care se gândesc la pensionare, nu dezavantaje. Pensionarea masivă ar crea presiune bugetară Radu Miruță a explicat că o pensionare accelerată ar avea un impact financiar major, întrucât Ministerul Apărării ar fi nevoit să suporte simultan costurile pensiilor pentru cei retrași din activitate și salariile noilor angajați. Menținerea personalului activ ar permite evitarea acestei duble presiuni bugetare. În acest context, ministrul a subliniat că nu se pune problema reducerii numărului de militari și că Armata Română trebuie nu doar dotată cu tehnologie modernă, ci și susținută prin salarii competitive. „Ar fi contraintuitiv să tăiem din zona militară” Ministrul Apărării a atras atenția asupra contextului geopolitic sensibil al României, stat de graniță cu o țară aflată în război, afirmând că ar fi „contraintuitiv” să se recurgă la tăieri de pensii sau salarii în domeniul apărării și al ordinii publice. El a avertizat, totodată, asupra existenței unor tentative de dezinformare menite să inducă teamă în rândul angajaților din structurile de forță, susținând că astfel de narative nu servesc intereselor României. Situația din MAI: 15.000 de angajați eligibili pentru pensionare La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, a declarat că aproximativ 15.000 de salariați din MAI îndeplinesc condițiile de pensionare, însă principiul de bază este că drepturile celor eligibili nu vor fi afectate. Despescu a precizat că există un dialog constant cu organizațiile sindicale și că autoritățile își doresc ca personalul cu experiență să rămână în sistem, în beneficiul stabilității și eficienței instituționale.

Bucăți de dronă în Vrancea, investigație MApN (sursa: Facebook/Primaria Comunei Tănăsoaia)

Eveniment

Bucăți de dronă, probabil rusească, căzute într-o curte din Vrancea. MApN habar nu avea

Specialiști ai Ministerului Apărării Naționale (MApN) s-au deplasat, duminică, în localitatea Tănăsoaia, județul Vrancea, pentru a efectua investigații după descoperirea unor resturi metalice care ar putea proveni de la un posibil vehicul aerian. Intervenție comună MApN – IPJ Vrancea Potrivit unui comunicat transmis de Biroul de presă al MApN, intervenția a avut loc în dimineața zilei de 18 ianuarie, la solicitarea Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE „Ministerul Apărării Naționale a trimis o echipă de specialiști pentru efectuarea unei investigații comune în localitatea Tănăsoaia, ca urmare a descoperirii unor resturi metalice care indică un posibil vehicul aerian”, se arată în informarea oficială. Fragmentele metalice, ridicate pentru analize de specialitate Conform MApN, resturile descoperite au fost ridicate de la fața locului și transportate pentru analize de specialitate, urmând să se stabilească proveniența acestora și natura exactă a obiectului din care fac parte. Autoritățile nu au oferit, până în acest moment, detalii suplimentare privind originea fragmentelor sau eventualele riscuri pentru populație. Investigațiile sunt în desfășurare, iar concluziile vor fi comunicate după finalizarea analizelor.

Creșterea vârstei de pensionare în MApN și MAI (sursa: Facebook/Poliția Română, MApN)

Eveniment

Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că reprezentanții Ministerului Apărării și ai Ministerului Afacerilor Interne vor elabora, până la finalul săptămânii viitoare, un proiect de lege care vizează creșterea vârstei de pensionare în structurile de ordine publică și apărare. Măsura, legată de reducerea cheltuielilor bugetare Inițiativa apare în contextul în care Guvernul urmărește reducerea cu 10% a fondului de salarii al instituțiilor publice. Citește și: Apropiata lui Savonea, șefa Curții de Apel București, se autoinvită la Cotroceni. Deocamdată, Nicușor Dan o ține la ușă Potrivit ministrului, în cazul MApN și MAI, această reducere nu poate fi realizată nici prin tăieri salariale, nici prin diminuarea numărului de angajați. Războiul din Ucraina exclude reducerile de personal Radu Miruță a explicat, într-o intervenție la Antena 3, că situația de securitate regională face imposibilă reducerea efectivelor militare sau a personalului din structurile de ordine publică. România are aproximativ 600 de kilometri de graniță cu o țară aflată în război, motiv pentru care, potrivit ministrului, armata trebuie consolidată, nu diminuată. Compromisul coaliției: fără tăieri, dar cu pensionare mai târzie Ministrul Apărării a precizat că soluția acceptată în coaliția de guvernare este creșterea vârstei de pensionare, ca formă de contribuție la efortul de reducere a cheltuielilor. „Nu tăiem din salarii și nu reducem numărul de angajați, dar creștem vârsta de pensionare. Acesta este compromisul”, a declarat Miruță. Vârsta actuală de pensionare este 48 de ani În prezent, personalul din aceste structuri se poate pensiona la vârsta de 48 de ani. Noua vârstă de pensionare urmează să fie stabilită în urma unor simulări financiare. Ministrul a precizat că sunt analizate mai multe scenarii, care ar putea presupune creșterea pragului la 55, 60 sau o altă vârstă, fără a ajunge neapărat la 65 de ani. Proiectul de lege, pe masa Guvernului săptămâna viitoare Potrivit lui Radu Miruță, proiectul de lege comun al MApN și MAI urmează să fie prezentat Guvernului până la finalul săptămânii viitoare, după finalizarea simulărilor privind impactul bugetar. În ceea ce privește domeniul sănătății, ministrul a precizat că sunt așteptate propuneri care să reducă cheltuielile printr-o alocare diferențiată a fondurilor. Printre criteriile avute în vedere se numără rangul spitalelor și volumul de activitate, în special în cazul gărzilor medicale, care diferă semnificativ de la un spital la altul. Educația, exceptată de la noi reduceri Pentru sectorul Educației, Guvernul va ține cont de reducerile realizate anul trecut, estimate la 4–5%. Astfel, nu se va aplica o reducere suplimentară de 10% peste cea deja efectuată. Guvernul exclude introducerea unor taxe noi Radu Miruță a mai declarat că în cadrul Guvernului nu au existat discuții privind introducerea unor noi taxe. Executivul își propune să transmită populației un semnal clar că ajustările bugetare încep din interiorul aparatului de stat. „Concentrarea Guvernului este să arătăm că tăiem și de la noi. Începem anul cu această dovadă”, a conchis ministrul.

Elbit, suspendată de către NATO (sursa: Facebook/Elbit Systems)

Internațional

ALERTĂ Elbit, care are contracte cu MApN, suspendată de către NATO. Suspiciuni de corupție

NATO a decis excluderea companiei Elbit Systems, unul dintre cei mai importanți producători israelieni din industria de apărare, din toate procedurile de achiziții publice ale Alianței. Compania are contracte cu MApN (o listă a acestora, aici). Măsura rămâne în vigoare pe durata anchetelor privind acuzații de corupție. Decizia a fost luată în vara acestui an, după apariția unor informații privind arestări și posibile fapte ilegale în luna mai. Investigații jurnalistice indică practici ilegale Publicațiile Follow the Money, La Lettre, Knack și Le Soir au publicat rezultatele unei investigații comune în care susțin că Elbit Systems ar fi recurs la practici ilegale pentru obținerea unor contracte. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Până în acest moment, compania nu a transmis un punct de vedere oficial. Suspiciuni privind scurgeri de informații și spălare de bani Potrivit procurorilor belgieni, angajați ai Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA) ar fi transmis informații confidențiale unor producători de armament. Ancheta vizează și posibile tranzacții ilegale prin intermediul unor firme de consultanță folosite pentru spălarea banilor. Contractele suspectate se referă în principal la drone și muniții. Contracte de miliarde gestionate de NSPA NSPA administrează contracte semnificative pentru statele membre NATO. În 2024, agenția a anunțat acorduri-cadru privind achiziția de muniție de artilerie în valoare de 1,1 miliarde de lire sterline (1,3 miliarde de dolari). Importanța strategică și financiară a acestor contracte a amplificat interesul autorităților față de posibilele nereguli. NATO cooperează cu procurorii și întărește mecanismele interne Un purtător de cuvânt al Alianței a declarat că NATO nu poate comenta pe durata investigațiilor, însă NSPA cooperează pe deplin cu procurorii. De asemenea, a fost înființat un grup de lucru intern pentru consolidarea capacităților de investigare și verificare. Amploarea prejudiciului și valoarea mitelor, necunoscute Deocamdată, nu există informații oficiale privind prejudiciul total sau suma mitelor implicate. Ancheta acoperă posibile infracțiuni precum apartenență la o organizație infracțională, corupție, luare de mită și spălare de bani.

Etichetă: mapn

EXCLUSIV Baza pentru avioanele F-35 va fi construită de o firmă care nu are inginer coordonator al lucrării. MApN a închis ochii, deși doi ofițeri din comisia de licitație au cerut descalificarea firmei

EXCLUSIV Penalități de 88 de milioane de euro pentru blindatele ciuntite Cobra II livrate de Otokar Ministerului Apărării

EXCLUSIV Șantaj la MApN pe miliardele SAFE: Rheinmetall nu mai vrea să producă în România. Contract de 5,7 miliarde de euro

EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer

MApN scoate rezerviștii din șase județe și București la exerciții de mobilizare

ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad

EXCLUSIV Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane de lei pentru containere militare. Firma are contracte de sute de milioane cu statul

RO-Alert în Tulcea: populația, avertizată asupra riscului de obiecte căzute din aer. MApN identifică riscuri în zona de frontieră

Comandant zdrobit de tanc în poligon la Smârdan, MApN încearcă să se spele pe mâini

EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România

Bucureștiul, asediat de armată: tehnică și echipamente militare pe străzi. MApN nu dă un orar

Pensiile și soldele din MApN și MAI nu scad, a promis ministrul Apărării. Vârsta se discută

Bucăți de dronă, probabil rusească, căzute într-o curte din Vrancea. MApN habar nu avea

Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani

ALERTĂ Elbit, care are contracte cu MApN, suspendată de către NATO. Suspiciuni de corupție

Ultima oră

Catastrofele fotbalului pe bani publici: Politehnica Iași este în insolvență, cu datorii de milioane

Constituția îi permite lui Nicușor Dan să joace la nesfârșit jocul desemnării unui premier

Firmele de ridesharing angajează masiv. Dar la negru

Fritz, în conflict de interese, a decis ÎCCJ. USR susține că nu-și pierde mandatul de primar

PNL, replică dură către Tribunalul Ilfov, care a dat câștig de cauză puciștilor lui Veștea

Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate

Presa pro-PSD susține că Ciucu a fost pus sub acuzare pentru luare de mită

Un nou candidat la poziția de prim-ministru: „Aș face România mare din nou”

EXCLUSIV Baza pentru avioanele F-35 va fi construită de o firmă care nu are inginer coordonator al lucrării. MApN a închis ochii, deși doi ofițeri din comisia de licitație au cerut descalificarea firmei

BREAKING NEWS Ciprian Ciucu, audiat la DNA. Mediafax scrie că ar putea fi pus sub acuzare

Guvernul Veștea are probleme: Grindeanu anunță că lista se depune abia duminică, votul - marți

Teorii conspiraționiste la Realitatea, Antena 3 și Andronic: gazele din Marea Neagră, oferite Ungariei pentru ca UDMR să fie cu Bolojan

VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă

VIDEO „Tunul” lui Predoiu, unic în lume: Poliția cumpără arma de asalt pentru Armată (comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Prima trădare din partidul lui Simion: „Eu voi vota acest guvern”