miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: mai

22 articole
Eveniment

EXCLUSIV Lista completă a achizițiilor SAFE ale MAI și IGSU în valoare de 2,2 miliarde de euro

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, și subalternul său, secretarul de stat Raed Arafat, vor avea la dispoziție aproximativ 2,2 miliarde de euro, bani împrumutați prin programul SAFE, pentru a cumpăra arme și muniții, drone și antidrone, echipamente de protecție și sisteme critice de comunicații și securitate. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista oficială de cumpărături a Ministerului Afacerilor Interne, dar și sumele de bani alocate pentru fiecare achiziție. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus De exemplu, peste 514,6 milioane de euro vor fi cheltuiți pentru „managementul victimelor multiple și protecție CBRNe”. Adică, echipamente de protecție împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Ordine publică și apărare civilă România ia cu împrumut 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) pentru a achiziționa muniție, arme, tehnică militară și finalizarea a două capete de autostradă.  Ministerului Afacerilor Interne i-a revenit suma de 2,2 miliarde de euro care vor fi împărțiți cu Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Afacerilor Interne a transmis că „proiectele promovate de MAI în cadrul Planului național de investiții depus pentru accesarea instrumentului SAFE vizează componenta Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (SNAOPSN) – aproximativ 1,3 miliarde de euro și componenta Protecției/Apărării Civile – aproximativ 900 milioane de euro”. Achizițiile aferente Protecției și Apărării Civile vor fi gestionate de secretarul de stat Raed Arafat. Generatoare electrice: 44,25 milioane de euro Departamentul pentru Situații de Urgență va cumpăra prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) trei tipuri de generatoare de curent electric, în valoare de 44,25 milioane euro. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a explicat într-o conferință de presă că vor fi achiziționate 100 de generatoare de 250kVA și câte 50 de generatoare de 450kVA, respective 700 kVA. „Deci, până acum noi deținem generatoare de 450 și de 110, nu în număr foarte mare, care au fost folosite. Ultima utilizare a lor a fost chiar acum două săptămâni, într-o situație în care au fost folosite șapte generatoare pentru furnizarea curentului electric, însă este pentru prima dată în care vom obține și generatoare de 700 de kVA, care ne vor permite să asigurăm curentul pentru o zonă mai mare pe o anumită perioadă până la remedierea unei situații de urgență”, a declarat Raed Arafat în conferința de presă de la sediul Guvernului. Peste 340 de milioane de euro pentru armament și muniții Ministerul Afacerilor Interne va achiziționa armament și muniții în valoare de 340.355.450 de euro prin SAFE. Sistemul de Ordine Publică va primi arme și muniții de infanterie în cuantum de aproape 334 milioane de euro. Inspectoratului General pentru Situații de Urgență i s-a alocat pentru achiziția de arme și muniții o sumă de 6.088.350 milioane de euro. Iar Inspectoratul General de Aviație (IGAv) va primi 331.650 de euro pentru arme. 136,75 milioane de euro pentru drone și antidrone  Pentru Ordinea Publică se vor achiziționa sisteme anti-drone în valoare de 61,8 milioane de euro, dar și drone, pentru care se vor plăti 64,25 milioane de euro. Alte 7,7 milioane de euro au fost alocate pentru achiziția de drone destinate IGSU, în timp ce pentru dronele destinate IGAv s-au alocat trei milioane de euro. 104,1 milioane de euro pentru echipamente de protecție Sistemul de Ordine Publică, format din Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră și structurile suport, va beneficia de 87,3 milioane de euro pentru achiziția de echipamente de protecție. Inspectoratul pentru Situații de Urgență va cumpăra echipamente de protecție în valoare de 16,8 milioane euro. În total, 104,1 milioane euro. Peste 348 de milioane de euro pentru evacuarea în masă a populației Managementul mișcării necontrolate a populației, respectiv evacuarea în masă, va costa 348.379.970 de euro.  O parte din bani, 96 de milioane de euro, au fost alocați pentru Ordine Publică, iar restul au fost împărțiți de Departamentul pentru Situații de Urgență între IGSU și IGAv. Din acești bani se vor cumpăra șapte elicoptere multiroll de categoria mediu – greu. Trei vor fi alocate pentru Poliție și Jandarmerie, restul - pentru protecția și apărarea civilă. Vor fi achiziționate și cinci elicoptere de categoria mediu – ușor pentru transport medical. Raed Arafat a declarat că se va mai achiziționa și un „simulator de zbor pentru categoriile de elicoptere pe care le avem, adică pentru elicopterele Airbus 135 și pentru Sikorsky, pe care le avem, Black Hawk-urile, și asta este extrem de important pentru creșterea capabilității pe resurse umane, pentru creșterea calității pe resurse umane și scăderea costurilor de pregătire a piloților”. Totodată, pe lista de cumpărături a lui Raed Arafat se mai află 85 de autocamioane de intervenție, dar și 42 de tabere mobile.   514,6 milioane de euro pentru victime multiple și protecție CBRNe Sistemul de management al victimelor multiple și protecție CBRNe va costa 514.612.220 euro. Din această sumă, Ordinea Publică va primi aproape 19 milioane de euro pentru achiziții. Departamentul pentru Situații de Urgență, adică Raed Arafat, a decis să aloce la IGSU suma de 208,19 milioane euro, iar restul - la IGAv. Arafat vrea să cumpere două șalupe fluviale pentru protecția CBRNe (protecție împotriva amenințărilor chimice – biologice – radionucleare). Tot pentru amenințările CBRNe se vor achiziționa 15 corturi de protecție civilă, 15 containere HAZMAT, 15 containere pentru decontaminarea populației și 15 containere pentru decontaminarea infrastructurii și tehnicii. În plus, se vor mai cumpăra 900 de echipamente de protecție nivel A, alte 12.000 de echipamente de protecție nivel C, 800 de doziometre electronice, 42 de dispozitive de scanare muniție și identificare exploziv. Se vor mai achiziționa opt roboți de intervenție CBRNe. Pentru managementul victimelor multiple este prevăzută achiziția a 110 speciale de transport personal și victime, cinci ambulanțe pentru transport înalt contagioși, un tren de intervenție pentru 200-300 de pacienți, două avioane multirol. Peste 283 de milioane de euro pentru mobilitate militară Mobilitatea militară va costa nu mai puțin de 283.765.000 euro, din care doar 11,89 milioane de euro vor ajunge la IGSU. Ministerul Afacerilor Interne vrea să cumpere 15 autoateliere mobile, patru cisterne de combustibil, 150 de autospeciale SUV 4x4 și 42 de vehicule de transport a jandarmilor în configurația 16+1. 346,44 milioane de euro pentru comunicații și securitate Sisteme critice de comunicații și securitate, comandă și control (inclusiv mobile) și sisteme de avertizare pentru protecția civilă au prevăzut un buget cumulat de 346.446.160 de euro. Ordinea Publică are alocată suma de 301,87 milioane euro, iar diferența a fost prevăzută pentru IGSU. Cu acești bani se vor cumpăra un sistem național integrat de avertizare și alarmare, 20 de autospeciale de comunicații, 5.000 de stații VHF și 14.000 de stații radio Tetra. 9,2 milioane de euro pentru optică La nivelul MAI s-a luat decizia ca o sumă de 9,2 milioane euro să fie alocată pentru achiziția sistemelor de optică și optoelectronică pentru poliție, poliție de frontier și jandarmerie.

Lista completă a achizițiilor SAFE ale MAI și IGSU în valoare de 2,2 miliarde de euro (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Pensiile și soldele din MApN și MAI nu scad (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Pensiile și soldele din MApN și MAI nu scad, a promis ministrul Apărării. Vârsta se discută

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat luni că nu există niciun plan privind tăierea pensiilor, a soldelor sau modificarea criteriilor de pensionare în sistemul militar sau în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Oficialul a subliniat că informațiile vehiculate în spațiul public pe acest subiect sunt neadevărate și creează temeri nejustificate. Discuțiile despre pensionare Întrebat despre proiectul care vizează majorarea vârstei de pensionare în MApN și MAI, precum și despre posibilitatea unui val de pensionări, Radu Miruță a explicat că datele existente nu confirmă un scenariu alarmist. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Potrivit acestuia, din aproximativ 3.700 de angajați din Ministerul Apărării care îndeplineau condițiile de pensionare, 75% au ales să rămână în activitate, fără a beneficia de stimulente suplimentare. Strategia MApN: stimulente, nu constrângeri Ministrul a precizat că preocuparea principală este de a crea mecanisme de stimulare financiară pentru cei care decid să rămână în sistem, fără a impune măsuri forțate. Scopul este menținerea personalului cu experiență și evitarea unei presiuni suplimentare asupra bugetului public. „Preocuparea este de a stimula, nu de a lua”, a subliniat Radu Miruță, adăugând că eventualele modificări viitoare trebuie să aducă beneficii celor care se gândesc la pensionare, nu dezavantaje. Pensionarea masivă ar crea presiune bugetară Radu Miruță a explicat că o pensionare accelerată ar avea un impact financiar major, întrucât Ministerul Apărării ar fi nevoit să suporte simultan costurile pensiilor pentru cei retrași din activitate și salariile noilor angajați. Menținerea personalului activ ar permite evitarea acestei duble presiuni bugetare. În acest context, ministrul a subliniat că nu se pune problema reducerii numărului de militari și că Armata Română trebuie nu doar dotată cu tehnologie modernă, ci și susținută prin salarii competitive. „Ar fi contraintuitiv să tăiem din zona militară” Ministrul Apărării a atras atenția asupra contextului geopolitic sensibil al României, stat de graniță cu o țară aflată în război, afirmând că ar fi „contraintuitiv” să se recurgă la tăieri de pensii sau salarii în domeniul apărării și al ordinii publice. El a avertizat, totodată, asupra existenței unor tentative de dezinformare menite să inducă teamă în rândul angajaților din structurile de forță, susținând că astfel de narative nu servesc intereselor României. Situația din MAI: 15.000 de angajați eligibili pentru pensionare La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, a declarat că aproximativ 15.000 de salariați din MAI îndeplinesc condițiile de pensionare, însă principiul de bază este că drepturile celor eligibili nu vor fi afectate. Despescu a precizat că există un dialog constant cu organizațiile sindicale și că autoritățile își doresc ca personalul cu experiență să rămână în sistem, în beneficiul stabilității și eficienței instituționale.

Creșterea vârstei de pensionare în MApN și MAI (sursa: Facebook/Poliția Română, MApN)
Eveniment

Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că reprezentanții Ministerului Apărării și ai Ministerului Afacerilor Interne vor elabora, până la finalul săptămânii viitoare, un proiect de lege care vizează creșterea vârstei de pensionare în structurile de ordine publică și apărare. Măsura, legată de reducerea cheltuielilor bugetare Inițiativa apare în contextul în care Guvernul urmărește reducerea cu 10% a fondului de salarii al instituțiilor publice. Citește și: Apropiata lui Savonea, șefa Curții de Apel București, se autoinvită la Cotroceni. Deocamdată, Nicușor Dan o ține la ușă Potrivit ministrului, în cazul MApN și MAI, această reducere nu poate fi realizată nici prin tăieri salariale, nici prin diminuarea numărului de angajați. Războiul din Ucraina exclude reducerile de personal Radu Miruță a explicat, într-o intervenție la Antena 3, că situația de securitate regională face imposibilă reducerea efectivelor militare sau a personalului din structurile de ordine publică. România are aproximativ 600 de kilometri de graniță cu o țară aflată în război, motiv pentru care, potrivit ministrului, armata trebuie consolidată, nu diminuată. Compromisul coaliției: fără tăieri, dar cu pensionare mai târzie Ministrul Apărării a precizat că soluția acceptată în coaliția de guvernare este creșterea vârstei de pensionare, ca formă de contribuție la efortul de reducere a cheltuielilor. „Nu tăiem din salarii și nu reducem numărul de angajați, dar creștem vârsta de pensionare. Acesta este compromisul”, a declarat Miruță. Vârsta actuală de pensionare este 48 de ani În prezent, personalul din aceste structuri se poate pensiona la vârsta de 48 de ani. Noua vârstă de pensionare urmează să fie stabilită în urma unor simulări financiare. Ministrul a precizat că sunt analizate mai multe scenarii, care ar putea presupune creșterea pragului la 55, 60 sau o altă vârstă, fără a ajunge neapărat la 65 de ani. Proiectul de lege, pe masa Guvernului săptămâna viitoare Potrivit lui Radu Miruță, proiectul de lege comun al MApN și MAI urmează să fie prezentat Guvernului până la finalul săptămânii viitoare, după finalizarea simulărilor privind impactul bugetar. În ceea ce privește domeniul sănătății, ministrul a precizat că sunt așteptate propuneri care să reducă cheltuielile printr-o alocare diferențiată a fondurilor. Printre criteriile avute în vedere se numără rangul spitalelor și volumul de activitate, în special în cazul gărzilor medicale, care diferă semnificativ de la un spital la altul. Educația, exceptată de la noi reduceri Pentru sectorul Educației, Guvernul va ține cont de reducerile realizate anul trecut, estimate la 4–5%. Astfel, nu se va aplica o reducere suplimentară de 10% peste cea deja efectuată. Guvernul exclude introducerea unor taxe noi Radu Miruță a mai declarat că în cadrul Guvernului nu au existat discuții privind introducerea unor noi taxe. Executivul își propune să transmită populației un semnal clar că ajustările bugetare încep din interiorul aparatului de stat. „Concentrarea Guvernului este să arătăm că tăiem și de la noi. Începem anul cu această dovadă”, a conchis ministrul.

Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE

România va lua împrumuturi de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE – Acțiune pentru Securitatea Europei pentru achiziții de armament, muniții, drone, securitate cibernetică, protecția infrastructurilor critice, dar și construcția de drumuri și poduri. DeFapt.ro a analizat cum se vor împărți banii între ministerele conduse de liderii USR, PNL și PSD. țCitește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 Cea mai mare parte a banilor împrumutați va ajunge să fie cheltuită de Ministerul Apărării Naționale, urmat de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Afacerilor Interne.  Ce este SAFE și care sunt condițiile de eligibilitate Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 27 mai 2025 programul SAFE - „Acțiune pentru Securitatea Europei”. Acesta este un instrument financiar prin care statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziție 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi pe termen lung cu dobânzi de până la 3%, pentru a cumpăra tehnică militară și muniții. Principala condiție pentru a putea beneficia de aceste împrumuturi este ca tehnica militară și munițiile care urmează să fie achiziționate să fie produse în proporție de minimum 65% pe teritoriul Uniunii Europene. O altă condiție prevede ca contractele de achiziție să fie semnate până în vara anului 2026, iar produsele să fie livrate până în 2030. Ce se poate cumpăra Totodată, conform documentelor publice, s-au stabilit două mari categorii de produse ce pot fi cumpărate prin SAFE. În prima categorie au fost incluse muniții și rachete, sisteme de artilerie, capacități de luptă terestră, drone mici, protecția infrastructurii critice, cibernetică și mobilitate militară. În a doua categorie intră sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, nave și submarine, drone și sisteme anti-drone, tehnologie pentru inteligență artificială și război electronic, sisteme C4ISTAR, active și servicii spațiale, dar și sisteme de protecție a activelor spațiale. Șeful cancelariei lui Bolojan „vămuiește” propunerile Documentele oficiale arată că România va beneficia de împrumuturi prin SAFE în valoare de16,68 miliarde de euro. Conform unei Ordonanțe de Urgență adoptate joi, Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, a decis ca toate proiectele de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei, în fruntea căreia se află Mihai Jurcă. Mai mult, Cancelaria Prim-Ministrului negociază cooperarea cu alte state eligibile pentru a întruni condițiile de finanțare. Tot cancelarul Mihai Jurcă va primi de la Ministerul Apărării Naționale propunerile de achiziții, dar și numele potențialilor furnizori. Ulterior, Ministerul Economiei transmite (atenție, doar la solicitarea Cancelariei) propuneri de măsuri de cooperare aferente fiecărui proiect de achiziție. „Șeful Cancelariei Prim-Ministrului stabilește, prin ordin, cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect, în acord cu prevederile Instrumentului SAFE, luând în considerare cerințele operaționale sau similare”, se mai menționează în OUG. Lista finală, aprobată de CSAT. Ultimul cuvânt îl are Comisia Europeană Dar realitatea este un pic diferită. Cancelaria va centraliza, întra-adevăr toate propunerile de achiziții, dar lista finală cu proiectele va fi aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare al Țării, în ședința din data de 24 noiembrie 2025.  Lista finală cu documentațiile aferente va ajunge apoi la Comisia Europeană, care are drept de veto asupra proiectelor care vor fi primi finanțare. Cinci miliarde la Transporturi Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Constantin Șerban, va primi în jur de cinci miliarde de euro din SAFE. Aproape 4,5 miliarde euro vor fi cheltuiți prin intermediul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) și Companiei Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru construcția unor bucăți de autostrăzi. Prima bucată va avea o lungime de 89 de km, între Târgu Neamț (Moțca) și Ungheni, trecând prin Iași. Cealaltă, care leagă Pașcani de Suceava și Siret, va avea aproximativ 100 de km. Dar, pentru a se încadra în suma prevăzută, tronsonul de drum Suceava – Siret va fi retrogradat de la autostradă la drum expres. Diferență de peste 500 de milioane de euro va fi alocată pentru dezvoltarea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța, dar și pentru alte proiecte minore. Predoiu împarte 2,8 miliarde euro cu Raed Arafat  Liberalul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a anunțat printr-un comunicat de presă că propune proiecte în valoare de 2,8 miliarde de euro pentru a primi finanțare prin mecanismul SAFE. Însă banii îi va împărți în mod egal cu secretarul de stat Raed Arafat, șeful  Departamentului pentru Situații de Urgență. „Proiectele includ sisteme avansate de supraveghere, echipamente de protecție și mobilitate, drone pentru monitorizare, tehnologii pentru managementul situațiilor de urgență și comunicații securizate și au aplicabilitate duală, atât în pace, cât și în situații de conflict, fiind aliniate cu prioritățile de înzestrare ale MAI. (…) Bugetul propus se împarte egal între Ordine și Siguranță Publică și Situații de Urgență și Protecție Civilă, câte 1,4 miliarde euro fiecare”, se menționează în comunicatul MAI. Există deja oferte pentru miliardele destinate Armatei Useristul Ionuț Moșteanu, în calitate de ministru al Apărării Naționale, va primi diferența de aproape nouă miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei române. În capul listei de finanțări se află achiziția de sisteme portabile de rachete Mistral 3 (MANPADS) de la compania franceză MBDA. Valoarea acestui contract este de 600 de milioane de euro. Alte 6,5 miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziția a 216 tancuri. Contractul este vânat de sud-coreenii de la Hyundai Rotem care, după ce i-a plimbat deja pe politicienii și generalii români prin Coreea de Sud, și-au arătat disponibilitatea de a produce tancurile K2 în România. Pe fir au intrat și nemții de la Rheinmetall. Aceștia oferă tancurile KF51 Panther, care îndeplinesc integral cerințele SAFE. Cel mai probabil, însă, Rheinmetall vizează un alt contract, de 2,5 miliarde de euro: furnizarea a 298 de mașini de luptă KF41 Lynx pentru infanterie. Principalul contracandidat al nemților pentru acest contract sunt alți sud-coreeni (Hanwha), cu mașina de luptă Redback. Pe lista de achiziții a MApN prin SAFE se mai află 200.000 de arme de asalt, tip NATO, în șase configurații. Contractul, în valoare de 440 de milioane de euro, este vizat de compania belgiană FN Herstal, dar și de nemții de la Heckler & Koch (HK). O altă companie care vrea să obțină contractul este SIG Sauer. Totodată, se vrea și cumpărarea de radare militare de la compania franceza Thales.  

Tentativă de fraudă online, avertizare MAI (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Interne, Romania)
Eveniment

Alertă de securitate: nu accesați mesajele cu „Votează copilul prietenului meu”, avertizează MAI

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis un avertisment public privind o nouă tentativă de fraudă în mediul online, prin care atacatorii încearcă să obțină acces la date personale și la conturile de mesagerie ale utilizatorilor. Campania folosește mesaje aparent inofensive, de tipul „votează copilul prietenului meu”, pentru a convinge victimele să acceseze link-uri malițioase. Mesaje cu link-uri periculoase transmise de pe numere cunoscute Potrivit MAI, mesajele care circulă pe rețelele de comunicare conțin link-uri frauduloase. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Pericolul este amplificat de faptul că mesajele pot proveni chiar de pe numere de telefon cunoscute, în condițiile în care contul persoanei respective ar putea fi deja compromis. „Mesajele din campania 'votează copilul prietenului meu' conțin un link malițios! Nu accesați link-ul, chiar dacă primiți mesajul de la un număr de telefon cunoscut.” Recomandările MAI: vigilență și protejarea datelor personale MAI le cere cetățenilor să fie atenți la astfel de mesaje, să nu acceseze link-urile primite și să nu distribuie mai departe conținutul suspect. Protejarea datelor personale și verificarea autenticității mesajelor sunt esențiale pentru evitarea compromiterii conturilor.

MAI, sesizat în cazul crimei violente din Teleorman (sursa: Facebook/Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman)
Justiție

Polițiștii și procurorii, neglijență gravă în cazul uciderii femeii de 25 de ani din Teleorman

Parchetul General a anunțat că a informat Ministerul Afacerilor Interne în urma unor deficiențe identificate în activitatea polițiștilor implicați în ancheta privind uciderea unei femei de 25 de ani în județul Teleorman. În același timp, Inspecția Judiciară a fost sesizată în cazul procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, acesta fiind suspectat de exercitarea funcției cu gravă neglijență. Control dispus după uciderea tinerei din Beciu Controlul declanșat pe 10 noiembrie de procurorul general Alex Florența a urmărit modul în care au fost făcute cercetările înainte de crimă, în dosarul deschis după plângerea depusă de victimă pe 26 septembrie 2025. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Parchetul General a constatat deficiențe atât în acțiunea polițiștilor care au instrumentat cazul, cât și în supravegherea acestora de către procurorul de caz. În acest context, Parchetul a cerut MAI să ia măsurile necesare, iar procurorul a fost trimis în atenția Inspecției Judiciare. Ordinul de protecție provizoriu, emis fără verificări temeinice Potrivit raportului, la 22 septembrie 2025 poliția a emis un ordin de protecție provizoriu care obliga agresorul să păstreze distanța față de victimă. Totuși, documentele nu arată că polițiștii au verificat temeinic sesizarea făcută la 112 sau existența unui istoric de violență, aspect esențial în evaluarea riscului. De asemenea, poliția nu a informat victima și agresorul despre încetarea măsurilor de protecție la expirarea ordinului provizoriu. Victima depusese plângeri pentru agresiune și viol Pe 26 septembrie 2025, femeia a cerut instanței emiterea unui ordin de protecție pe termen lung, iar în paralel a depus plângere penală împotriva fostului soț pentru agresiuni repetate. În aceeași zi, victima a fost abuzată din nou, în condițiile în care agresorul avea interdicție de apropiere. Deși a existat un probatoriu clar — inclusiv leziuni vizibile și o expertiză medico-legală — ancheta penală nu a continuat cu ritmicitatea și rigoarea necesară. Anchetă penală blocată după prima zi de investigații Raportul arată că aproape toate actele de urmărire penală au fost realizate exclusiv în data de 26 septembrie 2025, fără demersuri ulterioare pentru administrarea unor probe suplimentare. Martorii indicați nu au fost audiați, iar poliția nu a investigat nerespectarea ordinului de protecție, deși agresorul recunoscuse o parte dintre fapte. Victima, care se afla sub apărarea unui ordin provizoriu și apoi a unui ordin emis de instanță, nu a primit protecția efectivă prevăzută de lege. Lipsa de supraveghere a procurorului Parchetul General subliniază că, deși poliția avea obligația de a investiga faptele, procurorul trebuia să coordoneze și să supravegheze ancheta. Controlul arată că procurorul nu a solicitat dosarul pentru verificări și nu a emis note de îndrumare, așa cum prevede legislația. Lipsa acestor intervenții a contribuit la absența unui răspuns rapid, esențial în cazurile de violență domestică.

Documentele lui Plahotniuc - false, susține MAI (sursa: Facebook/Vladimir Plahotniuc)
Eveniment

MAI neagă că ar fi eliberat documente de identitate pentru Plahotniuc, oligarhul moldovean capturat

Documentele lui Plahotniuc - false, susține MAI, după ce oligarhul moldovean, urmărit internațional la cererea autorităților de la Chișinău, a fost capturat pe Aeroportul Internațional „El. Venizelos” din Atena. Vladimir Plahotniuc încerca să fugă în Dubai însoțit de un fost coleg de partid, ex-deputatul Constantin Țuțu. MAI, verificări în regim de urgență Autoritățile din Grecia au descoperit că Vladimir Plahotniuc deținea nu mai puțin de 21 de documente de identitate diferite, inclusiv permise de conducere, buletine și pașapoarte românești. În același timp, Constantin Țuțu avea, pe numele Sîli Andrie, permis de conducere, buletin și pașaport românești.       Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Ministerul Afacerilor Interne a demarat o analiză în regim de urgență pentru a verifica autenticitatea documentele românești folosite de oligarhul Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu. Până în prezent, potrivit MAI, nu s-a confirmat autenticitatea documentelor, dar verificările continuă, inclusiv pentru a se afla dacă cei doi au intrat în România cu identitate falsă. Voia să fugă din Grecia în Dubai Oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost dat în urmărire internațională prin INTERPOL la cererea autorităților din Republica Moldova. El este acuzat de înființarea și coordonarea unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor. Organizația criminală, condusă de Vladimir Plahotniuc, ar fi fraudat cu 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, toate din Republica Moldova. Fugarul Vladimir Plahotniuc se ascundea într-o vilă luxoasă din sudul Atenei, aflată într-o zonă exclusivistă de pe malul Mării Egee. Dar, pe 22 iulie 2025, a încercat să fugă din Grecia cu ajutorul unor documente de identitate pe alt nume. Autoritățile din Grecia l-au capturat pe Aeroportul Internațional „El. Venizelos” din Atena, în timp ce încerca să ajungă în Dubai. În același timp, l-au prins și pe un fost coleg de partid, ex-deputatul Constantin Țuțu. Acum, amândoi se află într-o închisoare de maximă siguranță din Grecia. 21 de documente de identitate, șase nume Poliția din Republica Moldova a fost informată de autoritățile din Grecia că oligarhul Vladimir Plahotniuc deținea nu mai puțin de 21 de documente de identitate, pe cel puțin șase nume. „În timpul perchezițiilor corporale la Aeroport, dar și la domiciliu, au fost găsite o serie de documente cu identități diferite. Unele dintre ele aparțin aceluiași stat, dar au identitate diferită, fotografie diferită, data/luna/anul nașterii diferit”, a anunțat Poliția într-un comunicat citat de zdg.md. Printre documentele folosite de Vladimir Plahotniuc se aflau două permise de conducere cu numele Antohe Mihai. Pe același nume, Plahotniuc avea un pașaport românesc, eliberat la data 25 februarie 2020, potrivit mențiunilor din document.  Totodată, Plahotniuc mai avea și două cărți de identitate românești cu numele Antohe Mihai, documente care aveau ca dată de emitere 19 martie 2024. Documentele lui Plahotniuc - false, susține MAI DeFapt.ro a solicitat Ministerului Afacerilor Interne din România să comunice dacă respectivele documente sunt autentice. Reprezentanții MAI au transmis că în acest moment se fac mai multe verificări, dar din primele rezultate pare că documentele sunt false. Adică nu ar fi fost emise de autoritățile din România. Surse din cadrul MAI au mai declarat că autoritățile de la București așteaptă să primească copii după documentele folosite de oligarh, pentru a continua cercetările. 

MAI avertizează: manipulări online privind alegerile (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Val de intoxicări despre alegeri pe rețele sociale după ce Simion a anunțat că va contesta alegerile

MAI avertizează: manipulări online privind alegerile. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis un avertisment privind apariția unor mesaje și materiale cu caracter manipulator în spațiul online, care pot induce în eroare opinia publică în legătură cu desfășurarea procesului electoral. MAI avertizează: manipulări online privind alegerile MAI le recomandă cetățenilor să consulte doar surse oficiale și verificate înainte de a accesa sau distribui informații care nu sunt susținute de dovezi clare. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție Ministerul atrage atenția că inclusiv redistribuirea involuntară, în scop ironic sau critic, a conținutului fals poate contribui la propagarea acestuia. Pentru a combate dezinformarea, MAI îndeamnă utilizatorii rețelelor sociale să raporteze conținuturile suspecte direct pe platformele online și să evite redistribuirea lor. Potrivit comunicatului oficial, autoritățile române monitorizează constant evoluțiile din mediul online și colaborează cu parteneri naționali și internaționali pentru a contracara campaniile de dezinformare care vizează procesul electoral. Alegerile, confirmate ca legale și corecte Ministerul Afacerilor Interne subliniază că procesul electoral s-a desfășurat în condiții de legalitate și transparență. Evaluările observatorilor internaționali, inclusiv ale OSCE, au confirmat corectitudinea și integritatea scrutinului. MAI își reafirmă angajamentul de a proteja ordinea publică și încrederea cetățenilor în procesul democratic, într-un context în care dezinformarea online poate deveni un factor de destabilizare.

Acuzațiile lui Simion, demontate de MAI (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

MAI demontează dezinformarea lui Simion privind persoanele decedate aflate pe liste electorale

Acuzațiile lui Simion, demontate de MAI. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis un comunicat oficial prin care respinge categoric afirmațiile lansate de George Simion, liderul AUR, potrivit cărora pe listele electorale s-ar regăsi 1,5 milioane de persoane decedate. Acuzațiile lui Simion, demontate de MAI MAI subliniază că actualizarea datelor din Registrul Național de Evidență a Persoanelor (R.N.E.P.) se face strict în baza documentelor oficiale emise de serviciile publice comunitare locale sau de oficiile consulare, în conformitate cu legislația în vigoare (OUG nr. 97/2005). Citește și: VIDEO Simion pune presiune pe instituții: M-au asigurat că va fi un transfer pașnic al puterii Inclusiv înregistrarea deceselor se realizează prompt, exclusiv pe baza acestor documente. Conform celor mai recente analize, la data de 10 mai 2025, în R.N.E.P. erau înregistrate 8.463 de persoane cu vârsta de peste 100 de ani, cifră care reflectă situația reală din punct de vedere administrativ. Sistemul informatic nu deduce decesul unei persoane pe baza vârstei, ci doar în baza actelor oficiale primite. În plus, datele din R.N.E.P. sunt puse la dispoziția autorităților electorale în mod gratuit și transparent, cu respectarea normelor europene privind protecția datelor (GDPR). Orice cerere de informații statistice este procesată cu celeritate, iar registrul este actualizat constant pentru a reflecta realitatea administrativă. Apel la responsabilitate MAI face apel la responsabilitate, îndemnând cetățenii și presa să verifice informațiile doar din surse oficiale, în special în contextul turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Ministerul reafirmă angajamentul pentru transparență și legalitate în gestionarea datelor și colaborarea strânsă cu instituțiile implicate în procesul electoral.

MAI identifică dezinformare pro-Simion pe TikTok (sursa: MAI)
Eveniment

Falsuri grosolane pro-Simion pe TikTok: clone ale site-urilor de presă îl dau pe acesta câștigător

MAI identifică dezinformare pro-Simion pe TikTok. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat, printr-un comunicat de presă că a identificat conturi de TikTok care distribuie conținut manipulator, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, în contextul alegerilor prezidențiale. MAI identifică dezinformare pro-Simion pe TikTok Printre conturile vizate se numără @memefacator (preafericitul), care a publicat pe platforma TikTok materiale video generate cu tehnici de tip deepfake, conținând elemente de dezinformare. Citește și: Prezență șocant de mare în fiefurile urbane ale lui Nicușor Dan, precum Cluj Napoca sau Sectoarele 1 și 6 Potrivit MAI, aceste materiale au avut drept scop discreditarea unuia dintre candidații la funcția de Președinte al României. „Având în vedere gravitatea conținutului, contul a fost raportat către reprezentanții platformei, pentru a preveni propagarea unor materiale ce pot afecta ordinea publică și integritatea procesului electoral”, precizează MAI. Falsificarea identității vizuale a site-urilor de știri Un alt cont identificat este @recnostinta, care a publicat un clip video ce imita în mod fraudulos identitatea vizuală a site-urilor Hotnews și Antena 3 CNN. Videoclipul prezintă așa-zise articole datate ulterior zilei de 18 mai, în care se afirmă în mod fals că, în urma câștigării alegerilor de către un candidat, liderii partidelor tradiționale ar fi fost arestați sau ar fi fugit din țară. Potrivit MAI, acest material este „de natură să inducă în eroare opinia publică, simulând un conținut jurnalistic legitim și vehiculând informații complet fabricate, menite să amplifice neîncrederea cetățenilor în corectitudinea procesului electoral”. Anchete în curs pentru infracțiuni informatice și răspândirea de informații false Ministerul a anunțat că a demarat procedurile legale de analiză și sesizare a instituțiilor competente, pentru a verifica posibile încălcări ale legislației în vigoare. Sunt avute în vedere posibile infracțiuni informatice, precum falsul informatic și răspândirea de informații false. Apel la cetățeni să semnaleze conținutul suspect „MAI reiterează angajamentul său în lupta împotriva dezinformării și a utilizării abuzive a tehnologiilor digitale în scopuri manipulatorii, în special în context electoral. Totodată, MAI încurajează cetățenii să semnaleze conținutul suspect sau potențial dăunător prin intermediul canalelor oficiale de comunicare”, se mai arată în comunicatul transmis.

Putin anunță armistițiu temporar în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin anunță o încetare temporară a focului în Ucraina, din 8 mai. Ucraina, reacționează

Putin anunță armistițiu temporar în Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat o încetare temporară a focului în războiul din Ucraina. Putin anunță armistițiu temporar în Ucraina Kremlinul a precizat într-un mesaj că această încetare a ostilităților va începe în dimineața zilei de 8 mai și va dura până pe 11 mai. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania Ziua este sărbătorită ca marcând sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ucraina reacționează Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a reacționat cerând o încetare imediată a focului pentru cel puțin 30 de zile. El a subliniat că o încetare temporară, limitată la câteva zile, nu este suficientă pentru a crea condițiile reale ale păcii. Trump vrea armistițiu permanent Președintele american Donald Trump, care încearcă să medieze un acord între cele două părți, își exprimă dorința de a vedea instituită o încetare permanentă a focului, potrivit declarațiilor făcute de Casa Albă. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a subliniat că Trump devine „din ce în ce mai frustrat” de lipsa de progres în negocieri. Precedentele încercări de încetare a focului, sortite eșecului În trecut, au fost încercate peste 20 de acorduri de încetare a focului în Ucraina, toate eșuând într-un timp scurt. De exemplu, armistițiul de 30 de ore anunțat de Kremlin cu ocazia Paștelui a dus doar la o ușoară reducere a luptelor, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă de multiple încălcări. Kremlinul invocă motive umanitare În declarația emisă luni, Kremlinul a justificat încetarea focului „pe considerente umanitare” și a cerut Ucrainei să urmeze exemplul Rusiei. De asemenea, Rusia și-a reafirmat disponibilitatea pentru negocieri de pace fără condiții prealabile, menționând că va răspunde „adecvat și eficient” oricăror încălcări ale armistițiului. Un moment critic pentru negocierile de pace Anunțul Kremlinului vine într-o săptămână considerată „foarte critică” pentru negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, potrivit Washingtonului. Administrația Trump a avertizat că ar putea renunța la eforturile de mediere dacă nu va observa progrese concrete. Situația actuală a războiului Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 24 februarie 2022 și controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea anexată în 2014. De la începutul conflictului, se estimează că sute de mii de oameni – majoritatea soldați – au fost uciși sau răniți.

Conclavul pentru alegerea noului Papă, anunțat (sursa: Facebook/Vatican News)
Eveniment

Conclavul pentru alegerea noului Papă începe pe 7 mai, anunță Vaticanul

Conclavul pentru alegerea noului Papă, anunțat. Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a anunțat luni că procesul de alegere a noului Papă va începe în data de 7 mai. Conclavul pentru alegerea noului Papă, anunțat Cardinalii au convenit asupra datei conclavului după consultări desfășurate la Vatican, la exact o săptămână de la moartea Papei Francisc, care s-a stins din viață lunea trecută, în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania La conclavul care începe pe 7 mai vor participa cei 134 de cardinali cu vârsta sub 80 de ani, în conformitate cu regulile Bisericii Catolice. Noul Papă va trebui ales cu o majoritate de două treimi din voturi. Cât poate dura procesul de alegere Durata conclavului poate varia între câteva zile și câteva săptămâni, în funcție de rapiditatea cu care se ajunge la consens. În trecut, alegerea Papei Benedict al XVI-lea în 2005 și a Papei Francisc în 2013 a fost finalizată în doar două zile.

Pensia pe mai, primită în iunie (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Economie

Unii pensionari vor primi pensia pe mai abia în luna iunie, din cauza cardului bancar

Pensia pe mai, primită în iunie, deși Casa Națională de Pensii Publice a anunțat oficial că pensiile vor fi virate în conturile bancare pe 12 mai 2025, o zi de luni. Data este confirmată de calendarul de plăți stabilit pentru luna mai. Pensia pe mai, primită în iunie Totuși, pensionarii care și-au schimbat recent cardul bancar, dar nu au informat casa de pensii până la data de 8 aprilie, nu vor primi pensia în mai, ci abia în luna iunie, în noul cont actualizat. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Conform Ministerului Muncii, pensiile livrate prin Poșta Română vor fi distribuite în perioada 2–15 mai, începând de vineri, 2 mai, până joi, 15 mai. Această perioadă include o întârziere de o zi față de distribuirea obișnuită, din cauza zilei libere de 1 Mai, care cade joi. Pentru pensionarii din străinătate, pensia aferentă lunii mai va fi transferată pe 20 mai 2025, marți, prin intermediul Citi Bank. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deschiderea autostrăzii București - Curtea de Argeș (sursa: Facebook/Cristian Pistol)
Eveniment

Se poate circula pe autostradă între București și Curtea de Argeș începând cu luna mai, anunță CNAIR

Deschiderea autostrăzii București - Curtea de Argeș . Circulația rutieră între Curtea de Argeș și București va fi posibilă în totalitate pe autostradă începând din luna mai 2025, a anunțat directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Deschiderea autostrăzii București - Curtea de Argeș Potrivit oficialului CNAIR, antreprenorul italian Webuild SPA execută în prezent ultimele lucrări pe tronsonul de 14,65 km dintre nodul rutier Băiculești și Curtea de Argeș. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Întreaga secțiune Pitești – Curtea de Argeș, în lungime de 30,35 km, va fi deschisă circulației la finalul lunii mai. 140 km de autostradă, de la Curtea de Argeș la București Cristian Pistol a subliniat că, odată cu finalizarea acestui tronson, se va putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Curtea de Argeș până la București, pe o distanță de aproximativ 140 km. Informația a fost transmisă printr-o postare pe pagina sa oficială de Facebook. Jumătate din tronsonul Pitești – Curtea de Argeș, deschis în 2024 În 2024 a fost dat în folosință primul segment al acestei secțiuni de autostradă, între Bascov și nodul rutier Băiculești, cu o lungime de 15,7 km. Finalizarea lucrărilor în 2025 va permite conectarea completă a orașului Curtea de Argeș la rețeaua de autostrăzi.    

Noul sediu al spitalului MAI, „Gerota” (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Noul sediu al spitalului MAI, „Gerota”

Noul sediu al spitalului MAI "Gerota". Lucrările la noul sediu al Spitalului de Urgenţă al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" au demarat marţi, acesta urmând a fi construit din fonduri PNRR, cu termen de finalizare 30 iunie 2026. Noul sediu al spitalului MAI, "Gerota" "Astăzi am avut onoarea de a participa la deschiderea lucrărilor pentru noul sediu al Spitalului de Urgenţă al MAI, Prof. Dr. Dimitrie Gerota", a declarat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Predoiu a adăugat: "Acest proiect este esenţial atât pentru Ministerul Afacerilor Interne, cât şi pentru comunitatea din Ilfov şi întreaga medicină românească. Noua unitate va avea 490 de paturi şi va introduce un sistem modern de organizare. Mulţumesc tuturor celor implicaţi pentru efortul depus până acum. Împreună, ne vom asigura că acest spital va funcţiona la standarde înalte şi va aduce un plus de asistenţă medicală". Potrivit unui comunicat, noua infrastructură medicală va fi dotată cu 490 de paturi, dintre care 400 în secţiile medicale pentru spitalizare continuă, 40 de paturi pentru spitalizare de zi şi 50 de paturi pentru anestezie şi terapie intensivă, la care se adaugă un corp de clădire independent, ce va deservi spaţiile tehnice. Cele mai înalte standarde Proiectul va fi realizat la standardele de calitate în conformitate cu ultimele cerinţe din domeniul medical, iar amplasarea geografică a acestuia este una strategică, în apropierea celor două aeroporturi internaţionale, Henry Coandă Otopeni şi Aurel Vlaicu Băneasa, asigurând astfel servicii medicale integrate într-una dintre cele mai aglomerate zone de intrare/ieşire din Bucureşti, unde nu există la acest moment un spital de urgenţă. Prin realizarea unei noi infrastructuri medicale în care va funcţiona Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" se urmăreşte: îmbunătăţirea gradului de satisfacţie şi al experienţei pacienţilor în îngrijire printr-o nouă facilitate medicală realizată şi dotată la standarde moderne; îmbunătăţirea standardelor clinice, a eficienţei, a rentabilităţii, a calităţii, a siguranţei şi a durabilităţii serviciilor oferite; îmbunătăţirea accesului populaţiei, în special pentru grupurile vulnerabile de pacienţi, la serviciile spitaliceşti de nivel înalt, sporind astfel semnificativ starea de sănătate a populaţiei; reducerea mortalităţii şi a numărului de decese evitabile în zona deservită; reducerea poverii dizabilităţilor în regiunea deservită; creşterea calităţii vieţii şi a bunăstării în regiune. Asistență financiară prin PNRR Proiectul denumit Sediu nou pentru Spitalul de Urgenţă al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" a obţinut asistenţă financiară nerambursabilă prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel că la data de 11.01.2023 a fost selecţionat şi aprobat pentru finanţare prin PNRR în cadrul apelului MS-0212, Pilonul V: Sănătate şi rezilienţă instituţională, Componenta 12: Sănătate, Investiţia: 12. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice. La data de 18 ianuarie 2024 a fost semnat contractul de finanţare pentru proiect, valoarea acestuia fiind de 2.040.142.140 lei, din care valoarea eligibilă din PNRR este de 1.028.643.096, valoarea TVA eligibilă aferentă PNRR 195.442.188 lei şi valoarea contribuţiei proprii inclusiv TVA - 816.056.856 lei. La data de 29 ianuarie 2024 a avut loc ceremonia de semnare a contractului de proiectare, execuţie şi dotare a obiectivului de investiţii, contract care are o valoare de 1.240.571.360,24 lei fără TVA, reprezentând o etapă importantă în realizarea proiectului şi concretizarea unor eforturi instituţionale consistente, menţionează sursa citată. La data de 20 august 2024 a fost semnat contractul intitulat Servicii de supraveghere a lucrărilor de construcţii aferente obiectivului de investiţii: Sediu nou pentru Spitalul de Urgenţă al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota", în valoare de 7.487.000 lei fără TVA. Termenul de finalizare a noului Spital de Urgenţă al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" este 30 iunie 2026.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră