sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mai

8 articole
Eveniment

Noul sediu al spitalului MAI, „Gerota”

Noul sediu al spitalului MAI "Gerota". Lucrările la noul sediu al Spitalului de Urgenţă al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" au demarat marţi, acesta urmând a fi construit din fonduri PNRR, cu termen de finalizare 30 iunie 2026. Noul sediu al spitalului MAI, "Gerota" "Astăzi am avut onoarea de a participa la deschiderea lucrărilor pentru noul sediu al Spitalului de Urgenţă al MAI, Prof. Dr. Dimitrie Gerota", a declarat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Predoiu a adăugat: "Acest proiect este esenţial atât pentru Ministerul Afacerilor Interne, cât şi pentru comunitatea din Ilfov şi întreaga medicină românească. Noua unitate va avea 490 de paturi şi va introduce un sistem modern de organizare. Mulţumesc tuturor celor implicaţi pentru efortul depus până acum. Împreună, ne vom asigura că acest spital va funcţiona la standarde înalte şi va aduce un plus de asistenţă medicală". Potrivit unui comunicat, noua infrastructură medicală va fi dotată cu 490 de paturi, dintre care 400 în secţiile medicale pentru spitalizare continuă, 40 de paturi pentru spitalizare de zi şi 50 de paturi pentru anestezie şi terapie intensivă, la care se adaugă un corp de clădire independent, ce va deservi spaţiile tehnice. Cele mai înalte standarde Proiectul va fi realizat la standardele de calitate în conformitate cu ultimele cerinţe din domeniul medical, iar amplasarea geografică a acestuia este una strategică, în apropierea celor două aeroporturi internaţionale, Henry Coandă Otopeni şi Aurel Vlaicu Băneasa, asigurând astfel servicii medicale integrate într-una dintre cele mai aglomerate zone de intrare/ieşire din Bucureşti, unde nu există la acest moment un spital de urgenţă. Prin realizarea unei noi infrastructuri medicale în care va funcţiona Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" se urmăreşte: îmbunătăţirea gradului de satisfacţie şi al experienţei pacienţilor în îngrijire printr-o nouă facilitate medicală realizată şi dotată la standarde moderne; îmbunătăţirea standardelor clinice, a eficienţei, a rentabilităţii, a calităţii, a siguranţei şi a durabilităţii serviciilor oferite; îmbunătăţirea accesului populaţiei, în special pentru grupurile vulnerabile de pacienţi, la serviciile spitaliceşti de nivel înalt, sporind astfel semnificativ starea de sănătate a populaţiei; reducerea mortalităţii şi a numărului de decese evitabile în zona deservită; reducerea poverii dizabilităţilor în regiunea deservită; creşterea calităţii vieţii şi a bunăstării în regiune. Asistență financiară prin PNRR Proiectul denumit Sediu nou pentru Spitalul de Urgenţă al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" a obţinut asistenţă financiară nerambursabilă prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel că la data de 11.01.2023 a fost selecţionat şi aprobat pentru finanţare prin PNRR în cadrul apelului MS-0212, Pilonul V: Sănătate şi rezilienţă instituţională, Componenta 12: Sănătate, Investiţia: 12. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice. La data de 18 ianuarie 2024 a fost semnat contractul de finanţare pentru proiect, valoarea acestuia fiind de 2.040.142.140 lei, din care valoarea eligibilă din PNRR este de 1.028.643.096, valoarea TVA eligibilă aferentă PNRR 195.442.188 lei şi valoarea contribuţiei proprii inclusiv TVA - 816.056.856 lei. La data de 29 ianuarie 2024 a avut loc ceremonia de semnare a contractului de proiectare, execuţie şi dotare a obiectivului de investiţii, contract care are o valoare de 1.240.571.360,24 lei fără TVA, reprezentând o etapă importantă în realizarea proiectului şi concretizarea unor eforturi instituţionale consistente, menţionează sursa citată. La data de 20 august 2024 a fost semnat contractul intitulat Servicii de supraveghere a lucrărilor de construcţii aferente obiectivului de investiţii: Sediu nou pentru Spitalul de Urgenţă al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota", în valoare de 7.487.000 lei fără TVA. Termenul de finalizare a noului Spital de Urgenţă al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" este 30 iunie 2026.

Noul sediu al spitalului MAI, „Gerota” (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Sportivi la Dinamo contabile, pile, generali. În imagine, Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Investigații

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali. Situație halucinantă la Clubul Sportiv Dinamo, păstorit de trei agenți secreți de la „Doi și-un sfert”, serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne: în baza unor Contracte de Activitate Sportivă, au fost angajate contabile, oameni buni la toate, un fost general. Citește și: EXCLUSIV Omul căruia Sebastian Ghiță i-a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, angajat în Ministerul de Interne: Alexandru Iacobescu, fost candidat PRO România, manager la CS Dinamo Sunt doar câteva dintre angajările halucinante de la Clubul Sportiv Dinamo investigate de Direcția Națională Anticorupție. 1.800 de contracte în trei ani Comisarul Ionuț Adrian Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, a semnat în jur de 1.800 de Contracte de Activitate Sportivă (CAS), în perioada 2020 - 2023. La solicitarea DeFapt.ro, președintele Ionuț Adrian Popa a transmis că "Clubul Sportiv Dinamo are 38 de discipline sportive active, cu peste 2.000 de sportivi legitimați. (...) Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Anual sunt încheiate aproximativ 450 de de contracte cu participanți la activitatea sportivă. Astfel, pentru perioada la care faceți referire în solicitare (2020 – 2023), sunt aproximativ 1.800 de contracte care au produs efecte". Majoritatea personalului angajat în baza unor astfel de contracte au fost sportivi, antrenori și staff-ul tehnic. Dar președintele Clubului Sportiv Dinamo, deținut integral de Ministerul Afacerilor Interne, a găsit o cale de a fenta legea. Astfel, în baza Contractelor de Activitate Sportivă, a angajat mai multe persoane care nu aveau nici o treabă cu sportul în secțiile sportive ca să lucreze în aparatul administrativ. Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali Printre cei cu care s-a semnat CAS se află și pensionara Iuliana Calangiu. Ea trebuia să presteze activitatea sportivă în anul 2021 la Secția Canotaj, dar în realitate se ocupa de contabilitate. Elena Badea este o altă angajată încadrată în baza unui CAS. Prima dată a fost angajată să presteze activitatea sportivă la Secția de Box. Cel de-al doilea contract semnat cu Elena Badea a fost înregistrat pe Secția de Canotaj. La fel ca și pensionara Iuliana Calangiu, Elena Badea se ocupa în realitate de contabilitatea clubului. Gina Steluța Mircea, o altă angajată în baza unui CAS, presta tot la contabilitate. Dan Răzvan Lupu, fiul fostului fotbalist Dănuț Lupu, a fost angajat inițial la Secția Haltere fără a avea vreo legătură cu acest sport. Ulterior, a fost angajat ca antrenor la Secția de Fotbal. Generalul Ion Cuhutencu, fostul șef al Direcției de Audit Public Intern din Ministerul de Interne și actual consilier la Ministerul Dezvoltării, a fost și el beneficiarul unui CAS la Secția de Canotaj. Acestea sunt doar câteva dintre zecile de contracte investigate încă din anul 2021 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Popa dă vina pe Cosac: I-a dat voie Ministerul Sporturilor Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo, a declarat pentru DeFapt.ro că primele contracte de acest fel au fost încheiate începând cu anul 2019. "Nu eu am inventat. Fostul președinte George Cosac a cerut un punct de vedere de la Ministerul Sporturilor prin care a întrebat dacă personalul administrativ poate fi angajat cu Contract de Activitate Sportivă. Ministrul Sporturilor de la acea dată a spus că sigur, orice participant la activitatea sportivă, orice activitate din COR, care poate fi amenajator bază, ospătar, bucătar etc., poate fi angajat dacă sprijină activitatea sportivă". Întrebat dacă doamnele angajate la contabilitate în baza CAS lucrau exclusiv pentru secțiile sportive la care au fost angajate, Ionuț Adrian Popa a spus că nu. Cât despre cazul lui Dan Răzvan Lupu, a ținut să precizeze de câteva ori că a fost angajat la Secția Haltere pentru "a tăia bilete la intrarea în sala de fitness". Sală care aducea venituri de 50.000 lei lunar clubului. Supărat că l-au turnat foștii colegi de la "Doi și-un sfert" Referitor la ancheta DNA, comisarul Ionuț Adrian Popa a declarat că a început în anul 2021, atunci când "se căuta un nou caz Dragnea". Dar bănuiește că dosarul a plecat de la o delațiune de la Direcția Generală de Protecție Internă. Acesta a explicat că procurorii DNA au delegat Direcția Generală Anticorupție a ministerului de Interne să facă audieri în acest dosar. În plus a explicat că, el personal, a dus mai multe documente la DNA, acolo unde a cerut să aibă o discuție cu procurorul de caz. "Oamenii m-au primit și le-am explicat tot, cum am construit aici. Le-am spus, oameni buni, am vrut să muncim, n-am vrut să facem altceva. Oamenii ăia (angajații cu CAS - n.r.) toți au muncit. Le-am zis că dacă găsiți un om care a dat vreun leu mie sau colegilor mei, că nu a muncit și a stat acasă în pat, eu mă predau. Asta e, m-ați prins, n-am fost onest", a povestit comisarul Popa. DNA a audiat angajați ai Clubului Conform acestuia, au fost audiați unul dintre contabili, juristul și cei de la disciplinele sportive. Însă, spune comisarul Popa, nici el, nici vicepreședintele Georgeta Andrunache nu au fost audiați. "Dacă era ceva ilegal de doi ani de zile...? Ne-au cerut documente... Pe mine nu m-a întrebat niciodată. Dacă nu le-a ieșit nimic în doi ani... Faci audieri la DGA, chemi doar doi, trei, pentru audieri la DNA și spui: ne-am lămurit, nu e abuz în serviciu. DNA a deschis dosar în baza unei sesizări făcută de foștii noștri colegi", se încurajează Ionuț Adrian Popa. Dar ancheta DNA nu a fost clasată până în prezent. Popa turna de la Dinamo, Vela l-a pus președinte Ionuț Adrian Popa a fost numit în funcția de președinte al Clubului Sportiv Dinamo în iunie 2020 de liberalul Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne din aceea perioadă. Decizia a fost luată după ce Ionuț Adrian Popa, în calitate agent secret la „Doi și-un sfert” cu gradul de subcomisar, i-a prezentat ministrului mai multe rapoarte informative despre ceea ce se întâmpla la clubul sportiv. Avea cam șase luni de când colecta informații despre personalul clubului. „Eu am venit primul (la CS Dinamo – n.r.). Răspundeam și de Dinamo. Aveam un ofițer aici. A fost o perioadă în pandemie când au apărut niște poze cu Larisa Iordache. Atunci domnul Vela, care ținea foarte mult la imagine, a luat un pic foc. În aprilie am fost chemat la discuții ca ofițer responsabil din punct de vedere informativ. Mi s-a propus funcția de președinte, dar am refuzat. M-am trezit în iunie cu un telefon de la cabinetul ministrului și mi-a zis să ma duc", a declarat președintele Ionuț Popa pentru DeFapt.ro. Agentul Popa și-a mai adus doi colegi secreți În august 2020, Ionuț Popa l-a adus pe funcția de vicepreședinte pe Adrian Popescu, zis Papi, unul dintre cei mai buni ofițeri de contrainformații de la „Doi și-un sfert”. „L-am sunat pe Silviu Dumitrache (șeful DGPI – n.r.) și l-am întrebat dacă mi-l dă pe Papi. Mi-a zis că . A venit direct prin numire pentru că era o funcție mai mică", a mai spus Ionuț Adrian Popa. Doi ani mai târziu, în august 2022, tot pe funcția de vicepreședinte a fost adus comisarul șef de poliției Lucian Mihai Popa, tot agent secret la DGPI. Ce au în comun cei trei agenți secreți de la serviciul secret al Ministerului de Interne? Toți trei s-au deconspirat benevol în urma publicării CV-urilor lor pe site-ul CS Dinamo.

Rafila, consilieri din SRI și Interne (sursa: Facebook/Alexandru Rafila)
Investigații

Rafila, consilieri din SRI și Interne

Rafila, consilieri din SRI și Interne. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, s-a înconjurat de o „brigadă de epoleți” formată din foști șefi din Serviciul Român de Informații și din Ministerul Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Cel mai înalt în grad este generalul de brigadă Cristian Georgică Celea, un pensionar special care încasează anual doar din pensie aproximativ 42.000 de euro. Un alt consilier personal al ministrului Rafila este comisarul șef Octavian Melintescu, fostul adjunct al Direcției Generale Anticorupție. Ministrul Alexandru Rafila nu s-a mulțumit doar cu atât. A decis să-l numească în funcția de secretar general al ministerului pe prietenul său, comisarul șef Mihai Alexandru Borcan, fostul șef al Poliției Sectorului 5. Rafila senior, șeful Securității Arad Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, pare atras de haina militară, motiv pentru care s-a înconjurat de fostele cadre de nădejde ale statului român. Tatăl său, Alexandru Rafila senior, s-a născut în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), dar a ajuns să conducă serviciul de Securitate în județul Arad. Alexandru Rafila senior a fost trecut în rezervă cu gradul de maior de securitate la data de 1 iunie 1949, conform unui document publicat de Consiliul Naționale pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Ministrul Alexandru Rafila a declarat pe la mai multe televiziuni că tatăl său ar fi fost exclus din Securitate și a fost dat afară din Partidul Comunist Român pentru că nu corespundea cerințelor trasate de partid. „Probabil în acea perioadă erau presiuni mari pentru rezolvarea problemelor legate de colectivizare şi faptul că el nu a putut să le pună în practică au condus la excluderea lui şi din Securitate, şi din Partidul Comunist Român. Nu există o scuză pentru apartenenţa la o astfel de organizaţie. (...) El sigur că a avut momente în care a regretat cu siguranţă acel lucru, mai ales că a fost şi el la un moment dat afectat - nu vreau în vreun fel să îl scuz, pentru că nu există o astfel de scuză pentru apartenţa la o astfel de organizaţie”, spunea ministrul Alexandru Rafila. Rafila, consilieri din SRI și Interne Pesedistul Alexandru Rafila a fost numit ministru al Sănătății în noiembrie 2021. La fel ca predecesorii săi, s-a încojurat de consilieri personali, plătiți din banii ministerului, și de consilieri onorifici. Citește și: Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie o lege a malpraxisului care să înrobească medicii din punct de vedere financiar” DeFapt.ro a solicitat ministerului Sănătății o listă cu toți consilierii ministrului Alexandru Rafila, dar și atribuțiile acestora. Din documentul transmis de minister rezultă că la cabinetul de ministru al lui Rafila sunt încadrați cinci consilieri personali și 17 consilieri onorifici. În capul listei de consilieri onorifici se află generalul SRI Cristian Georgică Celea, unul dintre pensionarii speciali ai statului român. Totodată, acesta a fost desemnat de ministrul Rafila în două consilii de administrație: Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar Arseni" și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Din documentele oficiale rezultă că Cristian Georgică Celea a fost trecut în rezervă cu gradul de general de brigadă de președintele Traian Băsescu în martie 2006. Generalul Celea, zeci de terenuri și case În ultima declarație de avere depusă de generalul Celea în iunie 2023, rezultă că încasează o pensie militară anuală de 214.000 lei. Adică aproape 18.000 lei lunar, echivalentul a 3.500 de euro. Totodată, a mai menționat încă o pensie, nu se știe dacă privată sau de stat, de 9.480 lei. Din declarația de avere depusă de generalul Cristian Georgică Celea mai aflăm că a cumpărat un teren agricol de 4.200 mp în Ciolpani, un alt teren agricol, de un hectar, în comuna sibiană Șelimbăr, un teren de un hectar și o pădure de 2.000 mp în Dâmbovița, dar și un teren intravilan, de 4.507 mp, în Argeș. În anul 2021 și-a cumpărat o casă de 470 mp în localitatea argeșeană Căteasca. A moștenit în 2022 o altă casă de 191 mp și trei apartamente, plus 18 terenuri. Pe numele generalului se mai află trei mașini, trei șalupe și un scuter. În perioada 1986 -2022, a strâns obiecte de artă în valoare de 30.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură. De la o persoană fizică a luat în 2021 o sumă de 560.000 lei, bani pe care trebuie să îi returneze până în 2026. Tot până în 2026, trebuie să restituie 100.000 lei la BRD. O altă sumă de 18.600 de euro urmează să o returneze până în 2025 către Impuls Leasing. Comisarul șef Melintescu, nota 2,65 la concurs Comisarul șef Octavian Melintescu, fostul șef al Direcția Generală Anticorupție, este un alt consilier personal al ministrului Alexandru Rafila. Anterior, Melintescu l-a consiliat pe primarul USR Radu Mihaiu, de la Primăria Sector 2. Practic, Octavian Melintescu a trecut din tabăra USR în cea a PSD, chiar dacă susține că nu s-a înregimentat politic. DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a vrut să-l pună pe Octavian Melintescu în funcția de șef al Corpului de Control, dar acesta a picat concursul pentru ocuparea funcției cu nota 2,65. Pentru ocuparea funcției trebuia să obțină nota 7. Conform declarației sale de avere, Octavian Melintescu a încasat un salariu anual de 55.800 lei de la Ministerul Sănătății. În plus, încasează de la statul român o pensie specială de 172.200 lei. Comisarul șef Borcan, soțul colegei lui Rafila Pesedistul Alexandru Rafila a decis ca cea mai importantă funcție de la Sănătate, cea de secretar general al ministerului, să îi revină comisarului-șef Alexandru Mihai Borcan, fostul șef al Poliției Sector 5. Înainte de a fi uns pe funcția de secretar general, comisarul șef Alexandru Mihai Borcan a făcut parte din echipa de consilieri ai ministrului Rafila. În plus, ministrul l-a plasat și în consiliul de administrație al Companiei Naționale Unifarm SA. Conform ultimei declarații de avere, din mai 2023, comisarul șef Borcan a declarat că a încasat un salariu de 25.975 lei de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în jur de 119.000 lei de la Ministerul Sănătății, plus o indemnizație de peste 66.000 lei de la Unifarm. În total, veniturile cumulate în anul 2022 de comsisarul șef Borcan au fost de 211.000 lei. Adică în jur de 17.500 lei lunar, echivalentul a peste 3.500 euro. Cum a ajuns un polițist să dețină cea mai importantă funcție din Ministerul Sănătății? O explicație ar fi că soția comisarului șef Alexandru Mihai Borcan, Alina Maria Borcan, este colegă cu ministrul Alexandru Rafila la Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș" și la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila".

Șefii Poliției, sub influența drogului puterii (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Șefii Poliției, sub influența drogului puterii

Șefii Poliției, sub influența drogului puterii. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat, luni, că a dispus un control complet, care să fie efectuat de Corpul de Control al ministrului, după accidentul rutier petrecut în localitatea 2 Mai. Șefii Poliției, sub influența drogului puterii "Am luat act cu profundă tristeţe de accidentul produs la Vama Veche de un adolescent aflat sub influenţa unor substanţe interzise. Sunt profund îndurerat de tragedia familiilor îndoliate şi transmit personal sincere condoleanţe. Citește și: Cu câteva ore înainte de cumplitul accident din localitatea 2 Mai, tânărul șofer drogat a fost oprit de poliție, care însă l-a lăsat să plece fără să-l testeze dacă a consumat droguri Ca ministru al Afacerilor Interne, prima mea datorie este să mă asigur că este lămurit complet şi întreg adevărul cu privire la aceste împrejurări. Pe baza stabilirii întregului adevăr, asigur că orice neglijenţă sau vinovăţie constatată în cursul anchetei va fi supusă rigorilor legii. În acest scop, am dispus, în limita competenţelor ca ministru al Afacerilor Interne, un control complet, care să fie efectuat de Corpul de Control al ministrului, pentru a crea cadrul juridic profesional şi desfăşura expertiza necesară pentru investigarea minuţioasă a întregului lanţ de evenimente", a anunţat Cătălin Predoiu. "Vor fi formulate propuneri" El a adăugat că după finalizarea anchetei vor fi formulate propuneri. "Ministerul Afacerilor Interne va comunica transparent asupra acestei anchete. Concret, după finalizarea evaluărilor, ofiţerii din cadrul Corpului de Control al ministrului vor prezenta concluziile, iar în funcţie de acestea şi de judecata mea asupra lor, vor formula propuneri, conform cadrului legal, către instituţiile competente. Citește și: Tânărul șofer drogat care a ucis la 2 Mai a fost prins cu cannabis de DIICOT anul trecut. Procurorii, însă, au renunțat la urmărirea penală invocând cantitatea mică De asemenea, concluziile acestui raport vor fi făcute publice, cu respectarea legislaţiei în domeniu", a spus Predoiu. El a cerut încă o dată ca structurile specializate să abordeze "energic, frontal şi complet fenomenul traficului de droguri şi a crimei organizate". "Energic, frontal şi complet" "Reiterez solicitarea pe care am formulat-o repetat, încă de la preluarea mandatului de ministru, către toate structurile de poliţie şi parchet, inclusiv şi mai ales structurile specializate să abordeze energic, frontal şi complet fenomenul traficului de droguri şi a crimei organizate. Citește și: Tânărul șofer drogat care a provocat accidentul de la 2 Mai fusese dus în Olanda, la dezintoxicare, de tatăl său Consumul de droguri este stimulat de multiple cauze, unele ţin inclusiv de educaţie, dar până la rezolvarea acestora se impune combaterea cu toate forţele a traficului de droguri, a traficului de persoane şi a crimei organizate. Sancţionarea consumatorilor şi posesorilor este o dimensiune importantă a luptei cu drogurile, dar dimensiunea esenţială este identificarea, inculparea şi condamnarea marilor dealeri, marilor distribuitori şi a reţelelor de crimă organizată. Citește și: Tatăl tânărului șofer drogat ucigaș, rechin imobiliar care a amenințat-o cu moartea pentru un teren, spune Monica Tatoiu, care susține că a avut un proces cu Pascu senior Acest lucru trebuie făcut indiferent de conexiuni sau complicităţi ce s-ar putea descoperii în jurul traficului de droguri. Aceasta este o prioritate declarată a ministerului (...), iar tragicul accident de la Vama Veche nu este decât un dramatic argument în plus pentru a menţine această prioritate", a precizat ministrul Afacerilor Interne. Doi morți și trei răniți grav Doi tineri au decedat şi alţi trei au fost răniţi sâmbătă dimineaţă, după ce un şofer a intrat cu maşina într-un grup de pietoni pe DN 39, în apropierea localităţii Vama Veche. Citește și: Mama tânărului drogat care a ucis alți doi tineri lovindu-i cu mașina la 2 Mai, poze pe Instagram cu fiul său în care acesta se uita în gol și fuma "La data de 19 august, în jurul orei 5,25, poliţişti din cadrul Serviciului Rutier au fost sesizaţi cu privire la faptul că pe DN 39, în apropierea localităţii Vama Veche, a avut loc un accident rutier. Poliţiştii deplasaţi la faţa locului au constatat că un tânăr, de 19 ani, ar fi condus un autoturism pe DN 39 şi ar fi intrat într-un grup de pietoni, care se deplasa pe partea carosabilă", informa IPJ Constanţa. În urma accidentului rutier, au decedat la faţa locului o tânără, de 20 de ani, şi un tânăr, de 21 de ani. De asemenea, au mai fost răniţi doi băieţi - de 19 ani, respectiv 20 de ani - şi o fată, de 20 de ani. Fugă de la locul accidentului Ulterior producerii accidentului, conducătorul auto a părăsit locul faptei, fiind depistat de poliţişti, la scurt timp, în staţiunea Vama Veche, unde a fost testat cu aparatul drugtest, rezultatul fiind pozitiv pentru cocaină, amfetamină şi metamfetamină. Totodată, conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. În cauză, a fost întocmit un dosar de cercetare penală, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului şi conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

"Băieții deștepți" de la Interne rezistă (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Investigații

"Băieții deștepți" de la Interne rezistă

"Băieții deștepți" de la Interne rezistă. 42 de milioane de euro va cheltui Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, pentru achiziția de echipamente de comunicații și surse neîntreruptibile de energie. "Băieții deștepți" de la Interne rezistă Peste 11,66 milioane de euro vor ajunge la compania Dataware Consulting, amendată de Consiliul Concurenței în vara acestui an pentru trucare de licitații, culmea, chiar la Ministerul de Interne. Citește și: EXCLUSIV Parlamentarii liberali au propus ca magistraților să li se deconteze ratele bancare pentru locuințe cumpărate cu credit. Senatul a votat favorabil, urmează votul deputaților O altă societate, Trencadis Corp, din acționariatul căreia face parte și controversatul afacerist Frank Timiș, a semnat un acord-cadru de aproape zece milioane de euro. De pe lista câștigătorilor nu putea lipsi firma Felix Telecom, societate controlată un fostul spion al regimului comunist, generalul Teodor Ilieș. Ministerul Afacerilor Interne a lansat o licitație de peste 205,7 milioane lei, echivalentul a aproape 42 de milioane euro, pentru achiziția de echipamente de comunicații și surse neîntreruptibile de energie necesare pentru structura centrală și toate subordonatele. Practic, s-a organizat o licitație centralizată la nivelul Ministerului de Interne, împărțită în opt loturi. Pe 3 august 2023 s-a semnat acorduri-cadru pe o perioadă de 36 de luni cu câștigătorii fiecărui lot în parte. Dataware, peste 57 de milioane de lei Loturile 1 și 4 au fost adjudecate de compania Dataware Consulting, parte a grupului Bittnet. Acordul-cadru pentru primul lot are o valoare de 26,76 milioane lei și prevede furnizarea de echipamente "switch acces RCVD Tip 1". Celălalt acord-cadru, cu o valoare de peste 30,4 milioane lei, prevede furnizare de routere acces "RCVD Tip 2". Valoarea cumulată a celor două loturi depășește suma de 57,16 milioane lei, echivalentul a 11,66 milioane euro. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Dataware Consulting a fost înființată în anul 2011 de afaceriștii Cătălin Georgescu şi Constantin Savu. La finalul anului trecut, grupul Bittnet a achiziționat 70% din societate pentru suma de 18,6 milioane lei. Cea mai mare parte din valoarea tranzacției a fost plătită de Dendrio Solutions SRL, care a devenit asociat majoritar, în timp ce Bittnet Systems SA a devenit asociat cu 18,87%. Datele de la Registrul Comerțului arată că cei doi antreprenori fondatori, Cătălin Georgescu şi Constantin Savu, dețin fiecare câte 15% din părțile sociale. De-ai casei: trucau licitații la Interne Consiliul Concurenței a anunțat în mai 2021 că a declanșat o investigație privind posibila trucare a liciaților organizate de Ministerul Afacerilor Interne pentru proiectul Hub Servicii – Centru de furnizare servicii electronice – la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. După doi ani de investigații, s-a ajuns la concluzia că firmele Dataware Consulting, Kontron Services Romania și Tema Energy au trucat licitațiile organizate la nivelul Ministerului de Interne. Toate cele trei companii au fost amendate, în total, cu 4,1 milioane euro. Compania Dataware Consulting a fost sancționată cu 2,32 milioane lei. "Cele trei companii au schimbat informații sensibile din punct de vedere concurențial referitoare la intențiile de participare la licitație și și-au coordonat politicile și strategiile comerciale pentru a nu depune oferte, cu scopul de a crește bugetul alocat de Ministerul de Interne pentru realizarea proiectului", a transmis Consiliul Concurenței. Între timp, Dataware Consulting a anunțat că va contesta amenda primită de Consiliul Concurenței. Grupul de companii Bittnet a anunțat Bursa de Valori București că "decizia Consiliului Concurenţei şi amenda aplicată Dataware nu vor afecta situaţiile financiare consolidate ale Grupului Bittnet. De asemenea, amenda aplicată nu va afecta în vreun fel îndeplinirea obligaţiilor asumate de Dataware Consulting faţă de clienţii şi partenerii săi şi nici solvabilitatea societăţii, aceasta operând pe baze solide din punct de vedere financiar". Spui Felix, spui Secu Felix Telecom, compania controlată de generalul Teodor Ilieș, a câștigat loturile 7 și 8. Lotul 7, pentru care s-a semnat un acord-cadru de aproape opt milioane de lei, are ca obiect furnizarea de "sursă neîntreruptibilă TIP 1". Iar lotul 8, pentru care s-a semnat un acord-cadru de aproape 32 de milioane lei, prevede furnizarea de "sursă neîntreruptibilă TIP 2". Astfel, valoarea acordurilor-cadru semnate de Ministerul Afacerilor Interne cu Felix Telecom este de aproape 40 de milioane lei, echivalentul a peste opt milioane de euro. Generalul DIE Teodor Ilieș deține 52% din Felix Telecom, în timp ce soția sa, Doina Felicia Ilieș, are restul de 48% din părțile sociale. Înființată în anul 1992, compania Felix Telecom a avut printre fondatori Bancorex, ICE Felix și ICE Terra, societăți înființate și controlate în timpul regimului comunist de Direcția de Informații Externe a fostei Securități, actualul Serviciul de Informații Externe (SIE). Potrivit jurnalul.ro, generalul Teodor Ilieș a lucrat sub acoperirea de diplomat la reprezentanța diplomatică a României în Elveția fiind implicat în operațiunile de Aport Valutar Special. În timpul Războiului Rece, spionul Teodor Ilieș a adus în România tehnologia pentru producerea apei grele, necesară centralei nucleare de la Cernavodă. Frank Timiș și Marian Murguleț Trencadis Corp a semnat un acord-cadru în valoare de peste 48 milioane de lei, aproximativ 9,5 milioane de euro, pentru a furniza Ministerului de Interne switch-uri de acces "RCVD Tip 2". Trencadis Corp, înființată în anul 2007, este deținută în prezent de offshore-ul First Investments Holding Ltd (22,48%), înregistrat în Insulele Cayman, și de Marian Murguleț (77,52%). Inițial, First Investments Holding Ltd, reprezentată de Frank Timis, deținea doar 7,9% din părțile sociale. Controversatul afacerist Frank Timiș este cunoscut ca fiind unul dintre fondatorii afacerii Roșia Montană. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că pe statul de plată al Frank Timis s-a aflat Florin Lazăr Vlădică, fost secretar de stat la Ministerul Apărării și consultant pentru afacerile cu armament ale companiei americane Raytheon. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa Asociatul majoritar al Trencadis Corp, Marian Murguleț, are un traseu profesional interesant. În perioada 2003-2008, a fost consul, șef al secției de afaceri legale, al României la Ambasada din Suedia. Reîntors de la misiune, a fost angajat de compania Uni – Recycling, apoi a ajuns la Siveco România, o companie roasă de corupție. La Siveco, era manager de vânzări pe Turcia, Bulgaria, Azerbaijdan și Moldova. După o vreme, s-a reîntors în Guvernul României, pe funcția de secretar de stat pe Tehnologia Informației, funcție din care coordona zona IT la nivelul administrației centrale. Apoi a intrat în grațiile ambasadorului României în SUA, liberalul Andrei Muraru, la cererea căruia s-a creat site-ul romania-usa.ro. Alți obișnuiți cu bani de stat, dar mai puțin cunoscuți Firma Arctic Stream, controlată de Dragoș Octavian Diaconu, a câștigat loturile 5 și 6. Acordul-cadru pentru lotul 5, cu o valoare de peste 34,38 milioane lei, prevede furnizarea de routere de acces "RCVD Tip 2". Celălalt lot, în valoare de peste 15,5 milioane lei, are ca obiect furnizarea de routere de acces "RCVD Tip 3". O altă companie cu priză la banii publici, ETA2U SRL, a câștigat lotul 3 în cuantum de 39,42 milioane lei pentru a furniza "switch acces RCVD Tip 3". Societate este patronată de Romulus Lucaciu, din Caraș Severin. Antreprenorul Romulus Lucaciu a absolvit Facultatea de Electronică și Comunicații a Universității Politehnica Timișoara în anul 1987. Ulterior, a început să lucreze la Întreprinderea de Întreținere și Reparație a Utilajelor de Calcul pe funcția de inginer specializat în sisteme de calcul mari. Prima afacere a deschis-o în anul 1990. Doi ani mai târziu, a înființat ETA2U Computer, cea mai importantă companie din grup ETA.

Responsabilul cu Schengen gângăvește în engleză (sursa: Facebook/Alexandru Marcoci)
Politică

Responsabilul cu Schengen gângăvește în engleză

Responsabilul cu Schengen gângăvește în engleză. Pe 15 decembrie, la o săptămână după votul de la Bruxelles prin care Austria a blocat intrarea României în Spațiul Schengen, premierul Nicolae Ciucă a numit un nou secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Responsabilul cu Schengen gângăvește în engleză Acest nou secretar de stat este însărcinat cu afacerile internaționale. Printre care afaceri, și integrarea în Schengen. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Demnitarul se numește Alexandru Marcoci. Așa cum Defapt.ro a scris, în exclusivitate, Marcoci este doar un tânăr politruc al PNL fără nici o calificare pentru funcția pe care a primit-o. Defapt.ro a enumerat slujbele avute de Marcoci în ultimii 15 ani, de când a început să muncească, și nici una nu are vreo legătură cât de mică cu relațiile internaționale sau Spațiul Schengen. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean Iar CV-ul noului secretar de stat, postat pe site-ul MAI, nu ajută prea mult. Dimpotrivă. Astfel, se poate vedea că Marcoci are studii postliceale de "tehnician cadastru topograf" și studii superioare de "planificare teritorială" (adică tot chestiuni care țin de cadastru). În ce privește limba engleză, Marcoci a menționat, pentru conversație, nivelu B1. Adică prima etapă a nivelului mediu. Cu alte cuvinte, ar putea eventual să ceară un suc și un hamburger în limba lui Shakespeare, dar nu să vorbească despre Schengen. Altfel, punctele solide ale lui Marcoci sunt la capitolul "competențe personale", unde s-a referit la cele dobândite ca "reprezentant de vânzări" de medicamente.

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat (sursa: mai.gov.ro)
Investigații

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat. Liberalul Alexandru Marcoci, protejatul ministrului Virgil Popescu, a fost uns secretar de stat la Ministerul de Interne, acolo unde răspunde de relațiile internaționale, inclusiv de aderarea României la spațiul Schengen, deși nu are experiență în domeniu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fost vânzător de medicamente, printre altele, Alexandru Marcoci a fost plasat de ministrul Virgil Popescu în Consiliul de Administrație al Engie România și președinte al Consiliului de Supraveghere (CS) al Complexului Energetic Oltenia. Pentru o perioadă de câteva luni a fost în conflict de interese pentru că a deținut simultan două funcții de conducere la două societăți concurente. Mai mult, a fost timp de doi ani în incompatibilitate pentru că a deținut simultan funcțiile de membru și președinte al Consiliului de Supraveghere al CEO și cea de consilier județean. În câmpul muncii din 2008: topografie și medicamente Alexandru Marcoci a intrat în câmpul muncii în februarie 2008 ca administrator și manager al unei firme de topografie din Drobeta Turnu Severin. Nu a stat prea mult la primul loc de muncă pentru că s-a reorientat către industria de medicamente. A început în decembrie 2009 ca reprezentat de vânzări pentru Pharmasud, apoi s-a transferat la Glenmark. De acolo, a ajuns la Terapia Ranbaxy SA până în iunie 2016. În acel an, îl regăsim în funcția de președintele al organizației de tineret a liberalilor de la Mehedinți, organizație controlată politic de Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. Tot în anul 2016 a candidat la funcția de consilier județean din partea PNL Mehedinți. Pe atunci nu avea casă, bunuri, active financiare, nici măcar conturi bancare. Însă, avea o mașină KIA fabricată în 2001, plus două credite, de 11.000 de euro. A mai menționat salariul anual de aproape 90.000 de lei încasat de la Terapia, plus salariul soției sale, Andra Marcoci. Ea lucra în aprilie 2016 ca asistent registrator la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mehedinți. Trăia cu 200 de euro pe lună, dar și-a cumpărat Audi A4 Din 2016, atunci când a ajuns consilier județean la Mehedinți, Alexandru Marcoci a trăit doar din indemnizația primită de la Consiliul Județean Mehedinți. Adică, în jur de 10.000 lei anual, echivalentul a 200 de euro pe lună. Bugetul familiei era întregit de salariul de registrator al soției sale, de peste 42.000 lei, plus alocația copilului. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Totul a durat până în noiembrie 2019, atunci când s-a angajat pe funcția de consilier tehnic la SECOM SA, operatorul regional de apă și canal din județul Mehedinți, conform CV-ului postat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne. Marcoci a menționat în declarația de avere că și-a cumpărat și un Audi A4, chiar dacă el trăia oficial doar din indemnizația de la CJ Mehedinți. La patru ani după ce s-a pus în slujba cetățenilor, Alexandru Marcoci menționează în declarația de avere existența unui apartament cumpărat de soția lui, Andra Marcoci, în anul 2004, nemenționat anterior. Ministrul Popescu l-a plasat pe Marcoci la ANCPI și Engie România Virgil Popescu, șeful PNL Mehedinți, a ajuns ministru al Economiei în Guvernul Ludovic Orban în noiembrie 2019. Ulterior, a început să își pună oamenii de partid în funcțiile cheie ale administrației centrale. Pe Alexandru Marcoci l-a plasat în martie 2020 în Consiliul de Administrație al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în timp ce soția lui era registrator la OCPI Mehedinți. Practic, soția i-a devenit subalternă indirect. Tot atunci, Alexadru Marcoci a renunțat la funcția de consilier tehnic pe „canal și apă” de la SECOM. În iulie 2020, ministrul Virgil Popescu l-a plasat într-un nou Consilul de Administrație, de data aceasta la Engie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze pentru populație, la care Ministerul Economiei deține o cotă de aproape 37%. Însă Alexandru Marcoci a omis să menționeze în CV-ul făcut public că a făcut parte din CA al Engie România. Conflict de interese și încălcarea Codului de Etică Ministrul Virgil Popescu l-a plasat pe Alexandru Marcoci și în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Acolo unde, din decembrie 2020, ocupă funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al companiei de stat. O dată cu această numire, Alexandru Marcoci a intrat în conflict de interese pentru că făcea parte și din Consiliul de Administrație al Engie România. Adică reprezenta simultan două societăți concurente pe piața energiei. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Cu toate acestea, Alexandru Marcoci a renunțat la mandatul de membru în Consiliul de Administrație al Engie România de abia în aprilie 2021, adică la patru luni după ce preluase funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Totodată, Alexandru Marcoci a încălcat și Codul de Etică al Complexului Energetic Oltenia, care interzice cu desăvârșire ca șefii companiei să dețină funcții de conducere, calitatea de membru într-un consiliu de supraveghere sau în altă grupare într-o companie sau organizaţie non profit. Incompatibilul de la CEO Alexandru Marcoci a fost într-o stare de incompatibilitate de la sfârșitul anului 2020 până la finalul anului 2022 pentru că a deținut simultan funcția de consilier județean și funcțiile de membru sau președinte al Consiliului de Supraveghere al CEO. Motiv pentru care și-a dat demisia din funcția de consilier județean la finalul anului trecut. Legea 161 din 2003 prevede la articolul 88, lit. d, că „funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes județean ori înființate sau aflate sub autoritatea consiliului județean sau la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă.”. De ce a fost incompatbili? Pentru că, deși Complexul Energetic Oltenia este o companie de interes național reglementată de Legea nr. 31/1990 cu sediul social în județul Gorj, CEO are un sediu declarat la Registrul Comerțului în satul Valea Copcii, comuna Șimian, județul Mehedinți. Acolo își are sediul Cariera Husnicioara din anul 2013 pe o durată nelimitată. Venituri de 23 de ori mai mari în 2022 față de 2018 Pentru a nu se afla despre conflictul de interese evident, Alexandru Marcoci nu a menționat banii încasați pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație al Engie România în primele declarațiile de avere depuse la Complexul Energetic Oltenia. Însă le-a menționat în declarațiile de avere depuse la Consiliul Județean Mehedinți. De exemplu, în declarația de avere depusă în iunie 2021 a menționat că a primit o indemnizație de 14.215 lei. Tot atunci a mai scris că soția lui ar fi cumpărat apartamentul în anul 2011 și nu în 2004, așa cum arătase în declarația de avere din 2019. Conform ultimei declarații de avere, depusă în ianuarie 2023, Alexandru Marcoci a declarat la capitolul „venituri” indemnizația de la CJ Mehedinți în cuantum de 12.757 lei, 123.180 lei de la Complexul Energetic Oltenia, 87.507 lei de la firma Gencad Geotehnics, plus 7.282 lei de la Ministerul Afacerilor Interne. Astfel veniturile cumulate ale lui Alexandru Marcoci au ajuns la peste 230.000 de lei în anul 2022, echivalentul a 47.000 de euro. De 23 de ori mai mult față de cât a câștigat în anul 2018. Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat Alexandru Marcoci nu s-a mulțumit doar cu atât. Pe 15 decembrie 2022, premierul Nicolae Ciucă a decis să-l numească pe omul lui Virgil Popescu în funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. Se întâmpla la o săptămână după ce România primise un vot negativ cu privire la aderarea la spațiul Schengen. Culmea, după un asemenea eșec, ministrul Luican Bode a decis ca secretarul de stat Alexandru Marcoci, fără experiență în domeniul relațiilor externe, să gestioneze activitățile legate Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale. Am încercat să aflăm de la Alexandru Marcoci ce calități îl recomandă pentru această funcție, dar mai ales ce demersuri internaționale a întreprins pentru a facilita aderarea României la spațiul Schengen. La auzul acestor întrebări, răspunsul lui a venit sec: „Acum urc în lift la Ministerul de Interne. Vă sun eu în cinci minute după ce cobor din lift”. Timpul a trecut și secretarul de stat Marcoci nu a mai sunat. Și nici la telefon nu a mai răspuns.

Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor (sursa: gov.ro)
Eveniment

Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor

Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor. Poliția Română vrea să cumpere două elicoptere și autospeciale în valoare de 60 milioane de euro pentru a reduce numărul de victime ale accidentelor rutiere. În România își pierd anual viața în accidente rutiere în jur de 1.700 de persoane, iar alte 8.200 sunt rănite grav. La nivelul Uniunii Europene mor anual în accidente rutiere în jur 42 de persoane la milionul de locuitori, în timp ce în România numărul de decese este dublu. Statisticile sumbre plasează România în topul țărilor cu risc rutier crescut. Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor Guvernul României, condus de Nicolae Ciucă, urmează să adopte un proiect de hotărâre care permite Poliției Române să facă achiziții în valoare de aproximativ 300 de milioane de lei, echivalentul a 60 de milioane de euro, pentru a reduce numărului de victime din accidente rutiere. Sub acest pretext, Poliția Română se va dotă cu două elicoptere: unul cu cu autonomie de 120 de minute, celălalt - de 240 de minute. Plus 200 de autospeciale 4x4, un hub satelitar și terminale VSAT. Banii vor fi alocați din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne. Elicopterele vor monitoriza și gestiona traficul Uniunea Europeană și-a propus reducerea mortalității rutiere cu 50% până în 2030. Ministrul de Interne Lucian Bode susține că un prim demers în acest sens impune "achiziția unui elicopter cu o autonomie de zbor de cel puțin 120 minute". Elicopterul ar contribui în mod direct la întărirea capacității Poliției Române de monitorizare și gestionare a traficului rutier prin implementarea unui concept de acțiune integrată între efectivele de poliție dispuse la sol și o unitate aeriană de elicoptere. Ulterior, va fi achiziționat elicopterul cu autonomie de 240 de minute, care va fi dotat cu sisteme de supraveghere video și va fi utilizat în scop preventiv și de monitorizare a traficului rutier. Acest tip de elicopter va fi folosit și de alte structuri ale Poliției Române, cum ar fi structura de operațiuni speciale și structuri operative. Problemă de sănătate publică Ministrul de Interne, liberalul Lucian Bode, propune în Nota de Fundamentare a Hotărârii de Guvern ca decesul/rănirea gravă în accidente rutiere să fie considerată o problemă de sănătate publică. La fel ca probleme cardio-vasculare, cancer și atacuri cerebrale. Ministrul Lucian Bode îi atrage atenția premierului Nicolae Ciucă că „siguranța rutieră este o problemă gravă în România”, în ciuda unor îmbunătățiri recente. Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar „Anual, în România îşi pierd viaţa anual peste 1.700 de persoane, iar alte 8.200 sunt rănite grav, fapt care ne plasează în topul țărilor cu risc rutier crescut, în anul 2020 România înregistrând 85 de morți la milionul de locuitori, cu mult peste media UE (42 de morți în accidente de circulație la un milion de locuitori)”, se menționează în Nota de Fundamentare. Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave sunt: indisciplina pietonală, cu o pondere de circa 21% din total, urmată îndeaproape de viteza excesivă (cca. 19%) și neacordarea priorității de trecere (circa 17%).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră