Eveniment
BREAKING A murit Ion Iliescu. Guvernul anunță că vor avea loc funeralii de stat
Ion Iliescu a încetat din viață. Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a murit marți, la vârsta de 95 de ani. Anunțul a fost făcut de președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu.
Ion Iliescu a încetat din viață
Fostul șef de stat se afla internat din luna iunie la Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" din București.
Citește și: Justiția coruptă l-a protejat pe Iliescu. Rămâne sistemul, rămân complicii, cu ei trebuie să luptăm în continuare
Potrivit informațiilor disponibile, Ion Iliescu fusese diagnosticat cu cancer pulmonar.
Guvernul transmite condoleanțe
Guvernul României a anunțat oficial, marți, 5 august 2025, decesul fostului președinte Ion Iliescu.
„Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu.
Guvernul transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați”, se arată în comunicatul transmis de Executiv.
Guvernul a precizat că programul funeraliilor de stat în onoarea fostului președinte va fi comunicat în perioada următoare.
Acestea vor avea loc la București, în prezența oficialităților.
Internări și probleme de sănătate în ultimii ani
Fostul șef de stat a decedat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde fusese internat pe 9 iunie 2025, din cauza unor probleme respiratorii.
Ulterior, medicii au stabilit diagnosticul: cancer pulmonar.
Înainte de internarea din iunie, Ion Iliescu era monitorizat medical la Spitalul Elias, unde efectua controale periodice.
În aprilie 2019, el a suferit o intervenție chirurgicală la Institutul „C.C. Iliescu”, fiind diagnosticat cu pericardită lichidiană (tamponadă cardiacă).
Ultimii ani de viață, departe de viața publică
Ion Iliescu nu a mai avut apariții publice în ultimii ani, dar a continuat să transmită mesaje ocazionale pe blogul personal.
Ultimul mesaj datează din 19 mai 2025, când l-a felicitat pe Nicușor Dan pentru alegerea în fruntea unui partid politic.
Ion Iliescu, primul președinte al României postcomuniste
Ion Iliescu s-a născut la 3 martie 1930, în Oltenița, județul Călărași.
Încă din adolescență s-a implicat în activități organizatorice: în 1948, ca elev, a fost printre fondatorii Uniunii Asociațiilor Elevilor din România, iar în 1956 a contribuit la crearea Uniunii Asociațiilor Studenților din România.
A urmat cursurile Facultății de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic București și apoi s-a specializat la Institutul Energetic din Moscova.
Ascensiunea în Partidul Comunist și roluri-cheie în aparatul de stat
Ion Iliescu a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român între 1965 și 1984. A ocupat funcții importante în administrația centrală și locală:
Ministru pentru problemele tineretului (1967–1971)
Secretar al Comitetului Central al PCR (1971)
Vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș (1971–1974)
Președinte al Consiliului Județean Iași (1974–1979)
Între 1979 și 1984, a condus Consiliul Național al Apelor, fiind implicat în proiecte legate de gestionarea resurselor de apă ale țării. Ulterior, a fost director al Editurii Tehnice din București, până la Revoluția din 1989.
22 decembrie 1989: Iliescu, chemat să conducă România postcomunistă
În seara zilei de 22 decembrie 1989, în contextul căderii regimului Ceaușescu, Ion Iliescu a fost chemat să preia conducerea țării.
A devenit președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), organism provizoriu care a preluat puterea de stat.
A fost cel care a citit în direct Comunicatul către țară, la radio și televiziune, marcând tranziția oficială către un nou regim.
De la FSN la președinția României: alegeri, mandate și influență
Ion Iliescu a fost printre fondatorii Frontului Salvării Naționale (FSN), formațiune care ulterior s-a transformat în Partidul Democrat și Partidul Democrației Sociale din România (PDSR).
În mai 1990, a fost ales președinte al României cu 85,07% din voturi.
În 1992, a obținut un nou mandat prezidențial cu 61,5%, reprezentând Frontul Democrat al Salvării Naționale.
A pierdut alegerile din 1996 în fața lui Emil Constantinescu, dar a devenit senator și liderul grupului parlamentar PDSR.
În 2000, a revenit la Cotroceni, câștigând din nou alegerile cu 66,83%.
A renunțat la funcția de lider al PDSR în 2000, după ce a redevenit președinte al României.
Activitatea politică post-mandat și titlurile onorifice
După încheierea ultimului mandat prezidențial, Ion Iliescu a fost ales președinte de onoare al Partidului Social Democrat în 2006, funcție deținută până în 2020. A fost de asemenea:
Senator PDSR între 1996–2000 și 2004–2008
Membru al Academiei Oamenilor de Știință
Doctor Honoris Causa al mai multor universități din România și din străinătate
Printre distincțiile primite se numără:
Ordinul Steaua Republicii Socialiste România (1971)
Emblema de Onoare a Armatei României (2012)
Procesul Revoluției și dosarul Mineriadei: un final controversat
Ion Iliescu a fost implicat în două dosare penale majore:
În 2019, a fost trimis în judecată în Dosarul Revoluției, fiind acuzat de infracțiuni contra umanității.
În septembrie 2024, Înalta Curte a constatat nereguli în rechizitoriu și a retrimis dosarul la Parchetul Militar pentru refacere.
În 2 aprilie 2025, a fost din nou trimis în judecată în Dosarul Mineriadei din 1990, împreună cu Petre Roman, pentru aceleași acuzații.
Scrieri și contribuții publicistice
Ion Iliescu a publicat de-a lungul vieții numeroase volume, eseuri și articole, în care și-a exprimat viziunea asupra politicii, societății și istoriei recente:
Revoluție și reformă (1993, 1994)
România în Europa și în lume (1994)
Revoluția trăită (1995, 1998)
Momente de istorie (1995–1996)
Viața politică, între violență și dialog (1998)
După 20 de ani – 1989, an de cotitură (2010)
Destinul unui om de stânga. Amintiri (2014)
Viața personală: un cuplu discret
Ion Iliescu a fost căsătorit din 1951 cu Nina Iliescu (născută Elena Șerbănescu), inginer și cercetător științific în domeniul coroziunii metalelor.
Cuplul nu a avut copii, iar Nina Iliescu a stat departe de lumina reflectoarelor, fiind rar văzută în aparițiile oficiale.