vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iohannis

100 articole
Internațional

Iohannis, mulţumit de prezenţa militarilor francezi în România

Iohannis, mulţumit de prezenţa militarilor francezi în România. Cooperarea dintre România şi Franţa pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebit, a declarat Klaus Iohannis la Baza militară din Kogălniceanu, alături de președintele francez, Emmanuel Macron. Iohannis, mulţumit de prezenţa militarilor francezi în România "Vizita dumneavoastră, domnule preşedinte, şi consultările substanţiale pe care tocmai le-am încheiat sunt o nouă dovadă a relaţiei bilaterale excelente de parteneriat strategic autentic dintre ţările noastre. Bine ai venit, dragă Emmanuel ! Inclusiv pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, cooperarea noastră pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi, pot să spun, foarte binevenită ", a afirmat Klaus Iohannis, miercuri, la Baza "Mihail Kogălniceanu". EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Iohannis a mulţumit încă o dată pentru prezenţa militarilor francezi în România şi pentru asumarea de către Franţa a calităţii de lider al grupului de luptă NATO din ţara noastră, a cărui operaţionalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang. "De altfel, un loc aparte al discuţiilor noastre l-a avut pregătirea Summit-ului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esenţiale pentru viitorul Alianţei şi pentru securitatea noastră comună. Astfel, am discutat cu prioritate despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul concept strategic, despre susţinerea partenerilor Alianţei şi perspectivele aderării Suediei şi Finlandei", a completat Iohannis, potrivit Agerpres.

Iohannis mulţumit de prezenţa militarilor francezi în România (sursa: Facebook/Administratiaprezidentiala)
Macron primit de Iohannis la Baza Kogălnicean (sursa: Facebook/AdministratiaPrezidentiala)
Eveniment

Macron, primit de Iohannis la Baza Kogălniceanu

Macron, primit de Iohannis la Baza Kogălniceanu. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost primit oficial, miercuri dimineaţa, la Baza "Mihail Kogălniceanu", de către şeful statului român, Klaus Iohannis. Macron, primit de Iohannis la Baza Kogălniceanu Ceremonia primirii oficiale a cuprins intonarea celor două imnuri naţionale şi trecerea în revistă a Gărzii de onoare. Din delegaţia României prezentă la baza militară fac parte premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Cei doi preşedinţi vor avea convorbiri tete-a-tete şi convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi în Baza "Mihail Kogălniceanu", iar la final vor susţine declaraţii comune de presă. Preşedintele Republicii Franceze a ajuns în România marţi seara. Din România, Emmanuel Macron va pleca spre Chişinău, unde va fi primit de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit Agerpres.

Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz Foto: Facebook
Eveniment

Zelenski critică dur pe cancelarul Scholz

Înainte de a-l primi, joi, la Kiev, Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz și-i cere să nu mai facă șpagatul între Ucraina și Rusia, relatează Der Spiegel. Presa susține că, joi, la Kiev vor sosi cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, președintele Franței, Emanuel Macron, premierul Italiei, Mario Draghi, și președintele României, Klaus Iohannis. Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz „Avem nevoie din partea cancelarului Scholz de certitudinea că Germania sprijină Ucraina”, a spus Volodimir Zelenski. „El și guvernul său trebuie să decidă: nu poate fi un compromis între Ucraina și relațiile cu Rusia”, a mai afirmat președintele Ucrainei. Președintele Klaus Iohannis ar urma să meargă, alături de președintele francez Emmanuel Macron, de cancelarul german Olaf Scholz și de premierul italian Mario Draghi, la Kiev. Informația a fost publicată de parlamentarul ucrainean Oleksiy Goncharenko, pe pagina sa de Twitter. Vizita ar urma să aibă loc joi. The three musketeers. President Macron, Chancellor Scholz, prime-minister Draghi will visit Kyiv this Thursday. And as d’Artagnan President of Romania Iohannis.— Oleksiy Goncharenko (@GoncharenkoUa) June 13, 2022 „Cei trei muschetari. Președintele Macron, cancelarul Scholz, premierul Draghi vor vizita Kievul joi. Și ca d'Artagnan, Președintele României Iohannis”, a scris Goncharenko. Vorbind anterior despre o posibilă călătorie la Kiev, Scholz a declarat: „Nu mă voi alătura unui grup de oameni care intră și ies pentru o fotografie rapidă. În schimb, atunci când o fac, este întotdeauna pentru un lucru foarte special”. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Totodată, Palatul Elysee spune că o vizită a președintelui Macron în Ucraina va avea loc atunci când se va considera că va fi de cel mai mare folos președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, fără să dea o dată exactă.

Un parlamentar ucrainean anunță că Iohannis va vizita Kievul împreună cu Scholz, Macron și Draghi Foto: Facebook Klaus Iohannis
Eveniment

Iohannis Kievul împreună Scholz Macron Draghi

Un parlamentar ucrainean anunță că președintele României, Klaus Iohannis, va vizita Kievul alături de cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, președintele Franței, Emanuel Macron, și premierul Italiei, Mario Draghi. Oleksi Goncearenko a scris, pe Twitter, că premierii din Germania, Franța și Italia vor sosi la Kiev, iar Iohannis va fi cu ei, „ca d’Artagnan”. Iohannis va vizita Kievul împreună cu Scholz, Macron și Draghi „Cei trei muschetari. Președintele Macron, cancelarul Scholz, premierul Draghi vor vizita Kievul joi. Și, ca d’Artagnan, Președintele României, Iohannis”, a scris Goncearenko. The three musketeers. President Macron, Chancellor Scholz, prime-minister Draghi will visit Kyiv this Thursday. And as d’Artagnan President of Romania Iohannis.— Oleksiy Goncharenko (@GoncharenkoUa) June 13, 2022 Draghi, Macron și Scholz sunt criticați dur în Ucraina pentru ezitările lor în susținerea Ucrainei. Macron este celebru prin telefoanele frecvente pe care i le-a dat lui Putin și pentru declarația că acesta nu trebuie umilit. Scholz a fost criticat pentru promisiunile că va livra armament greu, urmate de nenumărate tergiversări. Mesajul lui Goncearenko a fost însă comentat, ironic, de mulți români. Citește și: Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa „Vă rugăm să-l întrebați pe D'Artagnan când va modifica guvernul Ordonanța Guvernului nr. 122/1998 pentru a permite livrările de arme către Ucraina. Ar putea fi livrate sisteme antiaeriene și blindate ușoare MLRS (tip GRAD modernizat) (versiunea locală BTR)”, a scris Valentin Ionescu, fost ministru în guvernarea CDR și fost consilier prezidențial. „Plus ca se mai duce si cu cei trei crai care o tin sus si tare ca Ucraina sa cedeze teritorii. Proasta miscare daca e adevarat”, a scris un comentator anonim, în română.

Iohannis, la summitul NATO (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

Renegocierea PNRR, susținută de Iohannis

Renegocierea PNRR, susținută de Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis, întrebat ce opinie are despre o renegociere a PNRR privind pensiile, a declarat că ar fi imoral şi incorect ca doar pensionarii să plătească preţul unei crize economice, iar nivelul pensiei acestora trebuie să fie unul decent. Renegocierea PNRR, susținută de Iohannis „În condiţiile în care avem inflaţie, avem creşteri ale preţurilor la energie şi peste tot, este evident că e nevoie ca şi pensionarii să aibă un minim de creştere al pensiilor. E imoral şi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Pensionarii nu au nicio posibilitate să intervină cum e altcineva care e în deplinătatea forţelor, pensionarii stau în ceea ce primesc, pensia lor, şi atunci mi se pare rezonabil să fie adaptat acestei situaţii. Sunt convins că Guvernul va veni cu un plan serios care abordează frontal această chestiune”, a afirmat Klaus Iohannis, după vizită de marţi la Şcoala Gimnazială nr. 11 din Buzău, potrivit Agerpres. Ministrul Investiţiilor, Marcel Boloş, a declarat luni, despre procentul din PIB pentru pensii, condiţie în PNRR, că ar fi de dorit, dar acest lucru îl vor vedea pe perioada în care va avea loc negocierea, ca Guvernul României şi în general al statelor membre, să aibă acest spaţiu bugetar liber pentru a se putea sprijini populaţia aflată în acest risc de sărăcie extremă.

România are încredere în NATO(sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

România beneficiază de "garanţii de securitate"

România beneficiază de "garanţii de securitate". România este un aliat puternic şi respectat în cadrul NATO, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, joi, la ceremonia de Ziua Eroilor organizată în Parcul Carol. România beneficiază de "garanţii de securitate" În acest context, ţara noastră beneficiază de "garanţii de securitate", a adăugat şeful statului. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon El a vorbit despre agresiunea rusă asupra Ucrainei şi a subliniat că acest lucru ne face conştienţi că "trebuie să protejăm în mod permanent valorile democratice şi pacea durabilă", potrivit Agerpres. Şeful statului a evidenţiat solidaritatea ţărilor aliate în faţa agresiunii ruse.

Iohannis, la summitul NATO (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Eveniment

Legea offshore, promulgată

Legea offshore, promulgată. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, a anunţat Administraţia Prezidenţială. Legea a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Legea offshore, promulgată Actul normativ are ca obiect de reglementare un set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere. "Prezenta lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor/ lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat La propunerea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre localizate pe uscat (onshore), ANRM stabileşte ori, după caz, actualizează lista perimetrelor petroliere onshore de adâncime şi a zăcămintelor onshore de adâncime cărora le sunt aplicabile prevederile prezentei legi, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării din partea titularului de acord petrolier", prevede legea, potrivit Agerpres. Potrivit prevederilor legii, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime aflate în curs de executare li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare existente la data de 1 ianuarie 2023. "Titularii de acorduri petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime, inclusiv filialele acestora şi/ sau titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/ sau perimetre petroliere onshore de adâncime, aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Premierul Portugaliei vizită de lucru la București (sursa: Facebook/GuvernulRomâniei)
Eveniment

Premierul Portugaliei, vizită de lucru la București

Premierul Portugaliei, vizită de lucru la București. Prim-ministrul Republicii Portugheze, Antonio Costa, aflat în vizită de lucru în România, a fost primit, joi dimineaţa, la Palatul Victoria, de premierul Nicolae Ciucă. Costa şi Ciucă au programată o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii în plenul celor două delegaţii. Premierul Portugaliei, vizită de lucru la București Ulterior, ei vor participa la semnarea unui acord între România şi Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul Apărării, după care vor susţine o conferinţă de presă. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul Prim-ministrul portughez va fi primit şi la Palatul Cotroceni de preşedintele Klaus Iohannis şi va avea o întrevedere cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres. Joi după-amiază, şeful Guvernului portughez va vizita, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ciucă, Batalionul 1 Instrucţie "Olt" din Caracal.

Zilei Independenţei Naţionale a României  (sursă: presidency.ro)
Internațional

Suntem datori să susținem și să apăram valorile și principiile pe care le împărtășim cu partenerii noștri euro-atlantici, spune Iohannis

Zilei Independenţei Naţionale a României. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, marţi, un mesaj cu prilejul Zilei Independenţei Naţionale a României. El a reiterat faptul că țara noastră are datoria să apere valorile și principiile e care le împărtășim cu partenerii noștri euro-atlantici. "Aniversăm astăzi 145 de ani de la declararea Independenţei României, într-un context deosebit de complicat pentru Europa, generat de războiul brutal şi neprovocat declanşat de Federaţia Rusă împotriva unui alt stat suveran, Ucraina", spune şeful statului în mesaj. Zilei Independenţei Naţionale a României Preşedintele Iohannis afirmă că, alături de Marea Unire, Independenţa este unul dintre pilonii statului român modern, iar celebrarea acestui moment reprezintă un prilej potrivit pentru rememorarea evenimentelor definitorii pentru istoria naţiunii noastre. "În anul 1877 România îşi proclama independenţa, marcând astfel un pas important spre desăvârşirea unităţii naţionale şi spre un statut european. La Plevna, la Rahova sau la Griviţa, românii au impresionat Europa prin curajul lor, demonstrând trăinicia unirii înfăptuite la 1859. Marile puteri au luat act de naşterea unei ţări care îşi croia propriul destin la Dunărea de Jos, prin angajamentul patriotic al elitelor politice ale vremii, în frunte cu Principele Carol de Hohenzollern. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara România aniversează 145 ani de la declararea Independenţei Înflorirea culturii, avântul industriei, transporturilor şi infrastructurii, precum şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale ale României, toate acestea au fost rodul imediat şi direct al dobândirii independenţei de stat. Modernizarea instituţională, economică şi legislativă fără precedent a continuat pentru mai multe decenii. Idealul unei naţiuni suverane şi libere urma să se desăvârşească doar o generaţie mai târziu, prin viziune politică şi prin curajul românilor care, în 1918, au înfăptuit Marea Unire. Acestea sunt coordonatele majore ale istoriei noastre, care ne arată cât de dificil a fost drumul spre modernitate şi de cât de multă perseverenţă şi tărie de caracter au dat dovadă înaintaşii noştri", arată şeful statului, potrivit Agerpres. Preşedintele Iohannis subliniază că libertatea, dreptul naţiunilor de a-şi alege şi construi propriul destin, protejarea vieţii şi a demnităţii umane sunt repere fundamentale ale marii comunităţi democratice. "Astăzi, când suntem martorii resuscitării unei mentalităţi imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare, semnificaţia zilei de 10 Mai 1877 în istoria României este cu atât mai relevantă. Libertatea, dreptul naţiunilor de a-şi alege şi construi propriul destin, protejarea vieţii şi a demnităţii umane, toate acestea sunt repere fundamentale ale marii comunităţi democratice căreia îi aparţinem. Sacrificiile înaintaşilor noştri au reprezentat temelia dezvoltării României europene. Este acum datoria noastră să susţinem şi să apărăm valorile şi principiile pe care le împărtăşim cu partenerii noştri euro-atlantici", conchide şeful statului.

Mesajul președintelui de Ziua Europei Sursă imagine: presidency.ro
Internațional

Mesajul președintelui de Ziua Europei

Mesajul președintelui de Ziua Europei. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, luni, un mesaj cu ocazia Zilei Europei, în care afirmă că ameninţarea Federaţiei Ruse la adresa securităţii euroatlantice poate rămâne o realitate pentru anii următori, context în care subliniază că Europa trebuie să devină mai puternică, mai vocală, mai capabilă şi mai bine pregătită. "Ziua Europei ne găseşte anul acesta într-un context complet redefinit. După provocarea majoră a pandemiei de COVID-19, trăim în aceste zile realitatea războiului la graniţele Uniunii Europene, care a generat cea mai mare criză umanitară din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Trăim vremuri fără precedent în existenţa Uniunii, când este pusă la încercare însăşi capacitatea noastră de a ne apăra valorile fundamentale, centrate în jurul conceptului pe care s-a clădit construcţia europeană: pacea. Menţinerea păcii a reprezentat constanta Europei ultimelor decenii, o garanţie a stabilităţii care ne-a permis să atingem un nivel de prosperitate fără precedent la nivelul Uniunii", afirmă şeful statului în mesaj. Mesajul președintelui de Ziua Europei Iohannis aminteşte că în 2022 se marchează 15 ani de la momentul istoric al aderării României la Uniunea Europeană, opţiune asumată şi susţinută la nivelul întregii societăţi. "Beneficiile acestei alegeri sunt palpabile astăzi pentru progresul naţiunii noastre pe termen lung, statutul de stat membru al UE oferind cadrul unui parcurs ireversibil de progres democratic, de dezvoltare economică şi socială, de solidaritate şi angajament activ la construcţia proiectului european. Din păcate, unda de şoc a războiului neprovocat şi ilegal declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, în vecinătatea imediată a României, ne pune în faţa unei realităţi radical diferite de cea în care am acţionat până în prezent, potrivit Agerpres. Citește și: Operațiunea „Parada de 9 mai”: Ucraina avertizează că Rusia pregătește „intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria. „Avionul Apocalipsei” va zbura peste Moscova Astăzi, consecvenţi spiritului şi modelului democratic european, suntem datori să dovedim aceeaşi conştiinţă vizionară pe care au avut-o personalităţile fondatoare ale Uniunii. Cuvintele lui Robert Schuman răsună acum mai vii ca oricând: 'Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă'. Pentru a ne ridica la înălţimea misiunii noastre, este necesară o adaptare rapidă, o regândire a modului în care punem în slujba obiectivelor noastre resursele de care dispunem şi o ajustare a priorităţilor de acţiune la marile provocări contemporane", spune şeful statului. Preşedintele Iohannis precizează că, în consonanţă cu această viziune, la un deceniu şi jumătate de la aderare, România este un membru capabil să contribuie activ cu soluţii, punând în beneficiul comun al Europei punctele sale forte. Europa trebuie să fie mai pregătită "Ameninţarea Federaţiei Ruse la adresa securităţii euroatlantice poate rămâne o realitate pentru anii următori. Europa trebuie să devină mai puternică, mai vocală, mai capabilă şi astfel mai bine pregătită, prin consolidarea cooperării transatlantice, dezvoltarea interoperabilităţii capabilităţilor şi mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO. Uniunea trebuie să ofere un sprijin susţinut pentru întărirea rezilienţei Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei, care se confruntă cu provocări dramatice pentru securitatea şi stabilitatea lor. Sprijinul şi susţinerea partenerilor din Balcanii de Vest rămâne, de asemenea, o prioritate. În acelaşi timp, trebuie să investim mai multă atenţie şi resurse adecvate pentru a consolida capacitatea de a gestiona provocările complexe ale prezentului şi viitorului, care depăşesc sfera militară convenţională şi se extind la spaţiul cibernetic şi la ameninţări de tip hibrid", subliniază Iohannis. Totodată, şeful statului arată că pregătirea pentru un viitor sigur presupune şi investiţii semnificative în educaţie şi dezvoltarea aptitudinilor digitale, dar şi mobilizarea efortului comun la nivel naţional pentru a avea un mediu sănătos. "Provocarea asigurării securităţii alimentare va reclama o acţiune eficientă în direcţia reducerii dependenţelor la nivelul Uniunii Europene, dar şi pentru sprijinirea Ucrainei şi a ţărilor celor mai vulnerabile", afirmă el.

Walter Steinmeier vizită oficială la București (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Walter Steinmeier, vizită oficială la București

Walter Steinmeier, vizită oficială la București. Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi miercuri, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în ţara noastră, la invitaţia omologului său român, o atenţie specială urmând să fie acordată evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Walter Steinmeier, vizită oficială la București Vizita preşedintelui Frank-Walter Steinmeier are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la semnarea, la 21 aprilie 1992, a Tratatului dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, document-cadru emblematic al istoriei contemporane a relaţiei bilaterale, a informat luni Administraţia Prezidenţială. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Astfel, consultările dintre preşedinţii român şi german se vor concentra pe modalităţile concrete de dezvoltare şi aprofundare ale relaţiei româno-germane, care are caracter strategic, fiind definită de un dialog politico-diplomatic foarte activ, o dinamică economică în continuă creştere şi contacte interumane speciale, facilitate de minoritatea germană din România şi comunitatea românească tot mai numeroasă din Germania, potrivit Agerpres. Cei doi şefi de stat vor aborda, de asemenea, perspectivele consolidării cooperării economice dintre cele două ţări, în condiţiile în care Germania este primul partener comercial al României, cu schimburi însumând în anul 2021 peste 35 de miliarde de euro, şi al treilea investitor în economia românească. Vor fi discutate, totodată, stimularea investiţiilor reciproce şi aprofundarea cooperării sectoriale, a precizat sursa citată. O atenţie specială va fi acordată evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Cei doi şefi de stat vor aborda, în context, sprijinul acordat Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, securitatea energetică, măsurile de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice, coordonarea poziţiilor în plan regional, european şi în pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Totodată, agenda de discuţii va cuprinde aspectele legate de sprijinul activ şi cuprinzător de care au nevoie, în contextul regional actual, statele din Vecinătatea Uniunii Europene, în special Republica Moldova, Georgia şi statele din Balcanii de Vest, inclusiv susţinerea integrării europene a acestora, a mai precizat Administraţia Prezidenţială. De asemenea, preşedintele Germaniei va avea o întrevedere şi cu premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Victoria.

Grupul de luptă NATO, vital pentru România (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

Grupul de luptă NATO, vital pentru România

Grupul de luptă NATO, vital pentru România. Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la invitaţia omologului american, Joe R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliaţi, ai instituţiilor UE şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul continuării agresiunii militare ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Grupul de luptă NATO, vital pentru România Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluţiilor umanitare dramatice din Ucraina şi al pregătirilor militare ale Federaţiei Ruse pentru reluarea ofensivei. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Sursa citată precizează că liderii au analizat situaţia de securitate şi perspectivele de evoluţie ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forţate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, şi au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar şi distrugerile masive ale zonelor locuite şi ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curţii Penale Internaţionale de a investiga, a judeca şi condamna pe cei responsabili pentru crimele comise. Liderii au evaluat şi strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, şi au abordat măsurile ferme şi coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internaţională, cu referire la pachetele extinse de sancţiuni, pentru contracararea acţiunilor Rusiei. În intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis a salutat continuarea, deosebit de oportună, a consultărilor în acest format şi importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice, precum şi cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, în contextul regional cu impact asupra securităţii euroatlantice şi globale, arată sursa citată. Iohannis condamnă ferm crimele comise de ruși în Ucraina "Preşedintele României a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor şi continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra ţintelor civile", precizează Administraţia Prezidenţială. Şeful statului a menţionat demersurile complexe întreprinse de ţara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic şi umanitar. El a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă şi cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetăţeni ucraineni de la frontieră şi găzduirea refugiaţilor pe teritoriul ţării noastre. Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a evidenţiat şi impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul Estic al Alianţei, în special la Marea Neagră. Totodată, el a subliniat importanţa implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcţia echilibrării şi a consolidării prezenţei NATO pe Flancul Estic, pe termen lung. Şeful statului a reiterat faptul că actuala situaţie gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiune şi a evocat deciziile privind transformarea şi adaptarea pe termen lung a Alianţei, care trebuie să fie adoptate la Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie.

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Internațional

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, că vor fi continuate eforturile pentru a asigura răspunsul "prompt", "hotărât" şi "robust" al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. „Salut prezența astăzi aici a domnului prim-ministru De Croo, cu care ieri am avut consultări politice foarte bune. Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană Am fost conștienți că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri și amenințări și de conduita tot mai agresivă a Federației Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic”, a explicat Președintele României. „Agresiunea brutală declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică și are proiecții negative la nivel global, pe mai multe paliere chiar. De aceea, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO și Uniunea Europeană au luat măsuri concrete și consistente. România a acționat, la rândul său, rapid și eficient atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile”, a mai spus președintele Klaus Iohannis. "Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât şi robust al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianţei pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul estic şi la Marea Neagră", a afirmat şeful statului, care vizitează baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu împreună cu premierul Nicolae Ciucă şi prim-ministrul belgian, Alexander De Croo.

Bolojan ar putea reveni în conducerea PNL Foto: Graiul Sălajului
Politică

Bolojan ar putea reveni în conducerea PNL

Surse din PNL susțin că Ilie Bolojan ar putea reveni în conducerea PNL, ca prim-vicepreședinte, în locul lui Lucian Bode. Acesta din urmă va fi promovat secretar general al partidului, pe postul eliberat după demisia de azi a lui Dan Vîlceanu. Bolojan este acum președintele Consiliului Județean Bihor. Bolojan ar putea reveni în conducerea PNL El a afirmat, în urmă cu câteva săptămâni, că ia în calcul să candideze la şefia PNL ori chiar la alegerile prezidenţiale, menţionând că „nu este cazul” şi nici „nu ar fi normal” să excludă asemenea posibilităţi. „Nu exclud. (…) N-ar fi normal să exclud şi nici nu e cazul”, a declarat Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Libertatea, fiind întrebat dacă ar putea candida la preşedinţia PNL sau chiar a României. Acum câteva zile, un primar din Sălaj a propus ca Bolojan să fie președinte executiv - poziție care nu există acum în PNL - Ciucă urmând să fie președinte. „Premierul Nicolae Ciucă a arătat că știe să conducă. A asigurat un climat de lucru favorabil în această perioadă grea și este pregătit să reprezinte și politic partidul, nu doar să conducă guvernul. Cu toții știm, și experiența ultimilor 32 de ani ne-a arătat, că e mai eficient ca premierul să conducă și partidul de guvernământ. Cred că e o decizie bună. Dar, dacă tot este un moment de reset al partidului, consider că trebuie să-l avem pe Ilie Bolojan în forul de conducere, poate chiar pe o funcție de președinte executiv. Fiind vorba de un congres extraordinar, putem chiar să creăm o funcție de acest fel pentru a-l aduce pe Ilie Bolojan înapoi în conducerea partidului”, a declarat pentru Graiul Sălajului primarul din Șimleu Silvaniei. Cîțu așteaptă indicațiile lui Iohannis Azi ar putea avea loc și o întâlnire între actualul președinte al PNL, Florin Cîțu, și președintele Klaus Iohannis. Surse din PNL că discuția va fi decisivă pentru a-l convinge pe actualul lider al liberalilor să demisioneze. Zeci de organizații județene ale PNL cer convocarea congresului partidului pentru a-l înlocui pe Cîțu cu Nicolae Ciucă. Chiar dacă Florin Cîțu va demisiona de la conducerea partidului, tot ar urma să aibă loc un congres, la 10 aprilie, pentru alegerea statutară a unui nou președinte. Citește și: Invazia Ucrainei se transformă într-un război prelungit care are ca miză estul țării, estimează americanii. Biden sugerează că Putin e atins de paranoia: S-a autoizolat, a arestat consilieri

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni. Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, marţi, cu omologul său Volodimir Zelenski, căruia i-a dat asigurări că țara noastră va avea grijă de toți refugiații ucraineni care vin România, scrie Agerpres. România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni "Am discutat cu preşedintele Zelenski despre situaţia critică din Ucraina. România va continua să aibă grijă de fiecare cetăţean al Ucrainei care ajunge în România", a scris şeful statului, pe Twitter. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a adăugat că peste 125 de camioane cu ajutoare, ambulanţe şi maşini de pompieri din partea României şi a altor state membre ale Uniunii Europene au ajuns în Ucraina prin hub-ul umanitar din Suceava. Preşedintele Klaus Iohannis a mai discutat la telefon cu omologul ucrainean pe 24 februarie şi pe 13 martie. În aceste discuţii, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele ucrainean de întregul sprijin al României, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene. Macron și Putin vor discuta din nou la telefon Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cel rus Vladimir Putin vor discuta din nou la telefon marţi, la orele 16:30, în special cu privire la o operaţiune umanitară de evacuare din oraşul ucrainean asediat Mariupol care să fie organizată cu participarea Franţei, Greciei şi Turciei, a anunţat Palatul Elyse. Preşedintele francez a declarat că doreşte să discute cu omologul său rus "pentru a securiza operaţiunea umanitară din Mariupol", precizând că obiectivul este de a lansa această operaţiune "în următoarele zile" şi reproşându-i Rusiei "nerespectarea dreptului umanitar internaţional". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră