joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ins

42 articole
Economie

Creștere ridicol de mică a PIB-ului

Creștere ridicol de mică a PIB-ului în primul trimestru: industria a tras în jos, au ridicat PIB-ul impozitele și administrația publică, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Numărul omorurilor nerezolvate s-a dublat în 10 ani. România are una din cele mai mari rate ale morților violente din spațiul european Creștere ridicol de mică a PIB-ului „Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută şi cu 1,8% pe seria ajustată sezonier (...) Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 416318,7 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,4% faţă de trimestrul IV 2023 și în creștere cu 1,8% față de trimestrul I 2023”, scrie INS. Însă PIB-ul nu a crescut ca urmare a majorării activităților din industrie sau construcții, ci din impozite, administrație publică și activități culturale. „O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,2%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,1%”, arată INS. Și sectorul construcții s-a contractat, cu 0,1%. În schimb, contribuția la creșterea PIB a impozitelor nete pe produs a fost de 0,6%, iar a „administrației publice și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială” de 0,1%. INS mai arată că „cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB”. În schimb, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 3,3%, deci mai puțin ca administrația publică.

Creștere ridicol de mică a PIB-ului Foto: Facebook
România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE Foto: Facebook
Economie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, arată datele actualizate azi de Eurostat. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 2,6%, în luna aprilie. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani Acum câteva zile, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook că inflația a scăzut. România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) şi Finlanda (0,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,2%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,7%). Comparativ cu luna martie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România de la 6,7%, până la 6,2%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în opt state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 2,4% în luna aprilie. În schimb, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,8% în aprilie, de la 3,1% în martie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,7%, de la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Citește și: Economistul-șef al BNR avertizează: „La anul va veni nota de plată”. România are cel mai mare deficit de cont curent și a patra mare inflație, comparativ cu statele OECD Avertismente de la BNR În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 până la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,05%. Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

România are 18 km de drum național de pământ  Foto: Facebook
Eveniment

România are 18 km de drum național de pământ

Realizările lui Sorin Grindeanu, ministrul PSD al Transporturilor: potrivit datelor Institutului Național de Statistică, România are 18 km de drum național de pământ și 111 km de drum național pietruit. Datele erau valabile la finalul anului 2023. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro În 2018, erau doar 13 km de drum pietruit și 149 km de drum pietruit clasificate drept șosea națională. România are 18 km de drum național de pământ Potrivit INS, în 2018, România avea 16.818 km de drum național modernizat. În 2023, lungimea acestora ajunsese la 16.917, adică sub 100 de kilometri modernizați. Doar 48 de noi kilometri de autostradă au fost dați în folosință până la sfârşitul anului 2023, arată datele INS, citate de Digi 24. Finalizarea unei bucăți din Centura Capitalei A0, a trimis România peste borna de 1.000 de kilometri de autostradă, săptămâna trecută. „Am terminat 2023 cu 88 de kilometri făcuți. Am spus că la finele lui 2024, deci pe 2023-2024 vom avea cel puțin 250 de kilometri de autostradă completați. Se va realiza această țintă”, mințea Grindeanu, la Digi 24, la 13 ianuarie 2024. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 27,5% din lungimea drumurilor modernizate şi 39,4% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. Datele INS arată că lungimea căilor ferate este în scădere: în 2019 erau în exploatare 10.759 km, iar în 2023 doar 10.611 km. În 2023, lungimea „căilor principale” era de 5.961 km. În 2019, „lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4029 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare”.

Statistica reconfirmă picajul economiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Statistica reconfirmă picajul economiei

Statistica reconfirmă picajul economiei, deși ministrul Câciu nu credea: PIB-ul s-a redus cu 0,5% în trimestrul IV față de trimestrul III. „Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere”, spunea ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu (PSD), la 7 martie. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Statistica reconfirmă picajul economiei „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 420720,4 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022”, a precizat, azi, INS. În 2023, raportat la 2022, PIB-ul a crescut cu 2,1%. Pe tot anul 2023, industria a înregistrat o contribuție negativă la creșterea PIB, de 0,5%. Tot azi, INS a arătat că „în perioada 1.I-29.II 2024, exporturile au scăzut cu 0,1%, iar importurile au scăzut cu 1,2%, comparativ cu perioada 1.I-28.II 2023. Însă, azi, INS a revizuit în creștere volumul impozitelor nete pe produs, care s-au majorat cu 3,8% din PIB. „Volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 0,8 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 103,0% la 103,8%”, se arată în comunicatul statisticii. În plus, s-au mai produs modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2023, între cele două estimări: „consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la +0,6%, ca urmare a creşterii volumului său cu 4,0 puncte procentuale de la 102,9% la 106,9%”. În plus, cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a crescut cu 5%, față de estimarea de 2,2%, în 2023, raportat la 2024.

PIB-ul a picat mai dur decât se estimase Foto: Guvernul României
Economie

PIB-ul a picat mai dur decât se estimase

PIB-ul României a picat în trimestrul IV din 2023 mai dur decât se estimase inițial: cădere de 0,5% față de trimestrul III din 2023, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică (INS). La 14 februarie, INS anunțase că, din calculele preliminare, scăderea PIB este de doar 0,4%. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” A fost dezastru și la buget, în ianuarie: deficitul, dublu față de aceeași perioadă din 2023, iar cheltuielile de personal au crescut cu 21%. Informațiile apar în execuția bugetară pe ianuarie 2024, publicată azi de Ministerul de Finanțe. România are cea mai mare inflație din UE, înregistrează una din cele mai mari căderi ale PIB, iar investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut, deși liderii alianței majoritare au promis că vor reduce cheltuielile statului. PIB-ul a picat mai dur decât se estimase „Produsul intern brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5%1 comparativ cu trimestrul III 2023. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,0% pe seria brută şi de 1,1% pe seria ajustată sezonier”, a arătat INS. Joi, ministrul PSD al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, contesta aceste date. „Întorcându-mă la cum s-a încheiat anul 2023. Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere. O să vedem acest lucru în lunile următoare, pe PIB provizoriu cel puţin I şi cu siguranţă la II vom vedea acest lucru. Economia românească nu este în regres. Sunt foarte multe voci. Este frumos să prezentăm apocalipse, pentru că teama duce la un instinct de conservare exacerbat care poate să ducă şi la prudenţă, dar de regulă are un efect negativ din perspectivă investiţională", a declarat Adrian Câciu

Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4% Grupaj foto: Digi 24
Economie

Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4

Semnele recesiunii: PIB a scăzut, în trimestrul IV din 2023, raportat la trimestrul III, cu 0,4%, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică. Creșterea anuală a PIB a fost de doar 2%. PSD promitea, în programul de guvernare lansat în iunie, o creștere de 4,2%. Comisia de Prognoză a fundamentat bugetul pe 2023 pe o creștere a PIB estimată la 2,8%. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4% „Produsul intern brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,4% comparativ cu trimestrul III 2023. În trimestrul IV 2023, faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 2,9% pe seria brută şi cu 1,0% pe seria ajustată sezonier (...) În anul 2023, comparativ cu anul 2022, Produsul intern brut s-a majorat cu 2,0%”, arată comunicatul INS. Astfel, în 2023, ritmul de creştere s-a redus la jumătate fată de 2022, când economia locală a avut un avans de 4,1%, după ce se majorase cu 5,7% în 2021. INS a anunțat azi și o inflație de 7,4%, ianuarie 2024 raportat la ianuarie 2023: „Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2023 a fost 7,4%”. Datele INS arată că prețurile la unele produse alimentare au crescut cu peste 10%: la carnea de porc - 10,82%, pește proaspăt - 14%, cartofi - 9%, fructe proaspete - 9,99%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2023 – ianuarie 2024) față de precedentele 12 luni (februarie 2022 – ianuarie 2023) a fost 9,8%. BNR anticipa această situație, arătând și motivul: „Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în debutul anului viitor - sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite - şi să descrească gradual în următoarele trimestre”.

Numărul pensionarilor speciali crește, al pensionarilor obișnuiți scade Foto: CSM
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali crește

Date oficiale ale Casei Naționale de Pensii și ale Institutului Național de Statistică: numărul pensionarilor speciali crește, în timp ce cel al pensionarilor obișnuiți scade abrupt. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a publicat, azi, ultimele date statistice privind situația pensionarilor, în luna septembrie. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Numărul pensionarilor speciali crește, al pensionarilor obișnuiți scade Din aceste date reiese că numărul beneficiarilor civili de pensii speciale - cele militare sunt gestionate de casele de pensii de la Interne, Apărare și SRI - a crescut în septembrie 2023, ajungând la de 10.368. Creșterea este de 22 de persoane față de august. Majoritatea pensionarilor speciali civili sunt magistrați, în număr de 5.377 în septembrie. Aceștia beneficiau de o pensie medie de 21.791 lei. În ianuarie erau doar 4.988 de magistrați pensionari, cu o pensie medie de 21.404 lei. În cazul magistraților, pensia lor specială s-a majorat cu 387 de lei. În schimb, ultimele date publicate de Institutul Național de Statitistică arată că, în trimestrul II din 2023, „numărul mediu de pensionari a fost de 4.978 mii persoane, în scădere cu 5 mii persoane faţă de trimestrul I 2023”. Pensia medie a crescut de la 2.102 lei la 2.109 lei, cu șapte lei. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției. Potrivit acestor date, pensiile judecătorilor vor fi între 18.414 lei și 39.188 lei, față de 20.086 și 45.700, cât sunt acum.

Circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare Foto: Twitter
Economie

Circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare

România, anul 2023: circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate azi, dar pentru anul 2022. Datele Eurostat arată că România este unică în UE din acest punct devedere, numărul uriaș al locuințelor care nu au canalizare. Circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare Anul trecut, 11.276.660 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 59,2% din populaţia rezidentă a României, cu 264.473 persoane mai mult decât în anul 2021, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare a fost de 11.062.432 persoane, reprezentând 58,1% din populaţia rezidentă a ţării, cu 269.782 persoane mai mult decât în anul 2021. La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei conectată la sistemele de canalizare, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (99%), urmată de regiunea Centru (70,7%) şi Vest (68,4%). Gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (37,9%), Sud-Muntenia (41,1%) şi Sud-Vest Oltenia (47,9%). Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro În anul 2022, în mediul urban populaţia conectată la canalizare a fost de 9.845.613 persoane, reprezentând 98,9% din populaţia rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 1.431.047 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 15,8% din populaţia rezidentă rurală a României. „Tot pentru a continua dezvoltarea locală şi pentru a reduce disparităţile dintre regiuni, una dintre priorităţile PNL este continuarea implementării cu succes a programului liberal ,,Anghel Saligny”, care va asigura fondurile necesare construcţiei a 10.000 de km de drumuri judeţene. Concomitent cu acestea, vom continua şi dezvoltarea reţelelor de apă-canal, dar şi extinderea reţelelor de gaze, finanţate atât prin fonduri europene, cât şi prin fonduri de la bugetul de stat”, a scris, azi, pe Facebook, premierul Nicolae Ciucă.

Teleorman, județul cu cea mai vârstnică populație Foto: Facebook
Politică

Teleorman, județul cu cea mai vârstnică populație

Ultimele date ale recensământului din 2021, publicate în această dimineață, arată starea jalnică a fiefului lui Liviu Dragnea: Teleorman este județul cu cea mai vârstnică populație, cu o reducere-record a locuitorilor și cu cele mai multe văduve/ văduvi. Liviu Dragnea (PSD) a fost președinte al Consiliului Județean Teleorman din 2000 în 2012, iar succesorul său, Adrian Gâdea (PSD), care conduce instituția din 2013, era apropiatul său. Teleorman, județul cu cea mai vârstnică populație Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani). În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin), mai arată INS. Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăsește în județul Teleorman (7,3%), iar cea mai mică în județul Ilfov (2,9%). Teleorman este pe locul patru de la coada clasamentului în ceea ce privește ponderea persoanelor cu studii superioare - circa 8-9%, potrivit graficului INS. În județele Vaslui, Călărași și Botoșani ponderea populației cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% și, respectiv, 7,9%). În Teleorman, circa 40% din populație are un nivel de educație scăzut. La acest capitol, județele Giurgiu și Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educație, 51,6%, respectiv 50,3%, se află la coada clasamentului. Citește și: Fără milă: cecenii lui Kadîrov au violat o propagandistă rusă și i-au bătut cameramanul. Oficialii ruși încearcă să îngroape scandalul, ca să nu afecteze imaginea armatei

Consumul de băuturi alcoolice a crescut cu 50% Foto: Facebook Crama Gârboiu
Eveniment

Consumul de băuturi alcoolice a crescut cu 50

Consumul de lichioruri, alcool etilic de fermentaţie alimentar şi alte băuturi alcoolice distilate, a crescut cu 50%, în 2021, în România, arată datele Institutului Național de Statistică. Astfel, consumul mediu de lichioruri, alcool etilic de fermentaţie alimentar şi alte băuturi alcoolice distilate, a sărit de la 0,8 litri, în 2020, la 1,2 litri alcool 100%, pe locuitor, în anul 2021. Consumul de băuturi alcoolice a crescut cu 50% Consumul mediu de băuturi, pe locuitor, a crescut anul trecut la toate băuturile, comparativ cu 2020, cel de bere majorându-se cu 0,3 litri, cel de vinuri cu 2,6 litri. Resursele totale de alcool (în echivalent alcool 100%), provenite din băuturi alcoolice distilate, vinuri şi bere, au fost asigurate, în proporţie de 70,1% din producţie, în anul 2021. Importul de băuturi alcoolice distilate, vinuri şi bere (în echivalent alcool 100%) a crescut faţă de anul precedent cu 55,8% (+120.700 hl alcool 100%), iar exportul a crescut cu 7,8% (+4.700 hl alcool 100%). Citește și: Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste Consumul mediu de băuturi nealcoolice, pe locuitor, a înregistrat o creştere cu 12,7% (+26,4 litri). Consumurile medii de băuturi nealcoolice, pe locuitor, au evoluat astfel: consumul de băuturi răcoritoare a crescut cu 28,5% (+25,5 litri), consumul de bere fără alcool cu 25,7% (+0,9 litri), iar consumul de apele minerale s-a menţinut constant.

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică Foto: Facebook
Politică

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică (INS): a revizuit metoda de calcul și a ajuns la concluzia că creșterea economică din primul trimestru a fost de doar 1,5%, nu 5,3%, cât se anunțase inițial, scrie Economedia. INS a anunțat azi că ereşterea economiei a încetinit la 1,3% în cel de-al treilea trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent, în condiţiile în care în T2 PIB a urcat cu 1,8% faţă de primele trei luni. Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică „Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut s-a modificat în urma actualizarii cu ultima versiune a programului JDemetra 2.2.3, a modificării modelului, a numărului de regresori folosiți, a revizuirii seriei brute și a numărului de observații disponibile în conformitate cu recomandările privind practicile europene în contextul tratării efectelor de criză a pandemiei COVID – 19”, a explicat INS. În plus, la solicitarea Economedia, INS a mai arătat: „Modelele pentru seriile ajustate sezonier utilizate pentru perioada anterioară au fost setate conform recomandărilor europene și internaționale pentru situații de stabilitate economică. Pandemia Covid -19 a imprimat asupra datelor economice un grad mare de volatilitate. Acest fapt prezintă o situație care necesită schimbarea majoră a prametrilor modelelor de ajustare sezonieră pentru ca estimările obținute să fie adaptate noului context economic”. Economedia amintește că datele furnizate de INS privind creșterea PIB în primul trimestru au fost controversate. Însă INS și-a apărat datele, ba chiar le-a reproșat criticilor că fac rău: „Obiectivul principal al INS este acela de a produce şi disemina ca şi până în prezent date şi informaţii corecte, excluzând orice fel de imixtiune politică în activitatea institutului”. Citește și: Profiturile companiilor de stat din energie au explodat: Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica raportează câștiguri uriașe

Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar (sursa: INS)
Mediu

Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar

Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar. Inflaţia record din ultima perioadă înghite tot mai mult din veniturile lunare ale românilor. Cheltuilelile au crescut în primul trimestru atât de mult, încât sunt aproape egale cu tot ce câştigă o persoană, arată statisticile oficiale. Cei mai mulţi bani se duc pe facturi. Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar Venitul mediu pe cap de locuitor in România a ajuns la aproape 2.500 de lei, dar cheltuielile au urcat și ele la 2.200 de lei. Asta înseamnă că rămân 300 de lei pentru ale cheltuieli, 12 procente din buget. Peste 60% dintre cheltuieli sunt pentru consum, apoi plata facturilor, impozitelor și taxelor și doar 0,2 procente sunt bani pentru investit. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Achiziția de alimente și băuturi ocupă cea mai mare pondere din cheltuieli - 40%, urmează plata facturilor cu aproximativ 20%, iar cheltuielile de transport - 7%. Pentru sport, recreere și cultură, alocăm doar 1,7 % din buget, iar pentru educație, doar 0,6% din bugetul lunar. Specialiștii atrag atenția ca lipsa activităților de recreere poate afecta viața românilor pe termen lung și chiar sănătatea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră