marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: israel

253 articole
Internațional

Noul ayatollah al Iranului, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său

Noul ayatollah al Iranului, Mojtaba Khamenei, este mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său, fostul ayatollah Ali Khamenei, arată mai multe evaluări. După ce numirea sa a devenit publică, Gărzile revoluționare iraniene au anunțat că sunt „gata să se supună în totalitate și să se sacrifice pentru a îndeplini poruncile divine ale Juristului Gardian al vremii, Eminența Sa Ayatollah Seyyed Mojtaba Khamenei”.  Citește și: Sondaj: O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Noul ayatollah al Iranului, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său O anchetă Bloomberg care a durat un an a descoperit că acesta conduce o rețea imobiliară importantă în străinătate prin intermediari, fără ca vreun activ să fie înregistrat direct pe numele său. Portofoliul include proprietăți de lux în Londra, o vilă în Dubai și hoteluri de lux în Frankfurt și Mallorca, finanțarea provenind în mare parte din veniturile din petrolul iranian, prin intermediul unor instituții financiare din Marea Britanie, Elveția, Liechtenstein și Emiratele Arabe Unite, prin intermediul unor companii fantomă.  Mojtaba Khamenei s-a născut pe 8 septembrie 1969 în Mashhad. A studiat teologia în Qom și a luptat ca tânăr voluntar în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980 — realizări care încă au greutate în rândul elitei revoluționare. Faptul că poartă turban negru, la fel ca tatăl său, arată că se consideră un descendent al profetului Mohammed. Pe rețelele sociale, este descris ca fiind „un extremist mesianic”, extrem de brutal.  Evaluările comportamentului său viitor menționează că, după declanșarea atacurilor aeriene împotriva regimului de la Teheran, Mojtaba Khamenei și-a pierdut cea mai mare parte a familiei:  Tatăl său: Ayatollah Ali Khamenei (ucis în atacurile inițiale) Mama sa: menționată în mai multe surse ca fiind ucisă în aceleași atacuri sau în atacuri conexe Soția sa: Zahra Haddad Adel sau Zahra Adel - există confirmarea explicită a uciderii sale în atacul în care a murit Ali Khamenei Un fiu, sora sa și cumnatul său au apărut în diverse relatări ca fiind uciși în bombardamentele din ultimele zile Televiziunea de stat iraniană l-a numit pe Mojtaba Khamenei „Jaanbaz [veteran de război rănit] al Ramadanului”, sugerând aparent că acesta a fost rănit în războiul în curs. De asemenea, a afirmat că Mojtaba vorbește fluent engleza, a absolvit cursuri specializate de psihologie și psihanaliză și are cunoștințe despre tehnologiile moderne, științele militare și afacerile de securitate, precum și despre principiile politice și cerințele executive ale țării.

Noul ayatollah al Iranului, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său Foto: X/Twitter Ali Khomenei
Explozii la Tel Aviv și victime, după atac iranian (sursa: mdais.org)
Internațional

Atac cu rachete balistice iraniene asupra Israelului: explozii la Tel Aviv și mai mulți răniți

Mai multe explozii au fost auzite duminică în Tel Aviv și în alte zone din centrul Israelului, după ce armata israeliană a anunțat detectarea unor rachete lansate din Iran. Sistemele de apărare aeriană au fost activate, iar autoritățile au confirmat mai multe puncte de impact și persoane rănite. Armata israeliană confirmă lansarea rachetelor din Iran Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, rachetele au fost detectate în timp ce se îndreptau spre teritoriul statului Israel. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Armata israeliană a identificat în urmă cu puțin timp rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel”, au transmis oficialii militari. În urma alertelor, sistemele de apărare aeriană au fost activate pentru interceptarea proiectilelor. Gardienii Revoluției revendică atacul Anterior, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a lansat un nou val de atacuri asupra unor ținte din Israel. Potrivit unui comunicat difuzat de televiziunea de stat iraniană, rachetele au fost îndreptate spre orașele Tel Aviv și Beersheba, precum și spre baza aeriană Al-Azraq din Iordania. Oficialii iranieni au declarat că acesta este cel de-al 28-lea val al operațiunii militare denumite „Promisiune Onestă”, în cadrul căreia au fost utilizate rachete de nouă generație lansate de forța aerospațială a Gardienilor Revoluției. Șase răniți după lovituri în centrul Israelului Autoritățile israeliene au confirmat că cel puțin șase persoane au fost rănite în urma atacului cu rachete balistice. Serviciul de ambulanță Magen David Adom a anunțat că un bărbat de aproximativ 40 de ani a fost grav rănit la Tel Aviv. În orașul Petah Tikva, alte cinci persoane au fost rănite, printre care un bărbat de 25 de ani aflat în stare moderată și trei persoane care au suferit răni ușoare. Rachetă cu submuniții, suspectată în urma dispersiei impacturilor Poliția israeliană a raportat peste o duzină de puncte de impact în centrul țării. Autoritățile au explicat că dispersia acestor locuri sugerează că racheta ar fi fost echipată cu un focos cu submuniții, cunoscut și ca bombă cu dispersie. Acest tip de armament eliberează numeroase încărcături explozive mai mici pe o suprafață extinsă, ceea ce crește riscul pentru populația civilă. Pe parcursul conflictului în desfășurare, Iranul ar fi lansat în repetate rânduri rachete balistice dotate cu astfel de focoase, care răspândesc explozibili pe zone largi fără a face distincție între ținte militare și civile. Echipe de salvare trimise la locurile impactului Armata israeliană (IDF) a anunțat că echipe de căutare și salvare au fost trimise în zonele afectate pentru a interveni în sprijinul victimelor și pentru a evalua pagubele. De asemenea, autoritățile militare au precizat că investighează circumstanțele atacului și tipul exact de armament utilizat în loviturile lansate asupra Israelului.

De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile Foto: X/Twitter Khamenei
Internațional

De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile

De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile: liderii iranieni se tem că vor fi detectați și vânați de israelieni. Potrivit unei estimări de azi a Haaretz, circa jumătate dintre cei 50 de lideri iranieni care trebuiau lichidați încă mai trăiesc.  Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile Oficial, înmormântarea fostului ayatollah Khamenei era planificată pentru 4 martie. Ea a fost amânată pe termen nedefinit. Oficial, regimul de la Teheran susține că are nevoie de timp pentru a organiza un eveniment de amploare uriașă, la care ar participa milioane de oameni.  Însă, în capitala Iranului au fost grupuri care au sărbătorit uciderea lui Khamenei, în pofida unui număr uriaș de forțe de securitate care controlează străzile orașului.  Pe de altă parte, abia azi ar putea fi ales un succesor al fostului ayatollah. În urma rapoartelor privind diviziunile din cadrul Adunării Experților din Iran, organismul clerical a semnalat că este gata să anunțe un nou lider suprem încă de duminică, mai mulți membri indicându-l pe Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al ayatollahului Ali Khamenei, asasinat, ca succesor. Ayatollah Mohammad Mahdi Mirbagheri, membru al Adunării Experților, a remarcat duminică că, deși mai există „unele obstacole”, se ajunge aproape la un consens, potrivit agenției de presă semi-oficiale Mehr News Agency. Ayatollah Mohsen Heidari Alekasir, un alt membru al Adunării Experților, a fost înregistrat afirmând că a fost ales un candidat, pe baza sfatului defunctului lider suprem, potrivit căruia liderul suprem al Iranului ar trebui „să fie urât de inamic”, în loc să fie lăudat de acesta. Deși Khamenei ar fi recomandat alegerea unui candidat care nu este susținut de SUA, acesta s-ar fi opus vehement numirii fiului său, temându-se că aceasta ar readuce o structură de tip monarhic în regimul islamic, a raportat săptămâna trecută Iran International, citând surse din cadrul birourilor Adunării Experților.  

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe vor să-i înghețe activele Foto: X/Twitter Masoud Pezekshian
Internațional

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe vor să-i înghețe activele

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe Unite vor să-i înghețe activele, scrie Wall Street Journal. „Orice măsură represivă împotriva rețelelor de finanțare paralele ale Iranului în statele din Golf ar bloca accesul Teheranului la valută străină și la comerțul mondial. Emiratele Arabe Unite iau în considerare înghețarea unor active iraniene în valoare de miliarde de dolari deținute în statul din Golf, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, o măsură care ar putea tăia una dintre cele mai importante surse de venituri economice ale Teheranului”, scrie Wall Street Journal. O decizie clară nu a fost încă luată. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe vor să-i înghețe activele Un raport din 2025 al FinCEN, departamentul Trezoreriei SUA, a identificat aproximativ nouă miliarde de dolari în activități bancare „paralele” legate de Iran, o parte semnificativă din acestea trecând prin companii fantomă și case de schimb valutar cu sediul în Emiratele Arabe Unite. În Emiratele Arabe Unite există peste 10.000 de întreprinderi deținute de iranieni și aproximativ 500.000 de cetățeni iranieni. Investițiile totale în imobiliare și întreprinderi private realizate de această diasporă sunt estimate la peste 300 de miliarde de dolari, deși doar o mică parte din această sumă este legată direct de guvernul iranian sau de entități sancționate. Oficialitățile din EAU vor ținti conturile Gărzii Revoluționare și ar putea confisca nave iraniene.  Dubai era poarta financiară prin care Teheranul evita sancțiunile internaționale: pe aici tranzacționa petrolul obținea valută, finanța achizițiile de armament și grupări teroriste.  Un scenariu în care regimul supraviețuiește, dar Gărzile Revoluționare nu mai pot spăla bani cu ușurință prin Dubai este un scenariu în care capacitatea și coeziunea regimului sunt diminuate. De la începutul bombardamentelor israeliene și americane asupra Iranului, Teheranul a lansat peste 1.000 de drone asupra Emiratelor Arabe Unite, iar peste 70 din acestea au trecut de apărarea aeriană. Rezultatul a fost oprirea a circa 70% din zborurile din regiune și închiderea exporturilor de petrol, care treceau prin strâmtoarea Hormuz, exporturi vitale pentru economia EAU. 

Războiul cu Iranul lovește economia Israelului (sursa: Pexels/David Rado)
Economie

Războiul cu Iranul lovește economia Israelului: aproape 3 miliarde de dolari pierderi pe săptămână

Conflictul aerian dintre Israel și Iran începe să aibă un impact economic major asupra Israelului. Ministerul israelian al Finanțelor a anunțat că pagubele provocate economiei ar putea depăși 9 miliarde de shekeli pe săptămână, echivalentul a aproximativ 2,93 miliarde de dolari. Estimarea se bazează pe actualele restricții de securitate impuse în Israel, care afectează activitatea economică și mobilitatea populației. Restricțiile de securitate afectează activitatea economică Potrivit Ministerului de Finanțe, pierderile economice estimate se ridică la 9,4 miliarde de shekeli pe săptămână, în contextul restricțiilor de nivel „roșu” impuse de Comandamentul Apărării Civile. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aceste măsuri includ: limitarea deplasărilor către locul de muncă; închiderea școlilor; mobilizarea rezerviștilor; restricționarea activităților economice. Autoritățile avertizează că impactul financiar al acestor măsuri va deveni vizibil în special începând de săptămâna viitoare, când efectele asupra companiilor și producției vor fi mai pronunțate. Guvernul israelian cere relaxarea restricțiilor Pentru a reduce presiunea asupra economiei, Ministerul de Finanțe a solicitat Comandamentului Apărării Civile să modifice nivelul restricțiilor de la „roșu” la „portocaliu”. În acest scenariu, activitatea economică ar putea continua într-un regim mai flexibil, iar pierderile economice ar scădea semnificativ. Estimările arată că, în cazul restricțiilor „portocalii”, pagubele ar fi de aproximativ 4,3 miliarde de shekeli pe săptămână, aproape la jumătate față de nivelul actual. Escaladarea conflictului dintre Israel, SUA și Iran Situația tensionată a început sâmbătă, când Israelul și Statele Unite au lansat bombardamente asupra Iranului. Atacurile au declanșat represalii și au extins tensiunile în mai multe zone din Orientul Mijlociu. În urma conflictului, Iranul a lansat atacuri asupra Israelului și asupra altor țări din regiune, transporturile și exporturile de energie din zona Golfului au fost perturbate, iar tensiunile militare au crescut în întreaga regiune. Oficiali din Israel și SUA au avertizat că operațiunile militare ar putea dura mai multe săptămâni, ceea ce ar putea amplifica impactul economic. Școli închise, munca la distanță În prezent, sistemul educațional din Israel este suspendat, iar școlile rămân închise pe parcursul acestei săptămâni. Autoritățile au interzis reuniunile publice și au restricționat activitatea la locurile de muncă, cu excepția sectoarelor considerate esențiale. În aceste condiții, majoritatea angajaților lucrează de acasă. Economia Israelului era pe creștere înaintea conflictului Înainte de escaladarea conflictului, economia israeliană avea o evoluție pozitivă. Produsul intern brut a crescut cu 3,1% anul trecut, iar pentru anul în curs economiștii estimau o accelerare a creșterii economice la peste 5%.

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului Foto: X/Twitter
Internațional

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului, arată New York Times. Oferta de pace a venit prin agenția de spionaj a unei țări neimplicate în acest conflict.  Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Însă oferta - care a fost făcută la o zi după declanșarea atacului - este pusă sub semnul întrebării, având în vedere haosul din conducerea de la Teheran, ai cărei lideri sunt uciși unul câte unul de aviația israeliană. Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului „Oferta iraniană și haosul din rândurile conducerii, pe măsură ce atacul continuă, evidențiază problema cheie cu care se confruntă domnul Trump în momentul în care decide ce fel de guvern iranian ar putea spera să formeze sau, cel puțin, cu care s-ar putea mulțumi. Se pare că a încetat deja să promoveze scenariul său inițial, acela al unei revolte populare împotriva guvernului, care ar fi dus la apariția unei noi echipe de lideri, și pare să considere că cel mai bun rezultat ar fi apariția unor figuri mai pragmatice în vârful structurii politice existente. Cel puțin, oficialii administrației Trump se vor aștepta ca orice acord de încetare a bombardamentelor să includă angajamentul Teheranului de a renunța sau de a reduce drastic programele sale nucleare și de rachete balistice, precum și sprijinul acordat grupurilor străine afiliate, precum Hezbollah. În schimb, domnul Trump a sugerat că le va permite liderilor iranieni supraviețuitori să își păstreze puterea economică și politică. Trump a sugerat din nou marți că modelul său ar fi Venezuela, după capturarea în ianuarie a liderului țării, Nicolás Maduro, de către SUA. Sub amenințarea folosirii forței suplimentare, Trump l-a obligat pe succesorul lui Maduro să acorde Statelor Unite controlul asupra exporturilor de petrol ale Venezuelei, fără a impune prea multe cerințe în materie de reforme politice”, arată New York Times.  Potrivit publicației, acum, speranța administrației Trump este că un grup din cadrul Gărzilor Revoluționare ar putea prelua puterea. „Întrebarea pentru administrația Trump este acum dacă vreunul dintre acești oficiali va ieși viu din atacurile repetate asupra guvernului. Domnul Trump a făcut mai multe declarații contradictorii cu privire la obiectivele sale de război, astfel încât este posibil să se răzgândească după ce a exclus negocierile. Dar chiar dacă va relua căutarea unui lider iranian, pe măsură ce guvernul slăbește, ar putea fi mai dificil să găsească o persoană cu suficientă influență pentru a obliga țara să respecte un acord cu Statele Unite. Mulți analiști avertizează că guvernul iranian ar putea pierde în curând controlul asupra regiunilor îndepărtate dominate de minorități etnice, cum ar fi kurzii, sau ar putea să se prăbușească complet, ducând la haos și violență care amintesc de războaiele civile din Siria și Libia”, mai arată NY Times. Publicația apreciază că revoltele populare ar putea da jos regimul de la Teheran, dar nu este deloc clar dacă viitorul lider ar fi mai prietenos cu SUA.     

Funeraliile lui Ali Khamenei, amânate la Teheran (sursa: X/Khamenei.ir)
Internațional

Funeraliile lui Ali Khamenei, amânate la Teheran. Israelul amenință cu eliminarea succesorului

Ceremonia oficială de comemorare a liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, programată la Teheran, a fost amânată, potrivit agenției iraniene Tasnim. Decizia vine la câteva zile după ce liderul iranian a fost ucis, alături de membri ai familiei sale, într-o serie de atacuri aeriene comune ale Israelului și Statelor Unite. În același timp, tensiunile regionale cresc, după ce ministrul israelian al Apărării a avertizat că orice succesor al lui Khamenei ar putea deveni „țintă sigură pentru asasinat”. Ceremonia de rămas-bun, amânată din motive logistice Potrivit agenției Tasnim, ceremonia de comemorare organizată în capitala iraniană a fost amânată din motive logistice. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Oficialii citați de presă au invocat numărul mare de solicitări venite din diferite provincii ale țării din partea oamenilor care doresc să participe la eveniment. Autoritățile pregătesc în continuare funeraliile liderului religios și politic, iar organizatorii se așteaptă la o participare masivă. O astfel de adunare de amploare ar putea deveni însă o potențială țintă într-un context de tensiuni militare crescute între Iran, Israel și Statele Unite. Pentru comparație, la funeraliile ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice, în 1989, au participat aproximativ 10 milioane de persoane. Planurile inițiale pentru ceremonia de la Teheran Anterior, Hojjatoleslam Mahmoudi, șeful Consiliului pentru Propagare Islamică din Iran, anunțase că ceremonia de rămas-bun urma să înceapă la ora 22:00 la sala de rugăciune Imam Khomeini din Teheran și să dureze trei zile. „Sala de rugăciune va primi vizitatori, iar oamenii dragi pot veni pentru a participa la ceremonia de rămas-bun și pentru a-și arăta încă o dată prezența puternică”, declara Mahmoudi, citat de presa iraniană. Moartea lui Khamenei și rolul său în statul iranian Ali Khamenei a fost ucis sâmbătă, la vârsta de 86 de ani. El ocupa funcția de lider suprem al Iranului din 1989, când l-a succedat pe ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul revoluției islamice din 1979 care a răsturnat regimul șahului. În sistemul politic iranian, liderul suprem deține autoritatea finală asupra tuturor instituțiilor statului, inclusiv asupra guvernului, armatei și sistemului judiciar. De asemenea, acesta este considerat și liderul spiritual al țării. Desemnarea unui nou lider suprem Ayatollahul Ahmad Khatami, un influent cleric iranian și membru al Consiliului Gardienilor și al Adunării Experților, a declarat că procesul de desemnare a succesorului lui Khamenei este aproape de final. „Noul lider suprem va fi identificat în cel mai scurt timp posibil. Suntem aproape de o concluzie, însă trebuie să ținem cont că țara se află într-o situație de război”, a declarat Khatami la televiziunea de stat. Adunarea Experților, organismul responsabil de alegerea liderului suprem, are 88 de membri aleși prin vot public o dată la opt ani. Candidații pentru această instituție sunt însă verificați și aprobați în prealabil de Consiliul Gardienilor, un organism puternic în care o parte dintre membri sunt numiți chiar de liderul suprem. Pentru numirea noului lider este suficientă o majoritate simplă. Constituția Iranului prevede că viitorul lider trebuie să fie un jurist islamic de rang înalt, cu o profundă cunoaștere a jurisprudenței șiite, dar și cu calități politice, curaj și capacitate administrativă. Mojtaba Khamenei, printre principalii favoriți Printre cei considerați favoriți pentru succesiune se află Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al liderului ucis. Două surse iraniene au afirmat că acesta a supraviețuit atacurilor aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Israelul amenință cu eliminarea succesorului Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment dur miercuri, afirmând că orice lider iranian care va continua politica ostilă față de Israel va deveni o țintă pentru eliminare. „Orice lider ales de regimul terorist iranian pentru a continua planul de distrugere a Israelului, pentru a amenința Statele Unite, lumea liberă și statele din regiune și pentru a reprima poporul iranian va fi o țintă sigură pentru asasinat, indiferent de numele său sau de locul unde se ascunde”, a scris Katz pe platforma X. Donald Trump speculează asupra viitoarei conduceri a Iranului Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a comentat public situația din Iran, sugerând că cel mai negativ scenariu pentru Washington ar fi instalarea unui lider ostil intereselor americane. Declarația a fost făcută marți, în timpul unei apariții în Biroul Oval. Sistemul politic iranian, pregătit pentru un astfel de scenariu Luciano Zaccara, profesor asociat de politică în zona Golfului la Universitatea Qatar, a declarat că structura politică a Iranului era pregătită pentru eventualitatea dispariției lui Khamenei. „Structurile rămân, linia puterii și lanțul de comandă rămân intacte”, a explicat el. Potrivit expertului, sistemul iranian a anticipat de mult timp un astfel de scenariu, ceea ce ar putea facilita tranziția către un nou lider suprem chiar și în contextul tensiunilor regionale și al conflictului în curs.

Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei Foto: Captură video
Internațional

Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei

Israelul a lovit consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei, anunță Fox News, citând surse israeliene. Nu este clar dacă au existat victime sau membrii Consiliului au fost evacuați înainte ca clădirea să fie distrusă. Nu este clar nici dacă reușiseră să voteze un succesor.  Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Informația a declanșat un val de ironii pe rețelele sociale, inclusiv anunțuri de angajare pentru postul - de scurtă durată - de ayatollah al Iranului. Salariul oferit era de 100.000 USD/an.  Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei „Au vizat doar întâlnirea de la Teheran, unde ceea ce a mai rămas din conducere se adunase pentru a alege un nou Lider Suprem”, a spus corespondentul Fox News, Trey Yingst.  „O sursă din cadrul armatei israeliene confirmă că forțele aeriene israeliene au lovit o clădire din orașul iranian Qom, unde se adunaseră înalți clerici pentru a alege noul lider suprem al Iranului. Adunarea Experților are 88 de membri, însă nu este clar câți dintre ei se aflau în clădire în momentul atacului, potrivit oficialului”, a scris și Times of Israel.  Până luni seara, IDF a aruncat peste 2.500 de bombe asupra Republicii Islamice și a atacat peste 600 de ținte. IAF a lovit un complex al conducerii din Teheran în timpul nopții, aproximativ 100 de avioane de vânătoare aruncând peste 250 de bombe asupra complexului. Potrivit IDF, complexul conținea sediul președintelui, sediul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, un complex de întâlniri utilizat de forumul superior al Republicii Islamice și un sediu pentru instruirea ofițerilor militari iranieni.

Iran, peste 700 de morți în urma atacurilor (sursa: Pexels/Ahmed akacha)
Internațional

Peste 700 de morți în urma atacurilor asupra Iranului. Bilanțul victimelor ar putea fi mult mai mare

Atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului au provocat un număr ridicat de victime, potrivit datelor oficiale și estimărilor organizațiilor pentru drepturile omului. Semiluna Roșie iraniană a anunțat marți că cel puțin 787 de persoane au fost ucise în urma atacurilor desfășurate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. 787 de persoane ucise în 153 de orașe Potrivit informațiilor publicate pe canalul oficial de Telegram al organizației, bombardamentele au vizat 153 de orașe din întreaga țară. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază 787 de persoane ar fi fost ucise în urma atacurilor. Reprezentanții Semilunii Roșii au precizat că peste 3.600 de echipe de intervenție în caz de urgență au fost mobilizate la nivel național pentru a acorda sprijin victimelor și pentru a participa la misiunile de salvare. În numeroase locații, operațiunile de căutare și recuperare continuă. Organizația Hengaw: peste 1.500 de morți de la începutul atacurilor Un bilanț semnificativ mai mare a fost prezentat de Hengaw Organization for Human Rights, organizație pentru drepturile omului cu sediul în Norvegia. Conform estimărilor făcute publice luni, numărul total al persoanelor ucise de la declanșarea atacurilor, sâmbătă, ar depăși 1.500. Organizația susține că aproximativ 1.300 dintre victime ar fi membri ai forțelor armate iraniene, în timp ce în jur de 200 ar fi civili. Hengaw afirmă că datele sunt colectate prin intermediul unei rețele de contacte aflate pe teritoriul Iranului, utilizată pentru documentarea victimelor și verificarea informațiilor din teren. Diferențe majore între bilanțurile oficiale și cele independente Diferența semnificativă dintre cifrele anunțate de Semiluna Roșie iraniană și cele estimate de organizația Hengaw ridică semne de întrebare cu privire la amploarea reală a pierderilor umane. În contextul conflictului, verificarea independentă a datelor rămâne dificilă, iar bilanțurile ar putea fi revizuite pe măsură ce informațiile din teren sunt confirmate. Între timp, echipele de intervenție continuă operațiunile de salvare în zonele afectate de bombardamente.

Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu Khamenei și a lovit la momentul perfect Foto: X/Twitter
Eveniment

Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu Khamenei și a lovit la momentul perfect

Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu ayatollahul Khamenei și a lovit la momentul perfect: de ani întregi pirata sistemul de camere care supraveghea traficul din Teheran și urmărea mișcările apropiaților și gărzilor acestuia, explică Financial Times. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Camerele piratate au permis analiștilor israelieni să observe rutina zilnică a oficialilor și a gărzilor de corp, ajutându-i să construiască profiluri detaliate ale „modului de viață” al acestora. O cameră de filmare din apropierea străzii Pasteur, aproape de complexul lui Khamenei, a fost utilizată pentru a monitoriza activitatea și a confirma prezența oficialilor de rang înalt. Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu Khamenei și a lovit la momentul perfect Pe de altă parte, o sursă umană a confirmat din partea serviciilor secrete americane că o întâlnire importantă se desfășura conform planului, ceea ce, împreună cu informațiile obținute de camerele de supraveghere, a oferit certitudinea necesară pentru lansarea atacului de mare amploare. Un parlamentar iranian, Mahmoud Nabavian, a afirmat anterior că Israelul controlează rețeaua de supraveghere urbană, declarând că „toate camerele de supraveghere din orașe, amplasate la intersecții, sunt în mâinile Israelului”. Însă oficialii orașului Teheran au minimizat în general această posibilitate. Ceea ce distinge ultima operațiune, potrivit FT, este amploarea automatizării. Urmărirea țintelor, care odinioară necesita o confirmare vizuală minuțioasă, este din ce în ce mai des realizată de sisteme bazate pe algoritmi care analizează miliarde de puncte de date. O persoană familiarizată cu procesul l-a descris ca fiind „o linie de asamblare cu un singur produs: ținte”. Această relatare din Financial Times completează informațiile apărute la 1 martie, când s-a aflat că, la 28 februarie, Israelul ar fi desfășurat o operațiune cibernetică care viza o aplicație iraniană de rugăciune numită BadeSaba Calendar, care are peste cinci milioane de descărcări. Hackerii au trimis notificări push utilizatorilor, în special personalului militar, îndemnându-i să dezerteze din regimul iranian. Operațiunea cibernetică a avut loc sâmbătă, 28 februarie 2026, coincidând cu atacurile aeriene comune ale SUA și Israelului asupra Teheranului. Utilizatorii au primit o serie de mesaje în limba persană, printre care: „Ajutorul a sosit”, „Oricine se alătură apărării și protejării națiunii iraniene va beneficia de amnistie și iertare” sau „Lăsați armele sau alăturați-vă forțelor de eliberare”.

Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat, afirmă surse israeliene Foto: Facebook White House
Internațional

Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat - surse israeliene

Președintele SUA, Donald Trump, va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat, afirmă surse israeliene citate de Jerusalem Post. „Israelul este încrezător nu numai că schimbarea regimului în Iran este posibilă, dar și că SUA vor rămâne în luptă până când acest lucru se va întâmpla, au declarat luni oficiali israelieni de rang înalt pentru The Jerusalem Post. Aceasta contrazice afirmațiile oficialilor americani care au vorbit cu Reuters și și-au exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea schimbării regimului în Iran”, scrie Jerusalem Post. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat „El și-a stabilit deja obiectivul. Vrea să înlocuiască regimul și nu are nicio intenție să ia piciorul de pe accelerație”, a spus un oficial israelian citat de Jerusalem Post. În schimb, până acum, în această operațiune nu au fost bombardate site-urile nucleare iraniene.  Un alt oficial israelian a spus, pentru Jerusalem Post, că atacurile cu rachete îndreptate împotriva statelor din Golf au determinat aceste țări să concluzioneze că este necesară o schimbare de regim la Teheran. Mai mulți comentatori de pe rețelele sociale arată că atacurile SUA și Israelului s-au orientat către poliție, bazele serviciilor secrete și sediile milițiilor pro-Gărzile Revoluționare, încercând în mod evident să elimine potențiala rezistență la viitoarele acțiuni de masă ale poporului iranian care ar putea duce la schimbarea regimului.

„Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Foto: Facebook
Politică

„Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv

„Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului: președintele formațiunii, George Simion, nu a făcut nici un comentariu pe acest subiect. Nici purtătorul de cuvânt al formațiunii, Dan Tănasa, nu a făcut vreun comentariu, pe X/Twitter.  Citește și: Din Jilava în Bragadiru, primarii din Ilfov s-au strâns în jurul lui Thuma, cu mesaje ceaușiste: „Susțin viziunea președintelui cu tărie!” Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR și potențial premier al acestui partid, nu pare nici el interesat de acest subiect.  „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Nici Călin Georgescu nu a simțit nevoia să salute lichidarea dictatorului iranian Khamenei sau să spună ceva despre atacul asupra regimului de la Teheran. Singurul comentariu pe acest subiect a fost făcut de Dan Dungaciu, care a fost extrem de evaziv. „Cea mai mare greșeală pe care putem să o facem atunci când încercăm să înțelegem ce se întâmplă acum în Iran este să privim dinspre trecut. Trecutul nu mai este astăzi o carte de învățătură, în niciun caz pe această speță. Dacă vrem să înțelegem ceva, trebuie să privim dinspre viitor. Viitorul însă nu îl știm, dar avem o indicație extrem de importantă numită strategia de securitate a SUA”, își începe el articolul de pe pagina de internet a AUR.  Însă el nu ratează momentul pentru a scrie: „Tot ce se întâmplă în lume, tot ce se întâmplă pe planetă, nu ne transmite decât un singur semnal politic: actuala putere trebuie să plece cât mai repede, pentru că nu are soluție la niciuna dintre problemele pe care le-am sugerat mai sus, fie că e vorba de problematica internă, fie că e vorba de problematica externă”.  

MAE începe evacuarea românilor din Israel (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Eveniment

Operațiune de urgență a MAE: 300 de români părăsesc Israelul, peste 1.000 rămân în zone de conflict

Primul grup de aproximativ 300 de cetățeni români va părăsi Israelul și va traversa frontiera către Egipt, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Anunțul a fost făcut duminică seara de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, în cadrul unui briefing de presă. Potrivit acestuia, cetățenii români vor fi preluați în Egipt de o echipă consulară trimisă de Ambasada României. Autoritățile subliniază însă că procesul este abia la început, iar persoanele evacuate nu au ajuns încă în țară. MAE: „Nu suntem încă în etapa repatrierii” Andrei Țărnea a precizat că ieșirea celor aproximativ 300 de români din Israel reprezintă „o veste relativ bună”, însă situația rămâne fluidă. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Autoritățile române vor reveni cu actualizări pe parcursul următoarelor ore și în cursul zilei următoare, pe măsură ce vor exista confirmări privind alte ieșiri din zona imediată de conflict. Reprezentantul MAE a atras atenția că traversarea frontierelor nu este suficientă pentru a garanta siguranța, întrucât regiunea se confruntă cu lovituri aeriene active, inclusiv asupra unor obiective civile, porturi și clădiri. Câți români se află în zonele afectate de conflict Ministerul Afacerilor Externe a prezentat situația actualizată a cetățenilor români aflați în statele afectate de conflictul din Orientul Mijlociu: Israel: aproximativ 624 de cetățeni români, dintre care peste 30 sunt minori Qatar: 159 de români, inclusiv 19 minori Arabia Saudită: 25 de români, mai multe familii cu copii (aproximativ trei minori) Ramallah: 46 de cetățeni români Kuweit: șase adulți și doi copii Iran: nouă persoane Oman: aproximativ 90 de turiști români Iordania: 99 de cetățeni români Emiratele Arabe Unite: câteva sute de persoane, cifrele fiind în curs de clarificare Siria: fără solicitări de repatriere Liban: solicitări de informații, dar fără cereri de evacuare Irak: un cetățean român afectat de anularea zborului Posibile scenarii de evacuare: rută terestră și maritimă MAE analizează mai multe variante pentru evacuarea românilor din regiune, inclusiv pe cale terestră și maritimă. Unele frontiere terestre sunt încă deschise, însă contextul militar activ complică operațiunile. Autoritățile române preferă, înainte de activarea unor scenarii de evacuare de amploare, să fie epuizate instrumentele diplomatice pentru dezescaladarea situației. Reluarea zborurilor comerciale sau organizarea unor curse speciale de tip charter ar putea reprezenta soluții mai sigure, dacă situația regională se stabilizează. Cooperare consulară europeană și solidaritate regională Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă la un Consiliu de Afaceri Externe excepțional, iar mecanismul european de cooperare consulară a fost deja activat. Andrei Țărnea a subliniat că România nu este singură în această situație, zeci de mii de cetățeni europeni fiind blocați în statele afectate de conflict. Cooperarea la nivel european este esențială pentru coordonarea operațiunilor de evacuare. Totodată, România și-a exprimat solidaritatea cu state precum Qatar, Bahrein, Iordania, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, care au fost vizate de atacuri cu drone și rachete. Apel către românii din zonă: transmiteți datele de contact Reprezentanții MAE fac un apel ferm către cetățenii români aflați în zonele afectate de conflict să își transmită datele de contact către consulatele României. Chiar dacă pentru unii poate părea frustrant faptul că transmiterea numelui și a numărului de telefon nu produce efecte imediate, aceste informații sunt esențiale pentru organizarea rapidă a deplasărilor, ieșirilor din zonele de risc și eventualelor zboruri de repatriere. Autoritățile subliniază că exact aceste date – nume, telefon și locație – reprezintă informațiile critice care permit echipelor consulare să intervină eficient atunci când condițiile de securitate o vor permite.

Mizele războiului lui Trump cu Iranul (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Războiul lui Trump cu Iranul: interes american sau succes geopolitic pentru Israel?

Atacul lansat de administrația Trump împotriva Iranului nu este doar o nouă escaladare în Orientul Mijlociu, ci un moment de răscruce pentru echilibrul strategic al regiunii. Oficial, Washingtonul invocă securitatea națională și prevenirea unei amenințări nucleare. Neoficial însă, conflictul ridică o întrebare esențială: cine are cu adevărat mai mult de câștigat din această confruntare – Statele Unite sau Israelul? Mizele războiului lui Trump cu Iranul Decizia lui Donald Trump de a lansa o ofensivă militară amplă împotriva Iranului și de a vorbi deschis despre schimbarea de regim la Teheran reprezintă una dintre cele mai riscante mișcări geopolitice ale mandatului său. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Oficial, obiectivul este clar: eliminarea amenințării nucleare iraniene, neutralizarea programului de rachete și stoparea sprijinului pentru grupările armate din regiune. Neoficial însă, miza este mult mai complexă – și profund politică. În joc nu este doar echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, ci și viitorul politic al lui Trump și relația strategică dintre Statele Unite și Israel. Promisiunea „sfârșitului războaielor” și contradicția iraniană Donald Trump a revenit la Casa Albă promițând să închidă capitolul „războaielor fără sfârșit” care au marcat intervențiile americane din Irak și Afganistan. Retorica sa a fost constant orientată împotriva intervenționismului clasic și a „nation-building-ului” promovat de administrațiile anterioare. Atacul asupra Iranului schimbă radical acest registru. Lansarea unei campanii aeriene fără o dezbatere amplă în Congres și fără un plan clar pentru „ziua de după” contrazice direct promisiunea de retragere strategică. În plus, o parte importantă a bazei sale electorale – segmentul izolaționist al mișcării „America First” – privește cu suspiciune orice nouă aventură militară în Orientul Mijlociu. Pentru Trump, războiul devine astfel un pariu personal: fie va fi perceput drept liderul care a rezolvat „problema iraniană”, fie drept președintele care a deschis un nou front imprevizibil. Programul nuclear iranian: între realitate și retorică Justificarea centrală a intervenției este blocarea programului nuclear iranian. Totuși, situația este mai ambiguă decât o sugerează discursul oficial. Iranul este semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară, iar acordul nuclear din 2015 – abandonat chiar de Trump în primul său mandat – conținea angajamente pe termen lung privind limitarea îmbogățirii uraniului. Instalațiile majore au fost deja grav afectate în loviturile anterioare. Rămâne incert cât de mult poate fi afectat suplimentar programul nuclear exclusiv prin bombardamente aeriene. Facilitățile subterane adânci și eventualele stocuri relocate de material îmbogățit ridică semne de întrebare asupra eficienței totale a campaniei. Există, de asemenea, un risc strategic: presiunea militară ar putea convinge definitiv Teheranul că doar o capacitate nucleară reală îi poate garanta supraviețuirea, accelerând exact ceea ce Washingtonul încearcă să prevină. Schimbarea de regim: un obiectiv seducător, dar periculos Retorica privind „libertatea Iranului” evocă intervenții anterioare care au promis democratizare rapidă și au livrat instabilitate. Istoria recentă arată că schimbarea de regim prin forță externă produce rareori stabilitate. Căderea unui lider nu înseamnă automat consolidarea unui regim democratic. În cazul Iranului, Garda Revoluționară rămâne o structură puternică, capabilă să preia controlul într-un scenariu de haos intern. Un astfel de rezultat ar putea radicaliza și mai mult statul iranian, complicând pe termen lung interesele americane. Cui îi folosește mai mult confruntarea? Numeroși analiști susțin că adevăratul câștigător al escaladării este Israelul. Dacă operațiunea rămâne limitată și produce un recul real al programelor iraniene fără o escaladare regională, Trump ar putea revendica o victorie politică importantă. Însă dacă conflictul se transformă într-un război de uzură sau generează instabilitate regională extinsă, costurile vor reveni în primul rând Washingtonului. Pentru Israel,confruntarea cu Iranul are o logică strategică mult mai coerentă. Beneficiile strategice sunt mai clare și mai directe: reducerea unei amenințări percepute drept existențială și consolidarea poziției sale regionale. Benjamin Netanyahu avertizează de peste două decenii asupra „amenințării iraniene”, fie că este vorba despre programul nuclear, fie despre rachetele balistice sau sprijinul pentru Hezbollah și Hamas. Slăbirea Iranului aduce beneficii directe Israelului: diminuarea sprijinului acordat grupărilor ostile de la granițele sale, consolidarea superiorității militare regionale, reducerea riscului unui conflict pe mai multe fronturi. Pentru guvernul de la Ierusalim, un Iran destabilizat sau semnificativ slăbit înseamnă un mediu strategic mai favorabil.

Von der Leyen, ținta ironiilor după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni Foto: X/Twitter
Internațional

Von der Leyen, ținta ironiilor după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni

Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a devenit ținta ironiilor pe rețelele sociaLE după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni, în Colegiul de Securitate al Comisiei Europene. „Luni nu este zi liberă în Spania (Ziua Insulelor Baleare)? Mai bine așteptați până marți, pentru a nu perturba ziua de odihnă obligatorie”, i-a scris un antreprenor, Matthias Schmidt. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Von der Leyen, ținta ironiilor după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni „Dragi iranieni, Mi-ar plăcea să vă ajut, dar diseară facem fondue cu Agnetha. Și magazinele nu sunt deschise duminica, așa că de ce aș face-o? Cu respect, Ursula”, a comentat jurnalistul Benjamin Butterworth. „Sunt de acord, dar trebuie să clarificăm faptul că stabilitatea și securitatea regională nu sunt mai importante decât protejarea weekendului. Weekendurile trebuie protejate. La urma urmei, suntem UE. Trebuie să fim un model pentru ceea ce înseamnă un echilibru bun între viața profesională și cea personală”, i-a transmis Siqi Chen, un investitor cu 156.000 de urmăritori pe Twitter. Monika Palotai, care se autodefinește drept „mamă a unor băieți extraordinari” a primiut 13.000 de like-uri - cu 3.000 mai multe decât von der Leyen pentru comentariul: „UE trebuie să pregătească un document oficial în 12 puncte pentru a se asigura că războiul actual este dus în conformitate cu ESG, GDPR, Legea privind serviciile digitale (DSA), Directiva privind diligența necesară în materie de sustenabilitate corporativă (CSDDD), Pactul UE privind migrația și azilul și toate inițiativele ecologice. În caz contrar, vor fi adoptate noi reglementări privind toate războaiele viitoare”.  Ce a scris von der Leyen: „Având în vedere situația actuală din Iran, convoc luni o reuniune specială a Colegiului de Securitate. Pentru securitatea și stabilitatea regională, este extrem de important să nu se înregistreze o escaladare a conflictului prin atacuri nejustificate ale Iranului asupra partenerilor din regiune”.  Mesajul ei are peste 10.000 de comentarii, imensa majoritate fiind ironice. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră