sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mapn

56 articole
Investigații

Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania

Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania. Compania italiană Iveco Defense a fost sancționată cu 2,5 milioane de dolari pentru că nu a livrat la timp camioanele și remorcile Armatei Române. Dar a primit cadou majorarea contractului cu peste 15 milioane de dolari invocându-se scumpirile generate la nivel internațional de războiul ruso-ucrainean. Contract de 700 de milioane USD Iveco Defense Vehichles Spa, compania italiană care produce camioane militare, a câștigat în primăvara anului 2019 o licitație organizată de Ministerul Apărării Naționale în valoare de peste 700 de milioane de dolari. Potrivit contractului semnat, se obliga să livreze Armatei Române un număr de 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Primul contract subsecvent prevedea livrarea a 942 de vehicule în perioada 2020 – 2024. Citește și: România cumpără 32 de avioane F-35 cu 6,5 miliarde de dolari, Polonia dă numai 4,6 miliarde de dolari tot pe 32 de avioane F-35. Diferența ar fi o vagă „cooperare industrială” DeFapt.ro a dezvăluit că, într-o primă fază, în martie 2020, compania Iveco Defense a solicitat suspendarea termenului de livrare din cauza pandemiei. Ministerul Apărării Naționale a acceptat decalarea termenului de livrare cu doar 42 de zile, dar compania italiană nu a respectat noii termeni de livrare. La începutul anului 2022, italienii erau obligați de contract să furnizeze 514 camioane, dar au livrat cu 61 mai puțin. Penalități de 12 milioane de lei Tergiversările repetate au făcut ca Ministerul Apărării Naționale să impună penalități companiei Iveco Defenese. „Având în vedere contextul geo-politic, pandemic și economic actual, graficul de livrare nu a putut fi respectat de compania italiană. În acest sens, au fost percepute penalități pentru întârziere în cuantum de aproximativ 12 milioane de lei la data de 03.06.2022”, se arată în răspunsul Ministerului Apărării transmis către DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Cadou de peste șase milioane de euro făcut companiei GDELS Mowag de statul român, deși aceasta are întârzieri foarte mari la livrarea către Armată a blindatelor Piranha V La scurt timp după ce compania italiană a fost sancționată cu 12 milioane de lei, echivalentul a peste 2,5 milioane de dolari, ministrul Economiei de atunci, Florin Spătaru, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se permitea majorarea cu până la 50% a contractelor de achiziție publică „de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității naționale”. Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania Creșterea valorii contractelor a fost justificată prin faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia a condus la majorarea prețurilor la materiile prime, la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Ordonanța lui Spătaru a intrat în vigoare în octombrie 2022. Atunci, compania Iveco Defence a solicitat majorarea contractului aflat în întârziere pentru camioanele pe care era obligată să le livreze Armatei Române înainte de începerea războiului. Adică în perioada în care costurile nu erau afectate de criza prețurilor. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării Națională a transmis că acordul cadru „nr. 13/1/CFA-C/02.12.2019 Platforme de transport auto multifuncționale pe roți, CS1/2019, prețul contractului s-a majorat cu suma de 71.830.961,31 lei cu TVA”. În cazul contractului pentru remorci, prețul s-a majorat cu 2.302.024 cu TVA. În total, cele două contracte au fost majorate cu peste 74 milioane lei, adică pese 15,1 milioane de dolari.

Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania (sursa: MApN)
Piranha V mușcă adânc din buget (sursa: Facebook/Şerban & Musneci Associates)
Investigații

Piranha V mușcă adânc din buget

Piranha V mușcă adânc din buget. 30 de milioane de euro valorează cadoul făcut de pesedistul Florin Spătaru, fost ministru al Economiei și actual consilier al premierului Marcel Ciolacu, companiilor care vând muniție, echipamente și tehnică militară ministerului Apărării Naționale. Citește și: România vrea să plătească în plus pe contractele de armament aflate în derulare, se invocă situația geopolitică. Printre „premianți”, companii penalizate Informațiile oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că GDELS Mowag este unul dintre principalii beneficiari ai majorării: compania a primit pentru contractul blindatelor Piranha V o creștere de 6,11 milioane euro fără TVA. Ordonanța lui Spătaru a crescut potul Pesedistul Florin Spătaru a inițiat în august 2022, în timpul mandatului său de ministru al Economiei, un proiect de Ordonanță de Urgență potrivit căruia instituțiile statului român urma să ajusteze cu până la 50% „prețurile contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român În proiectul de Ordonanță nu a fost menționat impactul bugetar și nici câți bani urmează să primescă în plus fiecare companie care putea să beneficieze de acest cadru legal. Conform Notei de fundamentare, Florin Spătaru a justificat creșterea valorii contractelor prin faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia a condus la majorarea prețurilor la materiile prime, la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Erau vizate contracte semnate de Ministerul Apărărării Naționale, de Ministerul Afacerilor Interne și de serviciile secrete de informații. DeFapt.ro a dezvăluit în toamna anului trecut că această Ordonanță de Urgență a fost dată cu dedicație în special pentru companiile Iveco Defence Vehicles S.p.A și GDELS Mowag. Cele două companii străine au în derulare contracte de aproape două miliarde de euro cu Ministerul Apărării Naționale. GDELS - Mowag, întârzieri uriașe la livrare Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract de 895 de milioane de euro pentru achiziționarea a 227 de transportoare blindate de la compania General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics. Conform contractului, GDELS se obliga să livreze 36 de transportoare în anul 2018 și 32 în 2019. Citește și: Florin Spătaru, ministrul Economiei, confirmă dezvăluirile Defapt.ro referitoare la blindatele Piranha V, dar dă vina pe compania GDELS – Mowag Însă GDELS nu a respectat contractul cu Ministerul Apărării Naționale, deși primise un avans de peste 114,4 milioane de euro. În martie 2019, MApN a notificat compania GDELS – Mowag că nu livrase la timp primele 36 de transportoare. Motiv pentru care li s-au imputat penalități de 8,5 milioane de euro. Cu toate acestea, GDELS a continuat să tergiverseze realizarea obligațiilor contractuale, poate și pentru că MApN nu mai putea impune noi penalități. Până la finalul anului 2021, GDELS era obligată să livreze 141 de transportoare, dar Ministerul Apărării Naționale recepționase doar 68 de blindate Piranha V. Piranha V mușcă adânc din buget Deși GDELS avea o restanță de 73 de blindate Piranha V la începutul războiului din Ucraina, reprezentanții companiei au cerut Ministerului Apărării Naționale majorarea contractului, așa cum făcea posibil Ordonanța lui Spătaru. Adică au cerut bani în plus invocând scumpirea materiilor prime, a energiei și a combustibilului în anul 2022 pentru producția de blindate Piranha V, inclusiv pentru cele care trebuia să fie livrate anterior începerii războiului ruso-ucrainean. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că primul contract subsecvent al acordului cadru de furnizare „nr. 02/801/2018, CS1/2018 , prețul contractului s-a majorat cu suma de 6.113.179,26 euro fără TVA”. Moreniul a pierdut contractul de sudură Înainte de adoptarea Ordonanței lui Spătaru de către Guvernul României, condus atunci de liberalul Nicolae Ciucă, americano-elvețienii de la GDELS Mowag bătuse palma cu Ministerul Economiei pentru ca sudarea carcaselor aferente transportoarelor Piranha V să se facă la Automecanica Moreni, o companie de stat cu experiență în sudarea blindajelor. Dar, complet surprinzător, Automecanica Moreni a picat auditul făcut de americano-elvețieni. Motiv pentru care reprezentanții GDELS au decis ca blindajele să fie sudate Șantierul Naval Damen Mangalia, fără experiență în astfel de operațiuni. Întâmplător sau nu, înainte de a fi numit ministru al Economiei, Florin Spătaru a fost o lungă perioadă de timp angajatul olandezilor de la Damen. În octombrie 2022, ministrul Florin Spătaru susținea că statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii surprinzătoare. „Decizia ca acest contract să fie semnat cu Șantierul Naval Damen Mangalia aparține GDELS – Mowag, companie privată, iar statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii. Automecanica Moreni a informat Ministerul Economiei despre efectuarea unui audit al GDELS-Mowag și despre faptul că societatea nu îndeplinea condițiile cerute. Automecanica lucrează la implementarea planului de măsuri stabilite în urma auditului”, spunea Florin Spătaru.

MApN, obuziere de un miliard euro. Aici, primele 24 de obuziere cumpărate de Polonia (sursa: Facebook/Hanwha Aerospace - 한화에어로스페이스)
Investigații

MApN, obuziere de un miliard euro

MApN, obuziere de un miliard euro. De fapt, în acest moment, este vorba de 850 de milioane de euro. Atât a estimat Ministerul Apărării Naționale că va plăti pentru achiziția a trei sisteme de obuziere (fiecare cu câte 18 obuziere, deci 54 de obuziere, în total) pe șenile și muniția aferentă. Sud-coreeni și nemți la licitație Defapt.ro a aflat în exclusivitate că la procedura de licitație restrânsă s-au încris sud-coreenii de la Hanwha Aerospace și nemții de la Krauss Maffei Wegmann în asociere cu Rheinmetall. Citește și: EXCLUSIV MApN pune la bătaie aproape un miliard de euro pentru 1.059 de blindate 4×4. Favoriții, americanii de la Oshkosh, nu au primit acceptul Congresului SUA să transfere tehnologie în România și nu vor participa Primii oferă obuzierele autopropulsate K9 Thunder, în timp ce nemții pun la bătaie PzH 2000. Contractul pare cu dedicație pentru compania sud-coreeană Hanwha Aerospace deoarece, cu cinci luni înainte ca licitația să fie anunțată public, ministrul Economiei de atunci Florin Spătaru, actualul consilier al premierului Marcel Ciolacu, susținea că are discuții cu ministrul Apărării pentru construcția obuzierelor autopropulsate K9 în România. Ciucă și Ciolacu, Moși Crăciun în Coreea de Sud Afacerea privind achiziția de obuziere autopropulsate a început cu mult timp înainte de a fi făcută publică de către Ministerul Apărării Naționale. Bazele afacerii s-au pus în decembrie 2022, atunci când premierul Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, pe atunci șeful Camerei Deputaților, au efectuat o vizită fulger în Coreea de Sud, chiar în ajunul Crăciunului. Cei doi oficiali, însoțiți de mai mulți demnitari ai statului român, au ajuns oficial în Coreea de Sud în data de 21 decembrie 2022 pentru a consolida cooperarea bilaterală româno – coreeană. În cadrul vizitei oficiale s-a discutat despre cooperare economică, cu accent pe zonele de energie, investiții, educație și industria de apărare. Pasul doi: memorandu cu Hanwha Două luni mai târziu, la data de 6 februarie 2023, la sediul Ministerului Economiei s-a semnat un memorandum între compania Romarm și Hanwha Aerospace din Coreea de Sud. "Memorandumul semnat astăzi între Romarm și Hanwha Aerospace aduce o perspectivă reală pentru industria românească de apărare, care trebuie să performeze și să aducă plus valoare în economie de pe urma investițiilor si a transferului de tehnologie", declara atunci Florin Spătaru. Practic, compania Hanwha și-a arătat disponibilitatea de a transfera tehnologie în România ca obligație de offset, doar în cazul în care ar fi primit contracte de la Ministerul Apărării Naționale. Pasul trei: aprobarea Parlamentului pentru achiziție La finalul lunii februarie a.c., ministrul Florin Spătaru spunea că, "în acest moment, în baza memorandumurilor încheiate cu partenerii din Coreea de Sud, se fac evaluări în privinţa locaţiilor, a echipamentelor şi domeniilor în care putem să investim, dar aceste investiţii trebuie să aibă la bază interesul Ministerului Apărării Naţionale de a realiza achiziţii de produse ce vor fi făcute la noi în ţară. Avem discuţii în continuare cu MApN privind construcţia obuzierelor autopropulsate K9, dar procesul decizional la MApN durează. Mă voi întâlni cu domnul ministru şi vom vedea care este stadiul evaluărilor efectuate.". Ulterior, pe 21 martie, Ministerul Apărării Naționale a solicitat Parlamentului aprobarea pentru achiziționarea mai multor echipamente militare pentru Forțele Aeriene și cele Terestre. Printre acestea se afla și programul de înzestrare "Sistem obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion". Premierul sud-coreean, la București Programul prevede achiziția a cinci sisteme de obuziere autopropulsate cu o valoare estimată de 1,923 miliarde USD. În primă etapă era prevăzută achiziția a trei sisteme autopropulsate pe șenile, etapă care ar urma să se deruleze până în 2028. Apoi, urma să mai fie achiziționate alte două sisteme. Pe 9 mai 2023, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că în ședința de Guvern s-a aprobat un memorandum pentru aprobarea negocierii şi semnării Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Coreea privind cooperarea în domeniul apărării. Chiar în aceea zi se afla la București, în vizită oficială, premierul sud-coreean Han Duck-Soo. Aruncarea buzduganului: conferința de presă După alte două luni, Ambasada Republicii Coreea împreună cu partenerul ei strategic de la București, Șerban & Musneci Associates, au organizat o conferință privind cooperarea în industria de apărare între cele două state. Conform comunicatului de presă emis de Ambasada Republicii Coreea, la conferință au participat 120 de factori de decizie din Coreea și România, inclusiv generalul – locotenent Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente din Ministerul Apărării Naționale. Nu întâmplător: direcția condusă de generalul – locotenent Teodor Incicaș este cea care elaborează și coordonează politicile de achiziții de armament, stabilește detaliile tehnice pentru sistemele de armamente, elaborează și coordonează strategiile de achiziții. Tot din comunicatul de presă mai aflăm că Hanwha Aerospace a prezentat oficialilor, inclusiv generalului-locotenent Teodor Incicaș, celebrul obuzier autopropulsat K9 Thunder. MApN, obuziere de un miliard euro La data de 28 iulie a.c., compania Ministerului Apărării, Romtehnica, a anunțat organizarea unei licitații restrânse pentru achiziționarea a trei sisteme de obuziere autopropulsate, cal. 155 mm, și a muniției aferente. În total, 54 de obuziere pe șenile (fiecare sistem are 18 obuziere). Valoarea contractului a fost estimată de oficialii MApN la 4,18 miliarde lei, echivalentul a 850 de milioane de euro. Fiecare sistem obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion este compus din 18 obuziere pe șenile cal. 155 mm, nouă bucăți de țeavă de rezervă cal. 155 mm, 12 mașini specializate de transport și încărcat muniții, nouă posturi de observare artilerie autopropulsat, o autostație meteorologică, trei mijloace tehnice de evacuare a echipamentelor avariate și trei sisteme de cercetare acustică. Peste 18.000 de proiectile pentru fiecare sistem Pentru fiecare sistem se va asigura muniția aferentă. Adică: lovitură 155 mm cu proiectil exploziv – 17.352 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil fumigen – 324 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil iluminare – 324 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil inert pentru instruire – 720 de bucăți. Conform anunțului din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), termenul de livrare pentru cele trei sisteme de obuziere este curpins între 30 și 60 de luni de la semnarea contractului. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat sub protecția anonimatului că procedura de înscriere la licitație s-a finalizat. "Au depus oferte companiile Hanwha Aerospace și asocierea dintre Krauss Maffei Wegmann – Rheinmetall. Compania din Coreea de Sud va participa la licitație cu obuzierul K9 Thunder, iar nemții, cu PzH 2000", potrivit surselor citate. Polonia, contract gigant: 672 de obuziere Polonia a semnat în vara anului trecut un acord cadru cu Hanwha Aerospace în baza căruia va cumpăra 672 de obuziere pe șasiu cu șenile K9 Thunder. Primele 24 de obuziere au fost deja livrate Poloniei la data de 19 octombrie 2022. Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Błaszczak, spunea anul trecut că oferta Coreei de Sud are câteva avantaje: letalitatea armelor, momentul livrării şi beneficiile industriei naţionale de apărare. "Trebuie să restartăm industria de apărare din cauza pericolului care se vede la est. Contractele guvern la guvern cu ţările vestice nu au adus mereu beneficii industriei poloneze de apărare. După discuţiile cu partea coreeană, vom construi, vom asigura mentenanţa şi vom avea dreptul la modernizări şi export pentru echipamentele construite în Polonia", a declarat oficialul polonez.

Un miliard de euro pentru blindate (sursa: Facebook/Oshkosh Defense)
Investigații

Un miliard de euro pentru blindate

Un miliard de euro pentru blindate. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că vrea să cumpere 1.059 blindate 4x4 cu o sumă estimată la 4,58 miliarde lei fără TVA, echivalentul a 923 milioane de euro. În prima etapă a licitației s-au încris cinci firme: francezii de la Arquus, americanii de la AM General, turcii de la NUROL și Otokar, dar și compania URO în asociere cu Rafael. Surpriza a fost furnizată însă de americanii de Oshkosh care, deși erau favoriți la câștigarea licitației, nu au obținut acordul Congresului SUA pentru transferul de tehnologie în România, în cazul în care ar fi câștigat licitația. Un miliard de euro pentru blindate Ministerul Apărării Naționale (MApN) vrea să cumpere 1.059 de "autovehicule tactice blindate de tip ușor", cunoscute ca blindatele 4X4, cu o sumă estimată la 4,58 miliarde lei fără TVA. O treime vor fi cumpărate direct de la câștigătorul licitației, restul urmând să fie asamblate în România. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Conform Notei de Fundamentare, se vor achiziționa varianta de bază și opt derivate ale blindatului 4X4. De exemplu, vor fi achiziționate blindate pentru transportul de personal, unele cu turelă telecomandată, altele pentru cercetare și blindatele pentru evacuare răniților. Aceste blindate vor avea o durată de serviciu de minim 15 ani. În același document se mai precizează că "interesul esențial de securitate pentru statul român îl constituie realizarea prin transfer tehnologic pe teritoriul României a unei/unor capacități de asamblare, integrare, testare și asigurarea mentenanței exclusiv în domeniul militar a ATBTU". Transferul de tehnologie în România, esential Dar și fabricarea cel puțin a următoarelor subsisteme esențiale militare din compunerea ATBTU: sistemul de protecţie balistică şi anti-mină, sistemul de armament, sistemul de comunicaţii şi informatică și suita de aplicații software de comandă control, aparatura de ochire şi observare, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului, pentru asigurarea securității aprovizionării pe timp de pace, criză și război. Citește și: Ucraina ar putea primi rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune (cel puțin 300 de kilometri) foarte curând Tot din Nota de Fundamentare aflăm că transferul de tehnologie în România este esential pentru că "în situații de criză, la război sau într-un context geo-politic nefavorabil, prin existența acestor capacități pe teritoriul național, se poate asigura o creștere a rezilienței și a capacității de producție, adaptate la cerințele câmpului de luptă. În cazul inexistenței acestor facilități sunt implicații majore privind capacitatea de reacție și asigurarea integrității teritoriului național". Condiția experienței, scoasă la presiunea producătorilor Licitația părea cu dedicație pentru compania americană Oshkosh, de la care statul român cumpărase printr-un acord "Guvern la Guvern" blindatele JLTV pentru dotarea Forțelor pentru Operații Speciale. De exemplu, una dintre condițiile de participare prevedea că ofertantul "trebuie să depună declarații și documente justificative care să demonstreze că a livrat (…) cel puțin 278 de produse similare ATBTU într-un interval de 12 luni". Condiție pe care o îndeplinea doar Oshkosh. Ulterior, la presiunea marilor companii din industria militară, această cerință obligatorie a fost scoasă în etapa de întrebări și clarificări. Amânare pentru Oshkosh. Fără succes Chiar și fără această condiție, compania Oshkosh era favorită la câștigarea licitație. Doar că americanii de Oshkosh nu au primit acordul Congresului SUA pentru a transfera tehnologie militară în România în cazul în care câștiga licitație. Prima etapă a licitației trebuia să aibă loc în data de 10 iulie 2023. Atunci, fiecare companie care voia să participe la licitație trebuia să depună documentele din care să rezulte că îndeplinește criteriile de calificare în etapa următoare. Adică documente referitoare la cifra de afaceri și experiență, inclusiv un document din care să rezulte disponibilitatea de transfer a tehnologiei în România. Însă prima etapă a fost amânată de Romtehnica, respectiv Ministerul Apărării Naționale, cu aproape două luni pentru ca Oshkosh să obțină acordul Congresului SUA. Nu l-a obținut, motiv pentru care nu s-a înscris la licitație. Favoriții au devenit francezii cu Sherpa Light Ministerul Apărării a fost nevoit să declare deschisă procedura de licitație la începutul lunii septembrie. Surse din cadrul Ministerul Apărării Naționale au declarat pentru DeFapt.ro că, în prima etapă, la sediul Romtehnica, au fost depuse cinci oferte. "Au depus oferte francezii de la Arquus, americanii de la AM General, spaniolii de la URO în asociere cu Rafael. Turcia participă la licitație cu firmele Nurol și Otokar, fiecare cu oferta ei", potrivit surselor. Compania franceză Arquus, unul din principalii favoriți la câștigarea licitației după retragerea companiei americane Oshkosh, participă la licitație cu blindatele 4X4 Sherpa Light. În final, blindatele franceze ar fi produse la Moreni Edouard Penning Reef, managerul pe Europa Centrală și de Est al companiei Arquus, a declarat la o întâlnire cu jurnaliștii că, în cazul în care firma pe care o reprezintă va câștiga licitația, se vor semna mai multe parteneriate cu companiile din industria de apărare românească din care ar rezulta "un grad crescut de cooperare între industriile europene de apărare, prin crearea de parteneriate reciproc avantajoase, pe noi piețe". Francezii vor ca într-o primă fază să livreze un număr mic de blindate 4×4 produse în Franța, acolo unde partenerii din industria de apărare românească ar urma să fie pregătiți. Apoi ar urma transferul de tehnologie în România. În cea de-a doua fază, blindatul 4x4 Sherpa ar urma să fie asamblat în România cu componente produse pe plan local. Într-un final, blindatele francezilor ar urma să fie produse integral la Uzina Automecanica Moreni. NSM 4x4, prezentat la BSDA Companiile turcești Nurol și Otokar au depus fiecare câte o ofertă pentru contractul de 4,58 miliarde de lei. Turcii de la Nurol ar putea intra în licitație cu blindatul NSM 4X4 prezentat la târgul de armament "Black Sea Defense and Aerospace" de la București. Grupul Nurol, cu afaceri în construcții, minerit, imobiliare, servicii financiare și industria de apărare, este condus de familia Carmikli. În anul 2010, familia Carmikli a deschis oficial hotelul Sheraton Batumi din orașul georgian Batumi, eveniment la care a participat și premierul Recep Tayyip Erdogan, actualul președinte al Turciei. După autobuze Otokar, și blindate Cealaltă companie turcească, Otokar, este deja prezentă pe piața românească. Primăria Capitalei a cumpărat 400 de autobuze de la Otokar cu suma de 458 milioane de lei. Firma Otokar face pare din grupul Koç, deținut de familia Koç, considerată cea mai bogată familie din Turcia. La licitația din România, turcii de la Otokar ar putea să participe cu blindatele 4x4 Cobra II. Vehiculele blindate Cobra II au fost văzute în România, în gara din Bacău, în timp ce erau transportate pe calea ferată spre Ucraina. Deocamdată nu se știe cu ce blindate 4X4 vor veni la licitație americanii de la AM General și spaniolii de la URO. Însă se vehiculează că americanii vor veni cu blindatul Humvee NXT360. Spaniolii ar putea licita cu URO Vamtac LTV, asemănător cu vehiculul HMMWV din dotarea armatei americane.

Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate. Aici, locul găsirii primelor resturi de dronă (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Eveniment

Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate

Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) anunţă că nu s-a confirmat prezenţa unor fragmente de dronă în altă zonă decât cele cercetate anterior, activităţile de supraveghere a zonelor de pe teritoriul naţional aflate în proximitatea porturilor ucrainene continuând. Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate "În urma informaţiilor primite în după-amiaza zilei de sâmbătă, 9 septembrie, de la reprezentanţii autorităţilor publice locale din Ceatalchioi, care semnalau posibila existenţă a unor fragmente de dronă într-o altă zonă decât cele cercetate până în prezent, aflată la aproximativ 3,5 kilometri vest de localitatea Plauru, militarii Regimentului de Infanterie Marină au executat, sâmbătă, 9 septembrie, în a doua parte a zilei, şi în dimineaţa zilei de duminică, 10 septembrie, misiuni de cercetare în teren, în urma cărora nu s-a confirmat existenţa elementelor semnalate. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Forţele MApN rămân în continuare în alertă şi vor continua cercetările în zonele de pe teritoriul naţional aflate în proximitatea locaţiilor unde forţele ruse execută atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre", a transmis, duminică, MApN. Se patrulează și se monitorizează Conform sursei citate, în ultimele 48 de ore, forţe şi mijloace ale Ministerului Apărării Naţionale, din Forţele Navale, Forţele Terestre şi din alte structuri au acţionat cu echipe de cercetare în teren şi cu dispozitive de supraveghere aeriană pe o suprafaţă de peste 80 de kilometri pătraţi în zonele localităţilor Ceatalchioi, Plauru şi Chilia Veche din judeţul Tulcea, şi în judeţul Galaţi, pe malul românesc al Dunării, în proximitatea portului Reni din Ucraina. Citește și: Ministerul Apărării habar n-are când au căzut pe teritoriul României fragmentele de dronă găsite sâmbătă după sesizările unor cetățeni din Deltă De asemenea, Forţele Navale execută cu nave fluviale, misiuni de patrulare şi monitorizare pe braţul Chilia al Dunării. "Ministerul Apărării Naţionale condamnă cu fermitate atacurile executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă din porturile ucrainene de la Dunăre. Aceste atacuri sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu regulile dreptului internaţional umanitar, fiind crime de război. De asemenea, MApN rămâne în contact permanent cu structurile aliate, care sunt informate în timp real", mai arată Ministerul Apărării.

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare. Aici, locul exploziei altei drone rusești (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Eveniment

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare

Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare. Însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă sâmbătă la Ministerul Afacerilor Externe, context în care secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României. Diplomat rus, convocat la MAE Totul, ca urmare a identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR "Din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă sâmbătă la Ministerul Afacerilor Externe, la nivel de secretar de stat. Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României urmare a identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei", precizează MAE, într-un comunicat. Atacurile rusești, condamnate Conform sursei citate, oficialul român a condamnat atacurile sistematice, nejustificate şi brutale ale forţelor ruse împotriva populaţiei şi infrastructurii civile ucrainene, inclusiv a celei de pe Dunăre, din apropierea frontierei cu România, acestea generând riscuri de securitate pentru cetăţenii români din zona de proximitate. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc "Secretarul de stat Iulian Fota a solicitat ferm părţii ruse să înceteze acţiunile la adresa populaţiei şi a infrastructurii ucrainene, inclusiv a celor care ar ameninţa în orice fel siguranţa şi securitatea cetăţenilor români din regiune", arată MAE. Sâmbătă, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că fragmente dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă au fost descoperite de militari ai Forţelor Navale Române. Noi fragmente de dronă, Armata - neștiutoare Potrivit unui comunicat al MApN, în cursul zilei de sâmbătă militari din Forţele Navale Române, dislocaţi pentru misiuni de cercetare în zona localităţii Plauru, judeţul Tulcea, au executat activităţi de căutare în aria de responsabilitate, ca urmare a primirii unor informaţii de la autorităţile locale, transmise prin comenduirea Garnizoanei Tulcea, cu privire la posibila existenţă a unor elemente de dronă la aproximativ 2,5 kilometri sud-est de localitatea Plauru. Purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu, a declarat că fragmentele de dronă, găsite sâmbătă, vor fi supuse expertizei tehnice, pentru a afla mai multe informaţii despre circumstanţele şi perioada în care acestea au ajuns pe teritoriul României.

Licitația pentru construcția corvetelor, anulată de M.Ap.N., după ce francezii au renunțat la contract Foto: Naval-group
Eveniment

Licitația pentru construcția corvetelor, anulată

Licitația pentru construcția corvetelor a fost anulată de M.Ap.N. - în plin război la granițele României și la granița externă a Uniunii Europene și NATO - după ce francezii au renunțat la contract. După ce Defapt.ro a publicat această informație în exclusivitate, Ministerul Apărării a emis un scurt comunicat în care confirmă datele noastre. Francezii de la Naval Group au renunțat la licitația câștigată, motiv pentru care Departamentul pentru Armamente, din subordinea Ministerului Apărării, era obligat să negocieze cu compania olandeză Damen, ofertantul de pe locul doi. Nu s-a întâmplat asta, iar Ministerul Apărării riscă să fie dat în judecată. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Principalii responsabili pentru acest eșec dezastruos sunt generalul Teodor Incicaș, șeful Departamentului pentru Armamente, dar și Nicolae Nasta, șeful Romtehnica, protejații fostului premier Nicolae Ciucă, fost general și actualul șef al PNL. Generalul Teodor Incicaș, șeful Departamentului pentru Armamente, a declarat în exclusivitate pentru Defapt.ro că licitația va fi anulată conform Hotărârii de Guvern 48/2018 care reglementa procedura de achiziție a corvetelor. Licitația pentru construcția corvetelor, anulată, fără ca Damen să fie chemată la negocieri Defapt.ro a dezvăluit că firma franceză Naval Group, cea care a câștigat în urmă cu patru ani licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare, a fost somată de Ministerul Apărării Naționale să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Francezii au renunțat să semneze contractul din cauza faptului că nu se mai putea încadra în prețul licitat, dar mai ales că oficialii de la București le-a promis contractul pentru submarine de aproape două miliarde de euro. Cu toate acestea, compania olandeză Damen, ocupanta locului doi cu o ofertă de 1,255 miliarde euro, și-a prelungit oferta. Astfel, Ministerul Apărării Naționale prin Departamentul pentru Armamente și Romtehnica ar fi trebuit să negocieze atribuirea contractului cu compania Damen. Dar nu s-a întâmplat asta pentru că, în urmă cu două săptămâni, spun surse neoficiale pentru Defapt.ro, consilierul prezidențial la Departamentul Securității Naționale, generalul în rezervă Ion Oprișor, a convocat o ședință în regim de urgență pentru a găsi o soluție legală în vederea anulării procedurii de achiziție a corvetelor, reglementată prin Hotărârea de Guvern 48 din 2018. Generalul Teodor Incicaș: „Am anulat procedura în conformitate cu HG” Contactat de către Defapt.ro, generalul maior dr. ing. Teodor Incicaș, șeful Departamentului pentru Armamente, a confirmat că procedura de achiziție va fi anulată conform Hotărârii de Guvern. „Da, o să anunță public asta (n.r. anularea procedurii de licitație). Nu vă pot spune acum, dar sunteți pe aproape”, a declarat generalul maior Teodor Incicaș. Întrebat dacă s-a anulat sau vor continua negocierile cu compania clasată pe locul doi, adică Damen, generalul Teodor Incicaș a declara: „O anulăm. Mergem în conformitate cu Hotărârea de Guvern. Am anulat procedura în conformitate cu Hotărârea de Guvern. Nu am anunțat oficial. O să rămână să anunțăm noi oficial. Nu am anunțat încă oficial pentru că nu am făcut încă toate demersurile. E prematur încă să vă spun atâta timp cât nu am anunțat oficial”. În urma acestui eșec răsunător pentru România, generalul maior Teodor Incicaș nu are nimic să își reproșeze, deși el a fost pionul principal în negocierea acestui contract. Ulterior, pentru mai multe detalii, ne-a solicitat să ne adresăm biroului de presă al MApN. În ce condiții se poate anula procedura de achiziție Hotărârea de Guvern 48 din 2018 prevede foarte clar condițiile în care Departamentul pentru Armamente, condus de general Teodor Incicaș, în calitate de autoritate contractantă poate anula procedura de achiziție. De exemplu, legea prevede că se poate anula doar dacă „ofertele finale depuse nu corespund soluţiei stabilite după etapa de dialog; preţul total ofertat este mai mare decât valoarea estimată şi nu se identifică fondurile necesare; nu se identifică fondurile necesare semnării şi derulării contractului multianual până la momentul finalizării procedurii specifice; neacceptarea de către operatorii economici a clauzelor obligatorii din contract, inclusiv cele asumate prin angajamente”. Damen analizează dacă va da în judecată Ministerul Apărării Surse din cadrul companiei Damen au declarat pentru Defapt.ro că până la acest moment nu s-a primit nici o notificare oficială în privința anulării procedurii de licitație. Dar neoficial sunt la curent cu decizia Ministerului Apărării Naționale de a anula licitația. „La nivelul conducerii s-a decis să se aștepte decizia statului român, să fim notificați oficial. O să se facă o analiză pentru a vedea dacă o să dăm ministerul în judecată. Statul român să facă ce crede el că este mai bine pentru statul român. Damen și-a făcut datoria de a extinde oferta financiară finală atâta timp cât a crezut că poate să facă corvetele în condițiile Ministerului Apărării. Oferta Damen este încă valabilă”, au spus surse din cadrul companiei olandeze Damen. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici

Armata, păzită de civili la Iaşi (sursa: Facebook/Centrul Militar Zonal Iași)
Eveniment

Armata, păzită de civili la Iaşi

Armata, păzită de civili la Iaşi. Deşi CMZ este al Ministerului Apărării, o lege impune autorităţilor locale să aloce spaţii şi fonduri pentru funcţionarea acestor centre. Armata, păzită de civili la Iaşi Mitropolia s-a arătat interesată de preluarea clădirii cu aproape 20 de ani în urmă. Clădirea Centrului Militar Zonal e una destul de bine cunoscută în Iaşi, poate nu atât datorită faptului că are o arhitectură care se armonizează cu a altor edificii din spatele Catedralei Mitropolitane. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? Cât pentru vizitele pe care bărbaţii peste 18 ani erau nevoiţi până nu demult să le facă din când în când aici. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Damen, aproape să ia contractul corvetelor de la Naval Group (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Damen, aproape să ia contractul corvetelor

Damen, aproape să ia contractul corvetelor. Compania franceză Naval Group, cea care a câștigat în urmă cu patru ani licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția corvetelor militare, a fost somată de Ministerul Apărării Naționale să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Damen, aproape să ia contractul corvetelor În caz contrar, contractul va fi atribuit companiei olandeze Damen, care este condusă pe plan local de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Pentru a putea semna contractul, compania franceză trebuie să ajungă la o înțelegere cu asociatul său, Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Dar discuțiile sunt înghețate de aproape doi ani de zile. Defapt.ro a dezvăluit în vara anului trecut că francezii de la Naval Group ar primi în compensație un contract pentru achiziția a două submarine, estimat în prezent la două miliarde de euro. Însă, se pare, și pentru acest contract francezii ar fi dependenți de Șantierul Naval Constanța. Termen, 16 iunie. Maximum, 16 iulie Ministerul Apărării Naționale a solicitat asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, care a câștigat licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete, să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Semnarea contractului este puțin probabilă în contextul în care cele două firme nu au ajuns la o înțelegere cu privire la modul în care se împart banii și riscurile, potrivit unei declarații făcute de Laurent Mourre, vicepreședinte pe Europa și America de Nord al Naval Group. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru Defapt.ro că francezii ar putea să primească o prelungire a termenului scadent cu 30 de zile doar dacă vor trimite o cerere de clarificări. Damen așteaptă eșecul francezilor În cazul în care asocierea franco-română nu va semna contractul, Ministerul Apărării Naționale este obligat să atribuie contractul ofertantului de pe locul doi. Adică olandezilor de la Damen, care au depus o ofertă de 1,255 miliarde de euro. "Damen nu se va grăbi cu negocierile, probabil vor face și cererea de reactualizare de preț. E dreptul lor", a spus un specialist din cadrul MApN. Compania olandeză Damen este condusă în România de generalul Gheorghe Savu, fost șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Acesta a declarat în repetate rânduri că navele din clasa Sigma 10514 vor fi proiectate la Șantierul Naval Damen din Galați și ar putea fi construite la Șantierul Naval Mangalia. Corvetele produse de Damen ar putea fi echipate cu echipamente și armament produse în SUA și Uniunea Europeană. Afacerea submarinelor, o mare necunoscută Între timp, francezii de la Naval Group au obținut o promisiune din partea statului român că Ministerul Apărării Naționale urmează să cumpere direct de la ei două submarine din clasa Scorpene. Costurile au fost estimate în prezent la două miliarde de euro. Obiectul contractului ar prevedea achiziția celor două submarine din clasa Scorpene, torpile și contramăsuri, suport logistic inițial, mentenanță și echipamente de testare, echipamente criptografice și cu regim special, asistentă de specialitate, serviciul de instruire a personalului la toate niveluri necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum și baze de date specifice. Și de aici ar începe din nou problemele pentru compania franceză Naval Group. De exemplu, aceasta trebuie să construiască un centru de mentenanță și logistică pentru cele două submarine, în România. Singura opțiune viabilă pentru francezi, spun surse din cadrul MApN, este tot Șantierul Naval Constanța. Va renunța România la offset? Adică ar trebui să fie parteneri tot cu Bosânceanu, cu care nu se înțeleg nici măcar pentru corvete. "Nu poți construi centru de mentenanță pe Dunăre. Nu poți nici la Galați, nici la Mangalia, pentru că acolo sunt șantierele controlate de Damen, competitorul direct al Naval Group. Singura opțiune viabilă ar fi tot la Șantierul Naval Constanța", spune o sursă din MApN. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Pentru a scăpa de dependența de șantierul lui Bosânceanu, francezii speră să ajungă la un acord cu decidenții politici astfel încât să nu fie menționate în contract obligațiile de offset, adică cele privitoare la investiți echivalente cu 80% din valoarea contractului, în economia românească. Însă, pentru ca o astfel de afacere controversată să fie parafată, este nevoie să se semneze un acord "Guvern la Guvern" (G2G) între România și Franța, în baza căruia guvernul francez să cumpere submarinele de la Naval Group și să le vândă apoi României.

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie (sursa: Inquam Photos/Mircea Manole)
Investigații

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie. Afacerile lui Pițurcă jr. au crescut de 13,5 ori în primul an de pandemie. Firmei Pav Green Energy, patronată în acte de Alexandru Pițurcă și al cărei nume apare în scandalul măștilor neconforme vândute Ministerului Apărării Naționale, i-a crescut cifra de afaceri în primul an de pandemie de la aproximativ 559.000 lei la peste 7,55 milioane lei. Procurorii DNA i-au reținut în cursul zilei de luni pe antrenorul Victor Pițurcă și pe Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm. Primul a fost acuzat de cumpărare de influență. Gabriel Țuțu a fost acuzat de acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie Alexandru Victorio Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, este unic asociat și administrator al firmei Pav Green Energy, care are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. La capitolul "activități secundare", firma lui Pițurcă jr se ocupă de la cultivarea cerealelor și creșterea animalelor până la lucrări de construcții și activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. În anul fiscal 2019, conform datelor de la Ministerul Finanțe, a raportat o cifră de afaceri netă de aproximativ 559.000 lei și un profit net de 71.408 lei. Totul, cu zero angajați. În primul an de pandemie, afacerile companiei au crescut spectaculos. Cifra de afaceri netă a ajuns în anul fiscal 2020 la peste 7,55 milioane lei iar profitul a fost de aproape 1,7 milioane lei. De data aceasta, numărul mediu de angajați declarați a crescut de la zero la cinci. În anul fiscal 2021, adică în cel de-al doilea an de pandemie, cifra de afaceri netă a firmei Pav Green Energy a fost de 17,86 milioane lei. De peste 2,3 ori mai mare față de primul an de pandemie. Iar profitul net declarat a fost de peste 6,22 milioane lei cu doar patru angajați. Practic, în doar doi ani, profitul a crescut de la puțin peste 71.000 de lei la 6,2 milioane lei, adică de 85 de ori. Generalii MApN au apelat la intermediari În anul 2020, adică în primul an de pandemie, șeful Direcției Medicale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, generalul D.P., s-a ocupat de achiziția măștilor medicale. Acesta i-a ordonat șefului Farmaciilor din cadrul Direcției Medicale să găsească transport și banii necesari pentru achiziția măștilor, potrivit Prosport.ro. Șeful farmaciilor a luat legătura cu Riccardo și Andrea Barsanti ca să le intermedieze relația cu furnizorii chinezi. Generalii MApN și-au dat seama că nu au banii necesari și așa ar fi fost cooptat Victor Pițurcă. Prin intermediul firmei lui Pițurcă jr, Victor Pițurcă ar fi plătit transportul măștilor. Firma lui Alexandru Pițurcă a virat banii către o altă companie, ALLODIUM SA, care la rândul ei a achitat închirierea avionului de la Forțele Aeriene din Ucraina. Totodată, au fost plătite și echipamentele medicale către firma China Sichuan Ling Tong Intelligence Enviromental Protection Industry Co. Ltd. Citește și: Țuțu de la Romarm a cerut doar 50.000 de lei ca să favorizeze firme care livrau măști. Dar voia și introducerea în circuit a firmei unui prieten, care să ia 40% din profit Chinezii au livrat echipamentele către Helios, firma lui Vasile Neacșu, un apropiat al lui Victor Pițurcă. Iar de aici, măștile au ajuns în ograda Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, s-a constatat că măștile erau neconforme și nu au putut fi folosite. Procurorii militari încă investighează această controversată afacere, din care o parte s-a disjuns la Direcția Națională Anticorupție. În acest nou dosar au fost reținuți Gabriel Țuțu, șeful Romarm, și antrenorul Victor Pițurcă.

MApN, numai un militar ucrainean rănit tratat în România (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

MApN, numai un militar ucrainean rănit

MApN, numai un militar ucrainean rănit. Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a anunțat că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți în război au fost trimiși pentru tratament în mai multe state, inclusiv România. La solicitarea Defapt.ro, Ministerul Apărării Naționale a transmis că doar un militar ucrainean a fost tratat în sistemul spitalicesc militar românesc, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" din București. 1.000 de militari în 12 țări Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a făcut public rezumatul unui bilanț pe anul 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. El a mulțumit medicilor ucrainieni pentru eroismul de care au dat dovadă în primele zece luni de război. Medici care au salvat viețile militarilor ucrainieni, dar și a civililor aflați în situații complicate. Raportul publicat de Valeri Zalujnîi mai arată că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți au fost transportați și tratați la spitalele militare din Franța, Olanda, Irlanda, Norvegia, Danemarca, Spania, Polonia, Germania, Italia, România, SUA și Israel. Zalujnîi a mai transmis că 29.000 de militari ucraineni au primit medalii din partea autorităților din Ucraina. Și doar 160 de militari au primit titlul de "Erou al Ucrainei". MApN, numai un militar ucrainean rănit Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Apărării Naționale să transmită câți militari ucrainieni au fost tratați în spitalele militare românești de la începutul războiului din Ucraina și câți se află internați în acest moment. Ministerul Apărării Naționale a precizat că "în luna mai 2022, un militar ucrainean a fost tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București" (situație despre care s-a făcut referire și un comunicat de presă în mai 2022; potrivit acestuia, MApN a preluat doi pacienți, dar unul a fost internat la "Bagdasar-Arseni", doar celălalt a fost tratat într-un spital militar românesc). În plus, Ministerul Apărării Naționale a mai transmis că "La această dată, în spitalele militare din România nu sunt internați militari ucraineni. Niciun militar ucrainean nu a decedat în spitalele militare din România". Citește și: Escaladare gravă din partea Moscovei: Putin trimite rachete hipersonice Zircon imposibil de interceptat în Atlantic, la distanță mică de țărmurile SUA. Foarte probabil, sunt nucleare Costurile aferente tratamentului medical acordat militarului ucrainean tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" au fost suportate de către statul român în conformitate cu Ordonanța Urgență nr. 15 din 27 februarie 2022. Ordonanța prevede "acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, aceștia au dreptul la asistență medicală gratuită și tratament corespunzător, prin sistemul național de asistență medicală și de prim ajutor calificat, în conformitate cu prevederile Titlului IV din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat (sursa: elbitsystems.com)
Investigații

Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat

În urma publicării textului de mai jos, Ministerul Apărării a trimis un drept la replică, acesta poate fi citit integral la finalul articolului. _______________________ Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat. 384 milioane de euro va plăti Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, pentru achiziția a șapte sisteme de drone Watchkepeer X de la firma israeliană Elbit Systems. Cu peste 100 de milioane de euro mai mult față de suma estimată la început de MApN, adică 277 milioane euro, și aprobată de Parlamentul României în anul 2020. Defapt.ro a scris în exclusivitate că același sistem de drone a fost ofertat inițial de producătorul U-TacsS, un joint – venture format din Elbit și francezii de la Thales, dar acesta nu îndeplinea toate cerințele tehnice cerute de MApN. Motiv pentru care ministerul a anulat prima procedură de achiziție a sistemelor de drone. Ulterior, după ce procedura de achiziție a fost reluată, același sistem de drone a fost oferit Ministerului Apărării direct de israelienii de la Elbit Systems care, de data aceasta, îndeplinea cerințele tehnice, dar la un preț mult mai mare. Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat Actualul premier Nicolae Ciucă se afla la conducerea Ministerului Apărării în anul 2020. În acel an, a cerut acordul Parlamentului României pentru a achiziționa șapte sisteme de drone. Și l-a primit. Ulterior, în anul 2021, premierul Florin Cîțu a emis Hotărârea de Guvern nr. 912 din 19 august 2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Specialiștii în achiziții ai Ministerului Apărării Naționale au estimat atunci valoarea contractului la aproximativ 277 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro De achiziție s-a ocupat compania Ministerului Apărării, Romtehnica, condusă de controversatul Nicolae Nasta, prietenul lui Nicolae Ciucă. Inițial, au fost depuse trei oferte. Printre ofertanți s-a aflat și compania U-TacS cu sistemul de drone Watchkepeer X. Toate ofertele au fost respinse, într-un final. Oferta depusă de U-TacS a fost respinsă ultima. Motivul: sistemul ofertat nu îndeplinea toate cerințele tehnice cerute de parte română. Aproape două miliarde, fără TVA Prima procedură de achiziție a fost anulată în iunie 2022, dar a fost reluată la scurt timp, în august. De data aceasta, valoarea estimată a contractului a fost crescută de Romtehnica de la 277 de milioane de euro la 354 milioane de euro, fără TVA. Ceea ce înseamnă că valoarea estimată a fost majorată cu aproximativ 77 milioane de euro. Acum, la finalul anului, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că acordul cadrul de furnizare a celor șapte sisteme „UAS tactic-operativ clasa II” a fost atribuit firmei israeliene Elbit Systems. Atenție, nu producătorului britanic U-TacS. „Acordul-cadru, care a fost atribuit prin derularea unei proceduri specifice organizate potrivit dispozițiilor H.G. nr. 912/2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferentă programului de înzestrare , are o durată de cinci ani și are ca obiect atribuirea de contracte subsecvente de furnizare a maxim șapte sisteme UAS Watchkeeper X în valoare totală de aprox. 1,891 miliarde lei, fără TVA”, a transmis Ministerul Apărării. Ce se va fabrica în România Potrivit Ministerului Apărării, furnizarea celor șapte Sisteme UAS Watchkeeper X care vor intra în dotarea Armatei României se va realiza în condițiile protejării interesului esențial de securitate al statului român. Compania Elbit Systems Ltd fiind obligată, conform acordului încheiat, să realizeze și să consolideze pe teritoriul național, la nivelul unor operatori economici din industria de apărare, o capacitate de producție, integrare, testare și mentenanță în domeniul militar pentru sistemele livrate. „Începând cu primul sistem UAS Watchkeeper X, producția structurii platformei aeriene și producția structurii containerului stației terestre de comandă-control, precum și producția de componente electrice și mecanice din compunerea sistemului se vor realiza pe teritoriul României, la operatori economici din industria națională de apărare”, menționează Ministerul Apărării. De abia de la al treilea sistem UAS Watchkeeper X, producția tuturor sistemelor electrice și mecanice aferente acestuia se va realiza în România. „Totodată, operațiunile de mentenanță de nivel complex pe durata ciclului de viață al sistemelor UAS Watchkeeper X vor fi realizate de operatori economici din industria națională de apărare, astfel încât în situații de criză și război să nu fie necesară executarea acestor operațiuni în afara teritoriului național”, susține MApN. Cum a dispărut U-TacS? Sistemul UAS Watchkeeper X este produs oficial de compania britanică U-TacS, un joint-venture creat de compania israeliană Elbit și francezii de la Thales. În iulie 2021, U-TacS a semnat cu Aerostar Bacău un memorandum de înțelegere pentru crearea unui consorțiu care să producă dronele Watchkeeper X. Consorţiul urma să includă şi companiile Thales Systems România, Romaero SA şi Institutului Naţional de Cercetare Aerospaţială din România „Elie Carafoli”, potrivit unui comunicat al U-TacS. Însă, din comunicatul de presă al Ministerul Apărării rezultă că contractul a fost semnat direct cu firma israeliană Elbit Systems, fără să se facă vreo referire la compania U-TacS sau la francezii de la Thales. Mai mult, înainte de anunțarea de către MApN a câștigătorului, Sistemul UAS Watchkeeper X era promovat intens în presa românească de Cristian Sfichi, director Aerospace Defence & Security în cadrul Thales România. Acesta explica pentru Hotnews că la proiectarea Whatchkeeper au fost aplicate toate cerințele armatei britanice, printre care și necesitatea ca sistemul să poată să decoleze și să aterizeze de pe piste neamanejate, de iarbă sau din zone neamenajate ca aeroport. Thales și Elbit, no comment iritat Pentru a afla de ce a fost scoase din joc compania U-TacS, respectiv francezii de la Thales, l-am contactat pe directorul Cristian Sfichi de la Thales România care, până acum, se bucura de o mare influență la nivelul Ministerului Apărării. „Noi n-am participat la licitația asta. Deci, băteți la o ușă... Trebuie să vă duceți înspre Elbit. Nu am ce să comentez. N-am ce să comentez! Nu sunt în poziția în care să vă pot explica sau să vă pot comenta eu proiecte la care nu am participat. Repet, nu am ce să comentez pe subiectul acesta”, a spus nervos Cristian Sfichi. Ciudată reacția acestuia, în contextul în care promova dronele Watchkeeper X cu orice ocazie. Am urmat sfatul directorului Cristian Sfichi și l-am sunat Tzvi Avraham, reprezentantul grupului Elbit. Acesta a spus că nu vrea să fie băgat în chestia asta și să luăm legătura cu un anume Bogdan, cel care se ocupă de partea de PR. Însă nu a mai trimis numărul acestuia. Compania, totuși, a publicat un comunicat. ______________________ Drept la replică În legătură cu articolul publicat în data de 21 decembrie 2022, sub semnătura domnului Petru Zoltan, intitulat „EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA”, în vederea informării corecte a publicului, vă adresăm rugămintea de a publica următorul drept la replică: Articolul menționat induce în mod eronat ideea că valoarea la care a fost atribuit acordul-cadru pentru furnizarea produsului „Sistem UAS tactic-operativ clasa II” ar fi fost crescută în mod nejustificat de către autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale („Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat”, cităm din articol) și, la fel de eronat, că o companie britanică, U-TacS, care ar fi oferit un produs mult mai ieftin, ar fi fost exclusă abuziv din procedurile de achiziție. Având în vedere faptul că autorul materialului jurnalistic a solicitat MApN un punct de vedere doar DUPĂ publicarea articolului pe platforma defapt.ro, considerăm necesare clarificările de mai jos. 1. Cu privire la așa-zisa descalificare a producătorului britanic U-TacS din procedurile de achiziție: MApN nu a solicitat un anumit sistem UAS-TO, ci a elaborat specificații tehnice de achiziție care să asigure competiția în cadrul procedurii specifice de achiziție. Compania U-TacS nu a participat în calitate de candidat sau ofertant la niciuna din cele două proceduri specifice menționate mai sus, drept urmare, nu a ofertat un produs anume. La procedura specifică organizată în perioada 24.09.2021-19.04.2022, U-TacS a avut calitatea de terț susținător al candidatului Elbit Systems Ltd, iar în procedura specifică organizată în perioada 16.08-20.12.2022, U-TacS a avut calitatea de subcontractant. Ca atarea, afirmațiile din articolul citat pe această temă sunt speculații care nu au legătură cu realitatea. 2. Cu privire la valoarea acordului: Având în vedere dispozițiile H.G. nr. 912/2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare "Sistem UAS tactic-operativ clasa II", potrivit cărora efectuarea plăților se va face în lei, estimarea prețurilor unitare ale sistemelor și a prețului total pentru acordul-cadru a fost realizată, în toate etapele, în lei, pornind de la informațiile obținute în perioada de fundamentare a programului de înzestrare. Aceste informații au relevat faptul că sistemele UAS-TO pot fi furnizate numai de operatori economici externi care au comunicat valori estimate ale sistemelor exprimate în USD și EURO. Astfel, prețurile unitare estimate în valută, aferente sistemelor UAS-TO au constituit baza de la care s-a realizat conversia în lei, acestea fiind menținute pe parcursul ambelor proceduri specifice derulate. Diferența dintre valorile estimate în lei a fost generată, în principal, de: · fluctuația semnificativă a cursului valutar din perioada 2021-2022. · introducerea în configurația sistemelor de drone, suplimentar față de configurația inițială din perioada de fundamentare, a sistemelor de armament; Iată detaliile: Conform prevederilor legale, MApN a solicitat Parlamentului României și a primit, în luna aprilie 2020, aprobarea prealabilă în vederea derulării procedurilor specifice de achiziție pentru programul de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. La acel moment, în baza cerințelor operaționale stabilite de structurile beneficiare, valoarea acordului-cadru a fost estimată la 276,7 milioane USD. În aceste costuri au fost incluse șapte sisteme de drone și pachetul logistic inițial necesar operării și mentenanței fiecărui sistem în primii doi ani de operare. În baza primirii aprobării prealabile a Parlamentului, structurile competente ale MApN au demarat procedurile legale pentru fundamentarea procedurilor de achiziții. În cadrul acestui proces, având în vedere evoluțiile din mediul de securitate, structurile beneficiare au identificat nevoia ca aceste sisteme de drone să fie înzestrate și cu capacități de lovire, de aceea configurația sistemelor a fost suplimentată cu sisteme de armament compatibile, ceea ce, evident, a generat o creștere a costurilor estimate inițial. Prima procedură specifică derulată de MApN, prin intermediul C.N. Romtehnica S.A., în perioada 24.09.2021-19.04.2022, a fost organizată în baza prevederilor H.G. nr. 912/2021, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a produsului. Costurile estimate pentru achiziția celor șapte sisteme nu au fost de 277 de milioane de EURO, așa cum greșit afirmă autorul articolului, ci de aproximativ 1,46 miliarde lei, fără TVA (echivalent aprox. 347 milioane USD, la o paritate de 4,2 lei/1 USD), incluzând, pe lângă pachetul logistic inițial necesar operării și mentenanței fiecărui sistem în primii doi ani de operare, și sistemele de armament. În cadrul etapei I a procedurii specifice, au depus candidaturi companiile I.A.I. și Elbit Systems Ltd din Israel. În urma parcurgerii etapei I a procedurii specifice, numai Compania Elbit Systems Ltd a îndeplinit toate criteriile de calificare prevăzute în H.G. 912/2021, fiind selectată și invitată să participe cu ofertă la etapa a II-a a procedurii specifice. Elbit Systems Ltd a depus o ofertă, însă aceasta a fost declarată neconformă, iar procedura a fost anulată în baza dispozițiilor cap B, pct. I, 17, lit. c) din anexa la hotărârea de guvern menționată mai sus. În perioada 16.08-20.12.2022, MApN, prin intermediul C.N. Romtehnica S.A., a organizat a doua procedura specifică, tot în baza prevederilor H.G. nr. 912/2021, la care a participat un singur operator economic – Elbit Systems Ltd, a cărui ofertă depusă a fost evaluată și declarată ca fiind câștigătoare. Valoarea estimată pentru acordul-cadru a fost de aproximativ 1,74 miliarde lei (cu același echivalent de aprox. 347 milioane USD, dar la o paritate de 5 lei/1 USD). Valoarea finală de 1,891 miliarde lei a rezultat în urma derulării procedurii de achiziție, în cadrul căreia prețurile unitare ofertate și prețul total ofertat au fost mai mari cu 9% decât prețurile unitare estimate și prețul total estimat. Potrivit dispozițiilor H.G. nr. 912/2021, oferta este inacceptabilă dacă „...c) preţul unitar, fără TVA, pentru oricare din variantele prevăzute la cap. B pct. I.11, inclus în propunerea financiară, depăşeşte preţul unitar estimat prevăzut în documentaţia de atribuire pentru respectiva variantă şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare; d) preţul unitar, fără TVA, pentru oricare din variantele prevăzute la cap. B pct. I.11, inclus în propunerea financiară, depăşeşte preţul unitar estimat prevăzut în documentaţia de atribuire pentru respectiva variantă şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea acordului-cadru de achiziţie publică respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la depăşirea cu peste 10% a respectivului preţ unitar prevăzut în documentaţia de atribuire”. Având în vedere faptul că MApN a identificat posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare, oferta a fost declarată câștigătoare, fiind îndeplinite condițiile legale. În concluzie, costurile programului de achiziție nu au fost exagerate sau crescute în mod nejustificat, iar compania britanică menționată de jurnalist nu a avut niciodată calitatea de ofertant sau candidat în procedurile specifice derulate de MApN.

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene (sursa: MBDA)
Investigații

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene de 677 milioane de euro. Aceasta este valoarea maximă a celor 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene pe care vrea să le cumpere Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica. Principalii producători ai sistemelor de rachete portabile sunt francezii de la MBDA și Thales, americanii de la Raytheon, compania suedeză SAAB, dar și polonezii de la Mesko. România, sisteme de rachete portabile antiaeriene Parlamentul a aprobat la sfârșitul lunii iunie a.c. programul de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene (MANPADS) pentru Armata Română. Valoare a fost estimată inițial la 662,5 milioane euro. Programul constă în achiziția a 231 de sisteme de rachete, suportul logistic și echipamente specifice de instruire și antrenament. Ulterior, pe 16 august 2022, procedura de achiziție a fost făcută publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Din informațiile făcute publice în SEAP, valoarea estimată a contractului a crescut la 677,298 milioane euro. Cu aproape 15 milioane de euro mai mult față de estimarea inițială. Prețul final va fi stabilit în urma derulării licitației restrânse la care pot participa maximum zece companii. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 28 septembrie 2022. Marile companii, ocupate cu Ucraina Livrarea primelor 12 sisteme de rachete portabile în primul an de la semnarea contractului subsecvent este aproape imposibilă pentru marile companii de profil. De ce? Pentru că invadarea Ucrainei de către Rusia a generat comenzi de armament la nivel internațional pentru următorii cinci ani. Cu toate acestea, compania franceză MBDA și-a anunțat intenția de a participa la licitația restrânsă. Francezii vor oferi sistemul de rachete portabile Mistral 3 cu rază foarte scurtă de acțiune. Sistemul poate fi operat de unul sau doi militari, în funcție de mediul tactic. Racheta Mistral, complet digitală, a fost concepută pentru a satisface toate ramurile forțelor armate. Compania franceză susține că rata de succes dovedită este de 97% și o fiabilitate mai mare decât orice altă rachetă de apărare antiaeriană. Raytheon deja a livrat împotriva Rusiei Compania americană Raytheon ar putea participa la licitație cu sistemul de rachete FIM 92- Stinger. Acest sistem a devenit operațional la începutul anilor 1980, atunci când a fost înlocuit sistemul FIM-43 Redeye. De la începutul lunii februarie, mii de rachete Stinger au fost livrate în Ucraina după ce această țară a fost invadată de Rusia. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Raytheon a oprit producția sistemelor Stinger anul trecut, înainte de a primi o comandă de 340 milioane de dolari de la Pentagon. Această comandă a fost prima după 18 ani. Ulterior, SUA au mai plasat o comandă, de 625 milioane de dolari, pentru Ucraina. Contractul a fost atribuit pe 27 mai 2022, ca parte din Inițiativa de Asistență în Securitate a Ucrainei. Greg Hayes, CEO Raytheon, spunea în primăvara acestui an că „există un stoc limitat de materiale pentru Singer, iar unele dintre componente nu mai sunt disponibile pe piață”. Motiv pentru care Raytheon trebuie să reproiecteze o parte din componentele electronice. Starstreak și Piorun, posibili câștigători Ucraina a mai primit sistemele de rachete portabile britanice Starstreak, produse de la francezii de la Thales, dar și Piorun, produse de polonezii de la Mesko. Sistemul Piorun a intrat în dotarea forțelor armate poloneze în 2019. Astfel de rachete au fost vândute și către guvernul SUA. Sistemul de rachete britanic Starstreak a fost promovat continuu după ce a fost livrat militarilor ucrainieni în lupta cu invadatorii ruși. Racheta Starstreak sol-aer cu rază scurtă de acțiune a fost construită de compania franceză Thales pentru armata britanică. Sistemul RBS 70 NG al suedezilor de la SAAB a fost conceput în 1977, dar de atunci a fost îmbunătățit continuu. În 2019, armata braziliană a efectuat primele trageri cu ultima versiune a sistemului de la SAAB.

Naval Group, submarine în locul corvetelor (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Investigații

Naval Group, submarine în locul corvetelor

Naval Group, submarine în locul corvetelor. Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, îi momește pe francezii de la Naval Group cu o comandă pentru două submarine Scorpène, în timp ce compania olandeză Damen așteapta unda verde pentru semnarea contractului privind achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat un contract de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete, dar partenerul local, Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, a blocat deocamdată semnarea contractului. Pentru a mai îndulci eșecul francezilor în România, Ministerul Apărării a anunțat că va cumpăra cel puțin două elicoptere produse de francezi, la pachet cu cele două submarine. Naval Group, submarine în locul corvetelor Ministrul Vasile Dîncu a anunțat că România analizează posibilitatea de a achiziționa de la compania franceză Naval Group două submarine Scorpène (cost estimativ: 450 de milioane de dolari pe bucată) și două elicoptere. Declarația a fost făcută după ce o delegație a Naval Group a participat la o întâlnire cu reprezentanții Forțelor Navale Române pentru a discuta detaliile tehnice ale celor două submarine. Bazele acestei afaceri au fost puse în primăvara acestui an în urma unor discuții între președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul francez al Apărării Florence Parly. E nevoie de aprobarea Parlamentului „În principiu, ne-am gândit la două. Două submarine şi două elicoptere în acest moment. S-ar putea să fie mai multe elicoptere, de exemplu, dar este vorba şi de caracteristici tehnice. (...) Bineînţeles că cineva care vrea să cumpere nu ia produsul standard, mai ales dacă este un produs pe care îl ai, îl comanzi, un produs nou. Evident că vrei să pui pe el tot ce este mai nou, ai cerinţe. Şi atunci cred că, până într-o lună, maxim două, în septembrie, vom avea, probabil, o hotărâre prin care vom cere aprobarea parlamentului pentru asemenea tipuri de capabilităţi”, a declarat ministrul Vasile Dîncu într-un interviu pentru Digi24. Această afacere este greu de realizat pentru că francezii ar trebui să adapteze submarinele pentru caracteristicile Mării Negre. Mai mult, inițierea programului de înzestrare a armatei cu noi elicoptere este prevăzut după anul 2030. "Lebăda neagră" Bosânceanu În timp ce negociază noi achiziții pentru dotarea Armatei Române, Ministerul Apărării Române se confruntă cu o criză fără precedent generată de contractul pentru achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat licitația pentru construcția celor patru corvete la finalul anului 2018 pentru suma de 1,2 miliarde euro. De atunci au trecut aproape patru ani, timp în care semnarea contractului a fost tergiversată. În primă fază, compania olandeză Damen a contestat în instanță procedura de licitație. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare Ulterior, semnarea contractului a fost tergiversată de Ministerul Apărării, sub conducerea generalului Nicolae Ciucă, actualul premier al României. Asta în contextul în care ultimii doi premieri Ludovic Orban, respectiv Florin Cîțu, au promis omologilor francezi că vor semna contractul. Surpriza a venit, însă, la finalul anului trecut, atunci când Naval Group și partenerul local Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au fost chemați să semneze contractul: Bosânceanu, a refuzat să semneze contractul. "Cum distribuim banii și riscurile" Laurent Mourre, vicepreședinte pe Europa și America de Nord la Naval Group, a declarat pentru Hotnews.ro că negocierile pentru semnarea contractului se poartă între Naval Gropul, Șantierul Naval Constanța și statul român. Însă, în ultimele opt luni, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Contanța au fost blocate. „Nu s-a ajuns la o concluzie referitor la modul cum distribuim banii și riscurile, iar fiecare consideră că are dreptate”, a declarat Laurent Mourre. Cu toate acestea, ministrul Apărării Vasile Dîncu a păsuit asocierea franco-română de mai multe ori cu privire la semnarea contractului. Ultimul termen pentru semnarea contractului a fost stabilit pentru luna septembrie. Dar deocamdată nimeni nu știe ce se va întâmpla cu contractul în cazul în care Gheorghe Bosânceanu se va opune în continuarea parafării achiziției. Damen se consideră deja câștigătoare Compania olandeză Damen, clasată pe locul secund la licitația pentru corvete, este condusă pe plan local de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Acesta a declarat în repetate rânduri că societatea pe care o reprezintă este pregătită oricând să construiască cele patru corvete pentru Forțele Navale Române, dacă francezii nu vor semna contractul. „Damen e unul din competitorii care și-a continuat extinderea valabilității ofertei finale și așteptăm cu mare speranță decizia MApN. Noi credem că navele trebuie făcute în România”, a spus Gheorghe Savu. Dar pentru Damen este greu să mai mențină prețul deja oferit, de 1,255 miliarde de euro, din cauza faptului că s-au scumpit echipamentele și tehnica militară de proveniență americană cu care urma să doteze corvetele. Scumpirile au fost generate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Mai mult, un anunț în acest sens a fost făcut și de Departamentul de Stat al SUA.

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco. Compania italiană a fost penalizată cu 12 milioane lei de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a respectat graficul de livrare al camioanelor și remorcilor necesare Armatei Române. Până în ianuarie 2022, Ministerul Apărării trebuia să primească 514 camioane și remorci, dar compania italiană a livrat mai puțin cu 61 de vehicule. De atunci, MApN le tot așteptă. Ministerul Apărării Naționale a atribuit firmei italiene un prim contract subsecvent de peste un miliard de lei, parte a unui contract cadru de 3,42 de miliarde de lei, în baza căruia trebuie să primească 942 de vehicule până în ianuarie 2024. Potul: 700 de milioane de dolari În primăvara anului 2019, compania italiană IVECO Defense Vehicles SpA a câștigat un contract cadru de 3,42 miliarde de lei, echivalentul a 700 de milioane de dolari, în baza căruia urma să livreze Armatei Române un număr de 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Tot atunci, s-a semnat primul contract subsecvent, pentru 942 de vehicule, în valoare totală de 1.015.676.538 lei, fără TVA. Adică în jur de 208 milioane euro. Conform contractului, compania italiană trebuia să livreze cele 942 de vehicule în baza unui grafic de livrări începând cu anul 2020 până în anul 2024. Însă compania nu a putut să respecte primul termen de livrare, motiv pentru care a trimis Ministerului Apărării o primă solicitare de forță majoră în primăvara anului 2020 invocând pandemia. Forța majoră, invocată „Prima solicitare de forță majoră a fost solicitată de către compania IVECO DV în luna martie 2020. Din toate solicitările de forță majoră pe care compania le-a făcut, a fost implementat prin act adițional o singură suspendare a contractului pentru o perioadă de 42 de zile, conform documentelor probante oficiale depuse în acest sens, fapt ce a condus la decalarea corespunzătoare a termenului de livrare”, a transmis Ministerul Apărării Naționale la solicitarea Defapt.ro. Cu toate că Ministerul Apărării Naționale a acceptat să decaleze graficul de livrare cu 42 de zile, compania italiană nu a respectat nici noii termeni ai contractului. De exemplu, după aplicarea perioadei de forță majoră, până la data de 26 ianuarie 2021, compania trebuia să livreze 253 de vehiculele aferente anului 2020. Un an mai târziu, adică în ianuarie 2022, compania italiană trebuia să furnizeze Armatei Române alte 261 de vehicule. În total, 514 camioane și remorci. Peste 100 de milioane de dolari, prima plată Conform răspunsului transmis de Ministerul Apărării Naționale, compania italiană IVECO a livrat cele 253 de vehicule aferente anului 2020, plus alte 200 din lotul de 261 de vehicule prevăzute a fi livrate până în ianuarie 2022. Ceea ce înseamnă că în ianuarie 2022 a livrat cu 61 de vehicule mai puțin decât cele prevăzute în contract. De atunci au trecut aproape șase luni, timp în care Armata Română așteaptă diferența de camioane. Pentru primele 443 de vehicule livrate, Ministerul Apărării Naționale le-a plătit italienilor peste 495,4 milioane de lei, echivalentul a peste 100 de milioane de dolari. MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco După aproape șase luni de întârziere, Ministerul Apărării Naționale a decis să impună penalități companiei italiene pentru nerespectarea graficului de livrări. „Având în vedere contextul geo-politic, pandemic și economic actual, graficul de livrare nu a putut fi respectat de compania italiană. În acest sens, au fost percepute penalități pentru întârziere în cuantum de aproximativ 12 milioane de lei la data de 03.06.2022”, se arată în răspunsul Ministerului Apărării. Ministru al Apărării în anul 2020 era generalul Nicolae Ciucă, actualul premier și noul șef al liberalilor. În februarie 2020, ministrul Nicolae Ciucă se lăuda pe contul său de Facebook cu „afacerea IVECO”. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc „Camioanele IVECO pentru Armata României au fost achiziţionate în mai multe secvenţe. Am avut o secvenţă, un contract subsecvent, ca să vorbim mai concret, în care am achiziţionat 173 de astfel de mijloace, ulterior, atunci când au fost create condiţiile tehnice să poată să fie derulată procedura şi încheierea un contract-cadru pentru achiziţia atât a autocamioanelor, cât şi a platformelor derivate necesare înzestrării Armatei României, s-a întâmplat şi astăzi vorbim despre un contract de aproximativ 2.900 de camioane, într-un prim acord de 942 de camioane”. Producție în România Mai mult, actualul premier Nicolae Ciucă spunea că „din elementele de angajament ale furnizorului pot să menţionez că, începând cu cel de-al 301-lea camion, acestea se vor produce în România. (…) Nu este vorba de speranţa noastră, ci este vorba de obligativitatea din contract pentru că, încă o dată, cel de-al 301-lea mijloc auto trebuie să fie integrat în România”. Camioanele IVECO sunt asamblate la o fabrică ridicată de compania italiană în localitatea Petrești, din județul Dâmbovița. Investiția în fabrica de 9.000 mp a fost estimată la 50 de milioane de euro și a fost realizată în cadrul programului de offset aferent contractului cadru. Fabrica are cinci linii de asamblare cu o capacitate de 440 de vehicule pe an.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră