joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: mai

21 articole
Eveniment

Pensiile și soldele din MApN și MAI nu scad, a promis ministrul Apărării. Vârsta se discută

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat luni că nu există niciun plan privind tăierea pensiilor, a soldelor sau modificarea criteriilor de pensionare în sistemul militar sau în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Oficialul a subliniat că informațiile vehiculate în spațiul public pe acest subiect sunt neadevărate și creează temeri nejustificate. Discuțiile despre pensionare Întrebat despre proiectul care vizează majorarea vârstei de pensionare în MApN și MAI, precum și despre posibilitatea unui val de pensionări, Radu Miruță a explicat că datele existente nu confirmă un scenariu alarmist. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Potrivit acestuia, din aproximativ 3.700 de angajați din Ministerul Apărării care îndeplineau condițiile de pensionare, 75% au ales să rămână în activitate, fără a beneficia de stimulente suplimentare. Strategia MApN: stimulente, nu constrângeri Ministrul a precizat că preocuparea principală este de a crea mecanisme de stimulare financiară pentru cei care decid să rămână în sistem, fără a impune măsuri forțate. Scopul este menținerea personalului cu experiență și evitarea unei presiuni suplimentare asupra bugetului public. „Preocuparea este de a stimula, nu de a lua”, a subliniat Radu Miruță, adăugând că eventualele modificări viitoare trebuie să aducă beneficii celor care se gândesc la pensionare, nu dezavantaje. Pensionarea masivă ar crea presiune bugetară Radu Miruță a explicat că o pensionare accelerată ar avea un impact financiar major, întrucât Ministerul Apărării ar fi nevoit să suporte simultan costurile pensiilor pentru cei retrași din activitate și salariile noilor angajați. Menținerea personalului activ ar permite evitarea acestei duble presiuni bugetare. În acest context, ministrul a subliniat că nu se pune problema reducerii numărului de militari și că Armata Română trebuie nu doar dotată cu tehnologie modernă, ci și susținută prin salarii competitive. „Ar fi contraintuitiv să tăiem din zona militară” Ministrul Apărării a atras atenția asupra contextului geopolitic sensibil al României, stat de graniță cu o țară aflată în război, afirmând că ar fi „contraintuitiv” să se recurgă la tăieri de pensii sau salarii în domeniul apărării și al ordinii publice. El a avertizat, totodată, asupra existenței unor tentative de dezinformare menite să inducă teamă în rândul angajaților din structurile de forță, susținând că astfel de narative nu servesc intereselor României. Situația din MAI: 15.000 de angajați eligibili pentru pensionare La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, a declarat că aproximativ 15.000 de salariați din MAI îndeplinesc condițiile de pensionare, însă principiul de bază este că drepturile celor eligibili nu vor fi afectate. Despescu a precizat că există un dialog constant cu organizațiile sindicale și că autoritățile își doresc ca personalul cu experiență să rămână în sistem, în beneficiul stabilității și eficienței instituționale.

Pensiile și soldele din MApN și MAI nu scad (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Creșterea vârstei de pensionare în MApN și MAI (sursa: Facebook/Poliția Română, MApN)
Eveniment

Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că reprezentanții Ministerului Apărării și ai Ministerului Afacerilor Interne vor elabora, până la finalul săptămânii viitoare, un proiect de lege care vizează creșterea vârstei de pensionare în structurile de ordine publică și apărare. Măsura, legată de reducerea cheltuielilor bugetare Inițiativa apare în contextul în care Guvernul urmărește reducerea cu 10% a fondului de salarii al instituțiilor publice. Citește și: Apropiata lui Savonea, șefa Curții de Apel București, se autoinvită la Cotroceni. Deocamdată, Nicușor Dan o ține la ușă Potrivit ministrului, în cazul MApN și MAI, această reducere nu poate fi realizată nici prin tăieri salariale, nici prin diminuarea numărului de angajați. Războiul din Ucraina exclude reducerile de personal Radu Miruță a explicat, într-o intervenție la Antena 3, că situația de securitate regională face imposibilă reducerea efectivelor militare sau a personalului din structurile de ordine publică. România are aproximativ 600 de kilometri de graniță cu o țară aflată în război, motiv pentru care, potrivit ministrului, armata trebuie consolidată, nu diminuată. Compromisul coaliției: fără tăieri, dar cu pensionare mai târzie Ministrul Apărării a precizat că soluția acceptată în coaliția de guvernare este creșterea vârstei de pensionare, ca formă de contribuție la efortul de reducere a cheltuielilor. „Nu tăiem din salarii și nu reducem numărul de angajați, dar creștem vârsta de pensionare. Acesta este compromisul”, a declarat Miruță. Vârsta actuală de pensionare este 48 de ani În prezent, personalul din aceste structuri se poate pensiona la vârsta de 48 de ani. Noua vârstă de pensionare urmează să fie stabilită în urma unor simulări financiare. Ministrul a precizat că sunt analizate mai multe scenarii, care ar putea presupune creșterea pragului la 55, 60 sau o altă vârstă, fără a ajunge neapărat la 65 de ani. Proiectul de lege, pe masa Guvernului săptămâna viitoare Potrivit lui Radu Miruță, proiectul de lege comun al MApN și MAI urmează să fie prezentat Guvernului până la finalul săptămânii viitoare, după finalizarea simulărilor privind impactul bugetar. În ceea ce privește domeniul sănătății, ministrul a precizat că sunt așteptate propuneri care să reducă cheltuielile printr-o alocare diferențiată a fondurilor. Printre criteriile avute în vedere se numără rangul spitalelor și volumul de activitate, în special în cazul gărzilor medicale, care diferă semnificativ de la un spital la altul. Educația, exceptată de la noi reduceri Pentru sectorul Educației, Guvernul va ține cont de reducerile realizate anul trecut, estimate la 4–5%. Astfel, nu se va aplica o reducere suplimentară de 10% peste cea deja efectuată. Guvernul exclude introducerea unor taxe noi Radu Miruță a mai declarat că în cadrul Guvernului nu au existat discuții privind introducerea unor noi taxe. Executivul își propune să transmită populației un semnal clar că ajustările bugetare încep din interiorul aparatului de stat. „Concentrarea Guvernului este să arătăm că tăiem și de la noi. Începem anul cu această dovadă”, a conchis ministrul.

Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE

România va lua împrumuturi de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE – Acțiune pentru Securitatea Europei pentru achiziții de armament, muniții, drone, securitate cibernetică, protecția infrastructurilor critice, dar și construcția de drumuri și poduri. DeFapt.ro a analizat cum se vor împărți banii între ministerele conduse de liderii USR, PNL și PSD. țCitește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 Cea mai mare parte a banilor împrumutați va ajunge să fie cheltuită de Ministerul Apărării Naționale, urmat de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Afacerilor Interne.  Ce este SAFE și care sunt condițiile de eligibilitate Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 27 mai 2025 programul SAFE - „Acțiune pentru Securitatea Europei”. Acesta este un instrument financiar prin care statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziție 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi pe termen lung cu dobânzi de până la 3%, pentru a cumpăra tehnică militară și muniții. Principala condiție pentru a putea beneficia de aceste împrumuturi este ca tehnica militară și munițiile care urmează să fie achiziționate să fie produse în proporție de minimum 65% pe teritoriul Uniunii Europene. O altă condiție prevede ca contractele de achiziție să fie semnate până în vara anului 2026, iar produsele să fie livrate până în 2030. Ce se poate cumpăra Totodată, conform documentelor publice, s-au stabilit două mari categorii de produse ce pot fi cumpărate prin SAFE. În prima categorie au fost incluse muniții și rachete, sisteme de artilerie, capacități de luptă terestră, drone mici, protecția infrastructurii critice, cibernetică și mobilitate militară. În a doua categorie intră sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, nave și submarine, drone și sisteme anti-drone, tehnologie pentru inteligență artificială și război electronic, sisteme C4ISTAR, active și servicii spațiale, dar și sisteme de protecție a activelor spațiale. Șeful cancelariei lui Bolojan „vămuiește” propunerile Documentele oficiale arată că România va beneficia de împrumuturi prin SAFE în valoare de16,68 miliarde de euro. Conform unei Ordonanțe de Urgență adoptate joi, Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, a decis ca toate proiectele de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei, în fruntea căreia se află Mihai Jurcă. Mai mult, Cancelaria Prim-Ministrului negociază cooperarea cu alte state eligibile pentru a întruni condițiile de finanțare. Tot cancelarul Mihai Jurcă va primi de la Ministerul Apărării Naționale propunerile de achiziții, dar și numele potențialilor furnizori. Ulterior, Ministerul Economiei transmite (atenție, doar la solicitarea Cancelariei) propuneri de măsuri de cooperare aferente fiecărui proiect de achiziție. „Șeful Cancelariei Prim-Ministrului stabilește, prin ordin, cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect, în acord cu prevederile Instrumentului SAFE, luând în considerare cerințele operaționale sau similare”, se mai menționează în OUG. Lista finală, aprobată de CSAT. Ultimul cuvânt îl are Comisia Europeană Dar realitatea este un pic diferită. Cancelaria va centraliza, întra-adevăr toate propunerile de achiziții, dar lista finală cu proiectele va fi aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare al Țării, în ședința din data de 24 noiembrie 2025.  Lista finală cu documentațiile aferente va ajunge apoi la Comisia Europeană, care are drept de veto asupra proiectelor care vor fi primi finanțare. Cinci miliarde la Transporturi Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Constantin Șerban, va primi în jur de cinci miliarde de euro din SAFE. Aproape 4,5 miliarde euro vor fi cheltuiți prin intermediul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) și Companiei Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru construcția unor bucăți de autostrăzi. Prima bucată va avea o lungime de 89 de km, între Târgu Neamț (Moțca) și Ungheni, trecând prin Iași. Cealaltă, care leagă Pașcani de Suceava și Siret, va avea aproximativ 100 de km. Dar, pentru a se încadra în suma prevăzută, tronsonul de drum Suceava – Siret va fi retrogradat de la autostradă la drum expres. Diferență de peste 500 de milioane de euro va fi alocată pentru dezvoltarea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța, dar și pentru alte proiecte minore. Predoiu împarte 2,8 miliarde euro cu Raed Arafat  Liberalul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a anunțat printr-un comunicat de presă că propune proiecte în valoare de 2,8 miliarde de euro pentru a primi finanțare prin mecanismul SAFE. Însă banii îi va împărți în mod egal cu secretarul de stat Raed Arafat, șeful  Departamentului pentru Situații de Urgență. „Proiectele includ sisteme avansate de supraveghere, echipamente de protecție și mobilitate, drone pentru monitorizare, tehnologii pentru managementul situațiilor de urgență și comunicații securizate și au aplicabilitate duală, atât în pace, cât și în situații de conflict, fiind aliniate cu prioritățile de înzestrare ale MAI. (…) Bugetul propus se împarte egal între Ordine și Siguranță Publică și Situații de Urgență și Protecție Civilă, câte 1,4 miliarde euro fiecare”, se menționează în comunicatul MAI. Există deja oferte pentru miliardele destinate Armatei Useristul Ionuț Moșteanu, în calitate de ministru al Apărării Naționale, va primi diferența de aproape nouă miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei române. În capul listei de finanțări se află achiziția de sisteme portabile de rachete Mistral 3 (MANPADS) de la compania franceză MBDA. Valoarea acestui contract este de 600 de milioane de euro. Alte 6,5 miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziția a 216 tancuri. Contractul este vânat de sud-coreenii de la Hyundai Rotem care, după ce i-a plimbat deja pe politicienii și generalii români prin Coreea de Sud, și-au arătat disponibilitatea de a produce tancurile K2 în România. Pe fir au intrat și nemții de la Rheinmetall. Aceștia oferă tancurile KF51 Panther, care îndeplinesc integral cerințele SAFE. Cel mai probabil, însă, Rheinmetall vizează un alt contract, de 2,5 miliarde de euro: furnizarea a 298 de mașini de luptă KF41 Lynx pentru infanterie. Principalul contracandidat al nemților pentru acest contract sunt alți sud-coreeni (Hanwha), cu mașina de luptă Redback. Pe lista de achiziții a MApN prin SAFE se mai află 200.000 de arme de asalt, tip NATO, în șase configurații. Contractul, în valoare de 440 de milioane de euro, este vizat de compania belgiană FN Herstal, dar și de nemții de la Heckler & Koch (HK). O altă companie care vrea să obțină contractul este SIG Sauer. Totodată, se vrea și cumpărarea de radare militare de la compania franceza Thales.  

Tentativă de fraudă online, avertizare MAI (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Interne, Romania)
Eveniment

Alertă de securitate: nu accesați mesajele cu „Votează copilul prietenului meu”, avertizează MAI

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis un avertisment public privind o nouă tentativă de fraudă în mediul online, prin care atacatorii încearcă să obțină acces la date personale și la conturile de mesagerie ale utilizatorilor. Campania folosește mesaje aparent inofensive, de tipul „votează copilul prietenului meu”, pentru a convinge victimele să acceseze link-uri malițioase. Mesaje cu link-uri periculoase transmise de pe numere cunoscute Potrivit MAI, mesajele care circulă pe rețelele de comunicare conțin link-uri frauduloase. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Pericolul este amplificat de faptul că mesajele pot proveni chiar de pe numere de telefon cunoscute, în condițiile în care contul persoanei respective ar putea fi deja compromis. „Mesajele din campania 'votează copilul prietenului meu' conțin un link malițios! Nu accesați link-ul, chiar dacă primiți mesajul de la un număr de telefon cunoscut.” Recomandările MAI: vigilență și protejarea datelor personale MAI le cere cetățenilor să fie atenți la astfel de mesaje, să nu acceseze link-urile primite și să nu distribuie mai departe conținutul suspect. Protejarea datelor personale și verificarea autenticității mesajelor sunt esențiale pentru evitarea compromiterii conturilor.

MAI, sesizat în cazul crimei violente din Teleorman (sursa: Facebook/Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman)
Justiție

Polițiștii și procurorii, neglijență gravă în cazul uciderii femeii de 25 de ani din Teleorman

Parchetul General a anunțat că a informat Ministerul Afacerilor Interne în urma unor deficiențe identificate în activitatea polițiștilor implicați în ancheta privind uciderea unei femei de 25 de ani în județul Teleorman. În același timp, Inspecția Judiciară a fost sesizată în cazul procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, acesta fiind suspectat de exercitarea funcției cu gravă neglijență. Control dispus după uciderea tinerei din Beciu Controlul declanșat pe 10 noiembrie de procurorul general Alex Florența a urmărit modul în care au fost făcute cercetările înainte de crimă, în dosarul deschis după plângerea depusă de victimă pe 26 septembrie 2025. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Parchetul General a constatat deficiențe atât în acțiunea polițiștilor care au instrumentat cazul, cât și în supravegherea acestora de către procurorul de caz. În acest context, Parchetul a cerut MAI să ia măsurile necesare, iar procurorul a fost trimis în atenția Inspecției Judiciare. Ordinul de protecție provizoriu, emis fără verificări temeinice Potrivit raportului, la 22 septembrie 2025 poliția a emis un ordin de protecție provizoriu care obliga agresorul să păstreze distanța față de victimă. Totuși, documentele nu arată că polițiștii au verificat temeinic sesizarea făcută la 112 sau existența unui istoric de violență, aspect esențial în evaluarea riscului. De asemenea, poliția nu a informat victima și agresorul despre încetarea măsurilor de protecție la expirarea ordinului provizoriu. Victima depusese plângeri pentru agresiune și viol Pe 26 septembrie 2025, femeia a cerut instanței emiterea unui ordin de protecție pe termen lung, iar în paralel a depus plângere penală împotriva fostului soț pentru agresiuni repetate. În aceeași zi, victima a fost abuzată din nou, în condițiile în care agresorul avea interdicție de apropiere. Deși a existat un probatoriu clar — inclusiv leziuni vizibile și o expertiză medico-legală — ancheta penală nu a continuat cu ritmicitatea și rigoarea necesară. Anchetă penală blocată după prima zi de investigații Raportul arată că aproape toate actele de urmărire penală au fost realizate exclusiv în data de 26 septembrie 2025, fără demersuri ulterioare pentru administrarea unor probe suplimentare. Martorii indicați nu au fost audiați, iar poliția nu a investigat nerespectarea ordinului de protecție, deși agresorul recunoscuse o parte dintre fapte. Victima, care se afla sub apărarea unui ordin provizoriu și apoi a unui ordin emis de instanță, nu a primit protecția efectivă prevăzută de lege. Lipsa de supraveghere a procurorului Parchetul General subliniază că, deși poliția avea obligația de a investiga faptele, procurorul trebuia să coordoneze și să supravegheze ancheta. Controlul arată că procurorul nu a solicitat dosarul pentru verificări și nu a emis note de îndrumare, așa cum prevede legislația. Lipsa acestor intervenții a contribuit la absența unui răspuns rapid, esențial în cazurile de violență domestică.

Documentele lui Plahotniuc - false, susține MAI (sursa: Facebook/Vladimir Plahotniuc)
Eveniment

MAI neagă că ar fi eliberat documente de identitate pentru Plahotniuc, oligarhul moldovean capturat

Documentele lui Plahotniuc - false, susține MAI, după ce oligarhul moldovean, urmărit internațional la cererea autorităților de la Chișinău, a fost capturat pe Aeroportul Internațional „El. Venizelos” din Atena. Vladimir Plahotniuc încerca să fugă în Dubai însoțit de un fost coleg de partid, ex-deputatul Constantin Țuțu. MAI, verificări în regim de urgență Autoritățile din Grecia au descoperit că Vladimir Plahotniuc deținea nu mai puțin de 21 de documente de identitate diferite, inclusiv permise de conducere, buletine și pașapoarte românești. În același timp, Constantin Țuțu avea, pe numele Sîli Andrie, permis de conducere, buletin și pașaport românești.       Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Ministerul Afacerilor Interne a demarat o analiză în regim de urgență pentru a verifica autenticitatea documentele românești folosite de oligarhul Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu. Până în prezent, potrivit MAI, nu s-a confirmat autenticitatea documentelor, dar verificările continuă, inclusiv pentru a se afla dacă cei doi au intrat în România cu identitate falsă. Voia să fugă din Grecia în Dubai Oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost dat în urmărire internațională prin INTERPOL la cererea autorităților din Republica Moldova. El este acuzat de înființarea și coordonarea unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor. Organizația criminală, condusă de Vladimir Plahotniuc, ar fi fraudat cu 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, toate din Republica Moldova. Fugarul Vladimir Plahotniuc se ascundea într-o vilă luxoasă din sudul Atenei, aflată într-o zonă exclusivistă de pe malul Mării Egee. Dar, pe 22 iulie 2025, a încercat să fugă din Grecia cu ajutorul unor documente de identitate pe alt nume. Autoritățile din Grecia l-au capturat pe Aeroportul Internațional „El. Venizelos” din Atena, în timp ce încerca să ajungă în Dubai. În același timp, l-au prins și pe un fost coleg de partid, ex-deputatul Constantin Țuțu. Acum, amândoi se află într-o închisoare de maximă siguranță din Grecia. 21 de documente de identitate, șase nume Poliția din Republica Moldova a fost informată de autoritățile din Grecia că oligarhul Vladimir Plahotniuc deținea nu mai puțin de 21 de documente de identitate, pe cel puțin șase nume. „În timpul perchezițiilor corporale la Aeroport, dar și la domiciliu, au fost găsite o serie de documente cu identități diferite. Unele dintre ele aparțin aceluiași stat, dar au identitate diferită, fotografie diferită, data/luna/anul nașterii diferit”, a anunțat Poliția într-un comunicat citat de zdg.md. Printre documentele folosite de Vladimir Plahotniuc se aflau două permise de conducere cu numele Antohe Mihai. Pe același nume, Plahotniuc avea un pașaport românesc, eliberat la data 25 februarie 2020, potrivit mențiunilor din document.  Totodată, Plahotniuc mai avea și două cărți de identitate românești cu numele Antohe Mihai, documente care aveau ca dată de emitere 19 martie 2024. Documentele lui Plahotniuc - false, susține MAI DeFapt.ro a solicitat Ministerului Afacerilor Interne din România să comunice dacă respectivele documente sunt autentice. Reprezentanții MAI au transmis că în acest moment se fac mai multe verificări, dar din primele rezultate pare că documentele sunt false. Adică nu ar fi fost emise de autoritățile din România. Surse din cadrul MAI au mai declarat că autoritățile de la București așteaptă să primească copii după documentele folosite de oligarh, pentru a continua cercetările. 

MAI avertizează: manipulări online privind alegerile (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Val de intoxicări despre alegeri pe rețele sociale după ce Simion a anunțat că va contesta alegerile

MAI avertizează: manipulări online privind alegerile. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis un avertisment privind apariția unor mesaje și materiale cu caracter manipulator în spațiul online, care pot induce în eroare opinia publică în legătură cu desfășurarea procesului electoral. MAI avertizează: manipulări online privind alegerile MAI le recomandă cetățenilor să consulte doar surse oficiale și verificate înainte de a accesa sau distribui informații care nu sunt susținute de dovezi clare. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție Ministerul atrage atenția că inclusiv redistribuirea involuntară, în scop ironic sau critic, a conținutului fals poate contribui la propagarea acestuia. Pentru a combate dezinformarea, MAI îndeamnă utilizatorii rețelelor sociale să raporteze conținuturile suspecte direct pe platformele online și să evite redistribuirea lor. Potrivit comunicatului oficial, autoritățile române monitorizează constant evoluțiile din mediul online și colaborează cu parteneri naționali și internaționali pentru a contracara campaniile de dezinformare care vizează procesul electoral. Alegerile, confirmate ca legale și corecte Ministerul Afacerilor Interne subliniază că procesul electoral s-a desfășurat în condiții de legalitate și transparență. Evaluările observatorilor internaționali, inclusiv ale OSCE, au confirmat corectitudinea și integritatea scrutinului. MAI își reafirmă angajamentul de a proteja ordinea publică și încrederea cetățenilor în procesul democratic, într-un context în care dezinformarea online poate deveni un factor de destabilizare.

Acuzațiile lui Simion, demontate de MAI (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

MAI demontează dezinformarea lui Simion privind persoanele decedate aflate pe liste electorale

Acuzațiile lui Simion, demontate de MAI. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis un comunicat oficial prin care respinge categoric afirmațiile lansate de George Simion, liderul AUR, potrivit cărora pe listele electorale s-ar regăsi 1,5 milioane de persoane decedate. Acuzațiile lui Simion, demontate de MAI MAI subliniază că actualizarea datelor din Registrul Național de Evidență a Persoanelor (R.N.E.P.) se face strict în baza documentelor oficiale emise de serviciile publice comunitare locale sau de oficiile consulare, în conformitate cu legislația în vigoare (OUG nr. 97/2005). Citește și: VIDEO Simion pune presiune pe instituții: M-au asigurat că va fi un transfer pașnic al puterii Inclusiv înregistrarea deceselor se realizează prompt, exclusiv pe baza acestor documente. Conform celor mai recente analize, la data de 10 mai 2025, în R.N.E.P. erau înregistrate 8.463 de persoane cu vârsta de peste 100 de ani, cifră care reflectă situația reală din punct de vedere administrativ. Sistemul informatic nu deduce decesul unei persoane pe baza vârstei, ci doar în baza actelor oficiale primite. În plus, datele din R.N.E.P. sunt puse la dispoziția autorităților electorale în mod gratuit și transparent, cu respectarea normelor europene privind protecția datelor (GDPR). Orice cerere de informații statistice este procesată cu celeritate, iar registrul este actualizat constant pentru a reflecta realitatea administrativă. Apel la responsabilitate MAI face apel la responsabilitate, îndemnând cetățenii și presa să verifice informațiile doar din surse oficiale, în special în contextul turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Ministerul reafirmă angajamentul pentru transparență și legalitate în gestionarea datelor și colaborarea strânsă cu instituțiile implicate în procesul electoral.

MAI identifică dezinformare pro-Simion pe TikTok (sursa: MAI)
Eveniment

Falsuri grosolane pro-Simion pe TikTok: clone ale site-urilor de presă îl dau pe acesta câștigător

MAI identifică dezinformare pro-Simion pe TikTok. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat, printr-un comunicat de presă că a identificat conturi de TikTok care distribuie conținut manipulator, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, în contextul alegerilor prezidențiale. MAI identifică dezinformare pro-Simion pe TikTok Printre conturile vizate se numără @memefacator (preafericitul), care a publicat pe platforma TikTok materiale video generate cu tehnici de tip deepfake, conținând elemente de dezinformare. Citește și: Prezență șocant de mare în fiefurile urbane ale lui Nicușor Dan, precum Cluj Napoca sau Sectoarele 1 și 6 Potrivit MAI, aceste materiale au avut drept scop discreditarea unuia dintre candidații la funcția de Președinte al României. „Având în vedere gravitatea conținutului, contul a fost raportat către reprezentanții platformei, pentru a preveni propagarea unor materiale ce pot afecta ordinea publică și integritatea procesului electoral”, precizează MAI. Falsificarea identității vizuale a site-urilor de știri Un alt cont identificat este @recnostinta, care a publicat un clip video ce imita în mod fraudulos identitatea vizuală a site-urilor Hotnews și Antena 3 CNN. Videoclipul prezintă așa-zise articole datate ulterior zilei de 18 mai, în care se afirmă în mod fals că, în urma câștigării alegerilor de către un candidat, liderii partidelor tradiționale ar fi fost arestați sau ar fi fugit din țară. Potrivit MAI, acest material este „de natură să inducă în eroare opinia publică, simulând un conținut jurnalistic legitim și vehiculând informații complet fabricate, menite să amplifice neîncrederea cetățenilor în corectitudinea procesului electoral”. Anchete în curs pentru infracțiuni informatice și răspândirea de informații false Ministerul a anunțat că a demarat procedurile legale de analiză și sesizare a instituțiilor competente, pentru a verifica posibile încălcări ale legislației în vigoare. Sunt avute în vedere posibile infracțiuni informatice, precum falsul informatic și răspândirea de informații false. Apel la cetățeni să semnaleze conținutul suspect „MAI reiterează angajamentul său în lupta împotriva dezinformării și a utilizării abuzive a tehnologiilor digitale în scopuri manipulatorii, în special în context electoral. Totodată, MAI încurajează cetățenii să semnaleze conținutul suspect sau potențial dăunător prin intermediul canalelor oficiale de comunicare”, se mai arată în comunicatul transmis.

Putin anunță armistițiu temporar în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin anunță o încetare temporară a focului în Ucraina, din 8 mai. Ucraina, reacționează

Putin anunță armistițiu temporar în Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat o încetare temporară a focului în războiul din Ucraina. Putin anunță armistițiu temporar în Ucraina Kremlinul a precizat într-un mesaj că această încetare a ostilităților va începe în dimineața zilei de 8 mai și va dura până pe 11 mai. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania Ziua este sărbătorită ca marcând sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ucraina reacționează Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a reacționat cerând o încetare imediată a focului pentru cel puțin 30 de zile. El a subliniat că o încetare temporară, limitată la câteva zile, nu este suficientă pentru a crea condițiile reale ale păcii. Trump vrea armistițiu permanent Președintele american Donald Trump, care încearcă să medieze un acord între cele două părți, își exprimă dorința de a vedea instituită o încetare permanentă a focului, potrivit declarațiilor făcute de Casa Albă. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a subliniat că Trump devine „din ce în ce mai frustrat” de lipsa de progres în negocieri. Precedentele încercări de încetare a focului, sortite eșecului În trecut, au fost încercate peste 20 de acorduri de încetare a focului în Ucraina, toate eșuând într-un timp scurt. De exemplu, armistițiul de 30 de ore anunțat de Kremlin cu ocazia Paștelui a dus doar la o ușoară reducere a luptelor, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă de multiple încălcări. Kremlinul invocă motive umanitare În declarația emisă luni, Kremlinul a justificat încetarea focului „pe considerente umanitare” și a cerut Ucrainei să urmeze exemplul Rusiei. De asemenea, Rusia și-a reafirmat disponibilitatea pentru negocieri de pace fără condiții prealabile, menționând că va răspunde „adecvat și eficient” oricăror încălcări ale armistițiului. Un moment critic pentru negocierile de pace Anunțul Kremlinului vine într-o săptămână considerată „foarte critică” pentru negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, potrivit Washingtonului. Administrația Trump a avertizat că ar putea renunța la eforturile de mediere dacă nu va observa progrese concrete. Situația actuală a războiului Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 24 februarie 2022 și controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea anexată în 2014. De la începutul conflictului, se estimează că sute de mii de oameni – majoritatea soldați – au fost uciși sau răniți.

Conclavul pentru alegerea noului Papă, anunțat (sursa: Facebook/Vatican News)
Eveniment

Conclavul pentru alegerea noului Papă începe pe 7 mai, anunță Vaticanul

Conclavul pentru alegerea noului Papă, anunțat. Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a anunțat luni că procesul de alegere a noului Papă va începe în data de 7 mai. Conclavul pentru alegerea noului Papă, anunțat Cardinalii au convenit asupra datei conclavului după consultări desfășurate la Vatican, la exact o săptămână de la moartea Papei Francisc, care s-a stins din viață lunea trecută, în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania La conclavul care începe pe 7 mai vor participa cei 134 de cardinali cu vârsta sub 80 de ani, în conformitate cu regulile Bisericii Catolice. Noul Papă va trebui ales cu o majoritate de două treimi din voturi. Cât poate dura procesul de alegere Durata conclavului poate varia între câteva zile și câteva săptămâni, în funcție de rapiditatea cu care se ajunge la consens. În trecut, alegerea Papei Benedict al XVI-lea în 2005 și a Papei Francisc în 2013 a fost finalizată în doar două zile.

Pensia pe mai, primită în iunie (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Economie

Unii pensionari vor primi pensia pe mai abia în luna iunie, din cauza cardului bancar

Pensia pe mai, primită în iunie, deși Casa Națională de Pensii Publice a anunțat oficial că pensiile vor fi virate în conturile bancare pe 12 mai 2025, o zi de luni. Data este confirmată de calendarul de plăți stabilit pentru luna mai. Pensia pe mai, primită în iunie Totuși, pensionarii care și-au schimbat recent cardul bancar, dar nu au informat casa de pensii până la data de 8 aprilie, nu vor primi pensia în mai, ci abia în luna iunie, în noul cont actualizat. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Conform Ministerului Muncii, pensiile livrate prin Poșta Română vor fi distribuite în perioada 2–15 mai, începând de vineri, 2 mai, până joi, 15 mai. Această perioadă include o întârziere de o zi față de distribuirea obișnuită, din cauza zilei libere de 1 Mai, care cade joi. Pentru pensionarii din străinătate, pensia aferentă lunii mai va fi transferată pe 20 mai 2025, marți, prin intermediul Citi Bank. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deschiderea autostrăzii București - Curtea de Argeș (sursa: Facebook/Cristian Pistol)
Eveniment

Se poate circula pe autostradă între București și Curtea de Argeș începând cu luna mai, anunță CNAIR

Deschiderea autostrăzii București - Curtea de Argeș . Circulația rutieră între Curtea de Argeș și București va fi posibilă în totalitate pe autostradă începând din luna mai 2025, a anunțat directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Deschiderea autostrăzii București - Curtea de Argeș Potrivit oficialului CNAIR, antreprenorul italian Webuild SPA execută în prezent ultimele lucrări pe tronsonul de 14,65 km dintre nodul rutier Băiculești și Curtea de Argeș. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Întreaga secțiune Pitești – Curtea de Argeș, în lungime de 30,35 km, va fi deschisă circulației la finalul lunii mai. 140 km de autostradă, de la Curtea de Argeș la București Cristian Pistol a subliniat că, odată cu finalizarea acestui tronson, se va putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Curtea de Argeș până la București, pe o distanță de aproximativ 140 km. Informația a fost transmisă printr-o postare pe pagina sa oficială de Facebook. Jumătate din tronsonul Pitești – Curtea de Argeș, deschis în 2024 În 2024 a fost dat în folosință primul segment al acestei secțiuni de autostradă, între Bascov și nodul rutier Băiculești, cu o lungime de 15,7 km. Finalizarea lucrărilor în 2025 va permite conectarea completă a orașului Curtea de Argeș la rețeaua de autostrăzi.    

Noul sediu al spitalului MAI, „Gerota” (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Noul sediu al spitalului MAI, „Gerota”

Noul sediu al spitalului MAI "Gerota". Lucrările la noul sediu al Spitalului de Urgenţă al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" au demarat marţi, acesta urmând a fi construit din fonduri PNRR, cu termen de finalizare 30 iunie 2026. Noul sediu al spitalului MAI, "Gerota" "Astăzi am avut onoarea de a participa la deschiderea lucrărilor pentru noul sediu al Spitalului de Urgenţă al MAI, Prof. Dr. Dimitrie Gerota", a declarat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Predoiu a adăugat: "Acest proiect este esenţial atât pentru Ministerul Afacerilor Interne, cât şi pentru comunitatea din Ilfov şi întreaga medicină românească. Noua unitate va avea 490 de paturi şi va introduce un sistem modern de organizare. Mulţumesc tuturor celor implicaţi pentru efortul depus până acum. Împreună, ne vom asigura că acest spital va funcţiona la standarde înalte şi va aduce un plus de asistenţă medicală". Potrivit unui comunicat, noua infrastructură medicală va fi dotată cu 490 de paturi, dintre care 400 în secţiile medicale pentru spitalizare continuă, 40 de paturi pentru spitalizare de zi şi 50 de paturi pentru anestezie şi terapie intensivă, la care se adaugă un corp de clădire independent, ce va deservi spaţiile tehnice. Cele mai înalte standarde Proiectul va fi realizat la standardele de calitate în conformitate cu ultimele cerinţe din domeniul medical, iar amplasarea geografică a acestuia este una strategică, în apropierea celor două aeroporturi internaţionale, Henry Coandă Otopeni şi Aurel Vlaicu Băneasa, asigurând astfel servicii medicale integrate într-una dintre cele mai aglomerate zone de intrare/ieşire din Bucureşti, unde nu există la acest moment un spital de urgenţă. Prin realizarea unei noi infrastructuri medicale în care va funcţiona Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" se urmăreşte: îmbunătăţirea gradului de satisfacţie şi al experienţei pacienţilor în îngrijire printr-o nouă facilitate medicală realizată şi dotată la standarde moderne; îmbunătăţirea standardelor clinice, a eficienţei, a rentabilităţii, a calităţii, a siguranţei şi a durabilităţii serviciilor oferite; îmbunătăţirea accesului populaţiei, în special pentru grupurile vulnerabile de pacienţi, la serviciile spitaliceşti de nivel înalt, sporind astfel semnificativ starea de sănătate a populaţiei; reducerea mortalităţii şi a numărului de decese evitabile în zona deservită; reducerea poverii dizabilităţilor în regiunea deservită; creşterea calităţii vieţii şi a bunăstării în regiune. Asistență financiară prin PNRR Proiectul denumit Sediu nou pentru Spitalul de Urgenţă al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" a obţinut asistenţă financiară nerambursabilă prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel că la data de 11.01.2023 a fost selecţionat şi aprobat pentru finanţare prin PNRR în cadrul apelului MS-0212, Pilonul V: Sănătate şi rezilienţă instituţională, Componenta 12: Sănătate, Investiţia: 12. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice. La data de 18 ianuarie 2024 a fost semnat contractul de finanţare pentru proiect, valoarea acestuia fiind de 2.040.142.140 lei, din care valoarea eligibilă din PNRR este de 1.028.643.096, valoarea TVA eligibilă aferentă PNRR 195.442.188 lei şi valoarea contribuţiei proprii inclusiv TVA - 816.056.856 lei. La data de 29 ianuarie 2024 a avut loc ceremonia de semnare a contractului de proiectare, execuţie şi dotare a obiectivului de investiţii, contract care are o valoare de 1.240.571.360,24 lei fără TVA, reprezentând o etapă importantă în realizarea proiectului şi concretizarea unor eforturi instituţionale consistente, menţionează sursa citată. La data de 20 august 2024 a fost semnat contractul intitulat Servicii de supraveghere a lucrărilor de construcţii aferente obiectivului de investiţii: Sediu nou pentru Spitalul de Urgenţă al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota", în valoare de 7.487.000 lei fără TVA. Termenul de finalizare a noului Spital de Urgenţă al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" este 30 iunie 2026.

Sportivi la Dinamo contabile, pile, generali. În imagine, Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Investigații

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali. Situație halucinantă la Clubul Sportiv Dinamo, păstorit de trei agenți secreți de la „Doi și-un sfert”, serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne: în baza unor Contracte de Activitate Sportivă, au fost angajate contabile, oameni buni la toate, un fost general. Citește și: EXCLUSIV Omul căruia Sebastian Ghiță i-a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, angajat în Ministerul de Interne: Alexandru Iacobescu, fost candidat PRO România, manager la CS Dinamo Sunt doar câteva dintre angajările halucinante de la Clubul Sportiv Dinamo investigate de Direcția Națională Anticorupție. 1.800 de contracte în trei ani Comisarul Ionuț Adrian Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, a semnat în jur de 1.800 de Contracte de Activitate Sportivă (CAS), în perioada 2020 - 2023. La solicitarea DeFapt.ro, președintele Ionuț Adrian Popa a transmis că "Clubul Sportiv Dinamo are 38 de discipline sportive active, cu peste 2.000 de sportivi legitimați. (...) Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Anual sunt încheiate aproximativ 450 de de contracte cu participanți la activitatea sportivă. Astfel, pentru perioada la care faceți referire în solicitare (2020 – 2023), sunt aproximativ 1.800 de contracte care au produs efecte". Majoritatea personalului angajat în baza unor astfel de contracte au fost sportivi, antrenori și staff-ul tehnic. Dar președintele Clubului Sportiv Dinamo, deținut integral de Ministerul Afacerilor Interne, a găsit o cale de a fenta legea. Astfel, în baza Contractelor de Activitate Sportivă, a angajat mai multe persoane care nu aveau nici o treabă cu sportul în secțiile sportive ca să lucreze în aparatul administrativ. Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali Printre cei cu care s-a semnat CAS se află și pensionara Iuliana Calangiu. Ea trebuia să presteze activitatea sportivă în anul 2021 la Secția Canotaj, dar în realitate se ocupa de contabilitate. Elena Badea este o altă angajată încadrată în baza unui CAS. Prima dată a fost angajată să presteze activitatea sportivă la Secția de Box. Cel de-al doilea contract semnat cu Elena Badea a fost înregistrat pe Secția de Canotaj. La fel ca și pensionara Iuliana Calangiu, Elena Badea se ocupa în realitate de contabilitatea clubului. Gina Steluța Mircea, o altă angajată în baza unui CAS, presta tot la contabilitate. Dan Răzvan Lupu, fiul fostului fotbalist Dănuț Lupu, a fost angajat inițial la Secția Haltere fără a avea vreo legătură cu acest sport. Ulterior, a fost angajat ca antrenor la Secția de Fotbal. Generalul Ion Cuhutencu, fostul șef al Direcției de Audit Public Intern din Ministerul de Interne și actual consilier la Ministerul Dezvoltării, a fost și el beneficiarul unui CAS la Secția de Canotaj. Acestea sunt doar câteva dintre zecile de contracte investigate încă din anul 2021 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Popa dă vina pe Cosac: I-a dat voie Ministerul Sporturilor Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo, a declarat pentru DeFapt.ro că primele contracte de acest fel au fost încheiate începând cu anul 2019. "Nu eu am inventat. Fostul președinte George Cosac a cerut un punct de vedere de la Ministerul Sporturilor prin care a întrebat dacă personalul administrativ poate fi angajat cu Contract de Activitate Sportivă. Ministrul Sporturilor de la acea dată a spus că sigur, orice participant la activitatea sportivă, orice activitate din COR, care poate fi amenajator bază, ospătar, bucătar etc., poate fi angajat dacă sprijină activitatea sportivă". Întrebat dacă doamnele angajate la contabilitate în baza CAS lucrau exclusiv pentru secțiile sportive la care au fost angajate, Ionuț Adrian Popa a spus că nu. Cât despre cazul lui Dan Răzvan Lupu, a ținut să precizeze de câteva ori că a fost angajat la Secția Haltere pentru "a tăia bilete la intrarea în sala de fitness". Sală care aducea venituri de 50.000 lei lunar clubului. Supărat că l-au turnat foștii colegi de la "Doi și-un sfert" Referitor la ancheta DNA, comisarul Ionuț Adrian Popa a declarat că a început în anul 2021, atunci când "se căuta un nou caz Dragnea". Dar bănuiește că dosarul a plecat de la o delațiune de la Direcția Generală de Protecție Internă. Acesta a explicat că procurorii DNA au delegat Direcția Generală Anticorupție a ministerului de Interne să facă audieri în acest dosar. În plus a explicat că, el personal, a dus mai multe documente la DNA, acolo unde a cerut să aibă o discuție cu procurorul de caz. "Oamenii m-au primit și le-am explicat tot, cum am construit aici. Le-am spus, oameni buni, am vrut să muncim, n-am vrut să facem altceva. Oamenii ăia (angajații cu CAS - n.r.) toți au muncit. Le-am zis că dacă găsiți un om care a dat vreun leu mie sau colegilor mei, că nu a muncit și a stat acasă în pat, eu mă predau. Asta e, m-ați prins, n-am fost onest", a povestit comisarul Popa. DNA a audiat angajați ai Clubului Conform acestuia, au fost audiați unul dintre contabili, juristul și cei de la disciplinele sportive. Însă, spune comisarul Popa, nici el, nici vicepreședintele Georgeta Andrunache nu au fost audiați. "Dacă era ceva ilegal de doi ani de zile...? Ne-au cerut documente... Pe mine nu m-a întrebat niciodată. Dacă nu le-a ieșit nimic în doi ani... Faci audieri la DGA, chemi doar doi, trei, pentru audieri la DNA și spui: ne-am lămurit, nu e abuz în serviciu. DNA a deschis dosar în baza unei sesizări făcută de foștii noștri colegi", se încurajează Ionuț Adrian Popa. Dar ancheta DNA nu a fost clasată până în prezent. Popa turna de la Dinamo, Vela l-a pus președinte Ionuț Adrian Popa a fost numit în funcția de președinte al Clubului Sportiv Dinamo în iunie 2020 de liberalul Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne din aceea perioadă. Decizia a fost luată după ce Ionuț Adrian Popa, în calitate agent secret la „Doi și-un sfert” cu gradul de subcomisar, i-a prezentat ministrului mai multe rapoarte informative despre ceea ce se întâmpla la clubul sportiv. Avea cam șase luni de când colecta informații despre personalul clubului. „Eu am venit primul (la CS Dinamo – n.r.). Răspundeam și de Dinamo. Aveam un ofițer aici. A fost o perioadă în pandemie când au apărut niște poze cu Larisa Iordache. Atunci domnul Vela, care ținea foarte mult la imagine, a luat un pic foc. În aprilie am fost chemat la discuții ca ofițer responsabil din punct de vedere informativ. Mi s-a propus funcția de președinte, dar am refuzat. M-am trezit în iunie cu un telefon de la cabinetul ministrului și mi-a zis să ma duc", a declarat președintele Ionuț Popa pentru DeFapt.ro. Agentul Popa și-a mai adus doi colegi secreți În august 2020, Ionuț Popa l-a adus pe funcția de vicepreședinte pe Adrian Popescu, zis Papi, unul dintre cei mai buni ofițeri de contrainformații de la „Doi și-un sfert”. „L-am sunat pe Silviu Dumitrache (șeful DGPI – n.r.) și l-am întrebat dacă mi-l dă pe Papi. Mi-a zis că . A venit direct prin numire pentru că era o funcție mai mică", a mai spus Ionuț Adrian Popa. Doi ani mai târziu, în august 2022, tot pe funcția de vicepreședinte a fost adus comisarul șef de poliției Lucian Mihai Popa, tot agent secret la DGPI. Ce au în comun cei trei agenți secreți de la serviciul secret al Ministerului de Interne? Toți trei s-au deconspirat benevol în urma publicării CV-urilor lor pe site-ul CS Dinamo.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră