luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: istoric

7 articole
Politică

Bolojan poate fi al 7-lea premier demis prin moțiune de cenzură. Istoric, una din zece a avut succes

După 1990, moțiunile de cenzură au devenit o constantă a vieții politice românești, însă eficiența lor reală a rămas limitată, doar câteva reușind să ducă la căderea guvernelor. Între 1990 și 2026 au fost depuse 51 de moțiuni de cenzură, dar numai șase au fost adoptate. Premierii demiși în urma acestor voturi sunt Emil Boc (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Sorin Grindeanu (2017), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020) și Florin Cîțu (2021). Un caz aparte rămâne cel al lui Sorin Grindeanu, demis chiar de propriul partid. Moțiunea de cenzură Decizia PSD de a-și retrage miniștrii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan readuc în prim-plan unul dintre cele mai importante instrumente parlamentare: moțiunea de cenzură. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Deși apare frecvent în viața politică românească, istoria ultimelor trei decenii arată că doar în cazuri limitate aceasta a dus la căderea unui guvern. Analiza evoluției moțiunilor de cenzură după 1990 relevă un paradox: ele sunt des folosite, dar rar decisive. Ce este moțiunea de cenzură și cum funcționează Moțiunea de cenzură este principalul mecanism prin care Parlamentul poate demite Guvernul. Pentru a fi adoptată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, iar efectul este imediat: executivul este demis și rămâne interimar până la instalarea unui nou cabinet. După adoptare, guvernul își exercită atribuțiile limitat, fără a putea promova politici majore, până la formarea unui nou executiv. În practică, însă, depunerea unei moțiuni are adesea mai degrabă rol politic și simbolic decât unul efectiv. Câte moțiuni de cenzură au fost după 1990 Datele academice și analizele politice arată că România a avut un număr ridicat de moțiuni de cenzură în perioada post-comunistă. Între 1989 și 2012 au fost dezbătute aproximativ 25 de moțiuni de cenzură, dintre care doar două au trecut. Ritmul s-a accelerat după 2007, când astfel de inițiative au devenit tot mai frecvente, fără a produce însă schimbări politice majore. În ultimii ani, practica a devenit aproape rutină: guvernele sunt supuse periodic unor astfel de voturi, fără ca acestea să ducă automat la schimbarea puterii. Premierii care au căzut prin moțiune Deși moțiunile sunt frecvente, numărul premierilor care au fost efectiv demişi este relativ mic. Printre cazurile notabile se numără: Emil Boc (2009) Mihai Răzvan Ungureanu (2012) Sorin Grindeanu (2017) Viorica Dăncilă (2019) Ludovic Orban (2020) Florin Cîțu (2021) Dintre acestea, câteva exemple notabile. Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis în 2021 cu un număr record de voturi, într-un context de criză politică majoră. La fel, cabinetul condus de Ludovic Orban a căzut în 2020, devenind unul dintre cele mai scurte mandate guvernamentale în urma unei moțiuni de cenzură. Sorin Grindeanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depusă de propriul partid, PSD. 1990–1996: început timid, fără impact real În primii ani post-comuniști, instrumentul a fost rar utilizat și fără efect. Între 1990 și 1992 nu a fost depusă nicio moțiune, iar în perioada guvernului Nicolae Văcăroiu au existat cinci inițiative ale opoziției, toate respinse, într-un context de majoritate parlamentară stabilă. 1996–2004: instrument politic fără rezultate Odată cu alternanța la putere, moțiunea devine mai vizibilă, dar rămâne ineficientă. Guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu și Adrian Năstase au trecut peste mai multe moțiuni depuse de opoziție, toate respinse, confirmând că majoritățile solide blocau orice schimbare. 2004–2008: frecvență mai mare, același rezultat Frecvența crește în perioada 2004–2008, când guvernul Călin Popescu-Tăriceanu se confruntă cu șase moțiuni de cenzură. Toate au fost respinse, pe fondul disputelor legate de integrarea europeană și reformele interne. 2009: momentul de ruptură Momentul decisiv apare în 2009, cu moțiunea „11 împotriva României”. Inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD, moțiunea duce la căderea guvernului Emil Boc, marcând prima demitere prin acest mecanism în România post-1989. 2010–2012: criza economică și presiunea politică Pe fondul măsurilor de austeritate, guvernul Boc a fost vizat de mai multe moțiuni, toate respinse. Însă, în 2012 opoziția USL reușește să demită guvernul Mihai Răzvan Ungureanu după doar câteva luni de mandat. 2012–2016: stabilitate relativă Guvernele conduse de Victor Ponta au trecut peste patru moțiuni respinse, într-o perioadă de relativă stabilitate politică. Moțiunea a fost utilizată mai ales ca instrument de presiune și comunicare. 2017: demiterea lui Grindeanu, caz unic în Europa Un episod atipic apare în 2017, când guvernul Sorin Grindeanu este demis chiar de propriul partid, PSD. Moțiunea a fost adoptată după ce o primă încercare a opoziției fusese respinsă. 2018–2021: moțiuni decisive și instabilitate În 2019, guvernul Viorica Dăncilă cade în urma unei moțiuni inițiate de opoziție. Perioada 2020–2021 aduce o instabilitate accentuată: guvernele Ludovic Orban și Florin Cîțu sunt demise prin moțiuni de cenzură, cea din urmă fiind adoptată cu un număr record de voturi. 2022–2026: frecvență mare, eficiență redusă După 2022, deși moțiunile devin frecvente în cazul guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Toate sunt respinse, ceea ce confirmă o tendință recentă: moțiunea de cenzură rămâne un instrument de presiune și comunicare politică, eficient doar în momente de ruptură majoră în interiorul coalițiilor de guvernare. De ce majoritatea moțiunilor eșuează În mod obișnuit, moțiunile de cenzură nu reușesc să treacă dintr-un motiv simplu: lipsa unei majorități parlamentare. Guvernele care controlează sau negociază o majoritate solidă pot bloca aceste inițiative, iar opoziția folosește moțiunile mai degrabă ca instrument de presiune și comunicare politică. De exemplu, guvernul condus de Ilie Bolojan a supraviețuit mai multor moțiuni recente, care nu au reușit să adune voturile necesare. Moțiunile de cenzură ca instrument politic În România, moțiunea de cenzură a devenit un instrument standard al opoziției. Dincolo de șansele reale de adoptare, ea are mai multe funcții: - atrage atenția publică asupra unor probleme - testează coeziunea majorității - creează presiune politică asupra guvernului În multe cazuri, chiar și o moțiune respinsă poate avea efecte politice indirecte, cum ar fi remanieri sau negocieri în interiorul coaliției.

Moțiunea de cenzură, guverne demise (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
România, piața auto tot mai netransparentă (sursa: Pexels/Alex Pham)
Eveniment

România, printre cele mai netransparente piețe auto: riscuri la achiziția mașinilor second-hand

România se situează pe locul 22 din 25 de țări analizate în ceea ce privește transparența datelor despre istoricul autoturismelor second-hand importate, potrivit celei de-a patra ediții a Indicelui de Transparență publicat de platforma carVertical. Datele arată o deteriorare a pieței auto locale, marcată de lipsa informațiilor relevante despre mașinile aduse din străinătate. „Blocaj de date” pe piața auto: peste 60% dintre mașini sunt importate Analiza, realizată pe baza a milioane de înregistrări de vehicule, indică un fenomen îngrijorător: un „blocaj de date” în cazul autoturismelor importate. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Acestea reprezintă peste 60% din piața auto din România și au un risc de 1,5 ori mai mare de a avea kilometrajul modificat față de mașinile deja înmatriculate în țară. România, în coada clasamentului european La nivel general, România își consolidează poziția printre cele mai puțin transparente piețe auto din Europa, ocupând locul 22 din 25 de țări incluse în studiu. Această poziționare reflectă dificultățile majore cu care se confruntă cumpărătorii în accesarea informațiilor corecte despre istoricul vehiculelor. Kilometraj falsificat, în creștere: peste 7% dintre mașini, afectate Potrivit raportului, 7,5% dintre vehiculele verificate în ultimul an aveau kilometrajul modificat, în creștere față de 6,9% în 2024. Tendința este alimentată de îmbătrânirea parcului auto și de importurile masive de vehicule second-hand. Mașini tot mai vechi și cu daune ascunse Studiul arată că vârsta medie a autoturismelor second-hand a crescut de la 9,4 la 10,2 ani, iar peste 60% dintre acestea provin din import. În plus, 58,2% dintre vehicule au avut daune anterioare, iar valoarea medie a daunelor se ridică la 16.589 lei. Experții avertizează că aceste probleme vor continua să se agraveze în perioada următoare. Prognoze îngrijorătoare pentru 2026 Estimările pentru începutul anului 2026 indică o accentuare a riscurilor pentru cumpărători: - rata mașinilor cu kilometraj falsificat ar putea ajunge la 8,2% - vârsta medie a vehiculelor ar putea crește la 10,7 ani Aceste evoluții sugerează o piață tot mai dificilă și mai puțin predictibilă pentru consumatori. Crește interesul pentru mașinile electrice Un alt fenomen remarcat este creșterea accelerată a interesului pentru vehiculele electrice. Ponderea acestora în totalul verificărilor a crescut de peste opt ori, de la 0,16% în 2021, la 1,32% în 2026 Tesla depășește Volkswagen în preferințele cumpărătorilor Preferințele de brand s-au schimbat semnificativ în ultimii ani. Volkswagen a scăzut de la 27,9% la 4,8%, iar Tesla a crescut de la 24,1% la 41,8%. Această schimbare reflectă orientarea către modele electrice mai noi și tehnologii avansate. Mai puține fraude la electrice, dar costuri mai mari Rata de falsificare a kilometrajului în cazul vehiculelor electrice a scăzut semnificativ: de la 8,7% în 2021, la 1,9% în 2026. În schimb, costurile sunt mai ridicate, valoarea medie a daunelor ajungând la 26.477 lei. Acest lucru indică o orientare către modele premium, de la branduri precum Mercedes-Benz, Audi și BMW, care implică reparații mai complexe și mai costisitoare. Studiu bazat pe milioane de rapoarte auto Analiza carVertical a inclus date colectate între: ianuarie 2021 – martie 2026 (pentru vehicule electrice) septembrie 2023 – august 2025 (pentru Indicele de Transparență) Proiecțiile pentru 2026 au fost realizate pe baza datelor din perioada septembrie 2025 – martie 2026. Platforma carVertical operează în 37 de țări și agregă informații din peste 1.000 de baze de date globale, inclusiv registre oficiale, instituții financiare și anunțuri de vânzare.

UE și Australia, acord istoric de liber schimb (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

UE și Australia încheie un acord istoric de liber schimb, după opt ani de negocieri

Uniunea Europeană și Australia au semnat marți, la Canberra, un acord de comerț liber amplu, finalizat după opt ani de negocieri intense. Documentul are ca obiectiv principal stimularea comerțului bilateral și consolidarea relațiilor economice dintre cei doi parteneri. Cooperare extinsă în apărare și acces la minerale critice Pe lângă componenta comercială, acordul prevede și întărirea cooperării în domeniul apărării, precum și facilitarea accesului Uniunii Europene la resursele de minerale critice din Australia. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Ursula von der Leyen a subliniat că, în ciuda distanței geografice, cele două părți împărtășesc o viziune comună asupra lumii și transmit un semnal puternic de cooperare internațională. Compromisuri privind denumirile geografice și produsele agricole Negocierile au fost deblocate după soluționarea unor puncte sensibile, precum utilizarea denumirilor geografice europene și accesul cărnii de vită australiene pe piața UE. Australia va putea folosi temporar termenul „prosecco” pe piața internă, dar nu și pentru export după zece ani, iar denumiri precum „feta” sau „gruyere” vor rămâne permise în anumite condiții. Avantaje economice pentru industrie și agricultură Producătorii auto europeni vor beneficia de facilități fiscale în Australia, inclusiv majorarea pragului taxei pentru mașinile electrice de lux. În același timp, exporturile UE către Australia ar putea crește cu o treime în următorul deceniu, cu avansuri semnificative în sectoarele auto și lactate. Creșterea cotelor pentru carne și impactul asupra pieței Acordul prevede majorarea semnificativă a cotei de carne de vită australiană acceptată în UE, până la 30.600 de tone, cu taxe reduse sau eliminate. De asemenea, va fi permisă importarea a 25.000 de tone de carne de oaie și capră, implementarea urmând să se facă gradual. Un parteneriat strategic cu impact economic major Acordul urmează să intre în vigoare după aprobarea Consiliului European și este așteptat să consolideze schimburile comerciale, care au atins deja zeci de miliarde de euro anual. În 2024, exporturile UE către Australia au inclus bunuri de 37 de miliarde de euro și servicii de 31 de miliarde de euro.

Canada cere explicații ChatGPT după un atac violent (sursa: Facebook/Canada in India (High Commission of Canada))
Internațional

ChatGPT a ascuns istoricul de căutări violente al tinerei care a ucis opt persoane în Canada

Guvernul canadian a anunțat că a convocat oficiali de rang înalt ai OpenAI la Ottawa pentru a explica de ce compania nu a raportat autorităților activitatea online a unei tinere implicate într-un atac armat soldat cu opt victime în vestul Canadei. Decizia companiei americane, dezvoltatoare a ChatGPT, a generat îngrijorări la nivel guvernamental privind protocoalele de securitate și responsabilitatea platformelor de inteligență artificială. OpenAI a identificat contul, dar nu a alertat poliția OpenAI a confirmat că, în iunie, a detectat un cont asociat tinerei de 18 ani implicate în atacul din 10 februarie, într-o localitate din Columbia Britanică. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Compania a precizat că identificarea a avut loc prin procedurile interne de monitorizare a conținutului violent, contul fiind ulterior suspendat. Totuși, autoritățile canadiene nu au fost notificate, aspect criticat de oficialii de la Ottawa. Reacția guvernului: „Situația este foarte îngrijorătoare” Ministrul canadian al inteligenței artificiale și inovării digitale, Evan Solomon, a calificat decizia drept „foarte îngrijorătoare” și a anunțat că echipa de securitate a OpenAI din Statele Unite a fost invitată la discuții la Ottawa. Potrivit ministrului, întâlnirea are scopul de a clarifica protocoalele de securitate ale companiei, iar în privința reglementării utilizării inteligenței artificiale, guvernul analizează toate opțiunile posibile. Detaliile tragediei din Columbia Britanică Atacul din 10 februarie a avut loc în Tumbler Ridge, unde tânăra și-a ucis mai întâi mama și fratele vitreg, apoi s-a deplasat la fosta școală, unde a împușcat mortal cinci copii cu vârste de 12 și 13 ani și o profesoară de 39 de ani. Ulterior, aceasta și-a luat viața. Potrivit informațiilor disponibile, avea un istoric de probleme de sănătate mintală, iar poliția intervenise anterior de mai multe ori la domiciliul familiei.

Un celebru istoric, Tasin Gemil, umilit la un spital de stat Foto: Facebook
Eveniment

Un celebru istoric, umilit la un spital de stat

Un celebru istoric specializat în relațiile româno-tătare, Tasin Gemil, fost deputat și ambasador în Azerbaidjan și Turkmenistan, relatează pe Facebook cum a fost umilit la un spital de stat, respectiv la secția de primiri-urgențe de la controversatul Spital Județean de Urgență Constanța. El arată că toți cei trei copii ai săi sunt medici în Suedia, iar în această țară „ofensa adusă unui pacient de un cadru medical este infracțiune”. Citește și: Playboy rupe legăturile cu actrița porno Mia Khalifa, pentru postările ei pro-Hamas. „Playboy are mai multă integritate decât Harvard”, scriu comentatorii pe Facebook Tasin Gemil, care are 80 de ani, relatează că a ajuns la spital, la secția de urgențe minore, pentru o inflamație care creștea. El a încercat să se trateze la o clinică privată, dar aceasta nu avea un medic specialist care să se ocupe de acest caz și l-au trimis la „Spitalul Mare”. Un celebru istoric, umilit la un spital de stat „Era pentru prima oară când ajungeam la acest spital ca pacient. După mai bine de două ore, pe la orele 13.30-14.00, am fost introdus în secția de Urgențe Minore. Asistentele de aici m-au tratat cât se poate de normal. După o vreme, a venit un doctor tânăr, de circa 30-35 de ani, probabil medicul de gardă. În timpul consultului, mi-am permis să-i zic «dragă dle. doctor», cu intenția de a crea o legătură amiabilă, dat fiind faptul că acest medic afișa o mină prea severă. Atât mi-a trebuit! Doctorul a ținut să mă sancționeze imediat, spunându-mi cu un ton răstit: «Nu sunt dragă cu dv., să vă adresați cu „dle doctor”». «Îmi pare rău dacă v-am deranjat - i-am răspuns -, dar am 80 de ani și am fost profesor, fiind obișnuit cu acest apelativ față de tinerii care m-au înconjurat». «Aici nu sunteți profesor, ci doar pacient, iar eu sunt doctor!», mi-a replicat el tăios, cu un ton agresiv și de superioritate vădită”, a scris fostul ambasador pe Facebook. Citește și: Circarul lui Firea, ex-viceprimarul Aurelian Bădulescu, trimis în Curtea de Conturi, ca să păzească banii statului. Potrivit ultimei declarații de avere, în 2022 era fără ocupație „Ofensa adusă unui pacient de un cadru medical este infracțiune”. În Suedia! „Pentru asemenea medici pacientul nu este om, ci doar pacient, adică cineva care are nevoie de bunăvoința lui și față de care el se simte net superior. Medicii de astăzi din România au ajuns la salarii aproape egale sau chiar mai mari decât colegii lor din restul Uniunii Europene. Dar, între acest medic din Constanța și medicii pe care i-am cunoscut eu, ca pacient, de exemplu, în Suedia, diferența este enormă (Copiii mei, toți trei, sunt medici în Suedia). În primul rând, medicii și întregul personal medical tratează pacientul ca pe un om aflat în suferință, față de care el, ca medic sau asistentă, este obligat, prin jurământ și statut, să-l ajute. Întregul personal al oricărei unități medicale din Suedia este obligat să aibă atitudine binevoitoare față de pacient, să fie respectuos și să-i cultive încrederea ca un prieten. Zâmbetul afișat este o regulă respectată strict de tot personalul medical. Un medic ca cel pe care l-am întâlnit eu astăzi în Spitalul Mare din Constanța ar fi fost adus imediat în fața Colegiului și chiar a Tribunalului. Ofensa adusă unui pacient de un cadru medical este infracțiune în Suedia, probabil și în restul țărilor din UE și nu numai”, mai arată Tasin Gemil. El încheie arătând cum i-a crescut tensiunea, după umilința la care a fost supus. „Dna. asistentă care mi-a pansat mâna a observat cum îmi tremurau degetele de nervi. Peste o oră, când am ajuns acasă, soția a sesizat starea mea și mi-a luat tensiunea, care era încă destul de mare, ca și pulsul și ritmul cardiac (15-80-90). Prin atitudinea lui grosolană și infatuată, acest doctor de la Urgență era să-mi provoace o afecțiune mult mai gravă decât cea pentru care îi cerusem ajutorul de medic”, încheie istoricul.

Monument istoric industrial, furat la bucată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Monument istoric industrial, furat la bucată

Monument istoric industrial, furat la bucată. Cărămizile de Ciurea au ajuns la mare căutare: se iau direct din zidurile fabricii. Monument istoric industrial, furat la bucată Abandonată după "accidentul" de acum 15 ani, când o firmă - astăzi închisă - a cumpărat-o doar ca să îi oprească activitatea şi aşa redusă la minim, Fabrica de Cărămizi de la Ciurea, monument istoric, dispare încet. Zilele trecute a fost eliberat locul unde se afla ce mai rămăsese din cuptoarele fabricii. S-a furat "la bucată". Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Fabrica apare pe unele pagini de tranzacţii imobiliare, scoasă la mezat pentru o sumă consistentă: 3,28 milioane de euro cu tot cu terenul în suprafaţă de 7,6 hectare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu Ucraina, URSS a ciopârțit România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Nu Ucraina, URSS a ciopârțit România

Nu Ucraina, URSS a ciopârțit România. a fost cea care a luat teritoriile din nordul ţării, după al Doilea Război Mondial, şi le-a alipit artificial Ucrainei de astăzi. Nu Ucraina, URSS a ciopârțit România "Dar graniţele de astăzi ale Ucrainei sunt recunoscute de toate tratatele internaţionale, nu se pune problema să avem pretenţii teritoriale. Păi, după logica lui Putin, noi trebuie să revendicăm teritorii din Centrul Europei pentru că au fost ocupate cândva de Burebista", a explicat profesorul și istoricul Gheorghe Iacob. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Acesta a avertizat încă din 2017 asupra faptului că SUA şi Europa nu au acordat suficient de multă atenţie Rusiei, culminând cu populismul şi contradicţiile din timpul regimului Trump. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră