joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: israel

221 articole
Internațional

Iranul ar trebui să fie foarte atent la ce se întâmplă în Venezuela (Yair Lapid, Israel)

Liderul opoziției din Israel, Yair Lapid, a transmis un avertisment regimului iranian după atacul Statelor Unite asupra Venezuelei și capturarea președintelui Nicolas Maduro. Lapid a sugerat că Teheranul ar trebui să „ia aminte” la evenimentele recente. Mesajul lui Yair Lapid către Teheran „Regimul iranian ar trebui să acorde o atenție deosebită la ceea ce se întâmplă în Venezuela”, a scris Yair Lapid pe platforma X. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Declarația vine pe fondul tensiunilor crescute în Orientul Mijlociu și al relațiilor strânse dintre Iran și Venezuela. Prima reacție oficială a Israelului după operațiunea SUA în Venezuela Aceasta este prima reacție publică din Israel după ce Statele Unite au bombardat mai multe ținte militare din Venezuela în cursul dimineții de sâmbătă. La scurt timp după atacuri, președintele american Donald Trump a anunțat capturarea lui Nicolas Maduro și a soției sale, Cilia Flores, într-o operațiune calificată de Procuratura Generală a Venezuelei drept „răpire”. Până în prezent, niciun alt oficial din guvernul condus de Benjamin Netanyahu nu a comentat intervenția militară americană în Venezuela. Iranul, zguduit de proteste interne Iranul se confruntă în prezent cu proteste de stradă pe scară largă, generate de situația economică gravă. Regimul de la Teheran a răspuns prin folosirea forței armate împotriva manifestanților. Conform organizației neguvernamentale de opoziție Hrana, cel puțin opt protestatari au murit în cele șase zile de demonstrații. Donald Trump amenință Teheranul Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că va acționa împotriva regimului iranian dacă represiunea violentă asupra protestatarilor continuă. Declarațiile sale au amplificat tensiunile deja existente între Washington și Teheran. Israel, posibilă intervenție militară împotriva Iranului Guvernul condus de Benjamin Netanyahu a discutat recent posibilitatea unei acțiuni militare împotriva Iranului, aliat al Venezuelei. Potrivit discuțiilor publice, Israelul ar putea interveni dacă Teheranul reia producția de rachete balistice și programul nuclear, așa cum s-a întâmplat și vara trecută.

Atacul SUA în Venezuela, Israel avertizează Iranul (sursa: X/יאיר לפיד - Yair Lapid)
Israel recunoaște Somalilandul din motive strategice (sursa: Google Maps)
Internațional

De ce Israel a recunoscut Somaliland: nevoia strategică de acces la Marea Roșie

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a condamnat decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Somaliei, Hassan Sheikh Mohamud, aflat în vizită la Istanbul. Ankara susține unitatea și integritatea Somaliei Erdogan a subliniat că menținerea unității și integrității teritoriale ale Somaliei este esențială pentru Turcia. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Potrivit acestuia, recunoașterea Somalilandului de către Israel nu are legitimitate și este respinsă de Ankara. Acuzații la adresa guvernului Netanyahu Liderul turc a acuzat guvernul condus de Benjamin Netanyahu că încearcă să destabilizeze Cornul Africii, după campaniile militare din Gaza, Liban, Yemen, Iran, Qatar și Siria. Erdogan a legat recunoașterea Somalilandului de aceste evoluții regionale. Președintele somalez Hassan Sheikh Mohamud se află în Turcia la patru zile după recunoașterea Somalilandului de către Israel. Turcia este unul dintre principalii aliați ai Somaliei, oferind asistență militară și economică în contextul conflictului prelungit din țară. Turcia, sprijin militar și economic pentru Somalia Ankara contribuie la reconstrucția armatei somaleze, la dezvoltarea infrastructurii și își consolidează prezența în Africa de Est, inclusiv la nivel maritim. Somalia este afectată de război civil încă din anii ’90. Somaliland: independență autoproclamată din 1991 Somaliland și-a declarat unilateral independența în 1991, după prăbușirea regimului lui Siad Barre. Deși funcționează autonom, cu monedă, armată și poliție proprie, nu este recunoscut oficial de comunitatea internațională, cu excepția Israelului. Poziție strategică la Bab-el-Mandeb Teritoriul are o poziție geostrategică importantă, la intrarea în Strâmtoarea Bab-el-Mandeb, una dintre cele mai tranzitate rute comerciale care leagă Oceanul Indian de Canalul Suez. Lipsa recunoașterii internaționale îl menține însă în izolare politică și economică. Israel promite cooperare cu Somaliland Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, într-o discuție telefonică cu liderul Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi, că recunoaște „dreptul la autodeterminare” al regiunii. Israelul a vorbit despre o „mare oportunitate de extindere” a cooperării în agricultură, sănătate, tehnologie și economie. Motive strategice în Marea Roșie Analiștii apreciază că decizia Israelului are și motive strategice. Israelul caută aliați în zona Mării Roșii, inclusiv în contextul tensiunilor cu rebelii houthi susținuți de Iran, consideră mai multe institute de analiză. Posibil acces la zone operaționale cheie Potrivit experților, Somaliland ar putea oferi Israelului acces la o zonă operațională apropiată de conflictele din regiune, facilitând cooperarea de securitate și schimbul de informații. Ca răspuns la recunoașterea Somalilandului, rebelii houthi au avertizat că orice prezență israeliană în acest teritoriu va fi considerată „obiectiv militar”. Controverse privind relocarea palestinienilor Presa a relatat anterior că Israelul ar fi discutat cu Somaliland despre posibila relocare a palestinienilor din Fâșia Gaza. Israelul nu a comentat oficial, iar autoritățile din Somaliland au afirmat că recunoașterea lor nu are legătură cu problema palestiniană. Somalia respinge orice strămutare a palestinienilor Președintele Somaliei a declarat că țara sa nu va accepta relocarea forțată a palestinienilor „de pe pământul lor legitim către un loc îndepărtat”. Experți în securitate afirmă că recunoașterea Somalilandului este parte a unei strategii de contracarare a influenței Iranului în zona Mării Roșii. Prezența israeliană în regiune ar consolida controlul asupra rutelor de aprovizionare și a traficului de arme.

Raza de Fier, operațională în Israel (sursa: rafael.co.il)
Internațional

Arma cu laser care schimbă războiul: Israel a prezentat Iron beam (Raza de fier)

Armata israeliană a prezentat un nou sistem de interceptare laser de mare putere, denumit „Raza de fier”, care va fi integrat în structura existentă de apărare antiaeriană și antirachetă. Noul sistem promite o schimbare majoră în modul de contracarare a dronelor și a proiectilelor lansate împotriva Israelului. „Raza de fier”, parte a scutului multistratificat al Israelului Potrivit Ministerului israelian al Apărării, sistemul „Raza de fier” va funcționa complementar cu actualele dispozitive defensive: Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni - „Domul de fier” - „Praștia lui David” - sistemul „Săgeata” (Arrow) Sistemul a fost dezvoltat de companiile israeliene Elbit Systems și Rafael și a fost deja predat armatei pentru utilizare operațională. Ce poate intercepta noul sistem laser Testele oficiale au demonstrat că „Raza de fier” poate intercepta în mod fiabil muniție de artilerie, proiectile de mortieră, drone și alte aparate de zbor, potențiale ținte aeriene aflate la distanță mică și medie. Ministerul Apărării subliniază că acest sistem oferă o precizie ridicată și poate fi utilizat în scenarii variate de luptă. Costuri mult mai mici față de interceptoarele clasice Unul dintre cele mai importante avantaje ale sistemului laser este costul redus per interceptare. Estimările americane arată că neutralizarea unei drone ar putea costa aproximativ 4 dolari pe lansare, față de sumele mult mai ridicate necesare pentru rachetele antiaeriene convenționale utilizate în prezent. Acest lucru ar putea transforma radical sustenabilitatea financiară a apărării antiaeriene israeliene în contextul atacurilor repetate cu drone și rachete. Reacția oficialilor israelieni: „un moment istoric” Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a descris implementarea sistemului drept „un moment istoric”, afirmând că acesta schimbă fundamental peisajul amenințărilor de securitate din regiune. Katz a declarat că sistemul este deja pe deplin operațional și transmite adversarilor „un semnal clar: nu ne provocați”. La rândul său, Amir Baram, director general în Ministerul Apărării, a vorbit despre „începutul unei revoluții tehnologice” în domeniul apărării antiaeriene. El a precizat că producția sistemului se află în desfășurare și că deja se lucrează la următoarea generație de soluții defensive, atât pentru mediul terestru, cât și aerian. Un nou pas în evoluția apărării antiaeriene Integrarea „Razei de fier” marchează trecerea de la interceptarea bazată exclusiv pe rachete la o combinație de tehnologii laser și sisteme clasice. Israelul mizează pe creșterea eficienței operaționale, reducerea costurilor de apărare și adaptarea rapidă la tipurile moderne de atac, în special dronele. Noul sistem consolidează poziția Israelului în topul dezvoltatorilor de tehnologii militare de ultimă generație și redesenează strategiile de apărare în fața amenințărilor aeriene moderne.

Trump se opune recunoașterii Somalilandului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Recunoașterea Somalilandului de către Israel provoacă indignare regională. Trump se opune

Președintele american Donald Trump a declarat că se opune recunoașterii Somalilandului ca stat independent de către Statele Unite. Afirmația a fost făcută într-un interviu acordat publicației New York Post. Somaliland este o republică autoproclamată, desprinsă de Somalia, pe care Israelul a recunoscut-o oficial mai devreme în aceeași zi. Trump se opune recunoașterii Somalilandului Întrebat telefonic dacă Washingtonul ar trebui să recunoască Somaliland, Trump a răspuns scurt „Nu”, adăugând, de la clubul său de golf din Florida: Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” „Există cu adevărat oameni care să știe ce este Somalilandul?”. Reacții dure în regiune Decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul a provocat indignare la Mogadiscio și a generat reacții în lanț în mai multe state din Africa și Orientul Apropiat. Recunoașterea ar putea oferi Israelului avantaje strategice majore, inclusiv acces securizat la Marea Roșie. Egiptul, Turcia, Somalia și Djibouti condamnă decizia Israelului Egiptul s-a alăturat Turciei, Somaliei și Djibouti în condamnarea recunoașterii Somalilandului ca stat independent. Ministerele de Externe ale celor patru țări au anunțat că șefii diplomațiilor au discutat telefonic după anunțul israelian, exprimându-și „respingerea totală” a deciziei și subliniind sprijinul deplin pentru unitatea și integritatea teritorială a Somaliei. Ankara acuză Israelul de „ingerință" Turcia, aliat apropiat al autorităților de la Mogadiscio, a transmis că recunoașterea Somalilandului reprezintă „o ingerință manifestă în afacerile interne ale Somaliei”. Ministerul turc de Externe a acuzat guvernul condus de Benjamin Netanyahu că urmărește destabilizarea regională și globală și a legat inițiativa de refuzul Israelului de a permite recunoașterea statului palestinian. Ankara a subliniat că viitorul Somaliei federale și al Somalilandului trebuie decis printr-un proces care să reflecte voința tuturor somalezilor. Implicarea Turciei în Somalia: sprijin economic și militar Turcia susține intens Somalia din punct de vedere militar și economic, contribuind la reconstrucția infrastructurii după decenii de război civil și la instruirea armatei somaleze. În același timp, își consolidează prezența politică și maritimă în Africa de Est. Somaliland: statut autoproclamat și stabilitate relativă față de Somalia Somaliland și-a declarat unilateral independența în 1991, după prăbușirea regimului lui Siad Barre, când Somalia a intrat în haos. De atunci, regiunea funcționează autonom, având guvern propriu, monedă națională, armată și poliție proprii. Deși nu a fost recunoscută internațional până la decizia Israelului, Somaliland este considerată mai stabilă decât restul Somaliei, afectată de conflicte politice cronice și de insurecția islamistă al-Shabaab. Importanța strategică a regiunii Somaliland Regiunea se află la intrarea în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, pe una dintre cele mai importante rute comerciale din lume, care leagă Oceanul Indian de Canalul Suez. Poziționarea sa explică interesul strategic al actorilor regionali și globali și tensiunile diplomatice legate de recunoașterea sa.

Israel, prima țară care recunoaște Somaliland, regiune desprinsă din Somalia, ca stat independent (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israel, prima țară care recunoaște Somaliland, regiune desprinsă din Somalia, ca stat independent

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat vineri recunoașterea oficială a „statului independent și suveran” Somaliland. Este prima recunoaștere internațională pentru această republică autoproclamată, desprinsă de Somalia în 1991 și nerecunoscută până acum de nicio țară. Moment „istoric” pentru Somaliland Potrivit unui comunicat al guvernului israelian, „prim-ministrul Netanyahu, ministrul de externe Gideon Saar și președintele Republicii Somaliland au semnat o declarație comună și reciprocă”. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Președintele Somaliland, Cabdiraxmaan Cirro, a numit momentul „istoric”. Cirro a afirmat că acesta reprezintă „începutul unui parteneriat strategic care promovează interese reciproce, întărește pacea și securitatea regională și aduce beneficii tuturor părților, fără prejudicii pentru niciuna dintre ele”. Poziție strategică la strâmtoarea Bab-el-Mandeb Somaliland, un teritoriu de aproximativ 175.000 km² în nord-vestul Somaliei, funcționează autonom din 1991, având propria monedă, armată și poliție. Teritoriul se distinge prin stabilitate în comparație cu Somalia, afectată de insurgența al-Shebab și conflicte politice cronice. Lipsa recunoașterii internaționale a menținut însă regiunea într-o izolare politică și economică, în pofida poziției sale strategice la intrarea în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, una dintre cele mai importante rute comerciale globale. Proteste din Turcia, Egipt, Somalia, Djibouti Anunțul Israelului a provocat reacții imediate. Egiptul s-a alăturat Turciei, Somaliei și Djibouti în condamnarea recunoașterii Somalilandului, conform unui comunicat al Ministerului egiptean de Externe. Miniștrii de Externe ai celor patru țări au discutat telefonic, exprimându-și „respingerea totală și condamnarea recunoașterii de către Israel a regiunii Somaliland” și reafirmând „susținerea deplină pentru unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Somaliei”. Turcia, un aliat important al guvernului somalez, a calificat recunoașterea drept „o ingerință evidentă în afacerile interne ale Somaliei”. Ministerul de Externe de la Ankara a acuzat guvernul Netanyahu că „creează instabilitate regională și globală” și a subliniat că „deciziile privind viitorul Republicii Federale Somalia și al regiunii Somaliland trebuie să reflecte voința tuturor somalezilor”. Turcia sprijină Somalia militar și economic, participând la reconstrucția infrastructurii și la formarea armatei, consolidându-și totodată prezența strategică în Africa de Est.

Israelul nu se va retrage din Fâșia Gaza (sursa: Facebook/Israel Katz)
Internațional

Israelul nu își va retrage complet trupele din Fâșia Gaza, afirmă ministrul Apărării, Israel Katz

Israelul nu își va retrage niciodată în totalitate trupele din Fâșia Gaza, a declarat ministrul apărării Israel Katz, în cadrul unei conferințe organizate joi de ziarul Makor Rishon. Oficialul israelian a subliniat că menținerea unei prezențe militare va rămâne o componentă esențială a strategiei de securitate a statului israelian. Zonă de securitate permanentă în interiorul Fâșiei Gaza Potrivit lui Katz, Israelul intenționează să mențină o zonă de securitate în interiorul Fâșiei Gaza, pentru a preveni amenințările la adresa populației israeliene. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși „În Gaza, Israelul nu se va retrage niciodată complet. Va exista o zonă de securitate în Fâșia Gaza”, a spus ministrul apărării. Poziția Israelului, neschimbată Katz a precizat că această politică va fi menținută chiar și în eventualitatea trecerii la a doua fază a planului de pace propus de președintele american Donald Trump, precum și în cazul dezarmării Hamas. În opinia sa, garanțiile de securitate sunt indispensabile, indiferent de evoluția negocierilor politice. Posibile așezări israeliene în nordul Fâșiei Gaza Ministrul apărării a mai afirmat că în nordul Fâșiei Gaza ar putea fi create așezări israeliene, cu rol de protecție pentru zona de securitate. Acestea ar urma să consolideze controlul asupra perimetrului și să reducă riscurile de atac. Declarații care contrazic elemente din planul de pace al lui Trump Israel Katz, membru al partidului Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, a făcut astfel declarații care infirmă din nou elemente din planul de pace american. Documentul propus de Donald Trump prevede retragerea treptată a tuturor trupelor israeliene din Fâșia Gaza, perspectivă pe care actualul ministru al apărării o respinge.

Tribunal german permite contestarea statului Israel (sursa: X/Earth Hippy)
Internațional

Protestatarii pro-palestinieni pot contesta statul Israel, a decis un tribunal german

Un tribunal administrativ superior din Münster, Germania, a decis luni că manifestanții pro-palestinieni au dreptul legal de a pune sub semnul întrebării existența statului Israel, în baza libertății de exprimare. Tribunal german permite contestarea statului Israel Hotărârea contestă o interdicție impusă anterior de poliția din Düsseldorf, care blocase organizatorii unui protest să formuleze astfel de mesaje. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Instanța a precizat că negarea dreptului Israelului de a exista nu constituie, în sine, o infracțiune, atâta timp cât este exprimată în cadrul unei dezbateri privind fondarea statului și situația actuală din Orientul Mijlociu, fără incitare la violență sau glorificarea terorismului. „Libertatea de exprimare protejează dezbaterile despre Israel” Instanța germană a subliniat că discuțiile legate de formarea Israelului, istoria anului 1948 sau propunerile de schimbare pașnică a realităților politice din Orientul Mijlociu sunt fundamental protejate de libertatea de exprimare, chiar dacă sunt provocatoare sau controversate. Prin urmare, poliția nu avea dreptul să restricționeze organizatorii protestului pe baza presupunerii că aceste sloganuri ar incita la ură. Analiza sloganurilor pro-palestiniene: ce este permis și ce rămâne interzis Tribunalul din Münster a analizat trei sloganuri utilizate la protestele pro-palestiniene: „There is only one state — Palestine 48” Conform judecătorilor, acest slogan nu poate fi considerat ilegal, deoarece face referire la anul 1948 — momentul fondării Israelului — și exprimă o revendicare politică, nu o asociere directă cu Hamas sau cu ideologii extremiste. „Yalla, yalla, Intifada” Pentru acest slogan, instanța a confirmat legalitatea interdicției impuse de poliție, considerând că poate fi interpretat ca îndemn la revoltă sau violență, legat de mișcările armate palestiniene. „From the river to the sea” În privința celebrului slogan „From the river to the sea”, instanța nu a putut stabili clar legalitatea sa, din cauza multiplelor interpretări posibile. Totuși, având în vedere interesul public și potențialul provocator al expresiei, tribunalul a recomandat menținerea interdicției. Sloganul datează din anii 1960 și este folosit pentru a exprima viziunea unei Palestine eliberate pe întreg teritoriul situat între râul Iordan și Marea Mediterană — spațiu care coincide cu teritoriul actual al Israelului.

Șeful militar Hezbollah, eliminat de Israel (sursa: X/ILTV Israel News)
Internațional

Șeful militar al Hezbollah, eliminat în Liban de către Israel. Se ascundea într-un cartier aglomerat

Armata israeliană l-a ucis duminică pe Haitham Ali Tabatabai, lider militar al Hezbollah, într-un atac aerian lansat asupra unui imobil din cartierul dens populat Haret Hreik, în sudul Beirutului. Hezbollah a confirmat moartea acestuia, precizând că alți patru membri ai grupării au fost uciși în același atac. Autoritățile libaneze au raportat cel puțin cinci morți și 28 de răniți în urma loviturii care a vizat un bloc de apartamente. Șeful militar Hezbollah, eliminat de Israel Tabatabai este cel mai înalt oficial militar Hezbollah ucis după intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului din noiembrie 2024, încheiat după aproape un an de conflict dintre Israel și mișcarea pro-iraniană. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Armata israeliană l-a descris drept „cel mai important comandant al Hezbollah”, urcat în funcție după moartea altor lideri militari în timpul războiului cu Israelul. Statele Unite ofereau încă din 2018 o recompensă de cinci milioane de dolari pentru capturarea sa. Israelul acuză încălcări ale armistițiului Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul „nu va permite Hezbollah să-și reconstruiască puterea” și a cerut guvernului libanez să respecte angajamentul de dezarmare al grupării. Atacul a fost ordonat la recomandarea ministrului apărării, Israel Katz, și a șefului armatei, Eyal Zamir, a transmis biroul premierului. Escaladare majoră într-un conflict mocnit Deși armistițiul este oficial în vigoare, forțele israeliene au continuat să lanseze atacuri, în special în sudul Libanului, acuzând Hezbollah de încălcări repetate ale acordului. Gruparea pro-iraniană nu a emis încă o declarație oficială.

Israel dezbate pedeapsa cu moartea pentru teroriști (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israel vrea introducerea pedepsei cu moartea pentru teroriști (proiect de lege)

Comisia pentru securitate naţională a Parlamentului israelian (Knesset) a votat luni în favoarea unui proiect de lege care prevede introducerea pedepsei cu moartea pentru autorii atacurilor considerate „teroriste”. Inițiativa este susținută public de ministrul israelian al securităţii naţionale, Itamar Ben Gvir. Amendament la Codul penal, următorul pas: votul în plen Comisia a adoptat un amendament la Codul penal care va fi transmis acum plenului parlamentului pentru vot în primă lectură. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” În Israel, o lege intră în vigoare doar după aprobarea în a treia lectură, parcurgând etapele procedurale parlamentare. Sprijin politic din partea executivului Potrivit declaraţiilor publice, premierul Benjamin Netanyahu ar susţine iniţiativa, iar mediatorul israelian pentru ostatici, Gal Hirsch, a confirmat sprijinul executivului pentru măsură. Nota explicativă a comisiei susţine că scopul proiectului este eliminarea terorismului „de la rădăcină” şi crearea unui factor de descurajare puternic. Textul juridic precizează că un autor de atac considerat terorist şi găsit vinovat de omor motivat de rasism sau ură ar urma să fie condamnat la moarte, pedeapsa nefiind prevăzută ca opţională. Inițiatorul și presiunile politice din coaliţie Proiectul a fost înaintat de un parlamentar din formaţiunea Otzma Yehudit, apropiată ministrului Itamar Ben Gvir. Ministrul a pus presiune politică asupra coaliţiei, afirmând că nu va mai susţine majoritatea de dreapta condusă de Netanyahu dacă textul nu este supus votului până la data de 9 noiembrie. Controverse și context mediatic Ben Gvir a publicat recent o înregistrare video în care apare în faţa unor prizonieri palestinieni — material care a stârnit reacţii publice. Declaraţiile sale categorice — că orice „terorist” merită o singură pedeapsă, cea capitală — accentuează tensiunile politice şi discursul securitar din cadrul coaliţiei guvernamentale. Următorii paşi procedurali Proiectul urmează traseul parlamentar: dezbatere în plen, voturi successive şi, în eventualitatea unei aprobări finale, promulgarea de către preşedinte. Până la adoptarea finală, iniţiativa rămâne însă doar o propunere legislativă care va trece prin multiple etape şi controverse politice şi juridice.

Trei cadavre predate de Hamas, neidentificate oficial (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Hamas a returnat trei cadavre care nu aparțin ostaticilor israelieni, susține Ierusalimul

Cele trei cadavre neidentificate provenind din Fâșia Gaza, predate vineri seară Israelului prin intermediul Crucii Roșii Internaționale, nu aparțin ostaticilor răpiți pe 7 octombrie 2023 de gruparea islamistă Hamas, a anunțat un purtător de cuvânt al armatei israeliene. Verificările efectuate exclud legătura cu ostaticii israelieni Potrivit sursei militare, analizele preliminare au indicat că rămășițele umane nu corespund niciunei persoane din lista ostaticilor încă deținuți sau decedați în Gaza. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu „În momentul predării, existau deja îndoieli că aceste corpuri ar putea aparține ostaticilor. Rezultatele verificărilor le-au confirmat”, a precizat oficialul militar israelian. Hamas a predat până acum 17 trupuri de ostatici decedați Conform armatei israeliene, Hamas a returnat până în prezent rămășițele a 17 dintre cei 28 de ostatici decedați pe care a fost de acord să îi predea în cadrul acordului de armistițiu mediat de Statele Unite. Negocierile continuă pentru identificarea și recuperarea tuturor persoanelor dispărute, în paralel cu eforturile diplomatice pentru menținerea încetării temporare a focului. Un an de la atacurile din 7 octombrie Atacurile din 7 octombrie 2023, comise de Hamas asupra teritoriului israelian, au provocat moartea a peste 1.200 de persoane și răpirea a circa 250 de ostatici. De atunci, conflictul dintre Israel și Hamas s-a intensificat, iar problema prizonierilor rămâne una dintre cele mai sensibile teme din negocierile internaționale privind pacea în Orientul Mijlociu.

Criză la Ierusalim după greșeala Hamas (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Hamas a returnat rămășițe umane care nu aparțineau unui ostatic israelian, acuză Netanyahu

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a convocat marți o reuniune de urgență a guvernului, după ce s-a confirmat că trupul returnat luni seara de gruparea islamistă Hamas nu aparținea niciunuia dintre cei 13 ostatici israelieni decedați aflați încă în Fâșia Gaza, ci unui ostatic identificat și înmormântat anterior în Israel. Trupul returnat aparținea lui Ofir Tzarfati, deja înmormântat în 2023 Biroul premierului israelian a anunțat că, după procesul de identificare, rămășițele predate luni s-au dovedit a fi ale lui Ofir Tzarfati, tânăr de 27 de ani răpit în timpul atacului de la festivalul de muzică Nova, pe 7 octombrie 2023. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș „Aceasta constituie o încălcare clară a acordului”, se arată în declarația oficială, în care se precizează că premierul va organiza o întâlnire cu înalți oficiali din domeniul securității pentru a stabili ce măsuri vor fi luate ca răspuns. Reuniunea este programată pentru ora 14:00, ora locală. Tzarfati fusese rănit și răpit de Hamas, iar trupul său fusese recuperat de armata israeliană în decembrie 2023. El a fost înmormântat în orașul Kiryat Ata, din districtul Haifa. Familia ostaticului: „Am fost din nou înșelați” Familia Tzarfati a reacționat dur, acuzând Hamas că manipulează emoțiile publice și sabotează acordul privind returnarea ostaticilor. „Este pentru a treia oară când ne vedem obligați să deschidem mormântul lui Ofir și să-l reînhumăm. Cercul se presupunea că a fost închis în decembrie 2023, dar nu se închide niciodată complet”, au transmis părinții tânărului. Aceștia au calificat gestul Hamas drept „o manipulare abominabilă menită să saboteze acordul și să abandoneze efortul de a aduce acasă toți ostaticii”. Presa israeliană confirmă eroarea Institutul Național de Medicină Legală al Ministerului Sănătății din Israel a confirmat, prin intermediul presei, că rămășițele returnate nu aparțin niciunuia dintre ostaticii decedați aflați încă în Gaza. Este a doua oară în ultimele luni când Hamas trimite corpuri identificate anterior, după un incident similar petrecut în octombrie 2024. Hamas anunțase luni seara că predă rămășițele unui „nou ostatic”, în cadrul acordului de încetare a focului. În realitate, trupul aparținea lui Tzarfati, deja înmormântat. Extremiștii cer represalii militare Incidentul a provocat reacții dure din partea miniștrilor de extremă dreapta din guvernul israelian. Itamar Ben Gvir, ministrul securității naționale, a cerut reluarea atacurilor asupra Fâșiei Gaza: „Hamas continuă să joace jocuri și să refuze transferul corpurilor. Este timpul să-i rupem picioarele odată pentru totdeauna.” De asemenea, Bezalel Smotrich, ministrul de finanțe, a declarat că va solicita premierului Netanyahu să ordone rearestarea tuturor prizonierilor palestinieni eliberați în temeiul acordului privind ostaticii. Opoziția cere prudență În opoziție, liderul Yair Lapid a pledat pentru reținere, subliniind că procesul de identificare și recuperare a cadavrelor este unul complex. „Aceasta nu justifică reluarea luptelor la scară largă, dar nici tăcerea Israelului. Trebuie să lucrăm până când toți ostaticii vor fi aduși acasă”, a declarat Lapid pentru publicația Ynet. Hamas acuză dificultăți în identificarea trupurilor ostaticilor Gruparea islamistă susține că întâmpină dificultăți în localizarea rămășițelor ostaticilor israelieni din cauza tonelor de moloz rezultate în urma bombardamentelor și pentru că mulți dintre comandanții care cunoșteau amplasamentele au fost uciși. Israelul a permis recent intrarea în Gaza a unei echipe tehnice egiptene și a Crucii Roșii, pentru a sprijini căutarea cadavrelor. Facțiunile palestiniene au extins operațiunile în zone aflate încă sub controlul armatei israeliene, care menține 53% din enclavă sub ocupație. Presiuni internaționale pentru finalizarea acordului Mediatorii internaționali, în special Statele Unite, presează Hamas să finalizeze procesul de returnare a trupurilor, condiție esențială pentru a doua fază a planului președintelui american Donald Trump, care prevede: dezarmarea completă a Hamas; demilitarizarea Fâșiei Gaza; formarea unei administrații civile care să înceapă reconstrucția.

Nou atac armat al Israelului în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Nou atac armat al Israelului în Gaza, în ciuda armistițiului. Ținta: Jihadul Islamic

Armata israeliană a anunțat sâmbătă seară că a lansat o lovitură aeriană în zona Nuseirat, din centrul Fâșiei Gaza, vizând un membru al organizației Jihadul Islamic. Atacul a avut loc în ciuda acordului de încetare a focului negociat de Statele Unite. Armistițiu fragil între Israel și Hamas De aproape două săptămâni, în regiune este în vigoare un armistițiu fragil între mișcarea islamistă palestiniană Hamas – aliată a Jihadului Islamic – și Israel. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deși acordul este încă activ, autoritățile israeliene au subliniat că își rezervă dreptul de a se apăra și de a acționa împotriva oricărei amenințări directe. Țintă: un membru al Jihadului Islamic suspectat de atac iminent „Cu puțin timp în urmă, armata israeliană a lansat un atac țintit în zona Nuseirat, din centrul Fâșiei Gaza, care a vizat un terorist al organizației Jihadul Islamic ce plănuia să comită un atac terorist iminent împotriva trupelor armatei israeliene”, se arată în comunicatul oficial al armatei. Atacul a lovit o mașină civilă, incident confirmat și de spitalul Al-Awda, care a raportat patru persoane rănite. „Spitalul a primit patru răniți după ce armata de ocupație israeliană a vizat o mașină civilă în zona Clubului Al-Ahli, din tabăra Nuseirat, în centrul Gazei”, a transmis spitalul Al-Awda, citat de agențiile internaționale. Armata israeliană: „Vom continua operațiunile în Gaza” Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au precizat că operațiunile militare vor continua în Fâșia Gaza „pentru a elimina orice amenințare imediată” la adresa trupelor israeliene. Lovitura de sâmbătă vine pe fondul unei tensiuni persistente în regiune, în ciuda încetării oficiale a focului.

Israel lansează noi atacuri asupra Fâșiei Gaza (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Noi atacuri israeliene în Gaza: armistițiul este tot mai fragil

Armata israeliană a lansat duminică noi atacuri asupra Fâșiei Gaza, potrivit presei israeliene, reducând considerabil speranțele privind o pace de durată în enclava palestiniană. Incidentul vine pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Israel și Hamas privind încălcarea armistițiului intrat în vigoare la 11 octombrie. Confruntări în zone controlate de Israel Un oficial militar israelian a declarat că Hamas a lansat sâmbătă mai multe atacuri asupra forțelor israeliene aflate în Gaza, inclusiv un atac cu lansator de grenade și unul comis de un lunetist. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere „Ambele incidente s-au întâmplat într-o zonă controlată de Israel. Este o încălcare curajoasă a armistițiului”, a spus oficialul citat. În replică, Hamas a negat acuzațiile, afirmând că Israelul este cel care a încălcat în mod repetat acordul de încetare a focului. Hamas acuză Israelul de zeci de încălcări ale armistițiului Oficialul Hamas de rang înalt Izzat Al Risheq a declarat că gruparea militantă palestiniană rămâne angajată respectării armistițiului, dar a acuzat Israelul de 47 de încălcări ale acordului, soldate cu 38 de morți și 143 de răniți. Aceste informații au fost confirmate și de Biroul media al guvernului din Gaza, care a acuzat forțele israeliene de atacuri aeriene și tiruri de artilerie asupra mai multor zone din enclavă. Loviturile israeliene de duminică, cele mai grave de la 11 octombrie Potrivit presei locale, loviturile de duminică sunt considerate cele mai severe de la intrarea în vigoare a încetării focului. Impactul exact al acestor atacuri nu este încă clar, iar autoritățile din Gaza investighează amploarea distrugerilor. Deși oficialii israelieni nu au confirmat direct atacurile, surse militare au declarat că operațiunile au vizat „obiective teroriste identificate recent” în nordul Gazei. Rafah rămâne închis, tensiunile cresc Israelul a anunțat că punctul de trecere Rafah, situat la granița dintre Gaza și Egipt, va rămâne închis până la noi ordine, invocând motive de securitate. Acest punct strategic, esențial pentru intrarea ajutoarelor umanitare, a fost în mare parte închis încă din mai 2024, afectând grav aprovizionarea cu alimente și medicamente a populației civile. Dispută privind returnarea cadavrelor ostaticilor Un alt subiect tensionat între cele două părți îl reprezintă returnarea cadavrelor ostaticilor decedați. Israelul a cerut ca Hamas să predea corpurile celor 28 de ostatici morți care nu au fost încă returnate. Până în prezent, Hamas a eliberat 20 de ostatici în viață și cadavrele a 12 persoane, declarând că restul trupurilor se află sub dărâmături și că este nevoie de echipament special pentru recuperare. Pace fragilă și incertitudine în Orientul Mijlociu Atacurile recente și acuzațiile reciproce au amplificat temerile privind prăbușirea armistițiului și reluarea unui conflict de amploare în Fâșia Gaza. Deși ambele părți afirmă că doresc menținerea încetării focului, tensiunile de pe teren arată că pacea rămâne fragilă și departe de a fi consolidată. Observatorii internaționali avertizează că orice nouă escaladare ar putea submina definitiv eforturile diplomatice din ultimele luni și ar adânci criza umanitară din regiune.

Hamas, acuzat că nu respectă acordul (sursa: Facebook/IDF Spokesperson)
Internațional

Gaza, noi tulburări: Hamas nu a predat toate cadavrele, Israel blochează ajutoarele umanitare

În ciuda armistițiului recent și a discuțiilor privind un plan de pace, relațiile dintre Israel și Hamas rămân extrem de fragile. Punctul de trecere a frontierei către Egipt, situat la Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, va rămâne închis până miercuri inclusiv, potrivit unor surse oficiale israeliene. Decizia vine în contextul tensiunilor reînnoite dintre Israel și Hamas, în ciuda acordului de încetare a focului convenit recent. Israelul acuză Hamas că nu și-a respectat angajamentele Reluarea livrărilor de ajutoare umanitare către Gaza prin punctul de trecere Rafah era planificată pentru marți. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Totuși, autoritățile israeliene susțin că Hamas nu și-a îndeplinit obligația de a preda trupurile neînsuflețite ale tuturor ostaticilor israelieni decedați în captivitate. În cadrul acordului recent, gruparea palestiniană ar fi trebuit să returneze toate cele 28 de cadavre ale ostaticilor, după ce ultimii 20 de supraviețuitori au fost deja transferați în Israel. Israelul impune sancțiuni și restricții umanitare Ca reacție, Israelul a decis să sancționeze Hamas, reducând accesul ajutoarelor umanitare în Fâșia Gaza. Măsura a fost anunțată de COGAT, unitatea din cadrul Ministerului israelian al Apărării care gestionează fluxul de ajutoare. Potrivit unei note transmise către ONU, Israelul va permite doar 300 de camioane să treacă prin Rafah, jumătate din volumul convenit anterior. ONU confirmă reducerea ajutoarelor pentru Gaza Olga Cherevko, purtătoarea de cuvânt a Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) în Gaza, a confirmat primirea notificării israeliene. Documentul precizează că reducerea la jumătate a convoiului umanitar este o consecință directă a nerespectării de către Hamas a înțelegerii privind returnarea ostaticilor decedați.

Acord istoric de încetare a focului în Gaza (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

A fost semnat acordul de încetare a focului între Hamas și Israel. Nu este clar ce urmează în Gaza

Președintele american Donald Trump și liderii din Egipt, Qatar și Turcia au semnat luni, în stațiunea Sharm el-Sheikh, acordul de încetare a focului între Israel și Hamas, menit să pună capăt războiului din Fâșia Gaza. Ceremonia a reunit aproximativ 30 de lideri mondiali, marcând un moment considerat istoric pentru stabilitatea Orientului Mijlociu. O ceremonie simbolică la Marea Roșie La o masă lungă amplasată în fața liderilor mondiali, Donald Trump, președintele Egiptului Abdel-Fattah al-Sisi, emirul Qatarului Tamim bin Hamad Al Thani și președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan au semnat documentul comun privind încetarea focului. Citește și: Nicușor Dan cere SRI să fie preocupat de corupție. Corupția, în noua Strategie de Securitate Națională Planul propus de Trump are ca scop consolidarea păcii și reconstrucția Fâșiei Gaza, la un an după izbucnirea conflictului din 7 octombrie 2023, când Hamas a lansat un atac masiv asupra Israelului. Lideri mondiali, prezenți la semnarea acordului Printre personalitățile internaționale care au asistat la ceremonie s-au numărat Friedrich Merz, cancelarul Germaniei; Keir Starmer, prim-ministrul Regatului Unit; Emmanuel Macron, președintele Franței; Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei. Această participare amplă a fost percepută drept un semn de sprijin internațional pentru demersul de pace din Orientul Mijlociu. Trump: „Nu am mai văzut atâta fericire” După semnarea documentului, Donald Trump a declarat că momentul a fost „o mare cumpănă” în istoria recentă a regiunii: „Totul a mers atât de bine încât nimeni nu ar fi crezut că putem ajunge aici, certificând și încheind totul. Nu am mai văzut niciodată atâta fericire”, a spus liderul american. Trump a descris acordul drept „cel mai mare și mai complex” pe care l-a negociat vreodată, subliniind că a evitat „un potențial al Treilea Război Mondial” în Orientul Mijlociu. Un acord amplu, ale cărui detalii nu au fost publicate Președintele american a explicat că documentul semnat este „cuprinzător și detaliat”, conținând reguli și reglementări menite să garanteze pacea pe termen lung. Deocamdată, conținutul exact al acordului nu a fost făcut public, însă surse diplomatice afirmă că acesta include prevederi privind oprirea completă a ostilităților și inițierea unui plan de reconstrucție economică în Gaza. „Acesta a fost cel mai mare și cel mai dificil acord. Poate că în multe privințe așa a fost, dar am fost foarte talentați”, a mai spus Trump. Liderii regionali, în centrul negocierilor Donald Trump a elogiat sprijinul liderilor din Egipt, Qatar și Turcia, afirmând că fără cooperarea lor acordul nu ar fi fost posibil: „Acești lideri sunt cei mai mari, mai puternici și mai bogați. Toți s-au unit pentru a rezolva criza din Gaza. A devenit o nebunie, dar când am început să vorbim, totul s-a rezolvat”, a declarat președintele american. Președintele Egiptului, Abdel-Fattah al-Sisi, i-a spus lui Trump: „Ești singurul capabil să obții pacea în regiune.” Conferință pentru reconstrucția Gazei În cadrul discuțiilor, Egiptul a propus organizarea unei conferințe internaționale pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, în colaborare cu Germania. Potrivit surselor egiptene, evenimentul ar urma să aibă loc în noiembrie, la Cairo, însă data exactă nu a fost încă stabilită. Un pas istoric spre pace în Orientul Mijlociu Semnarea acordului de la Sharm el-Sheikh marchează cel mai amplu demers diplomatic pentru pace în Orientul Mijlociu din ultimul deceniu. Deși conținutul complet al documentului rămâne confidențial, evenimentul este considerat un punct de cotitură în relațiile dintre Israel și Hamas, dar și o victorie diplomatică majoră pentru administrația Trump.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră