vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: lukoil

24 articole
Eveniment

Trei companii, inclusiv din SUA și UE, interesate să preia activele Lukoil din România

Trei companii și-au exprimat oficial intenția de a achiziționa activele Lukoil din România, inclusiv rafinăria și rețeaua de benzinării, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul Romanian International Energy Conference (RIEC) 2025. Potrivit acestuia, negocierile sunt deja în desfășurare de câteva săptămâni, direct între investitori și concernul rus. Statul român a fost informat și monitorizează procesul, fără a interveni în tranzacția comercială privată. România aplică sancțiunile SUA și nu prelungește termenele Ministrul a subliniat că România nu a solicitat prelungirea termenelor privind aplicarea sancțiunilor impuse Rusiei, spre deosebire de alte state care depind de importurile de hidrocarburi. Citește și: Călin Georgescu, atac furios și suburban la Nicușor Dan, după ce acesta a vorbit despre biografia fostului candidat „Poziția noastră este foarte clară și fermă. Așteptăm aplicarea sancțiunilor, iar compania urmează să finalizeze tranzacția pentru a nu perturba activitatea economică”, a declarat Bogdan Ivan. România nu este dependentă de resursele energetice ale Federației Ruse, ceea ce permite o poziționare fermă în privința sancțiunilor internaționale. Ministerele elaborează un act normativ pentru supravegherea activelor Ministerul de Externe, împreună cu instituțiile de resort și cu aportul tehnic al Ministerului Energiei, pregătește un act normativ care să asigure un cadru legal pentru supravegherea activelor strategice Lukoil pe teritoriul României. Acesta va permite monitorizarea activităților economice și a transferurilor de proprietate, pentru a preveni riscuri privind securitatea energetică și interesele naționale. Negocieri internaționale pentru preluarea activelor Lukoil Potrivit ministrului, negocierile privind vânzarea activelor sunt în desfășurare la nivel internațional, fiind implicate companii din Statele Unite (care au depus mai multe oferte), din România, din state membre ale Uniunii Europene. Numele potențialilor cumpărători nu au fost încă dezvăluite, din motive de confidențialitate comercială. Procedură standard de supraveghere a tranzacției Întrebat dacă viitorul act normativ ar putea introduce un supraveghetor pentru tranzacție, ministrul a afirmat că este o procedură standard, similară celor aplicate încă din 2022 pentru companii cu capital rusesc. Modelul de supraveghere va fi adaptat legislației din 2025, pentru a se asigura transparența tranzacției și protejarea intereselor strategice ale României.

Activele Lukoil din România, la un pas de vânzare (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Lukoil pierde Finlanda după sancțiunile SUA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Lukoil își închide toate benzinăriile din cauza sancțiunilor SUA. Prima țară afectată, Finlanda

Operatorul finlandez Teboil, controlat majoritar de grupul petrolier rus Lukoil, a anunțat că va începe închiderea treptată a stațiilor sale de carburanți din Finlanda. Decizia vine în contextul în care stocurile de combustibil se epuizează, ca urmare a sancțiunilor impuse companiei-mamă de către Statele Unite. O cincime din benzinăriile din Finlanda urmează să se închidă Teboil operează 430 de benzinării în Finlanda, reprezentând aproximativ 20% din totalul celor 2.250 de stații de alimentare din țară, potrivit unui raport oficial din 2024. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Compania a precizat, printr-un comunicat, că benzinăriile vor fi închise etapizat, odată cu epuizarea rezervelor de combustibil. Sancțiunile americane împotriva Lukoil creează blocaje majore Statele Unite au impus sancțiuni grupului Lukoil luna trecută, ca reacție la implicarea Rusiei în războiul din Ucraina. Aceste restricții au perturbat operațiunile internaționale ale companiei, iar Teboil devine prima subsidiară globală deținută de Lukoil care se închide ca efect direct al sancțiunilor. Impact global: proiecte suspendate și rafinării în impas Sancțiunile au generat efecte semnificative pentru Lukoil în mai multe țări. În Irak, compania a declarat forță majoră la zăcământul petrolier West Qurna 2, după ce autoritățile irakiene au blocat plățile în numerar și livrările de țiței. În același timp, un contractor a anulat planurile de forare în largul coastelor României, iar Bulgaria se pregătește să preia rafinăria Lukoil de la Burgas. Posibile vânzări ale activelor non-ruse ale Lukoil Administrația președintelui american Donald Trump a autorizat vineri potențialii cumpărători să poarte discuții cu Lukoil privind achiziționarea activelor sale din afara Rusiei. În acest context, Teboil a anunțat că se așteaptă ca Lukoil să își vândă lanțul de benzinării din Finlanda. Autoritățile finlandeze avertizează instituțiile financiare Autoritatea de Supraveghere Financiară din Finlanda a emis o recomandare prin care îndeamnă băncile și companiile reglementate să fie prudente în relațiile comerciale cu Lukoil și cu firmele afiliate direct sau indirect acestuia. Lukoil deține trei rafinării în Europa, participații în câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de benzinării în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. În România, Lukoil deține rafinăria Petrotel și comercializează carburanți printr-o rețea de aproximativ 300 de stații de distribuție, constituind unul dintre principalii jucători din piața de profil.

Chevron analizează preluarea unor active Lukoil (sursa: Facebook/Chevron)
Internațional

Chevron, interesat să cumpere active internaționale ale Lukoil, companie sancționată de SUA

Grupul petrolier american Chevron evaluează mai multe scenarii pentru achiziția unei părți din activele internaționale ale companiei ruse Lukoil, au declarat pentru Reuters surse apropiate negocierilor. Mișcarea vine după ce, săptămâna trecută, Trezoreria SUA a permis potențialilor cumpărători să discute direct cu Lukoil despre vânzarea portofoliului său extern. Portofoliu de peste 20 de miliarde de dolari, pus în joc Chevron s-ar fi alăturat fondului american Carlyle și altor companii interesate de achiziția unor active Lukoil, evaluate la cel puțin 20 de miliarde de dolari. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Decizia apare în contextul sancțiunilor impuse de Washington asupra Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere ale Rusiei, ca parte a presiunilor pentru negocieri de pace în conflictul din Ucraina. Chevron vizează doar activele unde există suprapuneri Potrivit surselor Reuters, Chevron nu intenționează să cumpere întregul portofoliu Lukoil, ci doar activele din regiunile unde cele două companii au deja operațiuni: „Chevron explorează opțiuni de cumpărare a activelor Lukoil acolo unde există suprapuneri, mai degrabă decât întregul portofoliu.” Compania americană nu a oferit comentarii suplimentare, precizând doar că respectă legislația în vigoare. Lukoil caută cumpărători pentru activele internaționale Lukoil produce aproximativ 2% din petrolul global, iar activele sale externe generează circa 0,5% din producția mondială. Valoarea acestui portofoliu este estimată la aproximativ 22 de miliarde de dolari, conform raportărilor financiare din 2024. Pe lângă Chevron, fondul de private equity Carlyle analizează la rândul său achiziția unor active internaționale ale companiei ruse. Active răspândite pe trei continente Lukoil deține trei rafinării în Europa, participații la câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de stații de carburant în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. În Kazahstan, Lukoil are 13,5% din câmpul petrolifer Karachaganak și 5% din câmpul Tengiz, proiecte în care sunt implicate și giganți precum Chevron, Exxon Mobil, Eni și Shell. Aceste exploatări reprezintă surse majore de țiței pentru conducta CPC, care livrează peste 1,6 milioane de barili pe zi — aproximativ 1,5% din cererea globală. În România, Lukoil controlează rafinăria Petrotel și operează o rețea de circa 300 de stații de distribuție a carburanților, fiind unul dintre principalii jucători din piața locală de profil.

Trump relaxează restricțiile privind activele Lukoil (sursa: Facebook/LUKOIL)
Internațional

Trump relaxează restricțiile pentru discuțiile privind activele internaționale ale Lukoil

Administrația Trump a autorizat potențialii cumpărători să poarte discuții cu gigantul petrolier Lukoil privind achiziția activelor sale internaționale. Decizia vine după ce Guvernul bulgar a numit un administrator care să preia conducerea operațiunilor locale ale companiei și după ce rafinăria Burgas, deținută de Lukoil, a primit permisiunea de a desfășura tranzacții comerciale. Sancțiuni severe impuse Lukoil și Rosneft după invadarea Ucrainei Luna trecută, Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni ample companiilor rusești Lukoil și Rosneft, ca răspuns la agresiunea militară asupra Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Trezoreria SUA emisese o licență care obliga companiile internaționale să înceteze colaborarea cu Lukoil până la 21 noiembrie, blocând inclusiv eforturile companiei ruse de a-și vinde activele către traderul elvețian Gunvor. Lukoil, un actor global cu active în peste zece țări Gigantul petrolier deține trei rafinării în Europa, participații în zăcăminte din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de benzinării, inclusiv în Statele Unite. Noile sancțiuni au afectat puternic operațiunile Lukoil din Irak, Finlanda și Bulgaria, generând presiuni suplimentare asupra activităților sale internaționale. SUA emit noi licențe ce permit negocierile pentru vânzarea activelor Vineri, Trezoreria SUA a anunțat un set de noi licențe. Una dintre acestea permite companiilor să discute cu Lukoil, până la 13 decembrie, posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale companiei. Orice tranzacție finală va fi permisă doar dacă Lukoil își pierde complet legătura cu activele vândute, iar fondurile rezultate sunt depuse într-un cont escrow inaccesibil companiei ruse pe durata sancțiunilor. Tranzacțiile din Bulgaria pot fi finalizate până în 2026 Trezoreria SUA a stabilit că tranzacțiile ce implică entități Lukoil din Bulgaria vor putea fi finalizate până la 29 aprilie 2026, în concordanță cu noul regim de licențiere. O altă licență emisă de SUA autorizează tranzacțiile legate de oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC) și proiectul Tengizchevroil, chiar dacă în aceste structuri sunt implicate companii ruse supuse sancțiunilor. CPC transportă zilnic peste 1,6 milioane de barili de petrol – aproximativ 1,5% din producția globală – proveniți din zăcămintele dezvoltate alături de companii americane și europene precum Chevron, Exxon Mobil, Eni, Shell și TotalEnergies. Fondul american Carlyle analizează achiziția activelor internaționale ale Lukoil Potrivit unor surse, fondul american de private equity Carlyle explorează posibilitatea de a cumpăra activele internaționale ale Lukoil. Compania rusă produce aproximativ 2% din petrolul mondial și încearcă să vândă active care generează circa 0,5% din producția globală, cu o valoare estimată la 22 de miliarde de dolari, conform datelor financiare din 2024. Alți potențiali cumpărători: KazMunayGas și Shell Carlyle se află în faza preliminară și caută să obțină o licență specială din partea SUA înainte de a începe negocierile. Printre potențialii ofertanți pentru părți ale portofoliului internațional al Lukoil se numără și companiile KazMunayGas și Shell.

România trebuie să preia controlul Lukoil (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

România trebuie să preia controlul Lukoil după ce SUA a sancționat compania, spune ministrul Ivan

Ministerul Energiei, împreună cu toate autoritățile relevante, pregătește un cadru legislativ care să asigure conformarea deplină cu sancțiunile impuse de Statele Unite companiei Lukoil, a anunțat ministrul Bogdan Ivan. Măsurile vizează și continuitatea activităților de rafinare ale Petrotel Ploiești, astfel încât aprovizionarea pieței interne de combustibili să nu fie afectată. „Nu vom cere prelungirea termenului de 21 noiembrie” „Protejăm securitatea energetică a României și aplicăm ferm sancțiunile internaționale ce vizează Lukoil”, a transmis Bogdan Ivan într-o postare pe Facebook. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Ministrul a precizat că nu va solicita prelungirea termenului de 21 noiembrie, stabilit de autoritățile americane, subliniind că România trebuie să se conformeze fără excepție regimului de sancțiuni impus de SUA. România ar putea prelua controlul asupra Petrotel Ploiești Bogdan Ivan a declarat că România trebuie să preia controlul asupra companiei Petrotel Ploiești, pentru a garanta aplicarea completă a sancțiunilor internaționale și pentru a proteja locurile de muncă ale celor 5.000 de angajați. Totodată, ministrul a accentuat importanța stabilității și a securității sistemului energetic național, într-un context geopolitic marcat de tensiuni și incertitudini. SUA au extins sancțiunile asupra Lukoil și Rosneft Pe 22 octombrie, Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite a anunțat noi sancțiuni împotriva Lukoil și Rosneft, ca reacție la refuzul președintelui Vladimir Putin de a pune capăt războiului din Ucraina. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că măsura vizează companiile „care finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Noile sancțiuni extind restricțiile și asupra filialelor și companiilor afiliate în care cele două grupuri petroliere dețin participații mai mari de 50%, direct sau indirect.

Tranzacție majoră între Gunvor și Lukoil (sursa: X/Gunvor Group)
Eveniment

Lukoil își vinde activele internaționale, deci și pe cele din România, confirmă Gunvor

Traderul global de materii prime Gunvor a anunțat că este pregătit să răspundă oricăror temeri privind o posibilă influență rusă asupra activelor achiziționate de la compania petrolieră Lukoil, aflată sub sancțiuni internaționale. Declarațiile au fost făcute marți de directorul general al Gunvor, Torbjorn Tornqvist, într-un interviu acordat Bloomberg. Tranzacție majoră între Gunvor și Lukoil Săptămâna trecută, Lukoil a anunțat că a acceptat oferta Gunvor pentru vânzarea activelor sale internaționale, ca urmare a sancțiunilor impuse recent de Statele Unite. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Gunvor, care are o istorie îndelungată de colaborare cu industria energetică rusă, a început deja discuțiile cu autoritățile de reglementare pentru aprobarea tranzacției. Tornqvist a declarat că achiziția va marca o „despărțire curată” de influența rusă și a exclus posibilitatea ca activele să fie revândute ulterior, în cazul ridicării sancțiunilor impuse Lukoil. Totuși, o parte dintre acestea ar putea fi cedate ulterior altor cumpărători, în funcție de strategia comercială a Gunvor. O tranzacție majoră în contextul sancțiunilor internaționale Vânzarea activelor internaționale ale Lukoil este considerată cea mai amplă acțiune de acest fel realizată de o companie rusă după sancțiunile impuse în urma invaziei din Ucraina, începută în februarie 2022. Pe 22 octombrie 2025, președintele Donald Trump a anunțat sancțiuni extinse împotriva celor mai mari companii petroliere ruse – Lukoil și Rosneft. Măsura a fost urmată, pe 15 octombrie, de decizia Mariii Britanii de a viza aceleași companii, dar și 44 de nave petroliere din „flota din umbră” a Rusiei – formată în mare parte din tancuri petroliere vechi și cu proprietari neclar identificați. Aceste măsuri vizează reducerea veniturilor energetice ale Kremlinului. Lukoil, una dintre cele mai internaționalizate companii petroliere ruse Lukoil este compania petrolieră rusă cu cea mai largă prezență internațională, având operațiuni upstream în Kazahstan, Uzbekistan și Azerbaidjan, dar și în Egipt, Emiratele Arabe Unite și mai multe state vest-africane, precum Ghana, Nigeria, Camerun și Congo. În toate aceste proiecte, Lukoil deține participații minoritare, iar contribuția lor la producția totală de țiței a companiei a fost de aproximativ 5% în 2024, conform raportului anual. Activele internaționale, un sfert din valoarea Lukoil Potrivit analistului Kirill Bakhtin de la BCS, activele internaționale ale Lukoil reprezintă aproape 25% din capitalizarea totală a companiei. Însă activitățile de trading internațional rămân chiar mai importante decât explorarea și producția de petrol. În 2024, Lukoil a tranzacționat 59,6 milioane de tone de țiței, echivalentul a 1,19 milioane de barili pe zi, prin intermediul filialei sale comerciale Litasco, deținută integral și cu sedii în Geneva și Dubai. Rețea globală de benzinării și rafinării Lukoil operează o rețea de peste 5.300 de stații de carburanți în 20 de țări și deține mai multe rafinării europene. În 2024, producția totală a acestora a ajuns la 13,5 milioane de tone, echivalentul a 270.000 de barili pe zi. În România, compania rusă controlează rafinăria Petrotel Ploiești și o rețea de 300 de stații de distribuție sub brandul Lukoil. Gunvor promite transparență Gunvor, una dintre cele mai mari companii globale de trading de energie, a transmis că va colabora strâns cu autoritățile pentru a garanta transparența totală a tranzacției și conformitatea cu regimul internațional de sancțiuni. Directorul Torbjorn Tornqvist a subliniat că achiziția marchează o nouă etapă strategică pentru Gunvor, prin extinderea portofoliului internațional, fără implicare rusească: „Această tranzacție va reprezenta o despărțire curată de controlul rusesc și o consolidare a principiilor de independență și transparență comercială”, a declarat acesta pentru Bloomberg.

KazMunayGas și Lukoil continuă colaborarea (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil își vede de treabă în ciuda sancțiunilor americane, continuă parteneriatul cu KazMunayGas

Compania kazahă KazMunayGas și gigantul rus Lukoil, afectat recent de sancțiunile impuse de Statele Unite, continuă derularea proiectelor comune, respectând obligațiile contractuale existente, potrivit agenției ruse Interfax. Colaborarea dintre cele două companii vizează proiecte majore în domeniul energetic, în pofida presiunilor internaționale asupra firmelor rusești. Evaluarea impactului sancțiunilor asupra proiectelor KazMunayGas a anunțat că desfășoară o evaluare detaliată a efectelor sancțiunilor asupra colaborării cu Lukoil. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Analiza include aspecte legale, financiare și tehnice, pentru a determina eventualele consecințe asupra parteneriatelor aflate în derulare. Reprezentanții companiei din Kazahstan au subliniat că activitățile vor continua conform contractelor semnate. Lukoil își vinde activele internaționale Săptămâna trecută, Lukoil a anunțat intenția de a vinde o parte din activele sale internaționale, ca urmare a sancțiunilor americane impuse în octombrie. În România, compania deține rafinăria Petrotel și o rețea de aproximativ 300 de stații de carburanți. Măsura este considerată cea mai amplă acțiune de retragere a unei companii petroliere ruse de pe piețele externe de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. Lukoil, implicată în marile proiecte petroliere din Kazahstan Grupul rus este acționar în zăcămintele Tengiz și Karachaganak din Kazahstan, precum și în oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai importante conducte de țiței din lume. Conducta transportă petrolul kazah până în portul rusesc Novorossiisk, de la Marea Neagră, asigurând o rută strategică pentru exporturile energetice din regiune.

Lukoil, sancționată de SUA, nederanjată de autoritățile române (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil, sancționată de SUA, nederanjată de autoritățile române. Posibila vânzare, neconfirmată

Consiliul Concurenței nu a primit nicio notificare din partea companiei petroliere Lukoil referitoare la o posibilă tranzacție privind activele sale din România, a declarat sâmbătă președintele instituției, Bogdan Chirițoiu. Lukoil nu a notificat autoritățile române „Nu am primit până în momentul de față nicio notificare. Zvonul acesta există de cel puțin doi ani, tot aud că Lukoil ar fi de vânzare, dar nu am primit nimic oficial”, a afirmat Chirițoiu. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Președintele Consiliului Concurenței a subliniat că instituția analizează doar tranzacțiile care depășesc anumite praguri financiare și implică părți cu activitate relevantă pe piața românească. Pragurile legale pentru raportarea tranzacțiilor Conform legislației, notificările se depun la Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) dacă valoarea tranzacției depășește 2 milioane de euro. În schimb, Consiliul Concurenței intervine doar în cazul în care fiecare parte implicată are o cifră de afaceri mai mare de 4 milioane de euro, iar împreună depășesc 10 milioane de euro în anul anterior. „La CEISD sunt mai multe cazuri, pentru că instituția analizează și investițiile, nu doar achizițiile. Dacă noi avem circa 100 de tranzacții pe an, CEISD a avut 500 anul trecut”, a explicat Chirițoiu. Lukoil confirmă discuțiile cu Gunvor privind activele internaționale Grupul petrolier rus Lukoil, vizat recent de sancțiunile impuse de Statele Unite, a anunțat pe 30 octombrie că a acceptat o ofertă de achiziție din partea traderului Gunvor pentru compania Lukoil International GmbH, filiala care deține activele internaționale ale grupului. La rândul său, Gunvor a confirmat discuțiile privind achiziționarea acestor active, fără a oferi detalii suplimentare despre țările vizate de tranzacție. Ministerul Energiei a anunțat că a luat act de comunicatul Lukoil și că va evalua tranzacția în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), conform legislației în vigoare. Instituția a precizat că o poziție oficială va fi exprimată doar după clarificarea structurii acționariatului și a provenienței capitalului investitorului care intenționează să preia activele companiei ruse. Sancțiunile americane afectează gigantul petrolier rus În 22 octombrie, președintele Donald Trump a impus sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia – Lukoil și Rosneft. Măsura a amplificat presiunile asupra Lukoil, obligând compania să-și reconsidere portofoliul internațional de active. Activele Lukoil din România: rafinăria Petrotel și 320 de benzinării În România, grupul rus deține rafinăria Petrotel-Lukoil și rețeaua Lukoil România, care numără aproximativ 320 de stații de distribuție. Ambele entități sunt controlate de Litasco, o subsidiară cu sediul în Elveția. Ministerul Energiei a confirmat că funcționarea acestor unități continuă normal, fără modificări în structura actuală de conducere. Operațiuni globale și importanța activelor internaționale Lukoil este una dintre companiile petroliere ruse cu cea mai extinsă prezență globală. Are operațiuni de extracție în Kazahstan, Uzbekistan, Azerbaidjan, Egipt, Emiratele Arabe Unite și mai multe state din Africa de Vest, unde deține participații minoritare. Potrivit raportului anual al companiei, aceste proiecte contribuie cu aproximativ 5% la producția totală de țiței a grupului. Activele internaționale reprezintă circa 25% din capitalizarea Lukoil, estimează analistul Kirill Bakhtin de la BCS. Litasco, motorul comercial al grupului Lukoil Operațiunile de trading internațional sunt considerate mai importante pentru companie decât cele de producție. În 2023, Lukoil a comercializat 59,6 milioane de tone de produse petroliere, echivalentul a 1,19 milioane de barili pe zi. Aceste operațiuni sunt gestionate de Litasco, filiala comercială a grupului, cu sedii la Geneva și Dubai. Totodată, Lukoil operează peste 5.300 de benzinării în 20 de țări și mai multe rafinării europene, cu o producție combinată de 13,5 milioane de tone anual.

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil, ținta următoarelor sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Compania, foarte activă în România

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil. Franța și Germania au avansat o propunere prin care Uniunea Europeană să includă compania petrolieră rusă Lukoil, precum și alți actori din afara UE care sprijină Rusia în vânzarea petrolului, în cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni aflat în pregătire. Franța și Germania propun sancționarea Lukoil Cele două state argumentează că vânzările de petrol și gaze constituie principala sursă de finanțare pentru războiul dus de Rusia în Ucraina. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România În consecință, consideră că este esențial ca sancțiunile să vizeze companiile și țările terțe care facilitează exporturile rusești. Lukoil, companie privată cu benzinării în UE Propunerea franco-germană include în mod explicit Lukoil, una dintre puținele companii private din sectorul energetic rusesc, care deține o rețea de benzinării în state membre ale Uniunii Europene. Documentul de lucru cere consolidarea măsurilor împotriva țărilor terțe care ajută Rusia să ocolească restricțiile deja existente. Exemple sunt rafinăriile aprovizionate cu petrol rusesc, care vând apoi combustibili în UE sub o origine falsificată. Importurile de petrol rusesc, interzise cu excepții UE a interzis toate importurile de petrol rusesc după invazia din Ucraina, însă Slovacia și Ungaria beneficiază de excepții, dat fiind că nu au acces la mare. Totuși, aprovizionarea lor a fost recent afectată de atacurile ucrainene asupra conductei Drujba. Măsuri stricte împotriva mecanismelor financiare rusești Parisul și Berlinul propun, de asemenea, sancțiuni mai dure împotriva băncilor mici rusești implicate în tranzacții financiare pentru susținerea războiului. Potrivit documentului, nu mai puțin de 250 de instituții financiare facilitează astfel de operațiuni. Reacții după cel mai amplu atac cu drone Pachetul de sancțiuni ar putea fi prezentat vineri de Comisia Europeană, ca răspuns la cel mai amplu atac rusesc cu drone asupra Ucrainei de la începutul conflictului. Una dintre ținte a fost sediul guvernului ucrainean din Kiev, provocând un incendiu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut acțiuni ferme împotriva Rusiei, inclusiv sancțiuni suplimentare și arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi infrastructura militară și energetică rusă. Poziția Rusiei și reacția europeană Moscova a negat că a vizat clădiri guvernamentale, susținând că obiectivele au fost aerodromuri și instalații militare. Kremlinul a transmis că sancțiunile nu vor schimba poziția Rusiei privind războiul. În replică, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat la Helsinki că singura cale spre pace este menținerea sprijinului pentru Ucraina și creșterea presiunii asupra Rusiei, în strânsă coordonare cu Statele Unite.

România alimentează forțele ruse din Transnistria. În imagine, un tanc dezafectat folosit drept monument public în Tiraspol, august 2023 (sursa: Vitalie Călugăreanu)
Investigații

România alimentează forțele ruse din Transnistria

Anchetă realizată de Cătălin Prisacariu, Vitalie Călugăreanu, Sorin Ozon și Oleg Oganov (the English version of this story can be found here) O piesă importantă a angrenajului militar al Moscovei, deși aflată departe de teritoriul rusesc și izolată geografic complet de căi de comunicație cu Federația Rusă, este alimentată cu combustibil prin intermediul unor țări din Uniunea Europeană. Astfel, o forță impresionantă compusă din mașini de luptă și cantități enorme de muniție este în orice moment pregătită să ia parte la războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Cartierul general al trupelor rusești din Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu) Este vorba de așa-numita „republică transnistreană”, o fâșie de pământ care se întinde de-a lungul frontierei estice a Republicii Moldova și se învecinează direct cu Ucraina. Pe acel teritoriu, controlat de facto de loiali ai Moscovei încă din 1992, se află trupe rusești ale Armatei a 14-a, dar și imense depozite de armament și muniție. Fără combustibil, mașinile de luptă rusești din Transnistria ar fi doar fiare vechi. Dar, în ciuda sancțiunilor internaționale, o filieră extrem de bine pusă la punct asigură alimentarea cu combustibil a regiunii separatiste. Scandalos este că filiera care alimentează forța militară rusă din Transnistria este compusă din companii înregistrate în state ale Uniunii Europene, care funcționează la capacitate maximă încă din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina. Azi, Uniunea Europeană și NATO refuză să comenteze pe marginea acestei situații periculoase, invocând responsabilitatea acelor state membre ale UE și NATO care permit traficul de combustibil către Transnistria. La rândul lor, statele respective se ascund în spatele Republicii Moldova, o țară pe care o consideră singura în măsură să rezolve problema. Amenințarea militară transnistreană nu poate fi ignorată Până la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022, teritoriul transnistrean era alimentat cu motorină, combustibilul folosit de mașinile de luptă, exclusiv din Federația Rusă, potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova. După începutul luptelor pe teritoriul ucrainean, Kievul a securizat frontiera cu Moldova de-a lungul regiunii transnistrene, tocmai pentru a preîntâmpina un eventual atac al forțelor ruse dinspre vestul Ucrainei. Chiar mai periculoasă decât un atac direct în vestul Ucrainei ar fi fost o joncțiune a forțelor militare din Transnistria cu trupele rusești care ar fi încercat să atace Odesa, dinspre sud. O astfel de mișcare de trupe ar fi fost devastatoare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Republica Moldova, care ar fi devenit parte a teatrului de război. Indicator rutier din Tiraspol către Odesa (sursa: Vitalie Călugăreanu) Dar, se întreabă Artem Filipenko, expert al Institutului Național de Studii Strategice de la Kiev, există amenințarea unui atac din partea forțelor transnistrene? „Ca forță militară, întregul contingent situat în regiunea transnistreană este semnificativ inferior unor părți ale forțelor armate ale Ucrainei și este puțin probabil să se aștepte un atac din partea regiunii. În plus, administrația regiunii transnistrene este controlată de o singură entitate economică - holdingul Sheriff. În consecință, nici proprietarii holdingului, nici protejații săi din administrația locală nu sunt interesați de escaladarea evenimentelor. Prin urmare, în ciuda diferitelor provocări, administrația transnistreană evită orice acțiune în legătură cu Ucraina. Intrarea în cartierul general al "armatei" transnistrene (sursa: Vitalie Călugăreanu) În același timp, Ucraina nu poate ignora prezența unui contingent militar rusesc în apropierea graniței de sud-vest. Amenințarea unei activități militare din partea Transnistriei a fost deosebit de acută la începutul invaziei la scară largă, când trupele rusești au încercat să captureze Mykolaiv și a existat o amenințare de debarcare amfibie în regiunea Odesa. În prezent, există mai degrabă o amenințare de acțiuni din partea regiunii (activități de informații, operațiuni de informare și psihologice, încercări de a influența starea de spirit a populației din zonele de frontieră etc.). Până în prezent, nu este vizibilă nicio activitate militară excesivă. Majoritatea activităților, de exemplu, exercițiile, se desfășoară într-un mod planificat. Un alt lucru este că Moscova și agenții săi din Moldova încearcă în mod constant să mențină tensiunile în jurul Transnistriei, invocând posibile provocări din partea Ucrainei. Scopul unor astfel de declarații nu este doar de a forța Ucraina să reacționeze, ci și de a pune presiune asupra Moldovei. În prezent, Rusia, cu ajutorul forțelor pro-ruse, încearcă să destabilizeze situația din această țară și să răstoarne conducerea pro-europeană a Moldovei. Amenințarea cu presupusa implicare a Moldovei în războiul ruso-ucrainean este una dintre acuzațiile aduse de partidele pro-ruse la adresa președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, și a echipei sale.”, susține Filipenko. Moscova consideră regiunea separatistă parte a Federației Ruse Importanța strategică a Transnistriei a devenit foarte vizibilă chiar în ziua în care se împlinea un an de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina. Atunci, Ministerul de Externe de la Moscova a emis un avertisment către Occident. „Nimeni să nu se îndoiască: forţele armate ale Federaţiei Ruse vor replica într-o manieră adecvată oricărei provocări a regimului de la Kiev în Transnistria. Avertizăm Statele Unite, ţările membre ale NATO şi pe protejaţii lor ucraineni împotriva oricărei iniţiative aventuroase”, se arăta în comunicatul MAE rus. Potrivit aceluiași document, Armata rusă observase o „acumulare importantă de personal şi echipamente militare ucrainene în apropierea” frontierei cu regiunea transnistreană, „desfăşurarea artileriei pe poziţii de tragere” şi o „creştere fără precedent a zborurilor dronelor ucrainene deasupra teritoriului” republicii separatiste.MAE rus mai menţiona în comunicat că „orice acţiune care ameninţă securitatea trupelor rusești din Transnistria va fi considerată, în baza dreptului internaţional, un atac asupra Federaţiei Ruse”. Mai multă motorină importată după invadarea Ucrainei Documente vamale moldovenești consultate în exclusivitate de către echipa noastră de jurnaliști arată că izolarea Transnistriei nu a stopat și nici măcar diminuat fluxul de combustibil importat de „republica” cu capitala la Tiraspol. Dimpotrivă, cantitățile de motorină, combustibilul necesar pentru alimentarea tancurilor și a celorlalte echipamente militare motorizate, au crescut. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2023, în Transnistria au intrat 31.348 de tone de motorină. În aceeași perioadă a anului precedent, 2022, cantitatea de motorină importată de Tiraspol a fost de numai 25.654 de tone. Calculul arată o creștere în 2023 de peste 22% doar pentru perioada ianuarie – mai. Practic, în medie lunară, în Transnistria au ajuns aproape 6.270 de tone de motorină în 2023. Prin comparație, media lunară de import de motorină în 2022 a fost de sub 4.100 de tone. Așadar, creșterea lunară a fost de peste 50% în 2023, ceea ce arată o nevoie urgentă de combustibil pentru mașinile de luptă. Când vine vorba de benzină, în 2023 s-au diminuat cantitățile importate în Transnistria față de 2022. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2023, în regiunea transnistreană au ajuns 8,5 milioane de litri, față de 9,7 milioane de litri în aceeași perioadă a lui 2022. O scădere, așadar, de aproape 13%. Cât se poate de logic: tancurile nu sunt alimentate cu benzină. După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, importurile rusești de combustibil și petrol către Uniunea Europeană au fost interzise. Măsuri similare a dispus și Republica Moldova, stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, sursa exclusivă de combustibil pentru „republica” separatistă până în acel moment a fost eliminată. În realitate, însă, sancțiunile internaționale nu au funcționat: Transnistria a continuat să primească combustibil, în special motorină pentru tancuri și alte mașini de luptă, prin intermediul unei filiere europene. În această filieră, un rol esențial l-a jucat compania privată rusească Lukoil, tolerată pe teritoriul UE și, mai ales, în România și Bulgaria, unde are operațiuni extinse și importante financiar. Sheriff & Tiroiltreid, importatorii de combustibil Capătul transnistrean al filierei combustibilul este reprezentat de două companii: Sheriff și Tiroil Treid. Doar aceste două companii importă motorină, benzină și GPL în regiunea separatistă a Republicii Moldova. Conform datelor Agenției Servicii Publice de la Chișinău, ambele sunt controlate de oligarhul transnistrean Victor Gușan. El este beneficiarul efectiv. Ambele companii sunt „înregistrate provizoriu” în Registrul de Stat al Întreprinderilor din Moldova, fiindu-le atribuite coduri fiscale. „Înregistrarea provizorie” a agenților economici din Transnistria de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova este o invenție moldovenească legalizată prin Hotărârea Guvernului de la Chișinău nr. 815 din 02.08.2005, care le permite companiilor din regiunea transnistreană să beneficieze de cont bancar și să efectueze operațiuni de import-export fără nici un fel de obligații fiscale față de bugetul Republicii Moldova. Conform articolului 7 (6) al Codului fiscal al Republicii Moldova, „subdiviziunile amplasate în unitățile administrativ-teritoriale al căror buget nu este parte componentă a bugetului public național achită impozitele și taxele la bugetul unității administrativ-teritoriale unde se află reședința de bază a întreprinderii”. Altfel spus, prin această prevedere, Chișinăul a trimis companiile Sheriff și Tiroiltreid (dar și celelalte firme din Transnistria) să-și achite taxele la „autoritățile” separatiste de la Tiraspol. UE, principala piață pentru companiile din Tiraspol Sheriff a fost fondată în 1993, la un an de la încheierea războiului moldo-rus de la Nistru, soldat cu separarea de facto a Transnistriei de restul Republicii Moldova. Fondatorii erau Victor Gușan, Larisa Gușan și Ilya Kazmaly. Ultimul s-a retras din firmă în martie 2012. Conform situației la zi, unicul asociat al firmei Sheriff este Victor Gușan, care este și președinte al companiei. Supermarket Sheriff din Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Holding-ul Sheriff numără zeci de companii active care controlează toate segmentele economiei locale. Tiroiltreid este una din ele. Aceasta pare să fi fost creată pentru a mima concurența în cadrul licitațiilor de procurare a carburanților pentru necesitățile instituțiilor publice din Transnistria. Din documentele de licitație accesibile public se vede clar că la aceste licitații participă permanent doar două companii - Sheriff și Tiroiltreid. Încasările anuale ale companiei Sheriff sunt mai mari decât bugetul regiunii separatiste: sute de milioane de dolari. Benzinărie Sheriff în Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Fiind înregistrată provizoriu la autoritățile constituționale de la Chișinău, companiile lui Gușan profită din plin de Acordul de Liber Schimb semnat de Republica Moldova cu UE. Conform datelor statistice oficiale, în 2023, piața UE a absorbit 67% din exporturile regiunii transnistrene, dinamica fiind în creștere puternică. Gușan are parteneri de afaceri în majoritatea statelor membre ale UE, dar și în est. Nu este clar în ce măsură războiul declanșat de Rusia contra Ucrainei i-a afectat relațiile cu elitele politice de la Kiev (el fiind și cetățean ucrainean). Gușan nu a răspuns la setul de întrebări pe care echipa noastră de jurnaliști i l-a expediat. Intrarea stadionului Sheriff din Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Cert este că în perioada 2014-2017, pe fundalul operațiunii antiteroriste din estul Ucrainei, Sheriff făcea afaceri cu producătorul de produse de cofetărie Roshen, deținut de fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko. Conform datelor RISE Moldova, schimbul comercial dintre cele două companii a fost de aproximativ trei milioane de dolari. Marfa era expediată direct în Transnistria, fiind evitat controlul vamal al autorităților de la Chișinău. Sheriff s-a aflat de două ori în vizorul procurorilor din Republica Moldova, fiind suspectată de practicarea ilegală a activităţii comerciale și de contrabandă în proporții deosebit de mari. Cauzele penale au fost inițiate în 2004 și 2005, fiind ulterior conexate. În 2008, urmărirea penală a fost suspendată din cauza „imposibilității stabilirii persoanei care a comis infracțiunea”. Tiroiltreid era înregistrată până în 2014 pe aceeași adresă din Tiraspol unde își avea sediul compania Sheriff: strada Șevcenko 81/11. După ce a achiziționat 100% din pachetul de acțiuni al firmei Metan-Auto, Tiroiltreid s-a mutat pe strada Șevcenko 103. Metan-Auto este o altă companie din Transnistria care a beneficiat, până pe 08.11.2022, de licență pentru importul produselor petroliere, eliberată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău. Benzinărie Tiroiltreid în Tiraspol (sursa: Vitalie Călugăreanu) Tiroiltreid, care are licență de la ANRE pentru importul produselor petroliere în Moldova, a fost fondată și administrată de Ilia Vasiliev, un businessman cu mandat și imunitate de „deputat” în mai multe legislaturi în pretinsul „parlament” de la Tiraspol. „Șeriful” Gușan, ca și Putin, a fost ofițer KGB Victor Gușan este beneficiarul efectiv al companiilor Sheriff, Serif și Tiroiltreid SRL – cum apar acestea în baza de date a Agenției Servicii Publice (ASP) de la Chișinău. Datele privind beneficiarii efectivi ai celor trei firme au fost actualizate ultima dată de ASP pe 02.02.2023. În toate trei cazuri în calitate de beneficiar efectiv apare Victor Gușan. Victor Gușan, într-o fotografie din tinerețe (sursa: fc-sheriff.com) Împreună cu Ilya Kazmaly – un alt oligarh conectat la schemele create de regimul separatist de la Tiraspol (cu ramificații și în Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova) – Gușan, în vârstă de 60 de ani, este coproprietarul a zeci de companii fondate în Republica Moldova, Ucraina, în state membre ale UE (cele mai multe în Germania), dar și în paradisuri fiscale. La înregistrarea acestor companii a folosit acte de identitate eliberate de Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, el având cetățenia tuturor celor trei țări. În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de regimul separatist pro-rus, Victor Gușan controlează un grup mare de companii prin intermediul cărora menține sub influența sa întreaga economie a regiunii separatiste – de la comerțul cu produse alimentare, carburanți, medicamente și sport, până la telefonie fixă și mobilă, internet, bănci și presă. Conform datelor din Registrul persoanelor juridice din Ucraina, la începutul anului 2016, Gușan figura ca proprietar și beneficiar efectiv al operatorului ucrainean de telefonie mobilă Intertelecom. În 2016, pe fundalul războiului cu separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, Intertelecom a devenit obiectul unei investigații desfășurate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Compania era suspectată că ar fi oferit serviciilor secrete ruse posibilitatea de a intercepta abonați de telefonie mobilă din Ucraina. În perioada URSS, Gușan a fost unul dintre șefii serviciului secret rus din Republica Moldova, iar ulterior, după crearea enclavei separatiste din stânga Nistrului, a făcut parte din pretinsele „servicii secrete transnistrene”. Numele lui în această calitate îl regăsim în dosarul de la CEDO nr. 48787/99 al deținuților politici de la Tiraspol „Ilașcu și alții contra Moldovei și Rusiei”. Din dosar reiese că Gușan a fost unul din colaboratorii KGB care a participat la arestarea, percheziționarea și interogarea deținuților politici de către serviciile secrete transnistrene și ruse cu 31 de ani în urmă. Toți politicienii lui Gușan, boss-ul de care UE nu se atinge Cei mai importanți exponenți ai regimului separatist de la Tiraspol au fost și sunt produsul holdingului Sheriff, inclusiv așa-numita „majoritate parlamentară”. Prin intermediul lor, Gușan își asigură controlul administrativ absolut asupra regiunii transnistrene. "Parlamentul" și "guvernul" separatiste din Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu) Fostul „președinte” al autoproclamatei republici transnistrene, Evhenii Șevciuk, a fost vicedirector al companiei Sheriff. Actualul „președinte” al enclavei separatiste, Vadim Krasnoselski, a fost, în perioada 2012-2015 consilierul directorului companiei Interdnestrkom - operatorul de telefonie mobilă din stânga Nistrului, fondată tot de Gușan și Kazmaly. Astfel, întregul „aparat administrativ” al „republicii” separatiste lucrează în interesul imperiului boss-ului Sheriff. În 2003, ca urmare a unor abuzuri comise de administrația ilegală de la Tiraspol față de școlile cu predare în limba română din partea stângă a Nistrului, UE a introdus restricții de viză împotriva mai multor exponenți ai regimului separatist. Anual, valabilitatea acestor restricții este prelungită de UE. Victor Gușan nu se regăsește însă în lista celor sancționați de UE. La Chișinău, doar ONG-urile (nu și autoritățile) cer includerea lui în lista de sancțiuni internaționale. În februarie 2023, actuala guvernare pro-europeană de la Chișinău a adoptat o lege pentru combaterea separatismului. Aceasta prevede pedepse penale pentru separatism și instigare la separatism. Procurorul general interimar al Republicii Moldova, Ion Munteanu, susține că în acest moment nu există nici o cauză penală pornită în baza noii prevederi introduce în Codul penal și că aceasta este „greu de aplicat”. Autoritățile constituționale nu au inițiat dosare penale pentru separatism sau uzurparea puterii pe o parte a teritoriului național nici pe numele lui Gușan, nici pe numele pretinsului lider transnistrean, Vadim Krasnoselski. Totuși, contactat de echipa noastră de jurnaliști, Oleg Serebrian, vicepremierul moldovean pentru Integrare, a spus că "se discută acum intens această chestiune" (nominalizarea pe lista de sancțiuni internaționale a lui Gușan, Krasnoselski și alții din Transnistria). Lukoil, pompa principală a separatiștilor Principalul partener al companiilor Sheriff și Tiroiltreid, controlate de Victor Gușan, începând din martie 2022, este grupul rusesc Lukoil. Potrivit documentelor vamale ale Republicii Moldova consultate de echipa noastră de jurnaliști, 98% din cantitatea de motorină importată în Transnistria în 2023 provine de la rafinăria Lukoil din România. Tot în 2023, benzina importată în republica separatistă a provenit 100% de la rafinăria Lukoil din România. În 2022, benzina din enclava separatistă a Republicii Moldova a provenit, în proporție de 96%, din România. Tot în 2022, Lukoil (prin companiile din România, Bulgaria și Țările de Jos) a furnizat doar 30% din motorina pentru Transnistria. Restul de 70% a provenit de la companii mai mici, toate controlate de cetățeni ruși sau moldoveni. Toate aceste date se referă la companiile care au exportat combustibil în Transnistria. Țările de origine a combustibilului, însă, sunt în unele cazuri altele decât cele în care se află firmele exportatoare. În 2022, de exemplu, în Transnistria a ajuns motorină exportată prin firme din România, dar care își avea originea în șase țări (inclusiv Rusia) și Uniunea Europeană. Toate datele vor fi detaliate în paragrafele următoare. Micile cisterne bulgărești Documentele citate anterior arată că, în 2022, în Transnistria au intrat 49.049 tone de motorină. Aproape 70% din această cantitate, adică 33.804 tone, a fost importată de către compania Sheriff. Șase companii (două din Bulgaria, trei din România și una din SUA) au avut contracte de furnizare de motorină cu Sheriff. Cele două companii din Bulgaria au livrat aproximativ 2.800 de tone de motorină, adică în jur de 8% din cantitatea totală importată de Sheriff în 2022. Este vorba de două companii mici. Una dintre acestea, Agro 03, nu este specializată doar în vânzări de combustibili, ci de mărfuri generale. Cealaltă, GTA Petroleum, este un trader de produse petroliere activ pe piețele din Bulgaria, România, Grecia, Kosovo, Serbia. Țările de origine ale combustibilului livrat de cele două companii bulgare sunt România, Bulgaria și alte țări din Uniunea Europeană. Euronova Energies, filiera rusească Cea mai mare parte din motorină importată de Sheriff în 2022, 90% din cantitate, a provenit de la trei firme exportatoare înregistrate pe teritoriul României. De la aceste trei companii, Sheriff a importat 30.825 de tone de motorină. Țara de origine pentru aproape 70% din această motorină (20.990 tone) a fost Rusia. Responsabilă de importul de motorină din Rusia a fost o companie înregistrată în Elveția, dar pe care autoritățile vamale ale Republicii Moldova o consideră ca fiind exportator român. Compania se numește Euronova Energies SA, cu sediul la Geneva. A fost înființată în 2013. Și anterior anului 2022, această companie exporta combustibil rusesc în Transnistria. Filiera, potrivit Centrului de Investigații Jurnalistice de la Chișinău, pornea din portul rusesc Novorosiisk, traversa Marea Neagră până în portul românesc Constanța, unde era depozitat la compania Oil Terminal, apoi preluat de o firmă românească și transportat pe teritoriul Republicii Moldova, de unde ajungea în Transnistria. Euronova Energies SA se ocupă cu transportul, depozitarea și comercializarea petrolului și a produselor rafinate pe piețele din sud-estul Europei. Deține capacități de stocare la Marea Neagră (unde are un contract cu compania de stat Oil Terminal din Constanța) și la Marea Adriatică și practică și transportul de combustibili pe Dunăre. Compania mai are reprezentanțe în Geneva, Dubai și Novi Sad. A câștigat mai multe licitații pentru cote de petrol în zona Urali, prin compania rusească de stat Zarubezhneft. Matrioșka Gazprom și spionajul pentru resurse în România Euronova Energies SA are legături indirecte și cu gigantul Gazprom. Potrivit rapoartelor de activitate ale companiei sârbești NIS, deținute de Gazprom, Euronova Energies este al doilea furnizor al companiei sârbești, după proprietarul Gazprom. În prezent, Euronova Energies este administrată de sârbul Stephane Jovanovic (președinte) și franco-elvețienii Gilles Chautard și Raphaë Gossner. Între 2012 și 2017, Stephane Jovanovic a lucrat și prin firma Euronova Energies SRL înființată de el la București, dar închisă între timp. Din baza de date ICIJ Offshore Leaks rezultă că Stephane Jovanovic mai este asociat și în firma Vendome Energy International SA (înregistrată în Insulele Virgine Britanice) împreună cu Duško Perović. Duško Perović este șeful Reprezentanței Republicii Srpska (parte a teritoriului Bosniei și Herțegovinei) la Moscova și un mare rusofil. Acum câțiva ani, Petrović a fost implicat într-un scandal când a amenințat jurnaliștii de la publicația Capital din Bosnia și Herțegovina după ce aceștia au publicat o investigație legată de Petrović și compania Comsar Energy care trebuia să construiască o centrală termică. Comsar Energy este o firmă cipriotă deținută de oligarhul rus Rashid Sardarov, iar Perović era și angajat la firmele lui Sardarov. Comsar Energy deține o concesiune pe 44 de ani de la Guvernul Republicii Srpska pentru construirea și exploatarea centralei termice Ugljevik 3 și a minei de cărbune adiacente. Perović a fost cel care s-a ocupat și de aducerea vaccinului anti-COVID Sputnik și a mai multor investiții rusești în Republica Srpska. Duško Perović mai este acționar și în offshore-urile din Insulele Virgine Britanice Brokly Alliance Inc și Elnasort Financial Inc (firmă care, la rândul ei, a fost acționar la compania Comsar a rusului Sardarov). În cea de-a doua firmă, asociat îi este sârbul Aleksandar Andrejević. Și de la acest personaj se deschide un păienjeniș de firme offshore în care sunt implicați mai mulți ruși și foști politicieni sârbi. Numele lui Aleksandar Andrejević este legat de mai multe scandaluri ca reprezentant al firmei elvețiene Mineco AG. De altfel, el a fost acuzat în Serbia, alături de alte persoane, pentru fraudă în privatizarea unei fabrici de alcool. În timp ce se ascundea de autoritățile sârbe, în 2012, Andrejević se întâlnea la București cu Iacob Chişărău, pe atunci director al companiei româneşti Moldomin, şi Dan Adrian Rus, reprezentantul filialei Mineco din România. Scopul întâlnirii a fost de a găsi o cale pentru a mitui judecătorul care se ocupa de cazul privatizării Moldomin pentru a da o decizie favorabilă companiei elvețiene. Miza afacerii era de peste un miliard de dolari, care consta în zăcămintele de cupru controlate de fosta companie de stat românească. Mineco câștigase drepturile de exploatare a rezervelor de cupru ale Moldomin, dar statul român a anulat privatizarea bănuind că procesul nu s-a desfășurat în mod corect. Așa că s-a ajuns la judecată, iar elvețienii vroiau să fie siguri că nu pierd vremea. Intermediarul șpăgii, Iacob Chișărău, a fost arestat, iar ulterior și judecătorul și Dan Adrian Rus. Apoi, în 2013, toți au fost condamnați. Andrejević a reușit să părăsească la timp România și să scape de lege ascunzându-se la Londra. Un alt scandal în care a fost implicată firma Mineco în România a fost unul legat de spionaj, tot în anul 2012. Atunci, un geolog rus a fost reținut de autoritățile române pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București. Asupra lui au fost găsite hărți geologice secrete, iar DIICOT și SRI au declarat că dejucaseră un act de spionaj și o amenințare la adresa securității naționale a României. Se pare că hărțile conțineau informații clasificate despre rezervele de cupru și metale rare din zona Moldova Nouă. Numele spionului reținut atunci este Orlov Mikhail, un geolog care făcea parte dintr-o echipă de experți ruși în minerit adusă în România de Dragan Aksentijević, șeful urmăritului Aleksandar Andrejević, de la Mineco. Conform OCCRP, echipa de experți era condusă de Ilyas Abdrakhmanov, pe atunci deputat al Republicii Bașkiria, un teritoriu al Federației Ruse, și membru al partidului politic Rusia Unită al lui Vladimir Putin. După aceste episoade, Mineco s-a retras din România lichidându-și toate firmele, iar Moldomin este falimentată, devenind o catastrofă ecologică. Mărunțiș: un moldovean și un dobrogean Celelalte două firme românești care au exportat motorină în 2022 în Transnistria sunt Bitum Logistics Co SRL și Marsala Koncept SRL. În total, cele două au trimis în „republica” separatistă aproximativ 3.600 de tone de motorină. Bitum Logistics Co a vândut către Sheriff Tiraspol doar 533 de tone de motorină. Firma a fost înființată în 2020. În nici trei ani, cifra de afaceri a crescut de 88 de ori iar profitul, de cinci ori (la aproape patru sute de mii de euro). Cu toate acestea, la sfârșitul lunii martie 2023, societatea comercială a intrat în insolvență. Proprietarul și administratorul actual al Bitum Logistics Co SRL este Grigore Cechină, cetățean român născut în Republica Moldova acum 58 de ani. Istoricul firmei Bitum Logistics Co SRL este unul destul de stufos având în vedere scurta sa viață. În septembrie 2020, societatea comercială a fost fondată, alături de Grigore Cechină, de polonezii Walczak Tomasz Stanislaw și Konstanty Dariusz Wojciech, românii Matei Costin Ionescu, Ana Cristina Iordan, Dan Vasile Cristurean, Daniel Marian Pușcaș și moldoveanul Iurie Ivanov. Polonezii sunt implicați în afaceri cu energie și cu combustibili și la ei acasă, în Polonia, iar Konstanty a fost inclusiv reprezentantul firmei rusești DelkOil În martie 2021, românii se retrag din firmă și asociați rămân Grigore Cechină, polonezii Walczak Tomasz Stanislaw și Konstanty Dariusz Wojciech, precum și cetățeanul moldovean Iurie Ivanov. În iunie 2021, Cechină a devenit unic asociat iar în martie 2023 a cerut intrarea firmei în insolvență. Marsala Koncept, o firmă înființată în 2014, a exportat către Sheriff Tiraspol peste 3.000 de tone de motorină. Unicul asociat și administrator al societății de comerț cu combustibili din Constanța este Elbis Osman. Într-o conversație telefonică cu un membru al echipei noastre de jurnaliști, Elbis Osman a admis că a lucrat cu compania Sheriff: ”Continuăm să exportăm în Republica Moldova, dar nu mai facem afaceri cu Sheriff pentru că nu este o companie serioasă. În momentul de față, Moldova are un mare deficit de combustibil având în vedere situația actuală.”. Osman a precizat că Marsala Koncept achiziționează combustibilul de la ”mai mulți furnizori de pe piața românească. Nu avem un furnizor anume, dedicat. Luam de la cine oferă un preț mai bun.”. Întrebat dacă știe că este posibil ca o parte din motorina exportată de către firma sa să ajungă și la trupele rusești din Transnistria, Osman a negat: ”Eu vând în condiții legale. Cine plătește mai bine acela este clientul. Nu stau să fac investigații să văd cine cui vinde mai departe. Se cumpără din Oil Terminal și se vinde mai departe clienților interni sau externi.”. Firmă din Miami, motorină din Belarus Compania americană care a exportat motorină în 2022 către Sheriff este doar un paravan al unui cetățean moldovean, Iuri Blincov. Acesta a înființat în 2013, la Miami, compania Prime H.M. Exim Inc. Potrivit documentelor consultate de echipa noastră de jurnaliști, țara de origine a motorinei facturate de Prime H.M. Exim Inc este Belarus. Cantitatea exportată: doar 184 de tone. Conform portalului de investigații RISE Moldova, Blincov apare şi într-un litigiu contra aşa-zisului comitet vamal din regiunea separatistă, figurând ca furnizor de motorină pentru compania Sheriff. Aceeași sursă citează și documente ale Trezoreriei SUA (dezvăluite prin proiectul internațional FinCENFiles), potrivit cărora, în 2017, Bank of China Limited, cu sediul la New York, a raportat suma de două milioane de dolari, virată de Sheriff Tiraspol din conturile deținute la o bancă rusească către mai multe firme din Polonia, Lituania, Ucraina și SUA. În SUA banii au fost transferaţi firmei Prime H.M. Exim Inc. Petrotel Lukoil România, rafinăria preferată a Tiraspolului În 2022, și Tiroiltreid a importat motorină în Transnistria. Cantitatea: 15.245 de tone. Cea mai mare parte a motorinei importate de Tiroiltreid, 12.258 de tone, a provenit de la rafinăria Petrotel Lukoil din România, dar vânzătorul motorinei a fost, în acte, compania elvețiană Litasco, trader-ul oficial al grupului Lukoil. Alte aproape 3.000 de tone de motorină au fost cumpărate de Tiroiltreid de la Lukoil Bulgaria și Lukoil Benelux. În 2023, perioada ianuarie – mai, în Transnistria au ajuns 31.348 tone de motorină. Cea mai mare parte din această cantitate, 30.737 tone de motorină, echivalentul a 98%, a fost livrată de Litasco Elveția, trader-ul grupului Lukoil, iar originea combustibilului a fost rafinăria Petrotel Lukoil din România. În 2022, în Transnistria au ajuns 30,3 milioane de litri de benzină. Sheriff a importat o cantitate de puțin peste un milion de litri de benzină, integral din Belarus. Restul cantității, de 29,3 milioane de litri, a fost importat de Tiroiltreid de la rafinăria Petrotel Lukoil din România. În 2023, perioada ianuarie – mai, doar Tiroiltreid a importat benzină în Transnistria: 8,5 milioane de litri. Vânzătorul combustibilului a fost Litasco Elveția, trader-ul grupului Lukoil, iar sursa benzinei a fost rafinăria Petrotel Lukoil din România. Grupul Lukoil nu a răspuns la nici una din întrebările care i-au fost trimise de către echipa noastră de jurnaliști. Tancurile alimentează la PECO Gușan Orice beneficiar de combustibil din Transnistria – fie că este cetățean privat, companie sau instituție – este client al uneia din cele două companii controlate de Viktor Gușan, Sheriff și Tiroiltreid, singurele importatoare de motorină, benzină și GPL. Când vine vorba de instituțiile publice ale „republicii” transnistrene, Sheriff și Tiroiltreid sunt singurele companii care depun oferte la simulacrele de licitații publice. Este, evident, și cazul forțelor armate de pe teritoriul Transnistriei. Inclusiv Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei arată, într-o notă publicată de anticoruptie.md, că „O bună parte din motorina dar și benzina importată în Transnistria (...) este utilizată de către GOTR (Grupul Operativ al Trupelor Ruse) care staționează în stânga Nistrului pentru a apăra depozitele de armament de la Cobasna. De asemenea GOTR adesea efectuează și exerciții militare, care au drept scop prezentarea capacității forțelor separatiste și intimidarea autorităților constituționale ale Republicii Moldova.”. Două întrebări pentru UE, NATO și câteva guverne Două întrebări sunt esențiale în contextul alimentării cu combustibil a mașinii de război rusești din Transnistria: Cum a fost posibil ca peste 20.000 de tone de motorină din Rusia să ajungă la forțele militare rusești din Transnistria după declanșarea invaziei împotriva Ucrainei, prin intermediul unor companii din UE (cazul Euronova Energies), în ciuda sancțiunilor impuse de blocul comunitar asupra petrolului rusesc? Cum a fost posibil ca peste 55.000 de tone de motorină și 38 de milioane de litri de benzină produse în UE (marea majoritate, în România, dar și în Bulgaria și în alte țări din blocul comunitar) să ajungă în Transnistria și, implicit, la forțele militare controlate de Moscova, în ciuda sancțiunilor impuse de blocul comunitar persoanelor și entităților care sprijină invazia rusească? UE și NATO se ascund după guverne, care se ascund după Republica Moldova Echipa noastră de jurnaliști a adresat aceste întrebări tuturor guvernelor țărilor UE în care sunt înregistrate companiile implicate în filiera transnistreană, dar și Uniunii Europene și NATO. Toate răspunsurile primite au fost eschive de PR. Comisia Europeană a răspuns, la întrebarea 1, că doar „pe baza informațiilor limitate furnizate în legătură cu bunurile și entitățile implicate, UE nu poate comenta și nici evalua dacă sancțiunile UE au fost încălcate sau ocolite”. NATO a răspuns chiar mai sec: „Vom trimite întrebările dvs. autorităților din țările respective, care sunt cele mai în măsură să răspundă”. Răspunsul Guvernului de la București a pasat întreaga responsabilitate Guvernului de la Chișinău, deși Republica Moldova nu este stat membru al UE: „Regimul importurilor (licențiere, tarife, nomenclator de produse etc) în Republica Moldova este stabilit prin reglementările adoptate de autoritățile acestui stat. Aceste reglementări privesc ansamblul teritoriului și totalitatea operatorilor economici din Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană. Autoritățile române nu dețin și nu compilează date cu privire la categoriile de produse, originea, specificațiile, valoarea acestora etc., importate în Republica Moldova.”. Răspunsul Guvernului de la Sofia pare copiat de la omologii de la București, în fond, deși cuvintele folosite sunt altele: „Considerăm Transnistria ca o parte integrantă a Republicii Moldova în granițele sale recunoscute internațional. Autoritățile Republicii Moldova sunt cele care exercită controlul asupra întregului teritoriu, inclusiv asupra punctelor vamale. Nu avem nici o notificare de la autoritățile Republicii Moldova care să aibă legătură cu ipotezele susținute de dvs.”. Chișinăul a interzis kerosenul pentru Transnistria, care nu are avioane Răspunsul Guvernului de la Chișinău a evitat, de asemenea, problema de fond: „Importurile de petrol și motorină ce au ca destinație regiunea transnistreană a Republicii Moldova sunt permise strict pentru uz civil, fiind restricționate categoriile de produse petroliere sensibile (de exemplu: benzine pentru aviație, de tip ,,jet fuel” sau echivalente). După declanșarea războiului brutal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, activitatea punctelor de trecere de pe segmentul central (transnistrean) al frontierei de stat moldo-ucrainene a fost suspendată. Implicit, autoritățile vamale și de frontieră ale Republicii Moldova monitorizează integral toate tranzacțiile de import efectuate de către companiile din raioanele de est ale țării, desfășurate exclusiv la posturile controlate de autoritățile constituționale. Conform analizei autorităților, în anul 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, nu s-au atestat fluctuații semnificative în partea ce privește importurile de petrol și motorină în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. (...) Toate categoriile de mărfuri interzise pe teritoriul țării, incluse în lista sancțiunilor internaționale, inclusiv din Federația Rusă, precum și cele cu potențial uz militar ce au ca destinație regiunea transnistreană nu sunt autorizate pentru import în Republica Moldova. Potrivit prevederilor Legii nr. 1163/2000 și a Hotărârii Guvernului nr. 606/2002 importul pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor cu dublă destinație este posibil doar în urma autorizațiilor emise de Comisia interdepartamentală de control asupra exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice. În cazul importurilor efectuate în regiunea transnistreană a țării noastre se aplică o monitorizare și o verificare sporită, iar în cazul constatării potențialului uz al mărfii în scopuri militare sau paramilitare, este refuzată autorizarea tranzacției, indiferent de categoria mărfii (echipamente electronice, software, produse chimice sau alte categorii). În procesul de examinare a seturilor de acte depuse de către solicitanți se verifică dacă categoria de marfă importată nu figurează în liste de sancțiuni internaționale sau în nomenclatoare interzise agreate pe bilaterală/multilaterală cu statele sau organizațiile internaționale partenere cu Republica Moldova. (...)”. Realizarea acestei investigații a fost sprijinită printr-un grant IJ4EU. International Press Institute IPI, European Journalism Centre EJC și orice alt partener al IJ4EU nu sunt responsabili de conținutul publicat sau de utilizarea acestuia în orice fel.

Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR

Speță civilă cu foarte multe semne de întrebare la Înalta Curte: cu numai câteva zile înainte de ultimul termen de judecată, o parte în dosar a pus 100.000 de euro cash pe masa unei case de avocatură în care activează unii dintre foștii colegi ai actualilor judecători ai instanței supreme. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Asociată în casa de avocatură este o fostă judecătoare de la Înalta Curte, admisă în Baroul București în septembrie 2022. Mai mult, la aceeași casă de avocatură este partener chiar fostul președinte al fostei Secții comerciale de la Înalta Curte, precum și un alt fost judecător de la ÎCCJ, admis în Baroul București în anul 2018. Faliment în instanță din 2011 În 2011, o companie înregistrată în România, Inter Distribution Company (IDC) SRL, controlată din Chișinău (de persoane cunoscute a avea legături cu cercurile politice înalte din Rusia), și-a cerut insolvența în instanță. Deși au trecut aproape 12 ani, dosarul de faliment nu a ajuns la final, iar luptele între creditori sunt dure. Alte procese civile au fost deschise pe lângă procesul principal. Într-unul din aceste procese secundare, unul dintre creditori, compania Lukoil România, se luptă cu IDC pentru rezilierea unui contract. Procesul se află în faza finală la Înalta Curte de Casație și Justiție. La penultimul termen de judecată, în octombrie 2022, în procedura de filtru, s-a decis ca termenul următor să aibă loc pe 1 martie 2023. Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR + 7% Cu câteva zile înainte de termenul de pe 1 martie, termen de pronunțare, adică pe 22 februarie a.c., principalul creditor al Inter Distribution Company SRL, Big Logistic SRL (firmă de asemenea controlată din Chișinău) a propus "angajarea POPESCU & ASOCIAȚII S.p.a.r.l., conform condițiilor din Contractul de asistență juridică seria B nr. 2379852/22.02.2023 și Anexei la contractul de asistență juridică seria B nr. 2379852/22.02.2023 (publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 3486/24.02.2023), onorariul forfetar de 100.000 euro +TVA urmând a fi plătit către casa de avocatură de către societatea Big Logistic SRL în calitate de unic asociat al societății Inter Distribution Company SRL.". În plus, în contract se prevede și un bonus de succes de 7%, adică peste un milion de euro. Toate aceste sume uriașe au fost contractate pentru reprezentarea la un singur termen de judecată, deși dosarul în cauză se află în fața instanțelor din 2015. Suma enormă, doar pentru prezență la proces După ce propunerea a fost aprobată, casa de avocatură a fost angajată pentru un onorariu de 100.000 de euro (la care se adaugă TVA) și 7% bonus de succes. Suma enormă a fost stabilită pentru ca avocații să reprezinte Inter Distribution Company SRL în instanță cu câteva zile înainte de termen. Inexplicabil, câtă vreme recursul fusese deja redactat de reprezentantul legal al IDC cu mult timp înainte, la ultimul termen de judecată nemaiputându-se formula noi motive de recurs sau dezvolta apărări noi. În cele din urmă, pronunțarea a fost amânată pentru 15 martie a.c. Potrivit portalului Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosarul în care sunt părți Lukoil România SRL și Inter Distribution Company SRL este judecat de către un complet al Secției a II-a Civile. Șapte ani de succes de business Inter Distribution Company SRL (IDC), înființată la sfârșitul lui 2004 în București, a avut în primii ani de activitate cifre de afaceri de peste 100 de milioane de lei (peste 25 de milioane de euro) și nimic nu prevestea ce avea să urmeze după 2010. Activitățile principale ale companiei erau de comerț en-gros, în principal, și en-detail în patru supermarketuri, dar și de vânzări de bunuri alimentare și nealimentare și închirierea spațiului publicitar în stațiile de alimentare cu combustibil sub brand Lukoil. La jumătatea lui 2011, însă, Inter Distribution Company SRL și-a cerut insolvența în instanță, potrivit Newsweek România. Conform lichidatorului judiciar Delta IPURL, "efectele crizei s-au făcut resimțite în special în activitatea comercială, respectiv comerțul și serviciile prestate populației, ca urmare a înăspririi condițiilor de creditare care au condus la o diminuare a volumului de activitate în toate sistemele economice". Lichidatorul judiciar, suspect pentru ANAF Conform tabelului final al creditorilor, datoriile totale ale IDC erau de aproape 26 de milioane de lei, atât către stat, cât și către privați, în cea mai mare parte. Statul, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a avut de la bun început suspiciuni în legătură cu toată procedura. În primă fază, ANAF nu a fost de acord nici măcar cu desemnarea Delta IPURL ca lichidator judiciar. Spre deosebire de creditorul Mizara Impex SRL (o companie din cercul de interese al lui Vladislav Chetrar, care are sediul la aceeași adresă cu asociatul unic al Inter Distribution Company SRL, Big Logistic SRL), care a votat, ca lichidator judiciar, "pentru DELTA IPURL și propunem onorariul de 4.500 lei+TVA/lună și un onorariu de succes de 7% din contravaloarea sumelor recuperate și a bunurilor aduse în averea debitoarei, precum și 10% din valoarea bunurilor valorificate aflate în averea debitoarei", ANAF s-a opus. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public "ANAF solicită schimbarea lichidatorului judiciar DELTA IPURL desemnat provizoriu de judecătorul sindic cu practicianul în insolvență selectat de Comisia de selecție a practicienilor în insolvență agreați de ANAF, respectiv Management Reorganizare Lichidare SPRL cu onorariu lunar de 0 lei și onorariul de succes 1,5% din sumele obținute prin valorificarea bunurilor, exclusiv TVA", arată un Buletin al Procedurilor de Insolvență din 2011.

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor (sursa: isab.lukoil.com)
Internațional

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor. Ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani, şi-a exprimat speranţa că rafinăria Lukoil din Sicilia va fi cumpărată de un investitor străin, transmite Reuters. Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor de ţiţei rusesc afectează sever rafinăria, responsabilă pentru aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Italiei. "Este o situaţie extrem de delicată, cel mai bun lucru ar fi o achiziţie internaţională", le-a spus jurnaliştilor Cingolani. Citește și: Lukașenko spune că România va fi implicată în războiul din Ucraina, împreună cu alte state împinse de SUA Rafinăria ISAB, la care lucrează aproximativ 1.000 de angajaţi, este deţinută de firma elveţiană de trading Litasco SA, care vinde 89% din producţia rafinăriei. La rândul său Litasco este controlată de grupul Lukoil. Înaintea pandemiei de COVID-19, rafinăria ISAB producea 10,6 milioane tone de produse rafinate pe an, 13% din producţia totală a Italiei.

Încă un oligarh rus, Ravil Maganov, moare în condiții bizare Foto: Twitter
Internațional

Oligarh rus moare în condiții bizare

Încă un oligarh rus moare în condiții bizare: șeful consiliului de administrație al Lukoil, Ravil Maganov, a căzut pe fereastra spitalului unde era internat. Cel puțin șapte oligarhi ruși, inclusiv un membru al CA-ului Lukoil, au murit în condiții suspecte după începerea invaziei din Ucraina. Încă un oligarh rus moare în condiții bizare Șeful consiliului de administrație, prim-vicepreședintele executiv al LUKOIL, Ravil Maganov, a murit după ce a căzut de la fereastra Spitalului Clinic Central al Administrației Prezidențiale din Moscova, a declarat pentru RBC o sursă apropiată de Direcția Principală a Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei. Anterior, au relatat această sinucidere și canalele Telegram Mash și 112. Ravil Maganov, head of Russian oil producer Lukoil, one of the few that criticised Putin’s invasion of Ukraine, has died after “falling from a window in a hospital in Moscow”Observers of such matters know that faulty windows are extremely common in the vicinity of Putin critics— nazir afzal (@nazirafzal) September 1, 2022 Ulterior, RBC a confirmat decesul lui Ravil Magaev la Spitalul Clinic Central, fără a preciza ce s-a întâmplat exact. Potrivit RBC, incidentul s-a produs în jurul orei 7:30 dimineața, când un manager de top a căzut de la o fereastră situată la etajul 6. Sursa a precizat că polițiștii lucrează la fața locului, intervievând tura de serviciu a lucrătorilor din spital și a pacienților. Potrivit acestuia, anchetatorii vor trebui să examineze înregistrările de la camerele de luat vederi. Potrivit agenției Interfax, Maganov în anii 1980 a lucrat la Langepasneftegaz, care mai târziu a devenit parte a LUKOIL. De la înființarea societății pe acțiuni, a ocupat funcții de conducere în LUKOIL. În 2020, după decesul președintelui consiliului de administrație al companiei petroliere, Valery Graifer, a condus consiliul de administrație. Citește și: Potențialul distructiv al armatei ruse, enorm: zeci de mii de obuze trase zilnic în Ucraina, forțe navale și aeriene care abia s-au încălzit până acum. Avertismentul Bundeswehr Alt șef Lukoil se trata, la șaman, cu otravă de la o broască În mai, Alexander Subbotin, manager de top al companiei rusești Lukoil a murit în împrejurări bizare, fiind suspectată otrăvirea cu veninul de la o specie de broască. Potrivit presei rusești, urmase o procedură anti-mahmureală, la care s-a folosit și venin. Șamanul și soția sa „au făcut o incizie în piele, au picurat veninul broaștei și după ce a vomitat, starea pacientului s-ar fi îmbunătățit”, potrivit The Independent care citează Telegram. În decembrie 2021, Yegor Prosvirnin fondatorul proiectului mediatic ”Sputnik și Pogrom”, aflat pe lista neagră a autorităților ruse de reglementare în domeniul comunicațiilor. El a căzut, de la etajul 4, pe fereastra unei clădiri cu mai multe etaje de pe bulevardul Tverskoy, și a murit înainte de sosirea ambulanței. Unii martori oculari susțin că defunctul avea un cuțit în mâini, un spray paralizant cu piper fiind găsit de anchetatori nu departe de cadavru.

Enel și-a vândut toate unitățile de producție din Rusia (sursa: Facebook/Enel)
Eveniment

Enel și-a vândut toate unitățile de producție din Rusia

Enel și-a vândut toate unitățile de producție din Rusia. Grupul energetic Italian Enel a anunţat că vinde toate unităţile sale de producţie de energie electrică din Rusia, după ce a semnat acorduri de vânzare cu PJSC Lukoil şi cu Fondul Mutual Închis de Investiţii Gazprombank-Frezia ”Enel S.p.A. informează că a semnat astăzi acordurile de vânzare a întregii sale participaţii la PJSC Enel Rusia. Mai exact, Enel a semnat două contracte separate cu PJSC Lukoil şi, respectiv, cu Fondul Mutual Închis de Investiţii Gazprombank-Frezia pentru vânzarea întregii sale deţineri la Enel Rusia, reprezentând 56,43% din capitalul social al acestei din urmă companii, pentru o valoare totală de circa 137 de milioane de euro, care va fi plătită la finalizarea tranzacţiei”, anunţă Enel. Enel și-a vândut toate unitățile de producție din Rusia Prin această tranzacţie, Enel vinde toate unităţile sale de producţie de energie electrică din Rusia, care include centrale convenţionale cu o capacitate de aproximativ 5,6 GW şi proiecte eoliene de circa 300 MW aflate în diverse stadii de dezvoltare, asigurând astfel continuitatea activităţii pentru clienti şi angajaţi. ”Tranzacţia este în conformitate cu politica grupului de a-şi concentra activităţile în special în ţările în care deţinerea unei poziţii integrate pe tot lanţul valoric poate genera creştere şi obţinerea de valoare adăugată din oportunităţile oferite de tranziţia energetică. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Este important de menţionat că Enel a adoptat şi promovat deja măsuri care au avut ca rezultat încetarea activităţilor de management şi coordonare în relaţia cu Enel Rusia. Aceste măsuri includ: (i) numirea de către Enel, cu ocazia recentei reînnoiri a Consiliului director al companiei, doar a unor directori independenţi, de naţionalitate rusă, ii) numirea unui nou director general, de asemenea de naţionalitate rusă, care răspunde exclusiv consiliului director; (iii) încetarea, în toate situaţiile în care a fost posibil, a contractelor intra-grup; (iv) modificarea structurii organizaţionale a Grupului Enel pentru a reflecta încetarea subordonării ierarhice a personalului si funcţiilor de business ale Enel Rusia către cele ale Enel”, anunţă Enel. Tranzacţia, inclusiv efectul pierderii controlului asupra Enel Rusia, este de aşteptat să genereze un efect pozitiv de aproximativ 550 de milioane de euro asupra datoriei nete consolidate a grupului şi un efect negativ asupra venitului net raportat de aproximativ 1,3 miliarde de euro, în principal ca urmare a eliberării unei rezerve de conversie valutară de aproximativ 1,1 miliarde de euro la 31 mai 2022. Un astfel de efect contabil nu va avea impact asupra rezultatelor economice curente. Finalizarea tranzacţiei, aşteptată în al treilea trimestru al acestui an, este supusă unei serii de pre-condiţii, inclusiv aprobarea Comisiei guvernamentale ruse de monitorizare a investiţiilor străine şi a Serviciului Federal Rus Antimonopol.

Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia (sursa: energynomics.ro)
Internațional

Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia

Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia. Rusia ar trebui să reducă producţia de petrol cu 20%-30%, de la 10 milioane de barili pe zi în prezent până la şapte-opt milioane de barili pe zi, pentru a obţine un preţ mai bun şi a evita vânzarea cu discount, susţine vicepreşedintele Lukoil, Leonid Fedun, într-un articol publicat luni în publicaţia rusească RBC, preluat de Reuters. Sancţiunile occidentale impuse după invazia Rusiei în Ucraina au izolat sectorul financiar rusesc de sistemul global şi au pus presiune asupra producţiei şi vânzărilor de petrol, deoarece cumpărătorii au refuzat ţiţeiul rusesc sau au căutat să obţină reduceri de preţ. Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia "De ce ar trebui ca Rusia să menţină producţia de petrol la 10 milioane de barili pe zi dacă putem (mai) eficient să consumăm şi să exportăm şapte până la opt milioane de barili pe zi fără pierderi la bugetul de stat?", scrie Fedun, cel care împreună cu Vagit Alekperov a înfiinţat Lukoil în 1991, în articolul publicat de RBC. "Ce este mai bine - să vinzi 10 barili de ţiţei pentru 50 de dolari sau şapte barili, dar pentru 80 de dolari?", se întreabă Fedun, care a adăugat că este extrem de important pentru Rusia să păstreze acordul de limitare a producţiei convenit cu alţi mari producători de petrol în cadrul OPEC+. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar De asemenea, vicepreşedintele Lukoil a cerut mai multe investiţii în flota de tancuri petroliere a Rusiei, inclusiv tancuri petroliere capabile să navigheze pe râuri, spunând că sancţiunile au crescut costurile de transport naval iar Rusia trebuie să pună la punct coridoare alternative de transport pentru a exporta ţiţei până în Turcia, Iran şi ţările din Asia Centrală, potrivit Agerpres. Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere. În prezent, compania Lukoil România deţine rafinăria Petrotel şi comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră