vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iohannis

100 articole
Politică

Ministerul Transporturilor știe lucrări din octombrie

Președintele Klaus Iohannis a declarat, la Varșovia, vorbind despre situația canalului Bâstroe, că „ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie” și a apreciat că „ucrainenii nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin”. Vă prezentăm integral dialogul său cu presa. „Ai noștri fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit” Întrebare: Care este poziția statului român privind lucrările care încalcă toate conventiile, dragarile pe canalul Bâstroe? Răspuns: Există o preocupare legitima pentru Delta Dunarii, in schimb nu putem sa amestecam îngrijorarea si măsurile concrete pentru prezervarea Deltei Dunării Nu trebuie sa le amestecăm cu diverse abordări politice de moment. Dati-mi voie sa va spun ca pe acel canal Bastroe se dragheaza de ani de zile, fiindcă ucrainieni il folosesc pentru navigare. Evident ca aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale si trebuie respectate de toate părțile. pentru a sti ce se intampla acolo este nevoie sa vorbim cu ucrainienii , doar ca acest lucru nu prea s-a intamplat, am văzut ca la noi o serie întreaga de politicieni s-au inflamat fără sa verifice ce se intampla in fapt acolo si afirmațiile făcute de dvs sunt preluate sigur de la unii politicieni de ai noștri care cred ca au simțit o ocazie sa se profileze un pic mai mult in spațiul public românesc, probabil in vederea alegerilor care vor avea loc anul viitor. Ucrainienii au solicitat sa existe discuții la nivel de expert si cu Ministerul Transporturilor si cu Ministerul Mediului si pe alte paliere, pe Externe evident. Aceste discuţii nu au avut loc, dar ai noştri, inflamaţi şi hotărâţi, fac afirmaţii care nu au inca un temei dovedit. Ucrainienii afirma ca ei dragheaza pentru întreținere si nu pentru altceva, acum daca este asa sau nu e bine să se verifice, dar cred că e legitim să se verifice împreună cu ei, pana la urma este teritoriu ucrainean. Cred că este foarte bine ca politicienii noştri înainte să ţină discursuri inflamate să lase experţii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu se respecta legislaţia internaţională, să discute in bilateral dar si cu Comisia Europeană pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că in acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie sa fie certati, ei au nevoie de sprijin, tocmai asta am spus înainte si asa am discutat la Summit. Nu ma-ntelegeti gresit , nu vreau sa punem in pericol biodiversitatea Deltei Dunarii dar cred ca nu este bine sa ne amblam fara sa stim despre ce vorbim aici. Eu cred ca multe dintre afirmații care s-au făcut sunt si nepotrivite si neproductive si îi invit pe toţi cei preocupaţi să aştepte până se întâlnesc experţii, discută, şi vin cu un plan de măsuri. E abordarea cea mai corectă şi care duce la rezultate. Și ucraineni fac lucrări pentru ca vor ceva și noi știm foarte bine ce vor, cum porturile lor la Marea Neagra sunt blocate de rusi , ei vor sa iasa undeva cu marfa lor, cred ca este de înțeles dar si noi avem pretenții ca Delta Dunarii sa fie prezervata si protejata. Calea este cea diplomatică, calmă şi cu experți. Întrebare: Cand ați fost înștiințat ce lucrări se fac? Răspuns: Despre lucrări voi fi înștiințat atunci cand îmi confirma experții ce anume lucrări se fac. Așa ca se fac lucruri știm, știe si Ministerul Transporturilor cam din octombrie, deci nu este nicio noutate, ei ne-au anunțat oficial ca vor sa sa faca lucrări de dragare de întreținere si ca vor sa folosească canalul pentru a-si exporta marfa si noi e-am dat un acord provizoriu pana cand lucrarile se clarifica si aceasta chestiune a fost comunicata si Comisiei Europene. Nu e absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înţeles miza acestei perioade şi nici nu mi se pare că preocuparea pentru Delta e preocuparea numărul 1 pentru ei. Întrebare: Cand putem stopa lucrările, pentru ca oficiali din Ucraina au spus ca s-au făcut lucrări majore? R: Asta o sa ne confirme experții după ce se clarifica ce este acolo. Întrebare: De ce nu s-au purtat discuții înainte? R: Asta este o întrebare buna pe care va rog sa o puneti celor care au iesit cu problema. Întrebare: In spațiul public au avut loc tot felul de discuții, sunteți îngrijorat ca in sânul societății românești ar scădea sprijinul pentru Ucraina? R: Cu cat dureaza războiul mai mult cu atat mai mulți oameni vor cauta alte subiecte, va aparea asa numita oboseala. Ea este contraproductiva pentru ca razboiale nu se castiga de la sine. Războaiele se castiga luptând si primind sprijin. Este bine, corect si oportun ca Ucraina sa fie sprijinită, dar sunt si alte preocupări politice. Cum noi ne apropiem de alegeri, ai noștri fug dupa notorietate si după teme interesante. Nu am dat un avertisment politicienilor noştri, ci le-am făcut o recomandare să se ocupe de alte teme, până ne clarificăm ce se intampla acolo. E important să păstrăm sprijinul populaţiei pentru ce face România, adică pentru sprijinul pentru Ucraina, pentru întărirea Flancului Estic, pentru inatrirea NATO, pentru a ne păstra valorile noastre. Dar noi ştim că există oameni care vor să abordeze altfel chestiunea. Nu mi se pare oportun pentru România. Se exagerează prea mult cu aceste chestiuni care duc la o tensionare a relaţiilor bilaterale, atunci pot fi găsiţi şi la noi şi în Ucraina unii mulţumiţi şi unii nemulţumiţi, dar vă asigur că vor fi şi care se bucură în Moscova.

Iohannis: Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie
Iohannis arată spre PSD cand vorbeste despre faptul că OMV nu vrea să plătească taxa de solidaritate Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Iohannis arată spre PSD

Președintele Klaus Iohannis arată spre PSD pentru faptul că OMV nu plătește taxa de solidaritate. „În baza Ordonanței 186 și a Regulamentului European, făcând toate calculele, am concluzionat că avem o cifră de afaceri în sectoarele respective sub 75%, astfel că nu datorăm această taxă”, a spus, la 2 februarie, Alina Popa, Director Financiar și Membru al Directoratului OMV Petrom. Iohannis arată spre PSD „Dacă va plăti sau nu, o să vă spună cu siguranţă cei care au făcut normativul, adică Ministerul Finanţelor. Am fost puţin surprins când m-am informat după aprobare cum s-a discutat această chestiune şi am aflat că, de exemplu, Ministerul Energiei nu a fost cooptat în discuţie. Chestiunea s-a discutat la nivel de Finanţe, ceea ce este în principiu în regulă, pentru că vorbim de o taxă sau de un impozit”, a spus Iohannis, la Bruxelles. Ministerul de Finanțe este condus de Adrian Câciu, fost consilier al președintelui PSD Marcel Ciolacu, în timp ce ministerul Energiei este controlat de liberalul Virgil Popescu. De mai multe zile, PSD și PNL se acuză reciproc pentru faptul că OMV declară că, legal, nu trebuie să plătească taxa de solidaritate. „Solicitarea mea a fost una singură: ca acest act să fie legal şi clar, adică să nu încalce nicio directivă şi nicio lege în vigoare în România şi să fie atât de clar încât să nu apară discuţii dacă este sau nu este. Rezultatul îl vedem cu toţii la televizor: toată ziua, bună ziua se discută dacă este sau nu este. Cred că cei care au lucrat pe document trebuie să vină să îl clarifice. Nu-i nimic pierdut", a mai spus şeful statului, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului European. El a subliniat că "aruncarea vinei dintr-o curte politică în altă curte politică nu rezolvă problema" în această chestiune. Citește și: Wall Street Journal: Macron n-a vrut, inițial, să-l primească pe Zelenski, la Paris, dar s-a grăbit să-i aranjeze un dineu când a văzut succesul vizitei de la Londra Despre „rotativă”: „Voi lua decizia care mi se va părea cea mai bună” Tot în cadrul declarațiilor făcute la Bruxelles, Iohannis a evitat să spună dacă va respecta înțelegerea PNL-PSD și, în mai, va numi un premier social-democrat. „Atunci când coaliţia va decide să facă o schimbare de guvern, se vor prezenta toate părţile interesate, îmi vor prezenta punctele de vedere şi în conformitate cu Constituţia voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună pentru România”, a spus Klaus Iohannis, citat de news.ro. El l-a criticat, ușor, și pe Marcel Ciolacu, după ce acesta i-a contestat realizările: „Câteodată unii politicieni merg la televizor şi îi ia gura pe dinainte ca să zic aşa, dar nu cred că cineva a uitat sau nu a înţeles că această coaliţie a apărut dintre nevoie. Ţara trebuie să fie guvernabilă şi ţara trebuie să aibă un guvern stabili în aceste vremuri tulburi şi atunci trebuie să avem puterea interioară să trecem cu mai mult sau mai puţină lejeritate peste anumite declaraţii mărunte şi să vedem care este în realitate interesul României”

Dîncu distruge proiectul legii educației Foto: Facebook
Eveniment

Dîncu distruge proiectul legii educației

Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, distruge proiectul legii educației și se laudă, pe Facebook, că el este cel care le-a blocat, în coaliție. În octombrie 2022, el a fost, practic, concediat de președintele Iohannis din funcția de ministru al Apărării. Dîncu distruge proiectul legii educației „Sunt multe măsuri administrative, dar puține schimbări de paradigmă care să ne dea certitudinea că vor asigura adaptarea școlii și a copiilor la schimbările rapide de la nivelul culturii, civilizației și mediului tehnologic”, a susținut Dîncu. Printre altele, el a criticat eliminarea orelor de istorie a holocaustului - vineri, 27 ianuarie, fiind marcată Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. „Sunt și lucruri care au inflamat opinia publică înainte de a ajunge în transparență așa cum este eliminarea specializării învăţător-educatoare din oferta educaţională a liceelor pedagogice sau eliminarea orelor de istorie a holocaustului din programă, dar toate aceste teme vom fi repuse în discuție cu specialiștii și cu colegii din coaliție”, a susținut președintele Consiliului Național al PSD. Ulterior, într-o declarație pentru edupedu.ro, el a detaliat aceste critici. „În ceea ce privește învățământul particular și confesional trebuie, credem noi, să se încurajeze investițiile private, generalizarea principiului nonprofit nefiind benefică în condițiile în care este nevoie de investiții în infrastructura școlară și statul nu poate face față singur. Atât timp cât avem în ARACIP și ARACIS instituții de acreditare și verificare, credem că gestiunea financiară sau managementul general trebuie lăsate la latitudinea investitorului”, a apreciat liderul PSD. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise

Maia Sandu a cheltuit în străinătate peste 25.000 de euro Foto: Twitter
Eveniment

Maia Sandu a cheltuit în străinătate 25.000 de euro

În 2022, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro, scrie agora.md. Potrivit acestei publicații, Maia Sandu a avut 19 deplasări peste hotare pe parcursul anului 2022. Maia Sandu a cheltuit în străinătate peste 25.000 de euro În medie, o vizită în străinătate a Maiei Sandu a costat sub 1.300 de euro, în condițiile în care a fost inclusiv la New York, un oraș foarte scump. În plus, președintele Republicii Moldova a călătorit în unele deplasări cu avioanele altor șefi de stat. De exemplu, Maia Sandu a zburat din Londra marți, 20 septembrie, în același avion cu președintele polonez Andrzej Duda, liderul estoniei Alar Karis și generalul NATO Jens Stoltenberg. Avionul aparținea Poloniei. „Cheltuielile administrației prezidențiale pentru vizitele externe efectuate în anul 2022 au constituit 514.403,43 de lei, mai puțin de jumătate din suma de 1.052.700 de lei, alocată din bugetul Președinției pentru anul trecut. Pentru anul 2023, suma alocată pentru vizite în străinătate este de 700.000 de lei”, scrie agora.md. Un euro este puțin sub 21 de lei moldovenești. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide Pe de altă parte, în 2022, președintele României, Klaus Iohannis, a avut 21 de deplasări externe în 2022, care au implicat cheltuieli de peste 16,6 milioane de lei, adică peste 3,32 de milioane de euro. Asta înseamnă aproape 160.000 de euro pentru fiecare vizită în străinătate a unei delegații oficiale conduse de șeful statului.

Parada de 1 decembrie, ce nu s-a văzut la TV Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Parada de 1 decembrie, ce nu s-a văzut la TV

Parada de 1 decembrie, ce nu s-a văzut la TV: Ciolacu a stat la braț cu președintele CCR, Marian Enache, fost deputat PSD, președintele Iohannis primește de la aghiotantul său o pălărie, care să-l apere de ploaie, iar ministrul de Interne, Lucian Bode, este surprins zgribulit de frig, printre militari. Însă fotograful Octav Ganea surprinde și momentele inedite, cu militarii pregătindu-se de defilare. Fotografiile au fost realizate de Octav Ganea, pentru agenția Inquam Photos. Lucian Bode Foto: Inquam/ Octav Ganea Parada de 1 decembrie, ce nu s-a văzut la TV Parada militară de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, marchează 104 ani de la Marea Unire. Peste 1.500 de militari și specialiști ai MApN, MAI, SRI și SPP au defilat în Capitală, împreună cu peste 120 de mijloace tehnice. Șeful CCR, Marian Enache, la braț cu fostul său coleg de partid, Marcel Ciolacu Foto: Inquam/ Octav Ganea În fundal, discret, șeful SRI, Eduard Hellvig, discută cu șeful SIE, Gabriel Vlase. Președinta ICCJ, Alina Corbu, in centrul imaginii Foto: Inquam/ Octav Ganea Aproape 30 de aeronave ar fi trebuit să survoleze orașul, însă condițiile meteo nu au mai permis. În premieră, au participat la parada militarii americani cu tehnică militară din cadrul Diviziei 101 Aeropurtate SUA, precum și militari ai recentului format Grup de Luptă NATO din țara noastră. Soldații români au prezentat la parada din acest an două din cele mai noi echipamente intrate în dotarea Armatei Române: sistemul de rachete cu bătaie mare sol-sol HIMARS și sistemul defensiv antiaerian și antirachetă Patriot. La începutul ceremoniei s-a intonat Imnul Naţional al României, concomitent cu executarea a 21 de salve de tun, urmat de depunerea unei coroane de flori de către preşedintele României, Klaus Iohannis, în memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc, şi de păstrarea unui moment de reculegere. Foto: Inquam/ Octav Ganea Totodată, în zona Arcului de Triumf a fost amplasată o expoziţie de tehnică militară care putea fi vizitată după încheierea ceremoniei oficiale. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute

Iohannis punctează faptul că liderii UDMR au aplaudat discursul lui Viktor Orban și cere „clarificări publice” din partea uniunii
Politică

Iohannis cere „clarificări publice” din partea UDMR

Președintele Klaus Iohannis punctează faptul că liderii UDMR au aplaudat discursul lui Viktor Orban și cere „clarificări publice” din partea uniunii. Reacția sa vine după ce unii lideri PNL au cerut chiar ieșirea UDMR de la guvernare. Însă, ieri, președintele UDMR, Kelemen Hunor, l-a apărat pe premierul Ungariei, Viktor Orban, apreciind că declarațiile sale au fost scoase din context și nu au fost rasiste. Iohannis cere „clarificări publice” din partea UDMR „Eu cred că este nevoie de clarificări publice din partea UDMR, fiindcă la acel eveniment a fost prezentă o parte semnificativă din conducerea UDMR. Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conţinutul acelui discurs, pe care l-au aplaudat, sau dacă nu au înţeles ce se vorbeşte, ei au aplaudat discursul şi personajul. Trebuie să existe oricare explicaţie”, a afirmat Iohannis. Acesta apreciază, însă, că nu este nevoie de o criză guvernamentală. ”A doua chestiune, şi aici vin mai aproape de întrebarea dumneavoastră cu UDMR, eu cred că este nevoie de clarificări publice din partea UDMR, fiindcă la acel eveniment a fost prezentă o parte semnificativă din conducerea şi din miniştrii UDMR. Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conţinutul acelui discurs pe care l-au aplaudat, ceea ce ar fi extrem de complicat, sau dacă n-au înţeles despre ce se vorbeşte şi au aplaudat pur şi simplu generic personajul care a ţinut discursul. Oricare ar fi explicaţia, ea trebuie să existe şi cred că trebuie să existe o discuţie clarificatoare, inclusiv în coaliţia de guvernare. Pe de altă parte, nu-şi doreşte nimeni în România să provoace o criză guvernamentală, pentru că un înalt demnitar străin a avut un discurs eronat. Dar nu putem să ne facem că acele lucruri nu au fost spuse, cum nu putem să ne facem că acele spuse nu au fost aplaudate”, a afirmat șeful statului. Citește și: Relația China – SUA a ajuns în faza amenințărilor între președinți: Xi Jinping i-a transmis telefonic lui Joe Biden „să nu se joace cu focul” în privința Taiwanului Kelemen Hunor: nu a fost un discurs rasist „Dacă ne uităm la tot discursul lui Orban, putem vedea că nu a fost un discurs bazat pe rasism sau pe teoria speciilor. Există o singură specie de om, homo sapiens, restul e cancan”, a spus, ieri, Kelemen Hunor. „Îl cunosc pe Viktor Orban de foarte mult timp, am avut ocazia să vorbesc pe larg cu el de mai multe ori despre multe lucruri și îndrăznesc să spun cu tărie că nu există niciun pic de rasism în Orban”, a mai afirmat președintele UDMR. Referitor la faptul că președintele PSD, Marcel Ciolacu, a cerut o discuție despre discursul lui Viktor Orban în coaliția de guvernare, Kelemen a declarat că dacă vrea să pună acest lucru pe ordinea de zi, nu există niciun obstacol, deoarece oricare dintre liderii coaliției poate propune orice subiect politic.

Iohannis nu sprijină modificările la Codul Fiscal propuse de PSD (sursa: Facebook/Administratia Prezidentiala)
Internațional

Iohannis nu sprijină modificările la Codul Fiscal propuse de PSD

Iohannis nu sprijină modificările la Codul Fiscal propuse de PSD. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că susţine cota unică şi propunerile Guvernului privind subvenţiile şi sprijinul pentru cetăţenii vulnerabili în privinţa preţului energiei, subliniind că nu sprijină "ieşirile populiste şi afirmaţiile de televizor" referitoare la modificările la Codul Fiscal propuse și susținute de liderul PSD, Marcel Ciolacu. Preşedintele Iohannis a fost întrebat când s-ar putea finaliza discuţiile din coaliţie pe modificările la Codul Fiscal şi ce susţinere există din partea sa. Iohannis nu sprijină modificările la Codul Fiscal propuse de PSD "Din partea mea există susţinere pentru cota unică, există susţinere pentru Guvern, care poate să calculeze foarte bine până unde se poate întinde cu subvenţiile şi cu sprijinul pentru cetăţenii vulnerabili când vine vorba de preţul energiei. Nu am niciun sprijin pentru ieşiri populiste şi afirmaţii de televizor, cum că se va face totul pentru ca întotdeauna să fie extraordinar, de grozav, de bine. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Situaţia nu se va ameliora peste noapte şi cred că abordarea Guvernului, care este una foarte sobră, serioasă şi bazată pe calcule pe buget, este una care va avea susţinerea mea şi am spus-o şi până acum, iar în ceea ce priveşte discuţia care acum cred că nu mai este chiar oportună despre tot felul de plafonări, taxe, impozite şi aşa mai departe legea spune că aceste chestiuni trebuie lămurite până pe 1 iulie pentru anul următor. În fapt, chestiunile s-au cam terminat şi ceea a anunţat premierul Ciucă şi ce a calculat Guvernul mi se pare şi posibil şi de bun simţ", a spus şeful statului, înaintea participării la summitul NATO de la Madrid, potrivit Agerpres. Klaus Iohannis participă miercuri şi joi la summitul NATO de la Madrid. Marţi, şeful statului a participat la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la Summitul Alianţei.

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO (sursa: Facebook/AdministratiaPrezidențială)
Internațional

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO

Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că România are aşteptări "foarte concrete" de la Summitul NATO, indicând consolidarea semnificativă a Flancului estic, creşterea numărului de militari aliaţi, declararea Mării Negre ca zonă de interes strategic, Rusia să fie considerată ameninţare semnificativă a Alianţei, iar grupurile de luptă să devină brigăzi. Iohannis așteaptă măsuri concrete de la Summitul NATO "NATO este garanţia securităţii noastre şi, în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini, ne dăm sema cât de importantă este umbrela NATO. Acest summit a fost calificat de unii drept unul istoric şi cred că au dreptate", a spus şeful statului, înaintea participării la Summitul NATO. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum "Am convenit alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare începând cu bugetul pe 2023, iar această alocare va continua cel puțin 10 ani. O parte din bani va merge către investiții în sectorul de apărare", a spus el, potrivit Agerpres. Preşedintele Klaus Iohannis participă miercuri şi joi la Summitul NATO de la Madrid. Marţi, şeful statului a participat la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la Summitul Alianţei.

Iohannis, la summitul NATO (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

Iohannis la summitul NATO

Iohannis, la summitul NATO. Preşedintele Klaus Iohannis participă, miercuri şi joi, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, Regatul Spaniei, programul Summitului fiind unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic şi activităţi cu o încărcătură simbolică şi practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, miercuri, şeful statului va lua parte la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, având ca teme de discuţie războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecinţele acestuia şi continuarea asistenţei acordate Ucrainei, în deschiderea căreia va interveni şi preşedintele Ucrainei prin sistem de videoconferinţă. Iohannis, la summitul NATO În cadrul reuniunii vor fi abordate Noul Concept Strategic şi noile măsuri privind descurajarea şi apărarea. "Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face faţă provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO şi statele Aliate", precizează sursa citată. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Tot miercuri, preşedintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, cu participarea şefilor de stat şi de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia şi a preşedinţilor Consiliului European şi Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeaşi viziune, provocările şi ameninţările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum şi articularea unei poziţii comune faţă de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării şi consolidării ordinii internaţionale bazate pe reguli. Joi, preşedintele României va lua parte la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern dedicată provocărilor şi ameninţărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalităţile de asigurare a securităţii alimentare şi răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianţei, precum şi posibilităţile de sprijin aliat pentru capacităţile de apărare ale partenerilor din Sud. Rusia, principala amenințare la adresa NATO În cadrul Summitului, preşedintele Klaus Iohannis va saluta reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situaţiei actuale de securitate, plecând de la recunoaşterea Rusiei ca ameninţare principală la adresa NATO, precum şi menţionarea, pentru prima dată, a importanţei strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Preşedintele României va sublinia, în cadrul discuţiilor, importanţa fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situaţiei de securitate regionale actuale. Totodată, şeful statului va accentua contribuţia semnificativă a ţării noastre la sprijinirea Ucrainei, pe plan umanitar şi în diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară, precum şi susţinerea acordată de România partenerilor celor mai vulnerabili, mai ales cei din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova şi Georgia. De asemenea, va evidenţia necesitatea de consolidare a parteneriatelor, inclusiv cu partenerii globali cu aceeaşi viziune. Preşedintele Klaus Iohannis va reitera, şi în acest context, sprijinul ferm al României pentru politica NATO a "Uşilor Deschise", inclusiv pentru aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. În intervenţiile sale, preşedintele României va evidenţia şi importanţa consolidării rezilienţei şi a răspunsului la ameninţările cibernetice şi hibride, precum şi a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianţei la provocările viitorului. Summitul Alianţei Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizaţiei din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie şi 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia. În cadrul Summitului se vor adopta documente de referinţă, precum Noul Concept Strategic - document programatic care va stabili priorităţile NATO pentru cel puţin următoarea decadă şi care va adopta şi adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declaraţia politică a Summitului, dar şi alte decizii privind consolidarea şi eficientizarea posturii de descurajare şi apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică. Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acţiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianţei faţă de provocările tehnologiilor emergente şi disruptive dezvoltate de actori statali şi non-statali.

Primele reacții ale președinților Ucrainei și Moldovei (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Primele reacții ale președinților Ucrainei și Moldovei

Primele reacții ale președinților Ucrainei și Moldovei. Președinții Volodimir Zelenski și Maia Sandu salută decizia de acordare a statutului de țări candidate la aderarea la UE pentru Ucraina și Republica Moldova. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că este "un moment unic şi istoric", după ce Ucrainei i-a fost atribuit statutul oficial de candidat la Uniunea Europeană. Primele reacții ale președinților Ucrainei și Moldovei "Acesta este un moment unic şi istoric în relaţiile dintre Ucraina şi UE", a salutat Zelenski într-o postare pe Twitter, spunând că, în opinia sa, "viitorul Ucrainei se află în UE". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” „Zi istorică pentru Moldova: Consiliul European ne-a oferit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor”, a scris pe Facebook Maia Sandu. Președintele Republicii Moldova spune că drumul spre UE va cere multă muncă și efort. „Avem în față un drum complicat, care va cere multă muncă și efort - și pe care suntem pregătiți să-l parcurgem, împreună, pentru a asigura cetățenilor un viitor mai bun. Moldova are viitor, în Uniunea Europeană!”, a adăugat Maia Sandu. Președintele Klaus Iohannis a declarat joi seara că prin acordarea statutului de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova s-a schimbat paradigma lărgirii UE, iar politica de extindere a primit un nou implus, calificând decizia liderilor UE drept „un mare pas” și un demers istoric. „Cred că Ucraina, Moldova și Georgia au primit un nou implus și sunt convins că toți se vor pune pe treabă, pentru a pune în practică reformele și proiectele care sunt încă necesare pentru a face următorul pas. Îi felicit. Îmi doresc ca acest drum să fie rapid, bun, încununat de succes”, a spus președintele în declarațiile de presă susținute la încheierea reuniunii liderilor UE.

România are încredere în NATO(sursa: Facebook/KlausIohannis)
Eveniment

România are încredere în NATO

România are încredere în NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, vineri, că Alianţa Nord Atlantică are capacitatea de a face faţă oricăror ameninţări şi provocări, prezente sau viitoare. România are încredere în NATO "Dragi militari, voi sunteţi expresia concretă a hotărârii noastre, ca aliaţi, de a colabora şi de a ne coordona pentru a îmbunătăţi securitatea noastră comună. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Avem deplină încredere în dumneavoastră şi în capacitatea Alianţei de a face faţă oricăror ameninţări şi provocări, prezente sau viitoare!", a spus Iohannis, la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu", unde l-a primit pe regele Belgiei, Philippe. https://www.youtube.com/watch?v=7WJtcsWvOwE&feature=emb_imp_woyt&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 Şeful statului a mulţumit pentru contribuţia importantă a militarilor belgieni la prezenţa NATO din România. "Împreună suntem mai puternici şi mai eficienţi în efortul nostru comun de a consolida securitatea spaţiului euroatlantic şi siguranţa cetăţenilor noştri!", a afirmat Iohannis.

Regele Belgiei a ajuns în România (sursa: Captura video)
Internațional

Regele Belgiei a ajuns în România

Regele Belgiei a ajuns în România. Regele Belgiei, Philippe, a fost primit, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Cei doi oficiali vor avea convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi vor susţine alocuţiuni. Regele Belgiei a ajuns în România Preşedintele României şi regele Belgiei vor discuta despre temele prioritare ale agendei bilaterale şi modalităţile de aprofundare a cooperării în plan european şi internaţional. Va fi acordată o atenţie deosebită crizei din Ucraina şi impactului său multidimensional, menţionează sursa citată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://www.youtube.com/watch?v=2hid7hk7h_Q&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 "În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federaţiei Ruse, se va discuta şi despre măsurile de asistenţă pentru Ucraina şi sprijinirea refugiaţilor ucraineni, inclusiv prin hub-ul umanitar de la Suceava. Cei doi şefi de stat vor aborda şi întărirea sprijinului pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu provocări multiple generate de efectele agresiunii ruse împotriva Ucrainei, inclusiv găzduirea unui număr foarte mare de refugiaţi", a transmis Administraţia Prezidenţială. Vizita Majestăţii Sale Philippe, Regele Belgienilor se desfăşoară pe fondul unui dialog bilateral consolidat la nivel înalt şi al cooperării strânse româno-belgiene în domeniul apărării, mai ales în contextul participării Regatului Belgiei cu un contingent la Grupul de luptă NATO din România, precizează Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.

Liderii europeni au mers în vizită la Irpin (sursa: Twitter/KlausIohannis)
Internațional

Liderii europeni au mers în vizită la Irpin

Liderii europeni au mers în vizită la Irpin. Preşedintele Klaus Iohannis, liderul francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi au vizitat joi dimineaţă Irpin, unul dintre oraşele de la periferia Kievului, devenit un simbol al distrugerilor şi atrocităţilor comise în timpul ocupării regiunii de către armata rusă în martie, potrivit AFP. Liderii au fost conduşi de militari ucraineni înarmaţi, înconjuraţi de un puternic dispozitiv de securitate şi de o mulţime de jurnalişti. Liderii europeni au mers în vizită la Irpin Ca şi alţi lideri străini care au venit la Kiev înaintea lor, Macron, Scholz, Draghi şi Iohannis s-au plimbat pe străzile din Irpin, unde urmele bombardamentelor sunt omniprezente. Oficialii i-au pus întrebări ghidului lor cu privire la întoarcerea locuitorilor în oraş şi la lucrările de reconstrucţie planificate, înainte de a viziona câteva minute de înregistrare video cu Irpin în urmă cu trei luni, la apogeul luptelor. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Pe pereţii unei clădiri distruse era scris "Make Europe Not War" ("Faceţi Europa, nu război"). O inscripţie pe care Macron a văzut-o şi a comentat: "Este un mesaj corect (...) este foarte emoţionant să vezi asta". Irpin, la periferia de nord-vest a Kievului, a fost scena unor ciocniri violente între ruşi şi ucraineni în primele zile ale agresiunii ruseşti de la sfârşitul lunii februarie. Armata rusă a preluat rapid controlul asupra acestei suburbii bogate, care avea 60.000 de locuitori înainte de război, şi a ocupat-o pe tot parcursul lunii martie. De atunci, Kievul a acuzat forţele ruse de comiterea de crime de război în Irpin şi în oraşele învecinate Bucea şi Borodianka, după ce aproape 300 de cadavre de civili au fost găsite în aceste localităţi după retragerea armatei ruse la sfârşitul lunii martie. Anchete internaţionale sunt în curs de desfăşurare pentru a determina vinovaţii pentru aceste crime de război, atribuite de ucraineni forţelor ruse. Cei patru lideri urmează să discute ulterior cu preşedintele Volodimir Zelenski despre continuarea sprijinului militar şi financiar pentru această ţară şi despre dorinţa Ucrainei de a fi admisă în Uniunea Europeană. Vizita la Kiev este un "mesaj de unitate europeană, adresat ucrainenilor (...), pentru că ştim că următoarele săptămâni vor fi foarte dificile", a declarat Macron după ce a coborât din tren în capitala ucraineană. "Nu vrem doar să demonstrăm solidaritate, ci şi să ne asigurăm că ajutorul pe care îl organizăm - financiar şi umanitar, dar şi când vine vorba de arme - va continua", a declarat la rândul său cancelarul german Olaf Scholz, potrivit Agerpres.

Iohannis Macron Scholz și Dragi au ajuns la Kiev (sursa: Twitter/KlausIohannis)
Internațional

Iohannis Macron Scholz și Dragi au ajuns la Kiev

Iohannis, Macron, Scholz, și Dragi au ajuns la Kiev. Președintele Klaus Iohannis a ajuns joi dimineață la Kiev, unde efectuează o vizită comună cu alți trei lideri europeni - Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi. Potrivit presei internaţionale, cei trei s-au reunit în timpul nopţii la Rzeszow, oraş din sud-estul Poloniei care dispune de un aeroport internaţional, după care şi-au continuat drumul cu acelaşi tren spre Kiev. Iohannis, Macron, Scholz și Dragi au ajuns la Kiev În capitala Ucrainei li s-a alăturat și Klaus Iohannis, care a parcurs un alt traseu. https://twitter.com/KlausIohannis/status/1537334098955538432?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1537334098955538432%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fpublish.twitter.com%2F%3Fquery%3Dhttps3A2F2Ftwitter.com2FKlausIohannis2Fstatus2F1537334098955538432widget%3DTweet La finalul călătoriei sale în România şi Moldova, preşedintele Emmanuel Macron s-a alăturat miercuri seară, în Polonia, cancelarului german, Olaf Scholz, şi premierul italian, Mario Draghi. Împreună s-au urcat într-un tren de noapte special închiriat, unde au avut o întâlnire de lucru miercuri seară pentru a se pregăti pentru întâlnirea de a doua zi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski îi primelte pe liderii europeni în cursul dimineţii, la Palatul Marinski, sediul Preşedinţiei, pentru discuţii considerate cruciale înainte de summitul european din 23 şi 24 iunie. https://twitter.com/nexta_tv/status/1537299866241708033?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1537327052961071104%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es2_&ref_url=https%3A%2F%2Fpublish.twitter.com%2F%3Fquery%3Dhttps3A2F2Ftwitter.com2Fnexta_tv2Fstatus2F1537327052961071104widget%3DTweet În jurul prânzului este programată o conferinţă de presă, urmată de un „pranz privat”. https://www.youtube.com/watch?v=OhSb188YuzM&ab_channel=BFMTV Preşedintele francez ar urma să facă o plimbare pe străzile din Kiev, apoi să se întâlnească cu jandarmii francezi care participă la investigaţiile ucrainene privind crimele de război. Plecarea delegaţiei este programată pentru seară, pe o rută similară, preşedintele francez fiind aşteptat Paris vineri, în a doua parte a zilei, potrivit Agerpres.

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie. Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat că statutul de candidat la Uniunea Europeană în cazul Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei trebuie acordat cât se poate de repede, adăugând că sunt şanse ca la finalul acestei luni discuţiile pe acest subiect să fie finalizate la nivelul Consiliului European. La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie Iohannis a răspuns astfel întrebat dacă la nivel european se întrevede un consens cu privire la candidaturile la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei. "În ceea ce priveşte solicitarea de aderare a Ucrainei, Moldovei şi Georgiei, această chestiune a fost discutată în repetate rânduri şi este de aşteptat ca până la sfârşitul acestei luni să avem o decizie. Comisia lucrează pe această speţă, preşedinţia franceză este extrem de implicată. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Şi după părerea mea sunt şanse să finalizăm discuţia la sfârşitul lui iunie în Consiliu", a declarat Klaus Iohannis, miercuri, în conferinţa de presă susţinută alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Iohannis a reiterat poziţia sa şi a României pe acest subiect. "Eu nu pot să vorbesc decât în numele meu şi al României, am spus-o şi o voi repeta: după părerea mea, statutul de candidat trebuie acordat cât se poate de repede. Este o soluţie care ar fi corectă moral, o soluţie care ar fi corectă economic şi este o soluţie care ar fi corectă din punct de vedere securitar. Vom încerca - preşedintele Macron şi cu mine am discutat in extenso astăzi această speţă - vom încerca să găsim o soluţie care este fezabilă şi sustenabilă", a declarat Klaus Iohannis, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră