vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: limba romana

5 articole
Eveniment

Baremul de corectare la Limba Română (Evaluarea Națională 2025), publicat de Ministerul Educației

Baremul de corectare la Limba Română. Ministerul Educației a publicat la ora 15:00 baremul de corectare de la proba de Limba Română de la Evaluarea Națională 2025. Baremul de corectare la Limba Română Luni, 23 iunie, absolvenții clasei a VIII-a au susținut proba scrisă la Limba și literatura română. Citește și: Subiecte Evaluare Națională 2025 la Limba română: Radu Tudoran și Emil Racoviță, textele-surpriză. Elevii au redactat o compunere despre o excursie Subiectele au fost distribuite sub formă de broșură, formată din 10 pagini. Broșurile au fost împărțite după ora 9:00, iar timpul de lucru a fost de două ore, până la ora 11:00. Elevii care beneficiază de condiții speciale au avut posibilitatea de a redacta lucrarea până la ora 12:00. Cum se calculează nota la Limba Română Punctajul maxim pentru lucrare este de 100 de puncte, din care 10 puncte sunt acordate din oficiu. Nota finală se calculează împărțind punctajul total obținut la 10. Corectorii nu pot acorda punctaje intermediare – se respectă strict grila prevăzută în barem. Subiectul I – 70 de puncte Partea A – înțelegerea textului (40 de puncte) Itemii A.1–A.5: întrebări grilă sau de completare, fiecare valorând între 2 și 6 puncte, în funcție de complexitate. Itemul A.6: caracterizarea unui personaj dintr-un text dat – 6 puncte distribuite pentru identificarea trăsăturii, a mijlocului de caracterizare și exemplul din text. Itemul A.7: diferențierea limbajului dintre două texte – 6 puncte. Itemul A.8: exprimarea unei opinii și justificarea emoțiilor transmise de text – 6 puncte. Itemul A.9: asocierea temei sau valorii din text cu o altă lectură cunoscută – 6 puncte, cu punctaj alocat pentru identificarea valorii, autorului, exemple și exprimare corectă. Partea B – vocabular, gramatică, construcții sintactice (30 de puncte) B.1–B.4: întrebări grilă din domeniul morfologic și sintactic – 2 puncte fiecare. B.5: identificarea formelor nepersonale ale verbului – 6 puncte. B.6: alcătuirea unor propoziții cu funcții sintactice cerute – 6 puncte. B.7: transcrierea și clasificarea propozițiilor subordonate – 6 puncte. B.8: rescrierea corectă a unui mesaj – 6 puncte, în funcție de numărul de greșeli. Subiectul II – Compunere argumentativă (20 de puncte) Elevii au avut de redactat o compunere argumentativă de minimum 150 de cuvinte, plecând de la o afirmație referitoare la lectură, valori sau experiențe personale. Criterii de corectare: Conținut – 12 puncte: opinii clare, argumente susținute cu exemple, concluzie adecvată și utilizarea conectorilor logici. Redactare – 8 puncte: text structurat în paragrafe, coerență, vocabular adecvat, corectitudine gramaticală, ortografie și punctuație. Important: dacă textul este sub limita de cuvinte sau nu tratează tema cerută, nu se punctează redactarea. Recomandări pentru elevi și părinți Citiți cu atenție baremul de corectare pentru a înțelege cum sunt punctate răspunsurile. Asigurați-vă că fiecare cerință este respectată în întregime – se punctează doar ce este solicitat. Revedeți greșelile frecvente: ortografie, punctuație, exprimare logică și completă.

Baremul de corectare la Limba Română (sursa: Pexels/Yaroslav Shuraev)
Evaluarea Națională la Română, subiecte ușoare (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Rezolvarea subiectelor de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2025

Evaluarea Națională la Română, subiecte ușoare. Subiectele de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2025 au fost mai accesibile decât anticipau cadrele didactice. Profesorul Cătălin Zaman, laureat Merito 2021, a declarat pentru Edupedu.ro că nivelul de dificultate a fost scăzut și că acest lucru ar putea defavoriza elevii care s-au pregătit temeinic. Evaluarea Națională la Română, subiecte ușoare După prima probă a Evaluării Naționale, profesorul Cătălin Zaman a remarcat ușurința subiectelor: Citește și: Baremul de corectare la Limba Română (Evaluarea Națională 2025), publicat de Ministerul Educației „Sigur, subiectele nu au fost deloc grele. Chiar mai ușoare decât ne așteptam mulți dintre noi. Tare mi-e teamă că aceste subiecte nu vin deloc în sprijinul elevilor buni, care s-au pregătit conștiincios pe tot parcursul anului”, a spus acesta pentru Edupedu.ro. Profesorul a subliniat că, din cauza emoțiilor, elevii foarte buni pot greși tocmai la întrebările mai simple. Rezolvarea câtorva subiecte Profesorul Cătălin Zaman a făcut pentru Edupedu.ro rezolvarea subiectelor de la Română. „I. A. 1. Stambul, Salonic, Pireu. 2. b 3. c 4. c 5. F – F – A / A – F – A 6. Anton Lupan este iscoditor, trăsătură prezentată prin caracterizare directă, realizată de către narator: „îl privi mai iscoditor”. Ieremia este un om înalt, trăsătură prezentată prin caracterizare directă, realizată de către narator: „înalt din cale-afară.” 7. Elemente de conținut comun: călătoria, vasul; 8. Exercițiul este clasic – candidații aveau de răspuns la întrebare, să-și argumenteze punctul de vedere, abia mai apoi să treacă la corelarea răspunsului cu informațiile din text. 9. valoare: prietenia – texte asociate: „Platanos” de Doina Ruști, „Cireșarii” de Constantin Chiriță, „Băiatul cu pijamale în dungi” de J. Boyne. Subiecte accesibile pentru toți: „O șansă oferită fiecărui copil” Cu toate că subiectele au fost ușoare, profesorul vede și partea plină a paharului: „Sunt bucuros că au fost subiecte pentru toți elevii, subiecte care le-au oferit o șansă tuturor. Mă aștept la o explozie de note mari, iar sufletul meu se bucură pentru bucuria copiilor. Au ieșit din examen mulțumiți că au putut aborda subiectele, după cum și cât s-au pregătit.”

Evaluare Națională, subiectele la Limba română (sursa: Pexels/Kindel Media)
Eveniment

Subiecte Evaluare Națională 2025 la Limba română: Radu Tudoran și Emil Racoviță, textele-surpriză

Evaluare Națională, subiectele la Limba română. La proba scrisă de la Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2025, elevii de clasa a VIII-a au primit două texte suport: un fragment din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran și un fragment din „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță, potrivit edupedu.ro. Evaluare Națională, subiectele la Limba română Cerințele au vizat înțelegerea și interpretarea celor două texte literare și nonliterare. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie La subiectul al II-lea, candidații au avut de redactat o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinte o întâmplare petrecută într-o excursie. Exercițiul a vizat creativitatea și capacitatea elevilor de a-și structura coerent ideile în scris. Formatul broșurii și durata probei Subiectele au fost distribuite în format de broșură cu 10 pagini, după ora 9:00. Timpul de lucru a fost de 120 de minute, cu posibilitate de prelungire până la ora 12:00 pentru elevii cu cerințe educaționale speciale. Toți elevii au avut acces la aceleași tipuri de cerințe, în condiții de siguranță și corectitudine. Număr mai mic de candidați față de simulare Potrivit datelor furnizate de inspectoratele școlare, peste 159.000 de elevi au fost înscriși pentru această probă. Comparativ cu simularea din urmă cu trei luni, când erau așteptați peste 173.000 de elevi, participarea este mai redusă cu aproximativ 14.000 de candidați – ceea ce reprezintă o scădere de 8,1%. Baremele de corectare, disponibile la ora 15:00 Ministerul Educației a anunțat că baremele de corectare vor fi publicate în aceeași zi, la ora 15:00, pe platforma oficială. Acestea vor permite elevilor și profesorilor să analizeze modul de notare al fiecărei cerințe și să estimeze rezultatele.

Bac excepțional, mediocritate la examenul universitar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bac excepțional, mediocritate la examenul universitar

Bac excepțional, mediocritate la examenul universitar. Testul la limba română pentru admiterea la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi a dat bătăi de cap chiar şi candidaţilor cu rezultate excepţionale la bacalaureat şi în toţi anii de studiu din liceu. Bac excepțional, mediocritate la examenul universitar Din totalul de 678 de candidaţi, mai mult de jumătate (345) aveau medii peste 9 atât la Bac (care a contat în proporţie de 50% din media finală la admitere), cât şi în anii de studiu (criteriu de departajare) şi erau îndreptăţiţi să spere că vor fi admişi fără probleme la facultate. Însă 17% dintre aceşti candidaţi cu note foarte bune au fost respinşi sau puşi pe listele de aşteptare. Citește și: Directoarea spitalului care a refuzat gravida care a născut pe stradă, economistă fără nici o legătură cu activitatea medicală. Soțul a fost dat afară din ANPC după ce a fost prins băut la birou De ce a devenit examenul de limba română un obstacol atât de greu de trecut? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Limba română va înlocui ''limba moldovenească'' în toate legile din Republica Moldova Foto: Newsmaker.md
Eveniment

Limba română va înlocui „limba moldovenească”

Vot final în parlamentul de la Chişinău: Limba română va înlocui „limba moldovenească” în toate legile din Republica Moldova, inclusiv în Constituţie. Documentul a fost susţinut de 57 de deputaţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS, proeuropean) al Maiei Sandu, şi de deputatul Gaik Vartanean, de la "Mişcarea Alternativa Naţională", o majoritate de 58 de voturi. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Limba română va înlocui „limba moldovenească” Votul a fost aplaudat în picioare de deputaţii PAS, în timp ce colegii lor socialişti şi comunişti au afişat pancarte cu inscripţii care făceau trimitere la sintagma sovietică de "limbă moldovenească", conform newsmaker.md. Potrivit autorilor, condiţiile ce au impus adoptarea prezentelor modificări legislative rezultă, în mod indubitabil, din necesitatea şi obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituţională, conţinute în actele Înaltei Curţi de Jurisdicţie Constituţională şi care statuează un postulat incontestabil, şi anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Proiectul prevede să fie considerată desuetudinea textului "funcţionând pe baza grafiei latine" în Articolul 13 din Constituţie. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autorităţile publice cu competenţă de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun. Această lege mai prevedere ca Sărbătoarea Naţională "Limba noastră", aşa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi zilele de odihnă şi în Codul muncii, să se numească de acum înainte "Limba română". Proiectul prevede şi înlocuirea sintagmei de "limba oficială", "limba de stat" şi "limba maternă" din toate actele normative şi documentele oficiale. Agenţia Resurse Informaţionale Juridice urmează să asigure în "Registrul de Stat al actelor juridice" operarea modificărilor în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie. Radio Chişinău aminteşte că, în 2 martie, votul asupra proiectului în prima lectură a provocat altercaţii şi îmbrânceli în parlamentul de la Chişinău între deputaţii PAS, autorii iniţiativei, şi cei din opoziţia socialist-comunistă. Deputaţii din opoziţia (prorusă) au blocat atunci tribuna legislativului preţ de câteva minute încercând să zădărnicească procedura de vot. În timpul şedinţei de joi, deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor au acuzat PAS de încălcarea Constituţiei, menţionând că "limba moldovenească" este limba oficială a Republicii Moldova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră