Summitul B9, de la „clubul anxioșilor din Est” la unul dintre cele mai influente grupuri din NATO
În urmă cu aproape un deceniu, statele din formatul București 9 avertizau că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității europene, într-un moment în care multe capitale occidentale încă mizau pe dialog cu Moscova. Considerat inițial de unii analiști drept „clubul anxioșilor din Est”, B9 a devenit între timp una dintre cele mai influente voic ale flancului estic din NATO. Summitul organizat în aceste zile la București are loc într-un context în care multe dintre avertismentele formulate de statele est-europene au devenit parte a strategiei oficiale a Alianței. Cum a apărut formatul București 9 Formatul București 9, cunoscut și ca B9, a fost lansat oficial în noiembrie 2015, la inițiativa României și Poloniei, prin președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Apariția sa a fost direct legată de deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, și de războiul din estul Ucrainei. Cele nouă state membre – România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia și Lituania – au încercat astfel să creeze o platformă comună de consultare pentru statele NATO aflate pe flancul estic, între Marea Baltică și Marea Neagră. De la coordonare regională la voce a flancului estic La început, B9 a funcționat mai ales ca un mecanism de armonizare a pozițiilor înaintea marilor reuniuni NATO. Prima declarație comună, adoptată la București în 2015, a pregătit terenul pentru summitul NATO de la Varșovia din 2016, unde consolidarea flancului estic a devenit una dintre temele majore ale Alianței. Din acest punct de vedere, B9 nu a fost gândit ca o structură militară separată, ci ca un instrument politic prin care statele est-europene să transmită mai coerent propriile preocupări de securitate. Principalele ediții ale summitului B9 După reuniunea fondatoare de la București, formatul a avut întâlniri succesive la nivel de șefi de stat. În 2018, summitul de la Varșovia a reconfirmat rolul B9 ca platformă de consultare și dialog înaintea deciziilor NATO. În 2019, reuniunea a avut loc la Košice, în Slovacia, într-un context în care statele estice insistau deja asupra unei prezențe aliate mai consistente. În 2021, summitul s-a desfășurat în format mixt, la București, cu participarea președintelui american Joe Biden și a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, semn că formatul căpătase vizibilitate transatlantică. Momentul 2022: războiul din Ucraina schimbă greutatea formatului Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a schimbat radical importanța B9. Statele de pe flancul estic au trecut de la rolul de avertizori regionali la cel de actori aflați în prima linie a redefinirii politicii de descurajare a NATO. În februarie 2022, liderii B9 s-au reunit la Varșovia, iar în iunie 2022, la București, au pregătit pozițiile comune înaintea summitului NATO de la Madrid, cerând consolidarea apărării aliate pe întreg flancul estic. Participarea SUA și a NATO Un moment important a fost summitul din februarie 2023 de la Varșovia, unde au participat Joe Biden și Jens Stoltenberg. Prezența președintelui american a transmis un mesaj politic puternic: statele B9 erau tratate ca linia de contact strategică a NATO cu amenințarea rusă. La reuniunea de la Bratislava, din iunie 2023, secretarul general al NATO a participat din nou, discuțiile fiind orientate spre pregătirea summitului de la Vilnius și spre sprijinirea Ucrainei. Extinderea dialogului spre țările nordice În 2024 și 2025, B9 a început să fie conectat tot mai vizibil cu statele nordice, mai ales după aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Summitul de la Riga, din 2024, a fost marcat și de dificultăți de consens, Ungaria nefiind reprezentată la nivel prezidențial, ceea ce a împiedicat adoptarea unei declarații comune a tuturor celor nouă state. În 2025, reuniunea de la Vilnius a inclus și țările nordice, iar liderii au discutat despre creșterea cheltuielilor de apărare și despre întărirea capacității NATO de a răspunde amenințărilor dinspre Rusia. Summitul de la București și noua miză regională Ediția din 2026, găzduită la București, marchează o nouă etapă: formatul B9 este asociat explicit cu țările nordice, iar printre participanți se numără secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Tema anunțată, „Delivering More for Transatlantic Security”, indică o mutare de accent de la simple consultări regionale la o agendă mai largă privind securitatea transatlantică, sprijinul pentru Ucraina și consolidarea capacităților de apărare. Între scepticism și critici Încă de la apariția sa, formatul București 9 (B9) a fost privit cu scepticism de o parte a experților în politică externă și securitate, care au pus sub semnul întrebării eficiența și influența reală a acestei platforme regionale. Deși B9 este considerat un instrument util de coordonare politică între statele flancului estic, criticii au subliniat că grupul rămâne un for consultativ, fără structuri militare proprii, fără buget independent și fără capacitatea de a lua decizii strategice autonome, acestea fiind stabilite exclusiv în interiorul NATO. Unii analiști au remarcat că întâlnirile B9 riscă uneori să multiplice canalele diplomatice fără a produce rezultate militare concrete dincolo de consensul deja existent în cadrul Alianței. O altă sursă de scepticism a fost lipsa unei coeziuni totale între statele membre, în special în relația cu Rusia și în privința sprijinului acordat Ucrainei. În timp ce Polonia și statele baltice au susținut constant măsuri ferme de descurajare și consolidare militară, Ungaria, iar în anumite perioade și Slovacia, au adoptat poziții mai prudente sau mai rezervate. Diferențele de priorități regionale au alimentat, la rândul lor, criticile: statele din nordul flancului estic sunt preocupate în principal de amenințările terestre și hibride din zona baltică, în timp ce România și Bulgaria insistă asupra importanței strategice a Mării Negre. Comentatorii de politică externă au atras atenția și asupra riscului ca summiturile B9 să se transforme în reuniuni dominate de declarații politice repetitive, fără măsuri practice imediate. Altă critică a fost că, deși statele membre solicitau frecvent o prezență militară aliată sporită, sisteme integrate de apărare sau garanții suplimentare de securitate, implementarea efectivă a acestor măsuri depinde în cele din urmă de deciziile marilor puteri din NATO și de disponibilitatea financiară a acestora, nu de consensul exprimat la București sau Varșovia. În acest context, unele voci din mediul analitic au avertizat și asupra riscului extinderii formatului B9 către alți actori regionali, argumentând că o structură mai largă ar putea dilua obiectivele inițiale și ar complica obținerea unui consens intern. Ce rezultate concrete a avut Summitul B9 Deși Summitul B9 nu are structuri militare proprii și nu poate lua decizii autonome în interiorul NATO, mai mulți analiști de securitate au considerat că a avut un rol important în consolidarea flancului estic al Alianței. Principalul său efect a fost acela de a transforma preocupările de securitate ale statelor din Europa Centrală și de Est într-o agendă comună susținută constant înaintea marilor summituri NATO. Consolidarea prezenței NATO pe flancul estic Una dintre cele mai importante evoluții asociate indirect cu presiunile și pozițiile comune promovate de statele B9 a fost întărirea prezenței NATO în estul Europei după summitul de la Varșovia din 2016. Alianța a decis atunci crearea grupurilor de luptă multinaționale din Polonia și statele baltice, precum și dezvoltarea unei „prezențe înaintate adaptate” pentru sud-estul flancului estic, inclusiv în România și Bulgaria. În România a fost creat Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est, iar prezența militară aliată în regiune a crescut gradual în anii următori. Creșterea cheltuielilor de apărare Analiștii care studiază evoluția B9 observă și faptul că majoritatea statelor membre și-au accelerat investițiile în apărare după 2015, pe fondul deteriorării relațiilor cu Rusia și al presiunilor pentru întărirea capacităților NATO în regiune. Polonia și statele baltice au devenit printre cei mai activi susținători ai creșterii bugetelor militare, iar România și-a majorat la rândul său cheltuielile pentru apărare și programele de modernizare militară. Potrivit unor studii academice dedicate formatului B9, aceste state au contribuit la schimbarea priorităților strategice ale NATO și la accelerarea investițiilor în infrastructura militară de pe flancul estic. Schimbarea perspectivei NATO asupra Rusiei Mai mulți experți consideră că una dintre cele mai importante reușite politice ale B9 a fost capacitatea de a menține constant pe agenda NATO tema amenințării reprezentate de Rusia. Statele membre ale formatului au avertizat încă din 2015 asupra riscurilor generate de anexarea Crimeei și de militarizarea regiunii Mării Negre, într-un moment în care multe capitale occidentale mizau încă pe dialog și cooperare economică cu Moscova. După invazia pe scară largă a Ucrainei, în 2022, o mare parte dintre evaluările formulate anterior de statele B9 au devenit parte a consensului strategic occidental. Marea Neagră, adusă în centrul discuțiilor strategice România a utilizat constant formatul B9 pentru a atrage atenția asupra importanței strategice a Mării Negre, o regiune considerată mult timp secundară în comparație cu zona baltică. În ultimii ani, pe fondul războiului din Ucraina și al intensificării activității militare ruse în regiune, securitatea Mării Negre a devenit una dintre temele centrale ale reuniunilor B9 și ale discuțiilor NATO privind flancul estic. Experții în securitate remarcă faptul că România a reușit astfel să își consolideze profilul strategic în interiorul Alianței. Relația cu SUA și extinderea cooperării regionale Formatul B9 a câștigat treptat și o relevanță politică mai mare în relația cu Statele Unite. Participarea președintelui american Joe Biden la summitul din 2021 și la reuniunea de la Varșovia din 2023 a fost interpretată drept un semnal al importanței crescânde acordate flancului estic. În ultimii ani, formatul a început să colaboreze tot mai strâns și cu statele nordice, pe fondul aderării Finlandei și Suediei la NATO și al interesului comun pentru securitatea regiunii dintre Marea Baltică și Marea Neagră.
